Sunteți pe pagina 1din 6

Nursing in ginecologi

Curs 8
INTERVENTII GINECOLOGICE
1. BIOPSIA
Biopsia consta in recoltarea unei mostre de tesut din organism in scopul examinarii in
laborator. Tesutul analizat la microscop ajuta la confirmarea unui diagnostic. Biopsia precizeaza
intinderea leziunilor, gradul lor de penetrare in tesuturi.
Mai multe biopsii succesive pot fi practicate pentru a verifica daca evolutia unei boli este
favorabila sub tratament.
Desfasurarea examenului biopsic este foarte variabila in functie de localizarea biopsiei si
dupa tehnica utilizata. Anestezia poate fi locala (biopsia transcutanata a sanului, a pielii) sau
generala (biopsia chirurgicala a unui organ profund).
Biopsia endometriala
Acest tip de biopsie se realizeaza in scopul examinarii mucoasei uterine.
O biopsie endomeriala poate fi efectuata in diverse moduri:
1. Dilatarea si chiuretajul pentru biopsie se
realizeaza sub anestezie i.v. Cervixul este deschis
treptat prin introducerea unor dilatatoare care cresc in
dimensiune pana cand cervixul este suficient dilatat
pentru a permite introducerea unei chiurete - utilizata
pentru obtinerea unui esantion din mucoasa uterina.
2. Histeroscopia - permite vizualizarea interiorului
uterului (a mucoasei uterine) prin intermediul unui
instrument numit histeroscop. Biopsia in conditii de
vizibilitate directa se poate face prin intermediul
introducerii unui forceps in cavitatea uterina. De
obicei, aceasta procedura este efectuata sub anestezie
locala, dar in unele cazuri se face si sub anestezie generala.
3. Introducerea unui dispozitiv flexibil, asemanator cu un piston, prin intermediul caruia medicul
extrage o mostra din mucoasa uterina pentru biopsie.
Biopsia de col uterin
Se recomanda efectuarea unei biopsii atunci
cand testul Papanicolau este anormal sau cand la
examenul ginecologic se vizualizeaza o zona
anormala pe colul uterin.
Biopsia de col uterin sau biopsia cervicala se
efectueaza sub ghidaj colposcopic, medicul va
preleva o mica proba de tesut din col.
Exista mai multe tipuri de biopsie
cervicala. Aceste proceduri pot fi utilizate in scop
diagnostic sau terapeutic:

biopsia prin ciupire (punch biopsy) - indepartarea unei bucati mici de tesut de la nivelul
colului; se pot efectua una sau mai multe biopsii prin ciupire din diferite zone ale colului
excizia electrochirurgicala cu ansa (LEEP)
- reprezinta o procedura chirurgicala care
utilizeaza ansa electrica pentru a indeparta o
bucata
medie de tesut, in forma de disc, de la nivelul
colului
conizatia - reprezinta o procedura chirurgicala
care utilizeaza laser-ul sau bisturiul pentru a
indeparta o bucata mare de tesut, in forma de
con, de la nivelul colului;
chiuretajul endocervical (CEC) - reprezinta
folosirea unei chiurete pentru a racla mucoasa
canalului endocervical (canalul colului uterin); aceasta procedura se efectueaza daca medicul
suspicioneaza ca celulele anormale se intind dincolo de suprafata colul uterin
dilatatia i chiuretajul (D&C) - reprezinta o procedura chirurgicala care se efectueaza daca
medicul suspicioneaza ca celulele anormale se intind dincolo de colul uterin; sub anestezie
locala, cu o chiureta se extrag celule din canalul cervical (canalul colului uterin) si din cavitatea
uterina (interiorul uterului).
Anumiti factori sau anumite afectiuni pot interfera cu biopsia cervicala: menstruatia, boala
inflamatorie pelvina acuta (anexita), inflamatia acuta a colului uterin (cervicita).
esutul prelevat la biopsie se va trimite la laborator pentru examen microscopic.
Dupa o biopsie de col uterin timpul de recuperare variaza, in functie de tipul biopsiei si tipul
anesteziei (daca este cazul). :
- monitorizare : odata ce tensiunea arteriala, pulsul si respiratia sunt stabile siau disparut efectele
anesteziei, pacienta poate fi externata ;
- activitatea normala poate fi reluata a doua zi ;
- tampoanele externe sunt singurele premise a fi purtate in cazul unei sangerari. Dupa o biopsie
de col, este normal sa prezinti usoare dureri, mica sangerare sau o scurgere inchisa la culoare
timp de cateva zile ;
- nu este permis: efectuarea irigatiilor vaginale, utilizarea de tampoane intravaginale; contactul
sexual timp de o saptamana dupa procedura, sau atata timp cat iti recomanda medicul ; pot fi si
alte restrictii de activitate, incluzand restrictia de efort intens sau ridicare de greutati mari.
- se pot administra analgetice la indicatia medicului ( aspirina sau alte analgetice pot creste riscul
sangerarii) ;
Rezultatul biopsiei de col uterin il vei avea in aproximativ 14 zile de la efectuarea biopsiei.
Examenul microscopic poate evidentia tesut anormal:
- o infectie a colului uterin (cervicita): infectia poate fi tratata cu medicamente; se indica
repetarea testului Papanicolaou dupa terminarea tratamentului
- modificari celulare minore (displazie cervicala cu grad scazut, CIN 1): acestea nu necesita
obligatoriu tratament, ci se recomanda doar monitorizarea prin test Papanicolaou la 6, 12 si 18
luni dupa biopsie
- modificari celulare moderate sau severe (displazie cervicala cu grad inalt, CIN 2,CIN 3):
acestea necesita tratament
- cancer de col uterin (cancer cervical): cancerul necesita tratament
2

Biopsia sanului
Biopsia sanului este utilizata in cazul in care un
examen clinic, ecografie sau mamografie,
dezvaluie posibilitatea existentei unui nodul
sau a unei tumori la nivelul sanului.
Biopsia va determina daca este vorba despre o
formatie maligna sau benigna.
Prin metoda numita biopsia aspirativa cu ac fin se foloseste un ac
hipodermic care se introduce prin piele si cu ajutorul caruia se obtine proba
pentru biopsie. Metoda se va face sub ghidaj ecografic. Alta optiune ar fi
biopsia chirurgicala in cazul in care se impune extirparea formatiunii.
2. CHIURETAJUL UTERIN
Chiuretajul uterin consta in dilatarea colului uterin cu ajutorul unor dilatatoare si indepartarea
stratului superficial al mucoasei uterine (endometrul) cu o chiureta, pensa sau dispozitiv de
biopsie. Tesutul extras este investigat ulterior in laborator.
Clasificare: - chiuretaj evacuator
- chiuretaj hemostatic, biopsic i explorator.
Scop:
Aceasta procedura se efectueaza pentru a investiga endometrul, pentru a indeparta polipi, tesut
restant sau proliferat in exces, pentru a desface o sinechie uterina sau pentru a opri o hemoragie.
Indepartarea unui tesut restant, polip sau fragment de endometru poate ajuta la:
- diagnosticarea cauzei sangerarii sau infertilitatii
- oprirea unei hemoragii
- ndepartarea cauzei infertilitatii
- prevenirea unor complicatii (infectii, hemoragii fulminante, cancer)
Complicatii: hemoragie masiva, infectie, infertilitate, cancer.
Pregatirea pacientei:
investigatii: - frotiu cervical Papanicolau efectuat in ultimele 12 luni
- cultura col uterin
- hemoleucograma, transaminaze, glicemie, creatinina, APTT
- serologie boli transmisibile: HBs, HCV, HIV, VDRL
obtinerea consimtamantului scris din partea pacientei
alimentele si lichidele sunt interzise cu 6 ore inainte de interventie.
contactul sexual trebuie evitat cu 48 ore inainte de interventie.
Materiale necesare:
- dou valve vaginale sau specul vaginal
- dou pense de col Pozzi,
- un histerometru,
- pense port tampon
- o pens pentru resturi Schultze,
- trei chiurete fenestrate de diferite mrimi i un set de dilatatoare metalice Hegar.
Anestezie: - general,
- intravenoas,
3

- cu barbiturice sau
- local, cu solutie xilin 1%
Tehnica:
- administrarea anesteziei: local cu Xilina 1%, intravenoasa, cu barbiturice sau general;
- se antiseptizeaz regiunea vulvo-perineala cu alcool iodat, solutii tip betadine;
- se expune colul uterin cu valvele vaginale i se antiseptizeaz mucoasa cu solutie iodat;
- se aplic pe buza anterioar a colului o pens Pozzi cu care se fixeaz i se orienteaz colul in
axul vaginului; se suprim valva anterioar;
- histerometria pentru precizarea directiei canalului cervical i a dimensiunii cavittii uterine;
- se dilata colul cu dilatatoare de dimensiuni progresiv crescatoare pin la Hegar 810;
- se introduce chiureta, se racleaza peretii cavitatii uterului, sistematic, de la fund spre col si se
extrage polipul sau tesutul endometrial;
- la sfiritul raclajului, fragmentele de tesut se spal cu ap rece i se introduc ntr-un borcan cu
solutie formol 10% in vederea examenului anatomopatologic.
Chiuretajul uterin fractionat: dup dilatarea colului uterin se racleaz canalul cervical cu o
chiuret mic i intreg produsul se retine separat pentru examenul anatomopatologic; apoi se face
chiuretajul cavittii uterine i tesuturile raclate se fixeaz ntr-un alt recipient cu formol;
- se scoate pensa de pe col;
- pansament vulvar.
- esuturile extrase se trimit la laborator pentru analize dupa chiuretajul uterin.
Perioada de supraveghere:
- dup interventie se aplic pung cu gheat pe abdomen, citeva ore;
- este necesara supravegherea minim 30 min de la terminarea procedurii;
- medicatie: dupa chiuretaj se prescrie medicatie antiinflamatorie, in scopul reducerii durerii si
altor simptome postoperatorii. Medicul poate administra un antibiotic in timpul procedurii,
pentru a preveni infectia.
Simptome posibile:
In primele ore dupa chiuretajul uterin pot aparea senzatii de greata, voma , dureri de cap, care
cedeaza incepand cu ziua urmatoare. Durerea pelvina poate persista cateva zile, dar este, de
obicei, suportabila.
Sangerarea este normala in primele 7 zile, daca nu depaseste cantitatea unei menstre obisnuite.
Simptome care necesita consult medical imediat:- febra peste 38C
- durere intensa care nu cedeaza la calmante
- sangerare abundenta persistenta
Regim de viata: - activitatile obisnuite pot fi reluate incepand cu ziua urmatoare interventiei.
- contactul sexual este interzis in primele 7 zile de la interventie.
Accidentele imediate ale chiuretajului uterin sint hemoragiile i perforatiile.
Sechele tardive: avorturi i nateri premature prin insuficienta istmului cervical(dilatatii brutale),
placenta praevia, placenta acreta i hemoragii in delivrent; tulburri mensturale produse de
sinechii (amenoree, oligo-i hipomenoree); sarcini ectopice i sterilitate secundar.
Programarea controlului:
Controlul dupa chiuretaj uterin se programeaza dupa terminarea primei menstruatii, la 5 -6 sapt.
de la procedura. Cu aceasta ocazie se evalueaza rezultatul examenului clinic si al celui de
laborator.
3. SPALATURA VAGINALA

Scop terapeutic: ndeprtarea mecanic a coninutului vaginal fiziologic sau patologic avnd ca
obiectiv: - dezinfecia local n obstetric-ginecologie (vaginite, vulvovaginite);
- dezinfecia local pre- i postoperatorie;
- dezlipirea exudatelor patologice aderente de mucoasa vaginal
Contraindicaii :
- colul uterin este deschis sau beant, permind trecerea lichidului de spltur la nivelul cavitii
uterine i, ulterior, in cavitatea peritoneala:
- imediat post-partum;
- patologie acut de col uterin (inflamatorie, tumoral, etc);
- patologie acut utero-anexial.
Materiale necesare:
- materiale de protecie: paravan, prosoape, travers, muama,
- canul vaginal, irigator de 2 litri prevazut cu tub de cauciuc lung de 1,5 m.
- stativ pentru irigator, bazinet
- solutiile de spalat permanganat de potasiu 1/4000, ap oxigenat, etc.; lichidul de spalatura
trebuie sa fie caldut la 25 30 C
- manusi sterile
Pregatirea pacientei:
a) Psihica:
- se anunta pacienta si se explica procedura si motivele pentru care s-a recomandat;
- se recomanda sa stea linistita si relaxata pentru a evita eventualele senzatii neplacute;
- se obtine consimtamantul pacientei.
b) Fizica:
- se asigura intimitatea;
- se recomanda pacientei sa-si goleasca vezica
- se asigura pozitia corecta: spalatura se efectueaza in sala de tratamente, pe masa ginecologica
sau pe un bazinet in pat, cu coapsele in abductie si flectate;
- se efectueaza toaleta vulvara;
Tehnica :
- se spal i se dezinfecteaz minile;
- se adapteaz canula la tubul irigatorului, se inchide robinetul canulei, se pune lichidul de
spalatura in irigator; se verific temperatura soluiei, se elimin aerul; se aaz irigatorul la 5070cm nlime fa de simfiza pubian;
- se imbraca manusile sterile;
- se introduce canula in vagin, se deschide robinetul i se introduce canula odat cu curentul de
lichid pn n fundul de sac posterior al vaginului; se rotete cu blndee canula n timpul
irigatiei; jetul trebuie sa aiba o presiune mica astfel se realizeaza o curatire mecanica a
mucoasei vaginale si colului uterin, prin eliminarea secretiilor odata cu lichidul de spalatura;
- se retrage canula progresiv nainte ca irigatorul s se goleasc, se inchide robinetul;
- se pune pacienta sa tuseasca pentru a elimina lichidul retinut in vagin;
- se termina spalatura cu toaleta regiunii vulvare, se usuca cu un prosop dupa care se aplica un
tampon;
- se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi sau sange se prezinta
medicului;
Ingrijirea pacientei:
- se conduce pacienta la pat si se aseaza intr-o pozitie confortabila;
5

- se verifica daca pacienta are dureri.


Reorganizarea locului de munca: - se dezasambleaza materialele;
- se dezinfecteaza irigatorul;
- spalarea mainilor
Notarea procedurii:
- data, ora, solutia folosita, numele persoanei care a efectuat irigatia
- orice observatie legata de starea pacientei sau aspectul local: durere, iritatie, scurgeri.
4. TAMPONAMENTUL VAGINAL
Constituie probleme de urgenta hemoragiile abundente, prelungite sau repetate, care determina
anemie grava sau oc hipovolemic.
Hemoragiile grave, indiferent de etiologie, se trateaza de urgenta cu:
- medicatie- uterotona (Ergomet, Methergin);
- vasoconstrictoaresi hemostatice (Adrenostazin, Venostat, Etamsilat);
- tamponament utero-vaginal cu me mbibat cu ap oxigenat si solutie de trombina sau
fibrina;
- transfuzii de sange sau plasma.
Se pot aplica, la nevoie: chiuretaj hemostatic, electrocoagularea suprafetei sangerande, ligatura
arterei hipogastrice, histerectomie subtotala hemostatica.
Tamponamentul vaginal reprezinta tehnica terapeutica ce permite oprirea unei hemoragii prin
compresiunea regiunii care sangereaza. Tamponamentul este realizat prin tasarea compreselor,
meelor (bucati lungi de tifon ) sau campurilor (bucati de panza).
Tamponamentul vaginal se realizeaza prin introducerea n vagin a unor mee care se aseaza in
fundurile de sac vaginale, umplandu-le succesiv, strans, acoperind orificiul extern al colului in
asa fel incat tot vaginul sa fie plin cu mee.
Meajul- acceptat de unele coli, contraindicat de altele pentru c poate ascunde hemoragia,
reprezinta o modalitate terapeutica alternativa conservatoare care poate evita histerectomia de
hemostaza.