il'"^fr,ff:i:|ll|11#fi1'^t:t#'"

prdbueirea resimului comunist care devenea

In I989 regimurile comuniste din Europa

s_au

tot mai impopurar

pe

pr6bu$it, inclusiv regimul lui Nicolae Ceausescu.

Varianta

ll

condiliile care au dus la na|terea Romdniei modeme

sunl legate de rransformafile sulerite de societatea romaneasca ?n secorur ar XVIII-rea
9i in prima jumetate a seiorurui ar XlXJea, dar de conjunctura
politic, intemationali, ih care
9i
,,problema orientali,. s-a transformat intr_un factor de echilibru.
secolul ar xvt-rea si Drima iumetate a secorurui
ar XIX-tea au',nlr"Jt ,n,ru."u.o"r"trfii romane$ti
intr-o noue faz a

evorutiei sare ioar.semnere modernizirii

i*gtiraei necesitdlii unitefii

9i
politice narionare. Etita ooritice consiituite
"n.-".""
in..panida
,"""iiira
ra
moderur occidenrat, a identificat modalitelile potrivite pentru emancipur"u
nuliunii"u1i"*ra:..
.o.an" 9i'i"ni^ ,ioo".niru."u .tututri.
Au fost trimise numeroase memorii maritor
#por.tu, p,in care se soticitau
modificarea statutului Doritic intemationar ar principateror
(40"
indepertarea domniror
fanarioli; l0 merirorii au ierut chiar otlinerea
i^a"pJ"J""i"l).

puteri"f;i;;;';#i;;
a;;;;;;i;.."""

loncepute numeroase proiecte de reforme care urmareau modernizarea statului. Dincarvunarir;f, intocmitd de Ioni"a ieut,,, ii" rrzz, care
"constitutia
cerea ,,monarhie
politicesc'al rL,r simio,iialrcouici. carc cerea o,guni.u'.;u

?u lost
.--l:]:data
rre acestea
amintim

miilnl#":l-#?lill;il,:*t'r*"'

secolurui al XIX-rea un adevdrat prosram de rerorme

5i de
romdn. Programele revolufiei de la i82r

".""1ilj.:1i:ll:';:;:""ffi11:#*"i"1 politic alstatului

ei rs+a'uu
"oni.iuui,iffiiffiffiil11::'il
Revolufia
de la 182I, condusi de Tudo, Vludi,ni."."u,

u
un program de refbrme interne care
amenJrnut-o in rimite regare Revenirea
"onturat
ra domniire pamanrenein
ri inrerprerar, ca o schimbare de regim poritic, in masura in care
institufia aon'ni"i J"uini nu,r-o,,lir'
1pa.an,"u"a), dar structura
organizarii de star nu s-a schimbat oana la
adoptar"u n"guiurn"ni"lo.-Org""i""
1,,: f _f f:a.
Momentur cruciar in evorutia ;ocietefii ro.nan"',i
,n-.*
,nialin'i"u
$."
."p."r"n,u, revolufia de ra
1848-t849. Ea a marcat afimarea nafiunii

i8ti.;;"

:.-11":!!ti.tuT"
lFt,ri instituliile
programatice
din

,".t"; ei';;pr;;;;;;';;il;;*.,
a."p,",.ir" iiiiiinai
"TJ*]"n.u,,

sate, desp."

moderul occidenrat.

p."""n,, in

documentele
r 848, dovedegte schimuarea
mentaritalrioi gil""l,pr*""
*cidentale. Numeroase
oorecnve sunt prezente in aceste documehte:
suveranitatea poporur,.i, o.J#lu."u ,tuturui
pe baze consti_

i#i*

iilll:151,:";"n","il',ffil::i;t1il,ilff;n"r;:i"" '"r*i""iJ""

ii."io""11o',",

o*ni"i"*"

p,r.,ii"ei

rroctamafia de Ia Islaz proDunea ut

treconizand o rome de suvernare repubricane, c! u'r domn ,"rponruuir
ur"rnafroJiil"fij':1#1?:**'
a fost infranta, dar ea a reurit sia srabireascd
di.eclijre principare de acriune

,.",I;;j:ll:j;j;i:11-j:1:

Obiectiv major al revoluliei de la lg4g. ideea.Unirii principatelor

a devenir. dupii infr6ngerea revolu_
liei,lrrincipalul element de coeziune al cercurilor liberale romrinelli.
Razboiur crimeii (r853-r856) a irnpulsional
activita"" .iiJa.ir unionisre din principatere Rom6ne,
iar Convenlia de la paris 1lg5g) le ofert
tansa de a l'ace unirea' deoarece nu iniezicea expticii
alegerea acetuia$i dom"i ;, t;;;;ft;1":;;:ilor
Romdnii I-a0 ales ddmn De Alexandru.ioan
Cuza in Moldova, la 5 ianuarie lg59
$i in Tara Rome_
lill^l1li ?1 ianuarie 1.859. riupd t859, Unirea treU"i"
si
,",o.,n"
socretatea ri statur la niver european.
Arexan_dru ,oan
nat pentru modernizarea instituliilor
$i societalii.

,*,,5,::fiL:",iitr'";ltil*,tnt-::l;t:*.cere
de procedure

civiri, codur

penar

"""""ria"ie
curu
u *ir"ir

se aducd
".ul"llrur"
"ure a ac[ioaii! .tu," qi in pararer
"J"

mai.active si mai reprezentative din punct

de vedere ar

ride prT:::fi:;'iJ,;o,ll""'

t"*"u o"uniziriijudecdtoriqti, c"i"r Ci"ir

ii

)rarur romen modern s_a consolidat in timpui

domniei lui Carol I (1g66_19t4) in timpul
ceruia a fost
oin r866 si s-a obfihu,
cJ^ii,u:;""i;'uu institulionariza resimul
;fo,""fi.t1:1'J*:

i;;d;;;;;;:

"on,"*ru,
,oo,n
t06

redeschiderii confliatului din Balcani

9i al implicdrii Rusiei, Romaniei

se ofertr $ansa

n:*"nt";;ni:ttil,".'!J'i1i.q;::*ih*:r**i:ilt#*nih[
#'atit;#;*d+*:i{i"dffi U**t"i'i,ru**:l*"l*t"**:+;+**
marile P,-rteri ale timPului

Varianta | 2

.'*lt!':i.nlf

t*xfl liii-*#f '"lffi

ffi

ina'tl'$ffi

$g***g3'g51psr;:'-**;*t

i*r+l*','.'l,,?.i****::,"*,fi

**t**',d,.urg*ffi

;llnr,r*it#[**ft*rl't'.il: ,;.;ffi ;ffi;

*;i$g***r**,**r****:ii'iffilH{*i"rh*ilrx*'

:';:ffi il-*"":.i'*i,i[**,.***tff*i;****i*ru|.*ffi
[.,is$ffi;g'.gg5#$,6;gd***'{i

*ffim,w**:***ql'#***:w

ntonarhiei au:jtro-ungare.

prdbuiirii lnrperiulLri Rus, rom.inii basarabeni iqi inrcnsifica

.. .::^f"],9rt
acfiLrnite de unire. La 27 mar_
tic
1918. Slatul Tdrii a votat unirea Basarabiei cu
Romdnia.

Evcnimente asemdndtoarc se des*goari

ti in Bucovina. pe fondur destriimdrii Austfo ungariei, congresul cenerar ar Bucovinci. ra care.au. padicipat
reprezcnranlii romiiniror 5i ai ninoritdriror nationare
a
volat unirea necondilionat5 a Bucovinei cu Regatul
iro,nani"i. pro.",ut a.'unire a fbst inchejat la i decembfie r9r8, IaArba rulia.Aici a lbst adoplatS
Rezoruria de unire ca,", in prinlur articor, hotdra
unirea
fransilvanici cu Romenia.
tlotireti in mod democraric. unirea se constituie intr-un moment
curme ar istorie nationare a romani_
lor' Dcciziile au fbst luale dc cetre organele reprczentative
Iiu". or.r"-Jr" ro"uirorilor din accste tefitorii.
statlrJ narional un itar jiurit i'' r 9 r 8, a stim urat
eforrLrr;t. natiun ii .rani'in i;...1ru uurofificirii superioa_
rc.a-resurselor lnterne' al propaSirii economice qi
al credrii de inslituiij democralice adecvatc statului
Ltnllar.

Varianta l3
d: la,23.augusl I9,{,1, au creal plcmisele insrauririi regimurur
comunrsr de rip sovietic.
r\s.ensrunea
comuni$tiror ra putere a fost rapida ea s-a datorat atal prJzenlci
^ "^::"":lll]:l:i:
ii
armatei Ro5ii cdt 5i aranpurerile occidenrate
statin, in unna carora n",nl"iJ'"
i,o,r*re in sfefa de inf.tuenti
sovretrcd. t.a 6 nartie 19,15. s_a constituit guvernul
'i
condus ,le petru C;;;a]
tirii' in carc reprezentanlii PCR obtin-eau pozitii imponante. orrpa
ou-iotsiticat alegcrile din I946,
oomurriiirii au accererar rirmur sovieiiz6rii. i.tr" fo..a
"e gi-"on,,nu,u,
a" guu..ni.ani
puterii exista o neace sr moliv, ta l0 dccembrie t9.17, reglre
n]".i,,, sd abdice iar Romdnia a
:::l"i-d:li1
rostllfoctamate RepublicE.

ii

1i::l]I:",,tit:

Iil;;;;;

;;;;;;;;

viitl

l:1"

,:::l:Ld:ll.,t,.l948, oonunisrii au Iuar o.serie de m;suri pentru

a_$i consotida puterea. Acesre mesLrt
", " au vrzat vraia porilic5, economice curturarat. una dintre
$i
ceie nrai dure masuri prin con{inu1ur, modur
in citre.a fost aplicatd $i consccintele ci a fost colectivizarea.
Lotecrr\ rzarea s-a fcalizar dLrnd modejui sovietic,
plenara p.M.R. djn 3_5 maftic
decizia fiind
la49 Es a rnsentnrt fortarca f;ranirnii sd-$i pdriseaici prop.io*uluatA in
inJi"ia,,uri in favoar.ea celei colccti-

asrier cospoddriire Agricore iorective. corectiviza,

t!."i in majoritatea cazLrriror pe
'e-.Auipdrut
cale
vrorenti ceea ce a atras reactia tdrdnimii nrateriarizatd
"" ,t"-"'r" i,.,aari"
prin refirzur
in coopemtive
chiar fevolte Mdsufirc represi\e s-au indreptar
ra.l";r".l"tii ,*,ni1i chiabLrr.i. i'anur I96r,5i
pfocesut colectivizirii s-a incheiat. Co
,impotriva
sociale pe termen lung au tbst negalive. detenninend
o
masivd a ti,."nilor.or. ol.u.ln1""inlele
'uigratiune
Polirica extern, a nourui star conru.rist esle
ti ea inruenlatd de uRss. pand in r962. conduce.ea
P.M.ll. a sLtsfinur condifionat pozilia marelLti
stat de la rrsdfit.
Lvenrmentere desfiSurate la Budapesta. i,' I956'
au aratat ce Moscova nlr accepta despfrncrerea din
sicfa sa de inlluenld lnlplicarea lui cheo|ghiu-Dcj
in evenimentele care au Lrrmat intiangerii de Ia Bucla_
pcsla r! fa(ilirar rreccrer rr.pelor sor ieticJ
spre Lingu.iu, ,"1i;"r"n loriuiui
i,,,',_,ninir,,.u nraghiar Irnrc
N'rJy lc sn.,gov) c constittrit urr o!'antaJ.pentfu
accelerareA eliminirii prezenter militare sovietice
din
Ro'r6nia
timp, cheorghiu-Dei $i-a consoridar prestigiri in..oa.iiiii"u,r,
.o,r,un,rr.
-ln-acelagi
chino-sovietic Ii ,,criza racheielor"iin re62 i-au

,*

r.

.,"

f!nnis tui cheorshiu-Dej

oiitilJ;:T".'ii'fl1ului

sd

Aceea$i.aritudiDe de distantare o afe

si N. ceau;escu. Rcacria rui iatd de interventja nririrara din ce_
,
hoslovacia,
din august 196g. s_a inscri\ in acastd f;"ie ae aistun1a,.".-i,.,
i-i.J,].ru, .ru din ! I augusr I 96g,
de la Bucuresti, N. Ceau$escu a jucat, cu.abilitate,
cafte"

probabil cd,i pozilia

sa ar pulea fi in pericol. CondamnAnd interventia
"n.i,"ri"i","rf"i,..sizrinA
militard
a Moscovei in C"t,o.tnuo"iu, N. Ceau$escu
fundantcnta national-comunismul. Dund acest
eveniment, a"r*f.f" Oin.p..ilraea Iiberd sunt pozitive.
Romania esre vizirara de rideri occidentari(ca
Gerard r"iay
b"""i"i"!a d" nun,",ou." favoruri eco_
nom rce I este prirnitb in GATT. in I 971
. iarjn I 972 este acceptatd in f_oncluiMonetar
rntcrnag;onal.
Evolutia Rorr6niei postberice a fosr influenrald
a" p,"r"ii"'i'.rp"ro.',i." p'" t"r,,oriur Rominiei
intclegefjle ficutc intre statere occidenrare.$i
$i de
sturn r imp ae o.ju,rii"i. a.,"i",, Romdnia a fost nevoitd
s' suporte un regim totaiirar de o cruzime ie;itd-din
.,"""g*
un mocrer crc tip starinist in viata poritici, economici
""r" ""i,npu.oe
$i curturara. Dupd aproape. i*irr"i"'
comLrnrsm senrnc,e

*,

""rir.

170

i"-*".,