Sunteți pe pagina 1din 25

ARGEN

TINA

POZITIA
GEOGRAFICA

POZITIA
GEOGRAFICA

Se nvecineaz la nord cu Bolivia i Paraguay;


la est cu Brazilia, Uruguay i Oceanul Atlantic;
la sud cu Oceanul Atlantic i Chile; la vest cu
Chile. ara ocup cea mai mare parte n sudul
Americii de Sud i are forma unui triunghi cu
baza la nord i vrful la Punta Dungeness,
extremitatea sudic a continentului.
Lungimea teritoriului, de la nord la sud, este
de aproximativ 3330 km iar limea maxim
este de aproximativ 1384 km. Argentina
include i Tara de Foc, care cuprinde
jumtatea estic a Insulei Mari a rii de Foc
i numeroase insule vecine
Suprafaa rii este de 2 780 400 km; este ca
mrime a doua ar sud-american (dup
Brazilia) i a opta ar din lume.

RELIEFUL
Argentina

cuprinde o diversitate de forme de


relief: muni, podiuri i cmpii. Grania de vest
traverseaz Anzii, cel mai mare lan muntos din
America de Sud. Anzii patagonieni care
formeaz grania natural dintre Argentina i
Chile, au nlimi pn la 3600 m. n partea de
nord, la grania cu Bolivia, Anzii Cordilieni au
numeroase vrfuri cu nlimi de pn la 6400
m. Cel mai nalt vrf este Aconcagua (6960 m).
n centrul Argentinei se gsete lanul muntos
Sierra de Cordoba cu cel mai nalt vrf
Champaqui (2880m).
n nord se ntinde cmpia denumit Gran
Chaco.
n Patagonia, n sudul Pampasului, terenul este
arid, de tip step.

GRAND CHACO

Munti
i Anzi

CLIMA
Clima

este de tip temperat n cea mai


mare parte a rii, exceptnd o zon mic
n partea de nord unde este de tip tropical
i n Gran Chaco unde este de tip
subtropical.
n
zonele
muntoase
temperaturile sunt mai sczute.
Precipitaiile variaza in functie de regiune,
in nord ploile sunt abundente n timp ce n
sud climatul este arid.
Cea
mai mare parte din nord-vestul
Argentinei are veri calde i umede i ierni
blnde
i
uscate,
excepie
fcnd
altitudinile ridicate, unde nopile sunt
mereu reci i deseori chiar geroase.

Flora

VEGETA
TIA

Argentinei este foarte diversificat: de


la mlastini subtropicale, pduri-galerii i
pduri de rocove sau de palmieri pn la
arbuti de deert, pduri dense de conifere
cu frunze cztoare, stepe ntinse i chiar
puin tundr.

SOLURI
Solurile

argentiniene
variaza in fertilitate si
posibilitate de cultivare ,
apa
este
putina
cu
exceptia zonelor din afara
Nord-Estului.

POPULATIA
Populatia Argentinei este de aproximativ
37.400.000 de locuitori.
90 % din populatie este de origine europeana.
Densitatea populatiei este de 13 persoane pe km2.
Alte orase importante sunt Cordoba, Rosario (orasport), Mendoza, La Plata si Mar de Plata.
Argentina este formata din 23 de provincii, un
district federal care cuprinde zona orasului Buenos
Aires si cateva suburbii, un sector argentinian in
Antarctica si cateva insule in Oceanul Atlantic.

Provinciile
Santa Cruz
Chubut
Argentinei

Rio Negro
Neuquen
La Pampa
Buenos Aires
Mendoza
San Luis
Cordoba
Santa Fe
Entre Rios
San Juan
La Rioja
Santiago del Estero
Chaco
Corrientes
Tucuman
Jujuy
Formosa
Misiones
Tara de Foc, Antarctica i Insulele
din Atlanticul de Sud

ECONOMIA
Economia

argentinian se bazeaz n primul


rnd pe agricultur, dar n ultimele decenii s-a
dezvoltat mult industria extractiv (datorit
zcmintelor de crbune i petrol) i industria
manufacturier
(prelucrarea
produselor
petroliere, textil, chimic, alimentar).
Exportul Argentinei se bazeaz pe produsele
agricole (carne, cereale, ln). Importurile
constau n echipamente tehnologice, chimicale,
metale, lubrifiani.
Argentina
este bogata in petrol, gaze
naturale,
minereuri feroase i neferoase
(cositor, plumb, zinc, wolfram, antimoniu,
uraniu).

RESURSELE DE
Hidrografie
SUPRAFATA

Rurile

din Argentina se clasific n trei bazine: rurile


care se vars nOceanul Atlantic, cele care se vars
nOceanul Pacifici apele de interior.Patagonia are pe
suprafaa ei numeroase ruri. Cel mai mare ru al
Argentinei esteParana, care o traverseaz din nord spre
poriunea central a rii. Alte ruri sunt:Uruguayul, care
formeaz
pe
o
poriune
grania
cu
statulUruguay,Paraguayul,
cel
mai
mare
afluent
alParanei,Rio Colorado,Rio SaladoiRio Negro.Rio de la
Plataeste
estuarul
format
la
confluena
dintre
rurileParanaiUruguayul. Pe rulIguaz, afluent al
Paranei, se aflcascad Iguazo atracie turisitic. nAnzii
Patagonienise gsesc numeroase lacuri de munte, cel mai
renumit fiind lacul alpinNahuel Huapi, n apropierea cruia
s-a construit staiunea turisticSan Carlos de Bariloche.
nMunii Anziexist i foarte multe lacuri glaciare.

Padurile
oPdurile de foioase i conifere: n regiunea lacurilor patagoneze
(de-a lungul graniei chiliene), pdurile venic verzi sau cu frunze
cztoare
sunt
create
majoritar
din
anumite
specii
deNothofagus(fag sudic). Coniferele sunt ntlnite ceva mai rar.
o Pdurile subtropicale Aflat aproape n totalitate subTropicul
Capricornului, Argentina nu are pduri tropicale propiu-zise, dar
selva subtropical se gsete n provinciaMisiones. Mai mult de
90
de
specii
diferite
de
copaci,
printre
care
iceiboilapacho(face flori de un roz-aprins), cresc nParque
Nacional Iguaz.
Pdurile-galerii i zonele umede: rurile nordice (n special
Paran) au sute de kilometri de maluri puternic mpdurite.
Speciile importante de plante sunt guayobo colorado, o plant
nrudit cu mirtul, iceibo, a crui floare este unul dintre
simbolurile naionale ale Argentinei.
Din1992, Argentina a desemnat conformConveniei Ramsar17
zone umede (mai mult de 40.000 de km2) ca fiind de importan

ZONELE DE
LIBER SCHIMB
Organizatii internationale la care este membra
Argentina:
Asociatia Latinoamericana de Integrare (ALADI).
Banca Africana de Dezvoltare (BAFD)
Banca Interamericana de Dezvoltare (BID)
Banca Mondiala (BM)
Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si
Dezvoltare (UNCTAD)
Sistemul Tarilor Bazinului La Plata (CIC)
Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru
America Latina si Caraibe
Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR)

TRANSPORTUR
I
Transporturi i comunicaii:ci ferate,
autovehicule. Aeroport la Buenos Aires,
Cordoba, Santiago del Estero, Salta, Formosa,
La Paz, Rosario, Mar del Plata, Santa Rosa,
Rio Grande (ara de Foc) .a. Orae:
Cordoba, Rosario, Mendoza, La Plata (port),
Tucuman, Mar del Plata, Santa Fe, Bahia
Blanca (port), Salta

TURISM

Buenos Aires: poate cel mai "european" oras din


America de Sud, foarte elegant si stilat, multe
dintre cladiri fiind construite in secolul XIX, ceea ce
i-a adus numele de "Parisul Americii de Sud".
Cartierul San Telmo, o zona plina de farmec, aflata
in partea de sud a orasului, comparata de turisti cu
Greenwich Village din New York. De o parte si de
alta a strazilor lungi si pietruite veti gasi exemple
magnifice de arhitectura coloniala de secol XIX,
vilele de aici fiind altadata locuite de cei mai bogati
dintre imigrantii spanioli, si inaccesibile localnicilor.
Alte obiective turistice: Teatro Colon, La Casa
Rosada, Plaza de Mayo.

MENDOZA
Mendoza:

este cel mai important oras din


vestul tarii, aflat la poalele Muntilor Anzi, la o
altitudine de 760 de metri, la doar 200 de km
de Santiago, Chile. Orasul a fost fondat in
1561, si chiar daca regiunea este periodic
zguduita de cutremure puternice, o parte din
cladirile istorice, martori tacuti ai secolelor, va
asteapta sa le descoperiti. Printre acestea se
numara faimoasele ruine ale Manastirii San
Francisco in Cuidad Vieja (zona istorica a
orasului), Muzeo Museo Fundacional si Parque
San Martin.

Plaza Espana este cunoscuta pentru targul


artizanilor, avand sansa de a descoperi adevarate
capodopere, realizate conforma traditiei locale, la
preturi accesibile.
Mendoza este inconjurata de vii foarte apreciate
in Argentina pentru vinurile locale.

Pe lista patrimoniului
mondialUNESCOsunt
incluse urmtoarele
obiective din Argentina:
Parcul naional Los
Glaciares (1981): este un
parc naional aflat n
regiunea Santa Cruz,
nPatagonia argentinian.
Curpinde o suprafa de
4.459km. Infiinat
n1937, parcul naional
este al doilea ca mrime
dinArgentina. Numele
su face referire la
gigantul cap de ghea
dinMunii Anzi, suprafa
care alimenteaz 47 mari
gheari, dintre care doar
13 curg spre Oceanul
Atlantic. Capul de ghea
este cel mai mare cu
excepia Antarcticii i
Groenlandei

Parcul

Naional Iguazu (1984)


Cele 4 aezminte misionare iezuite pentru
guarani de la San Ignacio Mini, Santa Ana,
Nuestra Seora de Loreto i Santa Maria Mayor
(1983, 1984)
Peninsula Valds (1999)
Picturile murale din petera Cueva de las
Manos, Rio Pinturas (1999)
Parcurile naturale Ischigualasto i Talampaya
(2000)
Ansamblurile de cldiri iezuite din zona Crdoba
(2000)
Quebrada de Humahuaca (2003)

Elevi: Galani Andreea Ioana


Galer Alexandra Florenta

Clasa: a XI-a E

Colegiul National Gheorghe Lazar