Cum sa dezvoltam colectivitatile teritoriale Cum sa folosim fondurile europene pentru comunitate Cum s& lum decizii pentru demararea unor proiecte de succes Cum s& comunicam cetatenilor masurile intreprinseViziune Ce putem face pentru comunitatea locala In noiembrie 2007 am subliniat angajamentul personal de a aduce Europa in casa fiecdrul ‘cetdtean roman. Acest legémant reprezint’ principlul actvitatil mele i Parlamentul European. Prin dezvoltarea unui numar mai mare de proieste de calitate privind finantares europeand si prin ‘aduverea in dezbaterea publica a Politic de Coeziune, sper sa imi indeplinese angajamentele luate fat de cetéteni Romaniel, pe care imi face 0 deosebit’ onoare $8 i reprezint. Rolul nollor ales! locali si regionali va avea 0 important majoré pentvu impactul politicllor regionale in viata flecdrul cetatean al Romaniel. imi face asadar o deosebita plicere si va prezint acest ghid, creat pentrua fumniza informatile necesare cu privre la oportunitatile oferite de etre Uniunea Europeana Romaniel si ccetdtenilor ei prin intermediul fondurilor structurale gia politic de coeziune. Scopul hidului este de a fumiza informapi concrete gi 'bune practic, astfel incdt capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, precum | folosirea eficienta si efectiva a acestora s& Victor BOSTINARU, membru al Comisiei de Dezvoltare Regionala a Parlamentulul European wee 2 Actori si beneficiari ai politicii de coeziune in Romania Alesiilocali sunt primil promotor’ al dezvoltarii durabile a unei {2r, atat din punct de vedere politic-prin asigurarea cele mal apropiate legaturi cu nevoile cetatenilor, cat $i socio-economic - sustinand in mod realist si constant prosperitatea si echiliorul social al comunitajilor pe care le reprezints. In Roménia, alesii de nivel local: consilier, primar, presedint ai consililorjudetene, sunt primil care trebule s&-si angajeze competentele, entuziasmul si credibilitatea pentru un singur scop: dezvoltarea comuni flecdrula dintre membi si pe care o reprezinta gi respectiv 2 Cetateanul reprezinté, in acelasi timp, centrul si finalitatea tuturor actiunilr intreprinse de cétre un ales local. Ce este politica de coeziune la nivelul Uniunii Europene? Bazandu-se pe principiul solidarititll dintre toate statele membre, Uniunea Europeana a institult poitiea de coeziune drept tunul dintre obiectivele sale fundamentale. Departe de a fi un concept abstract, politica de coeziune vizeaza reducerea isparitatilor de dezvoltare existente inte satele, orasele gi reglunile europene. Devenind stat membru al Uniunil Europene din + ianuarie 2007, Romania are acces, deopotrva, la exoerienta statelor membre, preluand si adaptand contextului national diferite modele de dezvoltare teritoriala, dar si la resurse financiare pentru a le pune in practica in mod eficient. in acest context, Fondurile ‘Structural si de Coeziune reprezinta instrumentele financiare prin care Uniunea European fctianea7’ pentru eliminarea disparititilor ecenamice 51 sociale intee regiun in seonul realizidl\ ‘coeziunil economice si sociale. Un buget de aproximativ 19,7 miliarde de euro 2 fost votat pentru sustinerea unei politici de coezlune in Romania. In plus, pentru actor din ‘comunitatile locale din mediul rural, Uniunea Europeans a slocat Romaniei peste 8 miliarde ‘euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralé. Acest mini-ghid arata cum se traduce politica de ccoeziune a Uniunli Europene in oportunitai concrete de dezvoltare a colectivitavior teritoriale din Romdinia. Materialul este structurat pe teme, selectate in funcfie de competentele autortatlor locale gIJudetene din Romania, gi pentru care exist finantar nerambursabile: + Amenajarea teritoriulu sl dezvoltarea infrastructuri (Orumuri ~ Apa - Canalizare) + Educatie & Formare profesionala compatibile cu ‘economia cunoasteril EIPSE Cum folosim acest document + Asistenta social gi solidaritatea intre generatil (spriinitea categorilor vulnerabile) + Servicii medicale performante + Protectia mediului stenergia regenerabila + Agricultura si dezvottarea satelor + Dezvoltarea economics competitiv (produetie, servci si turism)Cum decide un ales local dezvoltarea unui proiect pentru comunitate ? Flecare din ultimele extinder ale UE au fost legate Impartirea banilor de la cei bogati a cei saraci, de o ascutire a diferentelor in privinta nivelului de ea este 0 poltic& a tuturor europenilar, 0 trai, dar si de o dinamica putericd in potentialul de | politic& economica si in acelagitimp un dezvoltare. Motivul este c& dezvoltarea economica si | instrument social de egalizare. structuralé din statele sérace si negljate atrage Intotdeaune si o dezvoltare pozitiva pentru regiunile | Din acest motiv si din multe altele, Uniunea mai prospere din Uniunea Europeana. Europeandi are nevole de o politic’ comund structurala si regionala. lata de ce, fractiunea Chiar daca structura politic’ a Uniunil Europene a politic8 social democrata in Parlamentul fost construita pe idea de baza a solidaritat, European se angajeaza pentru o politica de ‘coeziunea teritoriald Inseamna mult mal mult deeat | coeziune de succes. Constanze Angela KREHL, membru al Parlamentului European, coordonator Nees ‘al Grupulul PES in Comisia de Dezvoltare Regional Instrumentele ale alesului local Strategii de dezvoltare a | ~Parteneriat cu cetateanul in | ..Proiecte viabile care raspund pom Tee Plecéind de la strategil de dezvoltare localé eficiente, lucréind permanent in parteneriat cu cetatenil,alesil local pot initia gi derula prolecte viablle, care sa atraga fonduri europene, know-how european si dezvoltare pentru comunitate. Acesta este algoritmul de lucru pe care flecare ales local poate sa i! utlizeze astfel Incat mandatul primit prin votul comunitati $8 rSspunds asteptarior acesteia. Fondurile Structurale se aloca proiectelor propuse pe baza unui punta transparent. Acest punctaj se referd,printre altele, gil 41. Necesitatea identificatd si numarul de beneficiar vizalh 2. Eficienta tennic’ a solutillor propuse prin prolect. 3. Credibilitatea gi competenta autortétilor care propun prolectul, precum sa partenerilor 4, Aspecte integrate si strategice ~ un proiect primeste finantare daca este cuprins intro Strategie de dezvoltare coerent’, {daca tine cont de contextul regional si judetean in care se va realiza, de ansamblul problemelar sociale, economice si de mediu si de gradul de priontate comparat cu alte proiecte similare. Jn acest context, Strategia de Dezvoltare a Localiti trebule sa fie un indrumar practic si flexiil, actualizat, care sa ghideze alesul local dinspre nevoile comunitatli cBtre realizarea proiectelor s|atragerea fondurilor. Sapte pasi in elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Comunitatii 4. Vielunea de dezvoltare pe termen lung (in general conturatd de catre lide! opinie al comunitati) 2. Analiza situatiel localitéti / pe domenii 3. Aplicarea analizel S.W.0.1. (Puncte tari, Puncte Slabe, Oportunitatl, Riscur)) /pe domenit 4, Identficarea principelelor obiective de dezvaltare 5, Detalierea masurilor conerete care trebuie adoptate pentru atingerea obiectivelor 6. Identificarea solutilor de finantare pentru masuri - fonduri bugetare, extrabugetare, parteneriat-public privat / concesionaii, etc. 7. Egalonate in timp @ masunlor, parteneriate si resurse locale necesare, stabilire responsabil Initiativa de elaborare a Strategiei apartine administratiei pubice locale. insé continutul Strategiel apartine comunitatit- el trebuie s8 rezute din consulta gi dezbater echllbrate cu toi factor interesat local din mediul public si privat, din toate categorile sociale si de vérsté si din toate zonele geogratice. Astiel, se concretizeazé parteneriatul dine autoritile locale si cetaten iar proiectele propuse prin Strategie vor f reprezentative pentru toi aotori local, vor fi sustinute si puse in practicd atat de autortaile locale eat gi de catre locuitor. Pasi crono)logicl de pregatire a proiectelor europene - dela nevoie.lafinantare si pn la finalizare- sunt descrisi la pagina 414. Un graf de timp lustreaza numarul de séptém@ninecesar moturizaii unui proiect pana la depunerea pentru obtinerea de Fonduri Structural. Etapele generice ale evalu si implementa unui proiect sunt mentionate, fr duraté, aceasta varind PSE Actoril local din Romania - Ghid pentru alesiilocaliCu ce mijloace financiare ne dezvoltam comunitatile locale? Amenajarea teritoriului si dezvoltarea infrastructurii (Drumuri - Apa - Canalizare) Gestionarea integrata a deseurilor in Spania Reglunea spaniolé Galicia produce 800 000 tone de deseuri/an. Pentru a se conforma legislatiel UE autortatile regiunil au constrult Complexul de Mediu Cerceda care prela cca 500 000 tone deseur/an. Pe Co suprafata de 42 ha functioneazé o unitate de reciclare a ambalajelor usoare, o unitate de productie biocombustibil din reziduurile organice rezultate dupa sortare, o centralé termoelectrica de SOMw so unitate care produce agent termic si electric folosit pentru nevolle propri ale Centrulul. Investita totalé a autoritailor Regiunil Galicia a fost 192 mil Eur, din care 72 mil Eur au consttut fnanfare nerambursabil de la UE. Beneficiar: Judef/Regiune Programul Operational Sectorial Mediu -Ministerul Mediului si Dezvottarit Durabite Sieteme de alimentare ou ap8 gi canallzare // Noor at!) Doavoliare inarsomunitars 7f Total 3.9 mals Eur Sisteme de gestionare integrata a degeurilor// Consl ie usetene, Cons) le Locale, Asociavi ale ‘nunicipaitsior // Total 994 mil Eur Reabilitarea terenurilor contaminate/poluate // Cons'\\\c Judetene wsiliile Locale ff Total 177 mit eur : 4 76 mid Eur Prevenire inundati si eroziune costieré // Aministratia Nationalé Apole Romans // Total 329 mil ; Eur fonduri structurale side unitar | Coeziune pentru Lucrarilor Publice si Locuintelor itil Dezvoltare inter Programul Operational Regional - Ministerul Dezvoltari Drumuri judetene si sosele ocolitoare // Cons li judetene, Asoo {mil Eur= 40 milEur/oroien f ue infrastructura U.E rogramul Operational Regional - Ministerul Dezvoltl, Luerérilor Publice si Locuinfelor Strai urbane // Consilii Locale, Parteneriate intre Consilii Locale, Asociatil de Dezvoltare retea trans- Intercomunitaré // 4 mil Eur ~ 40 mil Eut/prolect Beeeeana Planuri integrate de investi in regenerarea municipllor si oragelor // Cons/\ Locale sigue _ cau inPatteneriat Partenerate intra Conslli Locale, Asociatli de Deevotareintercomuntars// \ _interoperabild si 5 milEur ~ 10 mil Eur/provect eee cctata, Programul Operational Sectorial Mediu - Ministerul Mediull gi Dezvoltarli Durabile transport Reabilitarea sistemelor de termoficare urban& // Primssil, Co 459 mil Eur i Locale, Operator inca Total Z nepoluant Beneficiar: Comune/Sate Programul National de Dezvoltare Rurala, Masura 322 - Agentia de Platt Dezvoltare Rurala si Pescuit Drumuri comunale, vicinale si strazi, allmentari cu apa, canalizare, statii epurare, Retele de Joasé tensiune/iluminat public, retea alimentare cu gaz, statil de transfer deseuri echipamente, parcuri, spat de joac’, terenurl de sport, renovarea cl&dirilor publice, parcéiri, plete, productia de energie verde in reabilitarea claditilor publice, microbuze pentru transportul public, Infiinjarea de servicil publice gi dotarea lor // Cormuncle, Primariie de comune, Consilii Locale, Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara, ONG, Institutii de cult // 1 mil Eur/proiect simplu, 2,5 mil Eur/prolect integrat, 3 mil Eur/prolect simplu propus de Asociatii de Dezvoltare Intercomunitar’, 6 mil Eur/prolect integrat propus de Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara Beneficiar: EGuvernare ~ Servicii Electronice Pentru Cetateni Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivtatii Economice, Axa 3 - Ministerul Comunicatillor $i Tehnotogiel information Realizarea punctelor de acces public la internet in banda larga (PAPI) in zonele de egec al piefel (zone rurale gi mic urbane defavorizate din punet de vedere al accesulul) // Suior ise adiministraje! publice lovale, Asoeiati le sutoritatilor publice locale // 20 milioane euro/proiect Furnizarea de servicil publice electronice -e-guvernare $i e-administrate $I asigurarea conexiunil la Internet in banda larga /f Autortatile administraticl publice centrale slocale, precum si forme asociative ale acestore /f 4,5 milloane euro/proiect local Ee PSECu ce mijloace financiare ne dezvoltam comunitatile locale? Educatie & Formare profesionala In sprijinul economiei cunoasterii Invatamant pentru a doua sans in anda, 80% dtr someri pe termen lung erau reprezentati de persoane care nu absohiser invatéméntul obiigatorv nic col profesional. Acest aspect cea imposibiéobjnerea unl loc de munca de ctr respecivole petsoane. Pentru arezova problema, cu ajtorl Fondulul Socal European fost dezoltat un proiect pin care au fost puse in functune 12 Centre de Formare Profesional, Centre furrizau cursuri de 2 pn la 3 ani pentru petsoanele care nu au absolvtinvatamantul obligato seu prefesional, ecu st pentru prin ing. Paticiparea la curs ea gratuits i permitea cursaniors8 primeasc in continuareajtoarle sociale caver, In prezentin anda uncponeaza 94 de astlel de cent, ar ele daservesc circa 5000 persoane anual Costu total projet fost de 195 mil Eur cn care 65 mi Eur au provent ain inanfarea nerambursabila a UE. Fondurila Structurale ala Uniunti Europane roprezin ursé oxtrabugetarS pe care autoritétile locale din Romania o vor putea atrage in vederea modernizarii scolilor, liceelor, grupurllor scolare, a perfectionarii cadrelor didactice, a formarii somerilor si altor persoane vulnerabile in vederea gasiri unui loc de munca adecvat 95 mid Eur fonduti Seneliciar Judet/Municipli/Orase/Comune Programul Operational Regional - Ministerul Dezvoltaril, Lucrérllor Publice $1 Locuintelor structurale ‘Modernizarea, extinderea gi dotarea clacirilor din invajSmantul obligatory (Seal icee, grupur investiietn scolare, scoli speciale, seminari teologice), construire eampusurilor penteu invatamant profesional si tehnic , centre de formare profesionalé continua, modernizare si dotare oameni ‘campusuti universitare de stat // Judete, municipii, orage, comune sau eonsili judejene, i consi locale, centre de formare profesionalé continua, intitutii publige furnizar ée formate educafie, formare profesionala continua, instituyii de invayamant superior de stat (Universitat, institute, profesionald, de stutl), acreditate // 500 mil Let - 67 mil Lei/proiect ocupare si Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitaii Economice, Axa 3- Ministerul Incluziune socialé, — Comunicatilor si Tehnologiei Informatiilor i Conectarea unitatilor scolare la Internet - configurare sistem si achizitionare echipamente // adaptabilitatea —/ consiti Judefene s) Locate, Asociati ale autoritatlior locate #7 Maxim 200 000 Eur/proect fortei de. Invajamant electronic - Implementarea de aplicatli IT e-Learning // Consili Judejone si Locale i Asociatit ale eutoritatir locale // Maxim 1,5 mil Eur/proiect local munca Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Programe de trecere a absolventilor de la scoala la primul loc de munca (ucenicie, formare, campanil, ete.) // Consili locale, Primarll // 185 000 Lek ~ 4 849 999 Lei grant/proiect Prevenires abandonului scolar, cursuri “scoala dupa scoala", programe de educare a celor care au abandonat scoala // Consill locale, Primarli // 185 000 Lei - 1849 999 Lei grant/proiect Programe de calificare, specializare si sprijin in vederea obtineril unui loc de munca pentru ‘gomeri,locuttorii din mediul rural si persoane cu dizabilitt // Consill orale, Pr mali ff 185 000 Lei - 1.849 999 Lei grant/proiec’ Programe privind egalitatea de ganse in munca $1 servic, servicli pentru Ingrjirea copillor si a perscanelor dependente pentru Sprijinirea femellor aflate la locul de mune // Cor sl) locale, Primairli // 185 000 Lei - 1 849 999 Lei grant/proiect Parteneriate Europene: stagii de practicd gi informare, schimburi de experienta pentru personal // Consili locale, Primarli // 185 000 Lel ~ 1 849 999 Lei grant/proiect Beneficiar: Comune/Sate Programul National de Dezvoltare Rurala, Masura 322 - Agentia de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescult Construlrea si dotarea de grédinite nol // Comunele, Primarile, Consilli Locale, ASbelatl de Dez\oliare Intereomunitara // 1 mil Eur- 3 mil Eur| oro)aaiel | Sprijinirea categoriilor vulnerabile CCentrul de Servicii Comunitare din Ovre Bygden - Asistenta pentru nevoile de baz ale comunitati ti siao ili de asist In prezent, Centrul este un loc de inte care atrage locultorl tiner! Impreunai cu varstnici, lar apropierea de magiszinul local a due ta maentinerea calor dous locuri de munca, aflate in pericol de deaflingara antarior. Proiectul a costat 376 000 Euro gia fost sustinut din Fonduri Structurale ale U.E. in cuantum de 212 000 Euro. Diferenta a fost suportata de Asoclatie, de autoritaile locale din Kalix precum gi de Agentia Nationala de Ocupare. ™ Coeziunea brn intemeclulFondull European de Denar Reglonels (unl cntre cele fondu tetra) gla : Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Ruralé, comunitatile locale din mediul urban si rural vor social a ote oe instr caris sacole’@ att oa Bia cl sa ee ee Pei nor Svc Ta sprout color afle in nevole~varstric cop persoane cu dlabllts vctme al olen pesos ative or europene inseamnna Care sunt fondue nerambursabllecare pot obinite pentru dervotares serellor soda [anv Be ives nevoilor diferitelor Beneficiar: Judet/Municipii/Orase/Comune categorii de Programul Operational Regional -Ministrl Dezolil, Lucrlor Publi $I Locunflor eabltafes, moderizaree, dezotarea gl ecipares dadnlr in care funchoneaed cou unde vor Persoane si fiinfiintate centre sociale multifunctionale, reabilitarea, modernizarea si echiparea cladirilor in care investitia in functioneazd centre sociale rezdentiale/insttuti de gSzduire permanent // Cosi Locale 9/sa Pesetete sable ConsilifJudejene obligatoriuin parteneriat ou Furnizorl acredital de serviel sociale (public! sau privayy // 200-000 Eur- 4.000 000 Eur/proiect Gao aiieke: actoriilocali Beneficiar: Comune/Sate Programul National de Dezvoltare Rurala, Msura 322 Agentia de Pati, Dezvoltare Rural gi Pescuit Consteuirea de noi centre sociale pentru persoane aflate in difieutate // Comunele, Primariie, Consili Lorale Asociati de Dezvoltare intersomunitar’ // 4 mil Eur 3 mil EurCu ce mijloace financiare ne dezvoltam comunitatile locale? Servicii medicale performante Facilitati si asistenta de calitate pentru pacienti Spital modern cu fonduri europene Spitalul Dr. Negrin din Las Palmas, Spania, deschis in iulie 1999, a reunit mal multe specializari, anterior disipate, Prin deschiderea acestul nou spital numarul de paturi a crescut de la 538 la 740 iar salle de terapie intensiva gi operat sau dublat. A crescut si numarul sallor de consultati, al unitatitor de realizare @ dializei sia cabinetelor de primire urgente. in acelasi timp, au fost introduse in spital noi specializiri precum recuperate, rezonanta magnetica, radioterapie, oftalmologie 5 otorinolaringologle. De asemenes, a fost ‘modernizat sectorul de imagistic prin introducerea celor mai noi tehnolog). Au fost construite 1700 locurl de pparcare, a fost asigurat acces prin transportul in comun si un heliport pentru urgente. Investitia totala in realizares acestui nou spital 2 fost de cca 98 milioane Eur, din care contributia financiara @ UE, Pl in prezent spitalul deserveste 350 000 perscane si asiguratat servic medicaleprimare cat gi preluarea urgentelor. df Fondul European de Dezvoltare Regional a reprezentat 21.3 milioane Eur « Prin intermediul Fondulul European de Dezvoltare Regionala si al Fondului European Agricol pentru Dezvottare Fondurile Rurala, autoritatile publice locale vor putea finanta proiecte de investitil in cladirile ce gdzduiesc institutt Structurals medicale. Cabinetele medicale vor putea de asemenea si se modernizeze cu sprjinul finantarlor 2 cs ceuropene, investesc in denotes! Care sunt fondurile nerambursabile care pot fi obtinute pentru moderizarea sistemulul de sndtate in Romania? infrastructurii de sdndtate, pentrua — Seneficlar: Jude 5 Programul Operational Regional 3.2. - Ministerul Dezvoltail, Lucrrilor Publice si Locuintelor asigura accesul + Moderizarea gi echiparea spitalelor judeene din urmatoarelejudete: Botosani, Vaslui, Galati, populotie la servicii Bu24u, Tulcea, Vrancea, Dambovta alomita, Teleorman, Gor, Vélcea, Maramures, Satu Mare, Sa), Covasna // Unitile administratv tertorate prin reprezentartul legal (pregodinte sl consililut medicale de judetean, primar), Consilille Judetene, Consiliile Locale, Primarille, Asocletii de Dezvoltare calitate Intercomunitesa, Parteneriate ale eutortailor public locale 7/200 mil Eur- 25 mil Eur/prolect Comperabila In senericiar: Munleipl/Orage regiunile Programul Operational Regional 3.1. -Minstorul Dezvotari, Lue europene . lor Publice si Locuintelor Modernizarea, dezvoltarea si echiparea ambulatorllor (din spitale gi de specialitate). Ambulatoriu Insttutie medico-sanitara in care se acorda boinavilor asistenta medicals, fara ca acestia fle Internati in ‘pital, functionand conform Ordinulul 35/2002 al Ministerului Sata // Unilayic adninisally wortoriale prin reprezentantul legal (pregedinte al consiliuluijudetean, primar), Consilile Judetene, Consilile Locale // 200 mil Eur- 25 mil Eur/proiect. Programul Operational Regional 4.3. - Ministerul Dezvoltarll, Lucrarilor Publice si Loculntelor + Invest in activitatea de prestare servic in domeniul medical in mediul urban // Soc\ciShile comeyeale Tneadrate ca microintreprinderi avand la obiectul de activtate codurile CAEN: 86 - Activtat referitoare lasanattates Umana, 87 - Servicil combinate de ingfiire medicala si asistenta sociald cu cazare|(Sectiunea Q - Sanatate si asistenta socials) // Maxim 200 000 Eur/proiect Beneficiar: Comune/Sate Programul National de Dezvoltare Ruralé, Masura 312 - Agentla de Pla, Dezvoltare Rurala si Pescult + Investitiin activitatea de prestare servici in domeniul medical pentru populajia rural // Sov'otsii comerciale lorointreprinder\- din mediul rural // 200 mii Eur/prolect Beneficiar: Servicli Medicale Electronice Programul Operational Sectoral Cresterea Compettvitaii Economice - Ministerul Comunicatie si Tehnologiel Informatilor + Informatizare in s&ntate~ solut IT pentru identificarea si mobiltatea pacientlor,asigurarea interoperebilitéti pentru datele mecicale,implementarea fgelor,registelargcetetelorelectronice, suport in activitatea de management a instittiior sanitare, schimbul de informatiintre specialist aflati in diverse locatl // Insttutile publice saniiare,Autoritajile administratet publice centrale g locale, precum gi forme asociatve ale acestora // 4,6 mil Eur/proiect la nivel local Actoriilocali din Romania - Ghid pentru alesii locali PSE =Cu ce mijloace financiare ne dezvoltam comunitatile locale? Protectia mediului si energie regenerabila Respect pentru resursele naturii si pentru generatiile viitoare Un rau curat in Bilbao Raul Nervion traverseaza oragul Bilbao si se varséi in Marea Cantabriei prin portul Bilbao. Statia de epurare a apel reziduale Galindo a fost construita pe malul stang al raulul Incepand cu 1991 deserving 800 000 consumatori casnici. Responsabill oragului au planificat si realizat cu fondurl propri si fonduri europene constructia acestei stati de tratare a apei. Prima faz de construct a vizat realizarea epurdri primare a apelor reziduale. In cea de-a doua faz8, capacitatea de tratare a apel s-a dublet, preluand i precipitatile, i fost realizat si sistemul de tratare a reziduurilor active. Statia are un debit maxim de 12 me/s pentru tratament primar si 6 me/s pentru tratamentul reziduurilor organice. Valoarea totala a investitie| in etapa a doua a fost de 63 milioane iar contributia obtinuta de la UE prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala a fost de 24 milioane Eur. Protectia mediului si valorificarea resurselor de producere a energiel verzi sunt priorital th politica de coeziune a UE | In investiflle publice din tarile membre ale acesteia. in Romania, cu alutorul Fondurilor Structurale si al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, autoritatile publice locale vor putea Inset pelts do reali gf aensehver a medi precum sith roduceisetetg ied a Investtite regenerabile. sustinute prin | ee cosziune se bazeaza pe Protectia Mediului Senoficiar: Judet/Municipi/Orage/Comune Beeccw penty Programul Operational Sectorial Mediu, Axa 4 - Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile mediu si tehnologii Protect $i gestionarea mediulu in situlle protejate, prin investi n: centre de viltae s1 Fensioante informare, marcaje, poteci, platforme de observare // Aimistsator si custozlavilor naturale protejate, APM-uri, ARPM-uri, Autoritat! publice (Consilil locale, Judetene, etc.) // 245 milioane Evaluorea Eur/total impactului asupra Lucrar de refacere a habitatelor naturale, reconstructie ecologic’, amenajare coridoare de migratie, regenerarea specilor de fauna si flora pe cale de disparitie, Campanil de informare gi peel este Cconstientizare // ONG-uri, Institute de cercetare, Universitati, Muzee // Nu exista limita de instrumentul buger/proiect cheie in acest Bonoficiar: Energle Regenerabila sens Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivtatli Economice, 4.2.- Ministerul Economie’ si Finantelor Valoificaroa resurselor regenerabile de energie pentru producorea enorgiol veri, lavestiti in modernizarea $i realizerea de noi capacitat de producere a energiei electrice $1 termice, prin valorficarea resurselor energetice regenerabile: a biomasel, a resurselor hidroenergetice solare,eoliene, a biocombustibilulu, a resurselor geotermale sia altor resurse regenerabile de energie // Autoritaile aciministrailor publice locale, intreprinden mici, moe maid, Miovntreprinderi din mediul urban /f 250 mit ~ 40 mil Eur/proiect Beneficiar: Comune/Sate Programul National de Dezvoltare Rurala - Agentia de Platl, Dezvoltare Rurala si Pescult Investiti Tm achizitia/dotarea cu echipamente de producere de ‘energie regenerabila in scop public // Primarli in medivl rural Consiti locale din mediul rural, Asociati' de Dezvoltare Intercomunitara // 4 mil Eur- 3 mil Eur Investiti pentru producerea si utlizarea durabilé a energiel din surse regenerabile tn cadrul fermel agricole // Asociatifamiliaie avtorlzate, Persoane juridice active in domeniul agricol // Maxim 4 mil Eur/proiect EIPSECu ce mijloace financiare ne dezvoltam comunitatile locale? Agricultura si Dezvoltarea Satelor Dezvoltare rurala durabila Preparate traditionale de pui produse la scard industrial in Grecia in urma unui parteneriat inte Agentia de dezottare Locala Pieriki Anaptixiaki SA si Eurostate SA, intre 2004 - 2008 in reglunea Macedonia Centrata a Greciel au fost itroduse pentru prima data retete twaditonale de casa pentru prepararea crn de pul in producti industralé si apoiin disrbutia pe piata semipreparatelor. Prin proiect a fost creat o unitate de procesare a crit de pui bazata pe retetele tracitonale. Lucrétoritehnici de specialtate si subcontractor locali au fost cooptati din piata muni locale iar echipamentele au fost furnizate de catre exper ocal. Persoanele care au ocupat posture create prin Droiect au fost localnicii absolventi de cursur legate de reglementari sanitare gi HACCP. Productia de preparate tradtionale de pul fa scard industrial s-a bazat pe ,materie prima avicolalocald gi regional. La finantarea acestel investti in valoare totalé de cirea 180 000 Eur, Unlunea Europoand a contribuit cu suma de 150 000 Eur provenind din Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola. Din punct de vedere economic, dar sal calitai serviclor si al nivelului de trai al populatiel din mediul rural, 90% din dezvoltarea comunelor reprezinté un domeniu in care Roménia va putea investi fonduri in valoare totala de fentonah 9,97 miliarde Eur, din care 8 miliarde provin de la UE, din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala. este rural. Care sunt fondurile nerambursabile care pot fi objinute pentru dezvoltarea mediului rural in Romania? Politica L Beneficiar! Publi Europeand cle Pregramul National de Dezvotare Rural -Agenfia de Pl, Dezvoltare Rural s!Pescult Dezvoltare Rurald * ‘vest a refacerea padurilor si in echipamente de recoltare sivied // op lai de padur) ‘ , comune, ofase, municipii detinatoare de padure sau asociatile ale acestora ff Maxim 4 mil vizeazd 0 industrie Eur/proiect agricola sisivicd —* Prima impsdurreaterenuror agricole // ConsiiLoca proprietat al tevenviu // 242 Eur/he ~ . : regatire sol, 864 Eur/ha -infintare maicompetitive si | P"™" cresterea calitat 7 oe Programul National de Dezvoltare Rurala- Agentia de Pal, Dezvoltare Rurala si Pescult vietii si a + Programe de formare profesionala in domeniul agricol, forestier 51 agro-alimentar, introducerea de serviciilor in noi tehnologii si inovatii, agricultura ecologica // Persoane care activeara in domenille agriculturil Sivicututi $l Industriel agre-alimentare // mediul rural + Instalarea tinerilor fermieri prin infiintare $i/sau preluare pentru prima datd a unei exploatatii agricole // Persoane sub 40 de ai ce se instaleazd pentru prima daté ca 5! condedtorial exploatatel// 28 mil Eur - 40 iil Eur prima instalare/ferma + _Investitlin modernizarea fermelor agricole: clad pentru product agrcolé infastructurd specifica ferme de lapte, sere, utaje agricole, infinjare planta pomicole gi vicole, echipamente procesare (deportae,rcite),productie/utlizare energie regenerabis in cadrlfermel //'s0c'at Familsle Autorzate, Persoane juriice In domeniul aes iol ff Maxim 4 mil Eur/proiect + Invest in infrastructura terenurlor agricole ~ eBi de acces lafermele agricole si forestiere; retele de ap8, canalizare, sisteme ingai, combaterea eroziuni solu ete, aimentarea cu energie electrca;luerri de corectarea torentior situate in fondu funciaragrcal forestier; comasarea terenurlor agricole si forestiere // Cons Lovsle s| Asbeal ale acestora Administrator infrastructure irigatl, Administrator fondu forestier de stat, Propi@tat Privat de pédure sAsociatile fcestora // Maximum 1,5 mil Eur/proect + Transformarea fermelor de semi-subzistentd in ferme comercale competitive // Personne vives pe nd la 62 de ani, Proptetar de terenurl agricole // 1500 Eur/ferma ~ sums fxa anual + Spin pentru zona montana defavoriza (Localita situate la ltitudini medi mai mar sau egale cu 600m, Localti stuate la attudin meal ntre 400 - 600 m si care au o panté medie egalé sau mai mare de 15%}// Pe/-oanele Vivi, Jurice san Gruputie de persoane fice sau juriice care desfdsoard activate agricola in zona monlan defavrizaté // 100 Eur/en/ha + Plate de Ago Mediu pentru terenularabi, pais, vig livezi unde se respects Bunele Condi Agricole side Med, prin realizarea de agricutura ecologies, conservarea pail’ -inclusv prin meninerea modului de lucru traditional si eliminarea vegetatie lemrioase, transformarea terenului agrcol in past, realizarea culturlor veri pe perioada lemli// e022 f2ie, Juridice, sau Grup de persoane fizice sau juridice cu activitate agricola // + Prima impidurire a terenunilr agroole -infinjarea plantailor,intretinere si prima compensator anuala timp de 15 ani // Persoane fizce, uridice, sau Grup de persoane fice sau juridice cu actvitate agricolé sau forestien&iaRomania // 142 Eur/ha ~ pregatire sol, 864 Eur/na ~ inflnjare, 2329 Eur/ha/an ~ intrefinere, 220 Eur/an - pierdere vent PSE = Beneficlari Privati pane fizice autorizate Actoriilocali din Romania - Ghid pentru alesii localiCu ce mijloace financiare ne dezvoltam comunitatile locale? Dezvoltarea economica competitiva Productie, servicii, turism, e-economie Revitalizarea turismulul in oragulul Waterford, Irlanda Cécile istorce din centrul medieval al orasululilandez Waterford se afau intro stare de deteriorare avansata Consili Local alansat 35 protected reamenajare turistica Inte 1994 1 1999, din care mentonam dus: Intrun vechi magazin de cereale a fost amenajat un “one-stop shop” pentru turisti, unde el pot participa la 0 reprezentatie audi -vizual, pot vizta expozkja cu vanzare, cafeneaua si punctul de informare triste Repavarea cheiunlor oragului cu pavele decorative, ealzarea unui nou sistem de iluminare a cheiuror, plantarea de capaci sl inlocuirea refelelor. Valoarea proiectelor a fost de 6 mi Eur iar contributia UE a fost de aproape 3 mil Eur Autoritajile locale au un rol Important in crearea oportunitatilor de dezvoltare economica Tn comunitaile lor. Care sunt fondurile nerambursabile care pot fi obinute pentru dezvoltarea mediului de afaceri in Romania? Structuri de Sprijnire a Afacerilor Programul Operational Sectoral Cresterea Competitvitaii Economice, Ministerul Economiel si Finanfelor + Invest in parcurl industrial, parcurl tehnologice,incubstoare de afacer de interes national si international// Autontai ale administratiei publice locale // 80 mil Ley/proiect + Crearea $i echiparea Poillor de Excelenta in domenii cu potential economic (centre perfectionare, cercetare, Politica de formate, laboratoare et) epsincer sau ONG cae opereazi Pol ve sient / 15 mi Le/proect Coeziune a Programul Operational Regional, 4.4. - Ministerul Dezvoltri, Lucrirlor Public si Locuinfelor UE. sustine + “Invest instru do spine a afaceir de ineresregenaocal cl, nfestucura LARS. ntreprinderile Mici ansilf Lorale, Consil Judetene, Soc ‘chipament) // {Sle arin: // 500 ral Eur ~ 25 ml Er si Mijlocii - investi, Investitii in Companiile Private: Productie, Servicii, Constructii tehnologit Progsamul Operational Sectoral Cresterea Competitvitail Economice, Ministerul Economie! Finanelor + "investiin produte pentru itteprindenia mic si milech // CosuiicAe\cienie © lois" nepoluante, inovatia, extractv3, G = Industria prelucrdtoare, € - Distibutia apel, salubritate, gestionarea deseurior, activitaty de decontaminare, F - Construct // Investitii miei - Maxim 250 000 Eur/proiect, Investiti antreprenoriatul, IT mari - Maxim 4,5 mil Eur/proiect ‘in afaceri, Programul Operational Regional, 4.3 - Ministerul Dezoltrl Lucrarilor Public si Locuintelor calificarea fortei investi in spat de productie/prestate servi, utieje, echipamente,sisteme I, etc // ‘ Microintteprinder:produictive gi prestatoare de servicil din mediul urban // Maxim 200.000 Eur/proiect de munca Programul National de Dezvoltare Rurala - Agentia de Piati, Dezvoltare Rurala si Pescuit Investtiin prelucrarea produselor agricole gi forestiere (product, uUlitti, depozitare, utaje, transport, etc. // PFA, esociatil familiale, cooperative, microintreprinder, IMM, etc // Maxim 3 mil Eur/proiect. * Investiji ne-agncole in mediul rural ~ ex. croitom, czmani, produse de uz gospodarese, procesare industriata lermn, activitéti mestesugresti, artizanat si mici magazine de desfacere a produselor obtinute, servicil de mecanizare, insamantare artificial, ete. // \! in medial rural // Maxim 200 000 Eur/proiect sintreprin Turism Programul Operational Regional 5 - Ministerul Dezvoltarit, Lucrarilor Publice si Locuintelor + Investtil in obiectivele culturale turistice // Consili Locale si ConsiliJudejene, ONG, Unita de cult /f 4.7 mil Let ~ 86 mil Lei/valoare tatalé proiect + Investiti in oblectivele turstice gi structuri de cazare din mediul urban gi din statiunile balneare // Consili Locale gi Consihi Judejene; Asociatji de dezvoltare intercomunitars, IMM // 200 mii Eur ~ § mil Eur/proiect Programul National de Dezvoltare Ruralé - Agentia de Piatl, Dezvoltare Rurald si Pescult Invest in pensiunile turistice gi agroturistice din mediut rural, spatl campare, ale ciclism, trasee echitat Microintreprindeti din mediul rural, existente Sau now inflintate // Maxim 200 000 Eur/proiect + Centre de informare si vizitare, campanii de promovare, refacere trasee turistice // Cons locale, Asocialil de dezvoltare reomunitar’, ONG // Maxim 300 000 Eur/valoare totala proiect ete. // Economie Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivtatii Economice, Axa 4 + Introducerea in intreprinderi a sistemelorinformatice integrate pentru managementul afacerilor, pentru relat cu cllentil, design sau productie, analiza economica gi suport decizional // Iv // 30 000 Eur ~ 500 000 Eur/proiect PSECum se deruleaza accesarea fondurilor pentru dezvoltare - pas cu pas? Pasii accesarii fondurilor UE de catre autoritatile publice locale a Nevoia/probloma -Statoga do densare a comunta leentfcares soli la proba - lei de preiect Identicare facto iteresat de proiect. Stutiy deprefezabilitate/ Scenari de punere in apliare adel de povect idee de priest - Imvestie pubicd Carfieatea optiunior ohne si economies Bent realizar proiectul Identicare suse detinantare: bugt rool, bueet de stat, fondu extrabuerare,inclusiyFondurt Structurale Figa prices stabi respansailproiect Incadrare ie proect in Strategie Dezvotare Resloraia Incadrarepreeet in Stateje do Dezvotare 8 Jude incadrare in strateg legal sectors Includerea in planfcarea anual a achiaitor publice Icenttcare/achetionare cian ren necesare ‘arifcre situate propritate/eoncesune tren Realare stud de fezabitate conform HG nf 28/2008 s\ aproboree acestia Obtinere certeat urbanism 7. Obtinre izes Acordia Realzare Studi de impact Asura Medill 49. Dezbator pubice Obtinere Acord ntegrat de Meet Icentcarea Program Operational, a AN Poitare g@ Demihiuk Major do intervene unde se ncacreazs powctl ‘Marea temmenelo lil ale Seslfilor dé depunere aliproledtlors bueetele sponte petra fant \centicares Orgs ltermediar unde = vor depuri rbecse si persbanetr de contact ‘btinerea Documestalel Programulul = Ghul Solétantllformilore scare Manta, alt anexe tp Ccunoastere in eta a eonditor de ligibitate a solctartlu,proiectlu, chelator ispuse ce program Solita cloifcar dea Onanismal Intermedia eu vir fo eit rok, Solctant. partenen,chetuiel Carticre: in est Soistantul, cine sunt Partner, cine sunt Asociai‘npriect Inchelere Acord Parteneiat Realzare Cerere de fartarer BIGEHve, nev, Geseierea lanulu de AEWA mck. resuse,vloareadaugnté Defritvare ¢ bugetlu roeetlu eu aificarea contour necesore CCompietare si sermare Anexe sola la Cetera de fnantare Adoptare Hotarari ce aprobare a cheitblellor projectulul = cofinantare $i Costu ne-eigibile Intcmive dosaritntare conform crt Weare IR EROen! format dosarli (ostream ‘exemplar pentru Solickant) ie Onpuner nerve csr nina omen da ised Orpen net nid Sotetatas fro Sif aria c tee ee ae Ste —=— uM Cekeree stages pent moana) Intocmirea listei proiectelor aprobate in ordinea punctajdilirimhite™ 32 instiniavea ssa Soctonlor pind apoteree/resoigere preter a tl irr TACT SermnareGotract de Fiantre Neambureabs pentru rictl anrbat, sales num de trang de ramburar chev DDemarerea prolectului - procedui de achiiti servic luca, bunuri previte in Cererea de Finantae, ent lelsiatelachizilor pubice Arar prnaare in bazaconvecsor de achiatie pubic Implementare prod realizare activa lai, mentinere contablitate separats protect, respectae legislate achat publice, ‘otectia medi egafete e saree. ela ost Realzatereportiintediara wi dosare de woictare a rambursr cello peru Mecare wang rons Conve Aprobare raportéri si solicitéri de plata, urmate de rambursare efectiva a sumelor eligibile aprobate Acta oie -intermedarsifnal 70 17 \Verficari pe teren din partea Organismutui Intermediar sau'al Autoritatii de Maraigement al programului ‘iene abo il let depunere soit fine de rmbursare 8 chili Aorobares Report Final efectuaea pti nal Irenoeen prosectt Mantineea i montorcaes investor cin pret (5 an) Mentnerea dozaror conti anne ale poet pen erie postimplmeniare BREERES epson eure BS a8 BBR SERS E/RESESSERSES F SESSENS gese8 Actoriilocali din Romania - Ghid pentru alesiilocali S88 SSSARSRBBBERRSSSREEEEemwawmmaaarunSurse de informare utilizate la elaborarea ,Actorii locali din Romania si rolul lorin politica de ccoeziune teritoriak la nivelul Uniunii Europene” Documente programatice Fonduri Structurale, de Coeziune i pentru Dezvoltare Rurala in Romania wonwmefromania.ro wonw.fonduri-structurale.ro wormadrro. woneuropa.eu Un Compendiu in forma de CD, parte integranté a prezentului ghid, contine cea mai mare parte a documentelor oficiale refertoare la fondurile europene pentru Romania, publicate pana in prezent, precum si exemple de bund practic din Uniunea Europeand. Autor: Project Europa Regional pentru Delegatia Social Democrat romana in Pariamentul European wwwx project.europa.cu * Coordonator al broguri: Victor BOSTINARU, membru al Comisiel de Dezvotare Regionala a Parlamentului European wwwvictorbostinaru.ro we g, a : S Copyright: Grupul Socialist din Parlamentul European. Acest document se distribuie in mod gratult. Multplicarea nu este permisa in scopurl comerciale. Multipicarea este permis, cu condita respectarl integrale a 4 continutului sa formei grafice.