Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MaterialRecapitulativ LucrarePEISAGISTICA2011-2012
MaterialRecapitulativ LucrarePEISAGISTICA2011-2012
PEISAGISTICA
MATERIAL RECAPITULATIV
LUCRARE
Anul 4 Facultatea de Arhitectura
Ptr Lucrare Peisagistica - 8 mai 2011 Amfiteatru
Simbolismul ARBORELUI
- Simbol al vieii elementare, reprezint forma iniial a haosului i marcheaz un centru.
face legtura ntre cer i pmnt; sintetiznd numeroase credine, ritualuri i mituri
arborele - imagine reflectat a cosmosului, teofanie universal, simbol al vieii, al
fecunditii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor
strmoilor, semn al renvierii
ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUI
Sensul generic al arborelui - devenire, venica i misterioasa evoluie
arborele ca centru i scar ctre cer;
contemplaia arborelui aduce in stare de melancolie fiina, cci i evoc sensul
devenirii universale.
Marcare a spaiului vital prin simboluri care repet universul, lundu-i ca reper centrul
su: un copac, un stlp, piatra de temelie (omphalos)
- simboluri ale centrului lumii i, prin extensie, ntregul spaiu din jurul lor a reflectat
imaginea macrocosmosului - consfinit prin abraxas sau prin jertf.
Un astfel de loc se ndumnezeiete, este purttor al faptului magic (hierofanic), adic
sacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de ntlnire dintre Cer i Pmnt, adic
acolo unde s-a svrit Geneza nsi.
GRADINA ca ICON
GRADINA ca LOC
GRADINA ca OBIECT
GRADINA ca GENIUL LOCI / LOC AL MEMORIEI
GRADINA ca LOC AL ACTIUNII
GRADINA ca TEMA
GRADINA EXTINSA CA ORAS - ORASUL GRADINA
ISTORIA GRADINII
TIPOLOGII DE GRADINI:
Gradinile sacre funerare sau divine inchinate zeitatilor
Gradini pe langa palate, gimnazii, academii
Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din
Mitologia greceasca
Apare spatiul public urban gradini destinate publicului
Mici gradini de tip patio (curte interioara) oglinda de apa in centru, elemente
de influenta in gradinile romane
Cult pentru natura imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru
elementul vegetal; puternic simt al peisajului
Amplasarea templelor, teatrelor asigura o protectie naturala, ofera perspective
spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale.
Efecte cromatice verdele vegetatiei si albul marmurei
Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi)
Templele = mari sculpturi in peisaj
Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism
GRADINILE FILOSOFILOR
-Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice
-Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce insemna ca
discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau
-Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public
-Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale
Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea pastrata
pana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevat
o lume de basm, luxoasa care i-a sedus
-Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante,
arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automate
hidraulice
- In Sicilia si Asia Mica natura teocritiana favoriza dezvoltarea gradinilor
- In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit Cornul
Amaltheei, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante
-Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradina
multifunctionala
Gradina Romana:
- caracterizata de grandoare
- conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandirea
filosofica si literara, arte plastice si arhitectura
- natura are o mare importanta aprecierea siturilor de mare valoare
peisagera zone colinare, privelisti deosebite
(Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catre
domeniul provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale,
al frumusetii campiei cultivate).
- vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradini
organizate conform principiilor compozitionale geometrice - cuprind
obiecte de arta si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii,
toate integrandu-se in sit, in mediul inconjurator.
- vilele urbane preiau tipul elen de gradina de tip patio, inconjurate
de galerii de coloane (peristil) canale, bazin ornamental, pegole,
vase, statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate
Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre.
Apare conceptul de genius loci acel loc in care natura isi releva
aspectul sacru.
GRADINILE BIZANTINE:
Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in
incercarea de a manifesta puterea suvernului
Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti,
sisteme hidraulice
Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul,
mirosul) si starneau surpriza si admiratia
COMPOZITIE:
De forma patrata, inconjurate de ziduri in general din marmura
Vegetatie luxurianta
Bazine inconjurate de statui
Sculpturi decorate
Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata
Amenajari hidrauluice
Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul
bazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial
Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari pelicani,
pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale leoparzi, lei, cai, plante
palmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica
Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini
Principii de amenajare a
grdinilor in Renatere:
simetria,
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cladire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse
pstrez i astzi unele din cele mai frumoase realizri n arta grdinilor:
EXEMPLE:
Villa Madama (Roma) Raffael, Gradina Belvedere (Vatican) Bramante
Villa Caprarola (Palatul Farnese), Villa Lante (Bagnaia) Vignola,
Grdina palatului Farnese (Caparola)- Vignola
Villa dEste (Tivoli) Pirro Ligorio, Villa Medici (Roma) - Ammannati
Grdini:
cu suprafee nu prea mari,
delimitate de ziduri,
cldirea principal (palatul, vila) particip la ordonarea general a compoziiei,
fiind amplasate n cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief n pant sau
accidentat, grdinile au fost amenajate n terase succesive:
la Villa d`Este,
la Villa Lante,
la Villa Medici,
cu forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe.
CARACTERISTICI GENERALE
Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al
XVI-lea
Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele
zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive
Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au
pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una
utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre
trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii
CARACTERISTICI:
Coeziune intre cladire si gradina
Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala
Modelarea terenului in terase largi
Partere decorate cu flori
Canalele ca elemente ale compozitiei
Exemple:
AMBOISE PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE
Gradina Castelului BLOIS
GRADINA Castelului GAILLON
GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU
II
5472
BIBLIOGRAFIE Michel Collot (profesor de literatur francez la Universitatea Sorbonne nouvelle-Paris-III, membru al Institutului Universitar din Fran-a,
coordonator al programului de cercetare Vers une gographie littraire), preocupat de teoria i istoria peisajului, a publicat numeroase volume pe aceast
tem, printre care: LHorizon fabuleux (Jos Corti, 1998), Paysage et posie (Jos Corti, 2005), La Posie moderne et la Structure dhorizon (PUF,
1989), La Pense-paysage. Philosophie, arts, littrature (Actes Sud/ENSP, 2011). A coordonat mai multe volume dedicate teoriei peisajului: Les Enjeux
du paysage (Ousia, 1997), Le Paysage: tat des lieux (Ousia, 2001), Paysage et modernit(s) (Ousia, 2007). De asemenea, este autorul mai multor
cri de poezie:Chaosmos (Belin, 1997), Immuable mobile (La Lettre Vole, 2002), De chair et dair (La Lettre Vole, 2008).
Carti CERASELLA CRACIUN (www.cerasellacraciun.ro)
Carte Libraria UAUIM METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN, (366 pagini in Format A5,
color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria ,
15 octombrie -15 noiembrie 2008)
Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca uAUIM: ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEII COMUNITARE. Studiu
de Caz: Arta Mural i Tehnica de Art Graffiti/Stencil. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5, color), ISBN
978-973-1884-44-8, Bucureti 2009
Carte: Culegere de documente legislative n domeniul peisajului
natural, antropic i cultural, n amenajarea teritoriului i n urbanism, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitar "Ion Mincu", Bucureti, 2010, (in
curs de aparitie 2011)
Carte: Metode de abordare si cercetare urbana si peisagistica. Epistemologia si Transdisciplinaritatea, instrumente de cercetare a Peisajului
Natural, Antropic si Cultural (in curs de aparitie, 2012)
Articol: PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGIC A ORAULUI, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009
Articol: ORASUL DURABIL SI PEISAJUL, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009
Articol BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE, in publicatia Argument. Studii si
cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 4252
Articol METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS LANDSCAPE, pag.869-879, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862),
Electronic ISSN 1843-5394
Articol UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM (coautor, alaturi
de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66
(2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394.
Articol: MACROSCAPE, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/sept. 2009.
Articol: GRADINI DISPARUTE, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009.
Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI, postat pe http://www.stopco2.ro/2009/07/19/descopera-gradinile-pierdute-din-bucuresti,
19 iulie 2009-07-27
SANATATE SI PATOLOGIE URBANA (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context European, in revista
Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009.
Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti (pag 82-84), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI,
Rubrica Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009.
Articol: REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM
URBAN, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008.
Capitolul: CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenional (pag. 288-304), n lucrarea PREOCUPRI RECENTE
N PLANIFICAREA SPAIAL. SPRE CONFLUENTA TENDINELOR EUROPENE CU PRIORITI NAIONALE (366 pag., format A5, alb-negru), editie
ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257),
Bucuresti, 2008
Articol: MOBILITATEA - TRANSFORMARE I METAMORFOZ N METABOLISMUL URBAN, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala
ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie februarie 2008.