Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
foarte sigur. In cele mai multe din cazuri, nu exista motive pentru care un pacient sa
nu poata efectua o electrocardiograma.
Electrozii detecteaza numai impulsurile produse de inima. Prin corp nu trece nici un
curent electric provenit de la aparat, deci nu exista riscul de electrocutare.
Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impulsurilor
electrice generate de inima.
Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P, complexul QRS, segmentul
ST si unda T:
- unda P reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile)
- complexul QRS reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare
(ventriculi)
- segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment
ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu
primeste suficient sange
- unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vedere
electric si se pregatesc pentru o noua contractie.
Electrocardiograma
Frecventa cardiaca (in mod normal este intre 60 si 100 batai pe minut)
si ritmul sunt regulate. Activitatea atriilor este normala.
Unda P, complexul QRS si unda T sunt normale.
Segmentul ST nu este supra sau subdenivelat.
Un EKG normal nu exclude posibilitatea existentei unei afectiuni
cardiace. Din acest motiv electrocardiograma trebuie interpretata in
contextul simptomatologiei, istoricului medical, examenului clinic si,
daca este necesar, a altor investigatii.
Cand apar modificari EKG inseamna existenta unei afectiuni cardiace.
In unele cazuri EKG-ul deceleaza anomalii numai in timpul efortului
fizic sau atunci cand apar simptomele. In aceste cazuri este necesara o
forma speciala a electrocardiogramei denumita EKG de efort.
Ritmul cardiac. Exista mai multe feluri de aritmii cardiace. O
frecventa cardiaca sub 60 de batai pe minut este denumita
bradicardie. O frecventa cardiaca peste 100 de batai pe minut este
denumita tahicardie. Tahicardiile includ un ritm rapid, neregulat cu
origine in ventriculi (fibrilatie ventriculara), sau un ritm rapid regulat
cu pornire in atrii (flutter atrial). Tot in categoria aritmiilor intra si
anomaliile de conducere a impulsurilor electrice.
Boala coronariana si infarctul miocardic. Daca arterele coronare
ce furnizeaza sangele muschiului cardiac sunt blocate, acesta primeste
mai putin oxigen decat are nevoie, determinand aparitia ischemiei sau
chiar a necrozei (moartea muschiului cardiac). Aceasta leziune apare
pe electrocardiograma. Semnele precoce de ischemie cardiaca
(scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de
subdenivelarea segmentului ST. Semnele precoce de infarct miocardic
sunt reprezentate de supradenivelarea segmentului ST. In timp, dupa
infarct, unda Q a complexului QRS apare mai adanca pe EKG.
Hipertrofia cardiaca (ingrosarea peretilor camerelor). Unele