Buletin 43-2013

3/13/13
3:03 PM
Page 6
#43
ianuarie - februarie 2013
ARHITEC}II {I
BUCURE{TIUL
ISSN 4133 - 1234
C4_C1_C2_C3
Anuala Timi[orean` de Arhitectur` I Hala Matache I Premiul Mies van der Rohe I Competi]ia Piraeus Cultural Coast
BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMNIA
C4_C1_C2_C3
3/13/13
3:03 PM
Page 7
2:51 PM
Page 3
SUMAR
3/13/13
AGENDA OAR
Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti
Colegiul Director: Capodopera
Comisia de disciplin`. Despre acte, isc`lituri [i
responsabilitate
04
14
15
EVENIMENTE INTERNE
Rezultatele concursului pentru Amenajarea spa]iului
public din centrul localit`]ii Sibiel
Anuala Timi[orean` de Arhitectur` 2012
R`zboiul \mpotriva ]`r`nimii. Anii colectiviz`rii
M`rturii. Frescele M`n`stirii Arge[ului
Hala Matache
16
18
20
22
24
EVENIMENTE EXTERNE
Proiecte romne[ti nominalizate pentru Premiul
Mies van der Rohe 2013
Competi]ia Piraeus Cultural Coast
Close, Closer. Trienala de Arhitectur` de la Lisabona 2013
Marcel Breuer. Expozi]ie retrospectiv`
26
30
32
33
PUBLICA}II
Nout`]i
Filiala Bucure[ti OAR

Pre[edinte arh. Mircea Ochinciuc
Colegiul director
arh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,
arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu,
arh. Emil Iv`nescu
Adres`:
str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,
tel. 303.92.26
www.oar-bucuresti.ro
Editor: igloo media

Bord editorial:
Bruno Andre[oiu
Adrian Cioc`zanu
Redactori:
Viorica Buic`
Reka }ugui
Anca Rotar
Loredana Brum`
Grafic`:
C`t`lin Artenie
DTP & procesare imagine:
Cristian David
Corectur`:
Andreea Amzoiu
Adres`:
str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,
tel. 313.41.18, office@igloo.ro
34
Pe copert`: Competi]ia Piraeus Cultural Coast - Premiul 2.

Proiect: Andrei Uleia, Traian Bompa, Cristina Chel`rescu
3-sumar
Stima]i colegi,
Conducerea Ordinului Arhitec]ilor
Bucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sa
de a promova transparen]a \n ceea ce
prive[te activit`]ile [i deciziile sale.
|n consecin]`, buletinul Arhitec]ii [i
Bucure[tiul, distribuit gratuit tuturor
membrilor filialei, va \ncerca s` prezinte
mai elocvent toate activit`]ile Ordinului [i
problemele cu care acesta se confrunt`.
Buletinul Arhitec]ii [i Bucure[tiul poate fi
desc`rcat n format .pdf de pe site-ul oficial al Ordinului accesnd adresa:
www.oar-bucuresti.ro
Pentru o mai bun` comunicare cu to]i

membrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v`
exprima]i opiniile legate de activitatea
OAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`
reprezinte priorit`]ile de ac]iune ale
organiza]iei noastre.
Am dori, de asemenea, s` ne indica]i
subiectele pe care s` le abord`m \n
numerele viitoare ale Buletinului
Arhitec]ii [i Bucure[tiul.
V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsurile
dumneavoastr`!
www.oar-bucure[ti.ro 3
agenda OAR
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 4
{edin]ele Comisiei Tehnice

de Urbanism [i Amenajare a Teritoriului
a Prim`riei Municipiului Bucure[ti
{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajarea
Teritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 24 octombrie
2012. Au participat Bogdan Bogoescu (pre[edinte), Gheorghe
P`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Constantin Enache, Vlad
Cavarnali, Dan Marin, Dan {erban, Dorin {tefan. Au fost analizate urm`toarele propuneri:
Continu`m informarea membrilor

OAR asupra [edin]elor de avizare
s`pt`mnale ale Comisiei Tehnice
de Urbanism [i Amenajare a
Teritoriului.
Selec]ia urm`toare a folosit drept
criterii calitatea proiectelor aduse
\n discu]ie [i gradul lor de
reprezentativitate pentru ora[,
caracterul lor problematic [i
specificitatea local`. {edin]ele
Comisiei sunt consemnate de
domnul Constantin Hostiuc.
4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
1. PUZ Str. Diaconu Coresi nr. 29, S.1, ini]iator ARGHIRIU

MARIAN / proiectant SC PRIMA SRL
Se inten]ioneaz` construirea unei locuin]e \n Parcelarea Bazilescu, \n
apropierea zonei Bucure[tii Noi. Terenul de care dispune proprietarul este unul foarte mic, de doar 77 mp; se dore[te, totu[i, ridicarea unei cl`diri cu regimul de \n`l]ime D+P+2E+M, \n condi]iile \n
care POT nu va dep`[i 40%. Zona este foarte dezordonat`, iar
marea problem` \ntlnit` este cea a a[ez`rii pe limita de proprietate,
deoarece pe calcan exist` o construc]ie. |ntruct [i inten]ia vecinului
este de a se extinde, este propus un calcan, care ar avea rolul de a
marca mai bine \ntlnirea celor dou` inten]ii de edificare.
Casandra Ro[u: Personal, nu \n]eleg care este rostul [i semnifica]ia mansardei, mai ales c` s-ar putea construi pur [i simplu o extindere de etaj, dup` o formul` clasic`, [i care nu ar distruge aspectul
zonei. Dan Marin se raliaz` [i el acestei opinii s` fie construit un
nivel \n formul` clasic`, eventual ca o pant` lin` [i nu o improviza]ie.
Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Suntem de acord cu propunerea, \n
aceste condi]ii.
2. Instala]ie de transport pe cablu, consultare, ini]iator Prim`ria
S.2 / elaborator SC ALTRIX SERVICE SRL, SC KASOL GROUP
Este prezentat tronsonul Aviatorilor Heliade: traseul urm`re[te
Lacul Colentina [i se afirm` c` pune \n valoare parcursul lacurilor.
Studiul istoric de fundamentare se refer` la telegondole amplasate
\n ora[e europene cu voca]ii culturale Londra, Madrid, Barcelona,
Paris. Ca mijloc de deplasare cotidian` \n ora[, instala]ia ar fi un
mijloc eficient, deoarece ar putea transporta pn` la 15 000 de persoane pe zi. |n leg`tur` cu afectarea spa]iilor verzi, prezentatorul
afirm` c` s-a \ncercat plantarea ct mai discret` a pila[trilor \n
zonele de contact cu solul.
Bogdan Bogoescu solicit` informa]ii suplimentare \n leg`tur` cu
a[ezarea stlpilor. Ar mai dori s` [tie cum au fost gndite
amenaj`rile la sol, accesele, parcajele, cum se face traversarea
Lacului Her`strù. Este de p`rere c` imaginea de stlp ar trebui discutat` odat` cu opinia avizat` a unui expert. Se r`spunde c` pentru
a preveni obiec]iile legate de amplasarea pe spa]iul verde a stlpilor,
o parte dintre ace[tia au fost rea[eza]i \n chiuveta lacului, iar din
punct de vedere legal, este permis` afectarea spa]iior verzi, dac`
obiectivul este unul de utilitate public`, iar conform proiectului,
instala]ia telegondolei este un obiectiv de utilitate public`. |n zona
Plumbuita, sta]ia este plasat` pe un ]inut uscat. Spa]iile verzi, date
fiind toate aceste modific`ri de principiu, nu mai sunt afectate.
Gheorghe P`tra[cu intervine [i precizeaz` c`, \n discutarea acestui
proiect, punctul fundamental care trebuie dezb`tut este dac` o
propunere [i o instala]ie de acest tip sunt acceptate de c`tre
Comisie [i de ora[. Bogdan Bogoescu, \ns`, nuan]eaz` aceast`
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 5
observa]ie, \n sensul c` dac` propunerea ar fi foarte bine sus]inut`,

nimeni nu ar dori s` o nege. |n opinia d-sale, totu[i, propunerea
devine inacceptabil` dac` stlpii de sus]inere devin ni[te sonde
plantate \n ora[, dac` oportunitatea nu este bine demonstrat`, iar
utilitatea public` nu este sus]inut` cu mai multe argumente.
Dan Marin: Pe malul lacurilor se petrec anumite lucruri. Problema
de peisaj, de valorificare a peisajului nu poate fi sus]inut`, \n opinia
mea, de cteva rand`ri aproximative, care nu spun nimic despre ce
\nseamn` peisajul pentru ora[ sau pentru cel care ar folosi aceast`
utilitate. Mai adaug la aceasta c` \ntr-o anume arie, cablurile vor
trece peste o zon` de protocol, chestiune care nu [tiu dac` a fost
f`cut` public, ca s` avem o reac]ie [i fa]` de aceast` calitate.
Prezentatorul revine asupra problemei spa]iilor verzi [i afirm` c`: \n
zona Aviatorilor nu sunt afectate spa]iile verzi, \n zona V`c`rescu se
respect` indicatorii, sta]ia e punctual` [i cu acces din parc; \n zona
Plumbuita, sta]ia este conceput` ca un punct transparent, care permite perceperea oglinzii lacului.
Bogdan Bogoescu solicit` unele detalii legate de programul acestor
sta]ii gndite ca mijloc de transport cum vor fi realizate [i f`cute
opera]ionale accesele, cum vor fi dirijate fluxurile de pietoni spre [i
dinspre aceste sta]ii etc. Face observa]ia c` \n forma \n care este
prezentat`, sta]ia de la Plumbuita arat` ca un hangar uria[ [i cere
preciz`ri legate de func]ionalitatea acesteia. Propune membrilor
Comisiei s` se refere \n debutul discu]iilor sau al interven]iilor la
oportunitatea proiectului [i a propunerii.
Vlad Cavarnali se declar`, \n principiu, de acord cu aceast` formul`
de transport suplimentar`, alternativ`, dar consider` c` ceea ce ni
se prezint` nu poate fi discutat [i avizat \n aceast` form`. Proiectul
nu ar trebui discutat \n aceast` form`, care nu permite judecarea
inten]iei [i a realiz`rii lui. Cred c` este nevoie de o component` de
design corespunz`tor unui implant urban [i arhitectural. V-a[ ruga s`
aduce]i prin interven]ia dvs. o calitate \n plus ora[ului.
Dan {erban: V`d acest proiect pentru prima oar`, iar ceea ce se
prezint` mi se pare a fi o abordare pragmatic` a unei propuneri.
Mi-a[ dori, \ns`, s` v`d pentru \nceput tot traseul [i apoi buc`]ile,
fiecare, iar \n fine buc`]ile unite. E important locul \n care traseul
atinge zona. O alt` mare problem` mi se pare a fi infrastructura
necesar` fiec`rui punct [i rezolvarea fluen]ei publicului. Fiecare
sta]ie cred c` ar trebui prezentat` cu o plan[` de analiz` cu \ncerc`ri
de rezolvare a acestor probleme. Cred, \ns`, c` amploarea acestor
sta]ii duce, \n cele din urm`, la o arhitectur` reprezentativ`, pentru
c` ea va fi oricum, prin dimensiuni, emfatic`, dominatoare. {i nu
cred c` mi-a[ dori s` se petreac` acest lucru, mai ales dac` vorbim
de o instala]ie \n cele din urm` func]ional`. Cred c` o anume modestie a propor]iilor, ca [i o dilu]ie a structurilor, ar fi foarte necesar`. Sunt de acord cu investi]ia, dar o atent` analiz` a fiec`rui
detaliu cred c` este foarte important`.
Dorin {tefan: Cred c` din punctul de vedere al consult`rii
popula]iei \n ceea ce prive[te un astfel de proiect, p`rerile vor fi
\mp`r]ite, a[a \nct sunt de p`rere c` ea este nerelevant`. Proiectul
nu este nerealizabil, \ns` observa]iile exprimate sunt toate
\ndrept`]ite. Detaliile, \n ciuda m`rimii de ansamblu a proiectului,

conteaz` foarte mult. {i trebuie \n primul rnd stabilite cu precizie
locurile de implantare, de a[ezare ale sta]iilor.
Constantin Enache: A[a cum am mai spus [i cu ocazia primei
prezent`ri, cred c`, tehnic, proiectul este posibil, este fezabil, dar
problema r`mne \n primul rnd una de ordin politic dac` autoritatea politic` decide c` este bine ca banii s` fie investi]i \ntr-o astfel
de propunere, atunci ea se poate face [i se va face.
Dan Marin: Personal, mi-a[ dori un proiect de valorificare a
poten]ialului lacurilor. Se face o propunere de acest fel, \ns` cel
pu]in o parte din zonele care vor fi traversate mai au str`zi de
p`mnt [i nu sunt canalizate. Lacurile au un poten]ial uria[, iar nou`
ni se propune o tiribomb`. Salba de lacuri trebuie valorificat` \n
primul rnd la nivelul omului [i ni se spune despre aceast` instala]ie ba c` e obiectiv turistic, atunci cnd nu se poate sus]ine calitatea ei de echipament de utilitate public`, dar \n cazurile \n care
voca]ia de transport nu poate fi argumentat`, ea devine brusc obiectiv turistic. |n al treilea rnd, peisajul traversat este unul foarte fragil
mi-e greu s` \n]eleg cum pune \n valoare locul o cutie de beton
sau un stlp \nalt de 40 de metri.
Casandra Ro[u: Fa]` de aceast` nou` prezentare, nu pot dect s`
repet ceea ce am mai spus, eventual \ntregind acestea cu
observa]iile colegilor care s-au mai f`cut ast`zi. Nu am fost de
acord cu propunerea de la \nceput, \ntruct \n primul rnd consider
c` o investi]ie de acest fel este inoportun`, mai ales \n momentul
de fa]`, din foarte multe motive. Ca observa]ii punctuale, vreau s`
spun c` traseul str`bate cel pu]in dou` categorii de zone, din care
unele pot fi pasabile, dar altele sunt pline de cocioabe [i de locuri
anonime, a[a \nct nu justific` direc]ia turistic` a proiectului. |n al
doilea rnd, doresc s` m` refer la cadrul natural protejat, \n contextul \n care noi, ca [i valori patrimoniale, nu st`m prea bine avem
foarte pu]in monumente, dup` cum [tim cu to]ii foarte bine.
Gndirea european` conserv` patrimoniul cultural, [i cred c` dac`
ne pas` de aceast` direc]ie, [i noi ar trebui s` ne prezerv`m monumentele, cte le mai avem, nu s` le distrugem. Parcul Tei, s` nu
uit`m, a fost construit \n genera]ii. {i, ca parantez`, chiar nu \n]eleg
cum va trece acest traseu peste locuri de protocol de acel nivel. Un
ora[ ca Bucure[tiul ar trebui s` dea prin situa]ii concrete exemple
de cultur` [i elegan]` ]`rii, nu prin design stupid al unor locuri sau
propuneri sau prin vegeta]ie de hrdù. Ct despre amenaj`rile distractive, nu cred c` interven]ii de felul celor amintite \[i au locul \n
zone centrale sau \n zone protejate, care, ca idee, ar trebui s`
exprime demnitatea unui ora[. {i, spre deosebire de dl Dorin
{tefan, eu cred c` \n cazul de fa]` trebuie rev`zut cu mai mult`
aten]ie punctul de vedere al popula]iei.
Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Cu dou` excep]ii, interven]ia este
considerat` util`, \ns` toat` lumea dore[te s` evalueze impactul
viitoarei prezen]e \n ora[. Orice punct al acestei implant`ri poate
deveni, la noi, un focar de infec]ie. Aici, \n acest caz, totul trebuie s`
fie foarte discret, cu un regulament specific. Dimensiunile tuturor
componentelor trebuie s` fie discrete.
www.oar-bucure[ti.ro I 5
agenda OAR
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 6
Prezen]a sta]iilor [i a stlpilor este foarte important`. Trebuie s`

avem, ca documenta]ie, exact ceea ce se va petrece acolo. E
nevoie de o analiz` de accesibilitate a lacurilor [i includerea lor \n
accesibilitatea public`. |n fine, ar trebui s` ne gndim [i la oportunitatea pasagerului ce anume \i oferim celui care ia un astfel de
mijloc de transport? Peisajul colateral lacurilor ofer`, din p`cate,
numeroase zone insalubre, ca s` nu mai spunem c` sunt zone minunate \n Bucure[ti care zac \necate \n mizerie, [i s-ar putea ca
acest traseu s` le descopere pe unele dintre ele. |ntr-un astfel de
caz, se poate ca aceast` telegondol` s` devin` un contraserviciu
adus ora[ului. V` rug`m s` v` urm`ri]i propunerea lund \n considerare toate aceste observa]ii.
3. PUZ Bd. Kiseleff, S.1 / Str. Ion Mincu, ini]iator ADMINISTRA}IA
STR~ZILOR, Bucure[ti / proiectant SC PRO CONS XXI SRL
Se dore[te, la intersec]ia Bulevardului cu str. Ion Mincu, constituirea
unei pie]e care s` fie dedicate Regelui Mihai [i care s` cuprind` pe
una din laturi un bust al acestuia.
Bogdan Bogoescu: M` tem ca inten]ia dvs. s` nu ajung` asemenea statuii lui Ataturk din fa]a Teatrului Odeon, indiferent` la context. Personal, cred c` talia acestei personalit`]i importante, totu[i,
pentru istoria noastr`, merit` ceva mai mult dect alocarea unei
intersec]ii. Nu sunt convins c` este bine ca pe un col] al intersec]iei
s` punem acest bust m` tem c` va fi prea pu]in remarcat. E oportun` o astfel de a[ezare? Mi se pare c` irosim ni[te posibilit`]i
importante punnd personalit`]ile ]`rii \n ni[te cotloane.
Dan Marin: Personal, mi se pare c` pentru acest spa]iu care se
dore[te reprezentativ sunt prea multe elemente. A[ dori ceva mai
mult` sobrietate a locului.
Bogdan Bogoescu: Poate c` ar fi util` o ierarhizare a elementelor
prezente c`tre locul monumentului.
Constantin Enache: M` m`rginesc s` spun doar c` Regele a v`zut
proiectul [i c` a fost de acord cu aceast` propunere.
Dan {erban: O rug`minte compozi]ia este grea, e una de factur`
clasic`, a[a c` a[ ruga pe cei care se vor ocupa de realizarea acestei
interven]ii s` lase toate celelalte trei col]uri ale pie]ei libere, tocmai
ca s` nu concureze cu bustul.
Dorin {tefan este de p`rere c` locul nu poate fi numit o pia]`,
lipsindu-i mai multe atribute.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Cu observa]iile exprimate, suntem de
acord cu propunerea.
4. PUD Pia]a CA Rosetti, S. 1 / ini]iator: SC BUCURE{TI
TURISM SA, proiectant SC AXIS DESIGN SRL
|ntruct este vorba despre o revenire la un proiect care a fost
prezentat pe larg, Bogdan Bogoescu cere proiectantului s` precizeze numai locurile care au fost modificate sau care au primit alte
rezolv`ri dect cele [tiute deja. Prezentatorul arat` c` au fost verificate documenta]iile din zon` [i ca, urmare a acestora, s-a revenit cu
trei propuneri dezvoltate c`tre Ateneu [i c`tre Bibliotec`.
Nu se va mai construi deasupra cl`dirii Cina, s-a renun]at [i la corpul
de leg`tur` dintre cl`diri. A fost a[ezat` mai mult` carne pe cl`diri
spre Pia]a Revolu]iei. S-a \ncercat crearea unui traseu pietonal
c`tre pia]`. Se mai dore[te realizarea unui luminator ca o umbrel`
deschis`, liber, o protec]ie de sticl`. |n`l]imea maxim` care va fi
atins` va fi de 22 m.
Gheorghe P`tra[cu crede c` cel mai bine ar fi s` fie avizat` o documenta]ie care s` permit`, ulterior, dezvoltarea proiectului la toate
nivelurile.
Dan {erban: Proiectul face propuneri viabile [i posibile. Pandantul
la Ateneu mi se pare \n regul`, iar frontul, foarte important, este
posibil. La fel este [i \nchiderea c`tre Pia]a Rosetti. Este bine [i ca
obiectul cel mai pre]ios al interven]iei s` fie cuprins la interior; zona
de col], \ns`, cred c` ar trebui s` exprime mai clar alinierea avut` \n
vedere. {i nu [tiu cum vom putea controla volumetrille care vor
ap`rea.
Vlad Cavarnali: Mi-a[ dori s` fie l`sat` liber` posibilitatea construirii
unui proiect integrat. Spre N, bara s` fie extrem de simpl`, \n`l]imea
s` nu dep`[easc` pe aceea permis` de regulamentul zonelor
protejate.
Dorin {tefan: Pentru c`, dac` \mi aduc minte, casa veche avea
ni[te anexe, care descriau limita de proprietate, a[ opta pentru
solu]ia 3, cea cu rapel istoric.
Constantin Enache, \ns`, alege o alt` solu]ie, care i se pare a avea o
]inut` mai bun`. Este de p`rere c` volumul dinspre Pia]a Rosetti
poate atinge \n`l]imea Bibliotecii Regale; exprim` [i opinia conform
c`reia leg`tura incintei cu Calea Victoriei trebuie ref`cut`, modelat`
\ntr-un sens mai complex, nu doar ca o racordare a unor cì de
acces.
Dan Marin este de p`rere c` \n acest loc este necesar` o dezvoltare
urban` care s` prind` lucrurile \n evolu]ia lor.
Casandra Ro[u ar dori s` [tie care este criteriul dup` care s-a stabilit
direc]ia pietonalului. Se r`spunde c` a fost vorba despre limita de
proprietate. Este de p`rere c` \n zon` se pot organiza, mai ales pentru c` lipsesc acestui spa]iu, trasee pietonale excep]ionale.
Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Propun membrilor Comisiei s`
opt`m pentru varianta din centru, mai ales c` pare s` permit` cele
mai multe posibilit`]i de cuplare, ulterior, cu rezultatele unui concurs). E nevoie, \ns`, dat` fiind importan]a locului, s` putem vedea
[i ni[te imagini ale arhitecturii. V` rug`m s` veni]i cu acestea la
studiul pentru aviz. Propunem avizarea favorabil`.
Teritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 14 noiembrie
2012. Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), Gheorghe
P`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali,
Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan {erban, Dorin {tefan,
membri ai serviciilor de specialitate ale Prim`riei (Andrei
Zaharescu, Elena Boghin`). Au fost prezentate urm`toarele
documenta]ii:
1. PUZ Str. Pie]ei nr. 67, S.1, ini]iator SC PALADIUM COM SRL,
elaborator SC OVO DESIGN PROIECT SRL, URB. RUR. OANA
R~DULESCU, aviz de oportunitate
Lotul, de cca 240 mp, se afl` \ntre Chitila [i Bucure[tii Noi, este
4-15_agenda_oar.qxp
3/14/13
11:11 AM
Page 7
par]ial de tipul M3, iar o alt` parte este indicat` ca fiind zon` reziden]ial` \n PUG. |ns` PUG nu coincide \n multe privin]e cu realitatea
de pe teren. Se dore[te concesionarea unei zone de cel pu]in \nc`
100 mp, preferabil 150 mp (Administra]ia Pie]ei este, pentru
moment, proprietar intabulat pe teren) [i desfiin]area magazinului
actual, care ar urma s` fie \nlocuit de o alt` construc]ie. Sunt
prezentate dou` variante, prima cu atingerea unui POT de 80% [i a
unui CUT de 2,5, cea de a doua cu un POT de 60% [i acela[i CUT.
Una dintre propuneri ]ine frontul pe aliniament [i vizeaz` prelungirea
polului comercial, cu parcare pe spate. Constantin Enache solicit`
precizarea func]iunii. Se arat` c` aceasta va fi \n principal una comercial`, dar la etajul prim vor putea fi organizate diferite evenimente; un al doilea etaj va servi de sediu administrativ. Zona ar
putea trece, prin urmare, de la M2A la M3. Elena Boghin` precizeaz` c` exist` o mare problem` legat` de dispunerea str`zilor [i a
parc`rilor, \ns` Constantin Enache este de p`rere c` atta vreme
ct indica]iile Comisiei nu vor putea fi urm`rite, \n realitate se va
parca la fel, pe trotuare [i pe unde se va putea, iar toat` lumea va
trebui s` se descurce. Pentru a remedia sau anticipa aceast` problem`, dl Enache propune amplificarea trotuarelor [i, eventual,
retragerea spre spate a spa]iilor pentru parcare.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Se avizeaz` favorabil.
2. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 13, S.1 / ini]iator FLOREA
M~D~LINA IULIANA, elaborator GRAPH TRONIC XM, URB.
RUR. ADINA GABRIELA POPESCU, aviz de oportunitate
Zona are indicativul CB1, care permite un POT maxim de 50% [i un
CUT de 2,2,. |n`l]imea posibil` ar fi P+4. Ca date despre situa]ia
existent` \n apropiere, se afirm` c` \n imediata vecin`tate se mai
construie[te un asamblu reziden]ial de aceast` \n`l]ime, dar mai
sunt [i alte PUZ-uri care [i-au produs efecte. Se estimeaz` c` va
exista o m`rire a CUT la 2,4. Ca facilitate pentru circula]ie, se va
construi un rond, iar strada se va l`]i c`tre p`dure.
Elena Boghin`: |n aceast` zon` sunt aprobate trei documenta]ii,
dar \n general ampriza str`zii ajunge cam la 30 m, cu tot cu spa]iile
verzi [i separatoarele de sens. Difer` numai intr`rile \n p`dure
care \nseamn`, desigur, [i sacrificarea unor pomi. Un singur proiect
nu sacrific` nimic, dar el reduce ampriza str`zii la 21m. Dna
Boghin` mai arat` c` \n avizele de mediu primite pn` acum pentru
aceast` documenta]ie [i pentru altele din zon` nu se face referire la
intrarea \n p`dure. |n aceste condi]ii, solu]ia fezabil` [i care va
\ntmpina cea mai mic` rezisten]` ar fi executarea unui proiect care
s` afecteze ct mai pu]in p`durea. Prezentatorul are ideea
retragerii primei propriet`]i. Sorin Gabrea, \ns`, este de p`rere c`
trebuie g`sit` o solu]ie corect` [i pentru interesul public.
Casandra Ro[u: P`durea mai are o particularitate special` se afl`
\n intravilan, a[a \nct cred c` o discu]ie serioas` cu cei de la Mediu
este necesar`. Personal \ns`, a[ vrea s` [tiu cum se cupleaz`
str`zile, cum a fost conceput` lotizarea, care sunt cupl`rile
prev`zute, dac` sunt?
Tiberiu Florescu este de p`rere c` ceea ce s-a prezentat nu este un
studiu urbanistic, ci o lotizare.

Constantin Enache: Sunt de p`rere c` proprietarii trebuie s` colaboreze la modul real pentru g`sirea unei solu]ii corecte, aici [i trebuie s` dea un r`spuns comun la \ntreb`ri de tipul cum se va face
strada? Cum va fi fund`tura?
Vlad Cavarnali \[i exprim` convingerea c`, din punctul de vedere al
re]elei stradale, exist` un plan al \ntregii zone [i ar dori ca el s` fie
revizitat, iar proiectul s` exprime leg`tura lui cu acel sistem de circula]ie deja gndit.
Casandra Ro[u pune o alt` problem`: Dac` acea strad` va deveni,
la urma urmei, un bulevard urban, cum va fi el mobilat?
Sorin Gabrea este de p`rere c` principala problem` a racord`rii circula]iilor este, \n zon`, p`strarea axului drumului principal \ntr-un
raport bun, de continuitate, cu DN1.
Elena Boghin` consider` c` solu]ia cea mai bun` \n situa]ii de acest
tip, aici inclusiv, este ca Serviciul Tehnic al Prim`riei s` fac` un
studiu [i s` stabileasc` reguli, aliniamente, alinieiri [i to]i cei care
vor veni ulterior cu documenta]ii s` preia aceste prevederi.
Constatin Enache: Este nevoie s` existe o tram` stradal` ct mai
real`, cu posibilit`]i certe de a propune ceva concret; apoi, va trebui
gndit` mobilarea acestei artere [i profilul ei. Poate c` o diminuare a
volumului propus ini]ial ar fi o solu]ie mai bun`, pentru c` ar mai
sc`dea din intensitatea de utilizare a terenului, care pare s` fie prea
mare.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): V` rug`m s` reveni]i cu precizarea acceselor de serviciu [i a parc`rilor pentru vizitatori, cu indicarea spa]iilor
comunitare publice. Acorda]i aten]ie problemelor observate de
membrii Comisiei.
3. PUZ Str. Arbanasi nr. 3, S5, ini]iator FUNDA}IA ECOLOGIC~
GREEN, elaborator SCA ALFA DESIGN SRL URB. RUR.
IFTIMIE ILEA MARIANA, aviz de oportunitate
Lotul pe care se dore[te edificarea este situat \n Prelungirea
Ferentari, la intersec]ie cu Sp`tarul Preda, \n spatele firului de
blocuri [i are cca 180 mp. Se afl` \ntre dou` construc]ii existente.
Proiectantul propune ridicarea unui imobil de P+2 cu subsol, lipit la
calcan, cu func]iunea de locuire.
Constantin Enache: S-a ini]iat procesul pentru \nchiderea golurilor
pe limita de proprietate? Dac` da, atunci este util s` a[tept`m
decizia instan]ei.
Casandra Ro[u: Conform prevederilor legale, pe un astfel de lot nu
poate fi promovat un PUZ.
Dan {erban consider` [i el c` cea mai bun` solu]ie ar fi ca proiectantul s` r`mn` la reglement`rile actuale.
Dorin {tefan sugereaz` realizarea unui PUZ pe dou` terenuri, care ar
permite o dezvoltare ceva mai consisten]`, iar Sorin Gabrea
consider` c` \n aceast` situa]ie Prim`ria Capitalei ar putea solicita
Prim`riei S5 un punct de vedere asupra propriet`]ii de al`turi.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): V` rug`m s` reveni]i dup` verificarea
condi]iilor de legalitate ale construc]iei vecine.
4. PUZ Bdul. Timi[oara 101G, S.6, ini]iator ANCU}A MIHAI /
elaborator SC ALTER EGO CONCEPT SRL, URB. MARIUS
G~BUREANU
Pe o suprafa]` de cca. 10.000 mp se inten]ioneaz` construirea de
locuin]e colective, \n regim de S+P+8E. |n aceast` unitate construit` vor locui cca 1.300 de locuitori , iar la etajele inferioare vor fi
prev`zute spa]ii pentru comer] [i servicii. Se cere [i schimbarea
\ncadr`rii zonei \n M2. Problema esen]ial` care s-a pus \n aceast`
documenta]ie a fost cea a dot`rilor de s`n`tate, a dot`rilor publice [i
a transportului. Cum zona de studiu a fost extins` spre N, s-a
inten]ionat [i eliminarea parcajelor la sol. A fost propus` o circula]ie
carosabil` de utilitate public` [i s-a \ncercat fragmentarea zonei, astfel \nct func]iunile s` \[i r`spund` ct mai bine [i s` poat` fi ct
mai bine precizate. Pentru terenul aflat \n partea de N a incintei a
fost avansat` o propunere de leg`tur` cu cartierul Brncu[i. Au fost
identificate structurile de \nv`]`mnt pre[colar [i ele vor fi asigurate,
par]ial, de c`tre spa]ii de la parterele blocurilor sau etajelor I. Tot \n
3/13/13
2:53 PM
Page 8
agenda OAR
4-15_agenda_oar.qxp
loca]ii de acest fel vor fi prev`zute [i dispensare, \ns` exist` [i alte

dot`ri asem`n`toare \n apropierea zonei care pot fi folosite de viitorii
locatari. Ct prive[te problema transportului \n comun, leg`turile cu
ora[ul pot fi asigurate satisf`c`tor dac` \n direc]ia Prelungirea
Ghencea Bd. Timi[oara vor fi extinse cteva trasee, eventual s`
fie prev`zute unele terminale.
Constantin Enache ar dori ca prezentatorul s` precizeze momentul
\n care s-au f`cut leg`turile, racordurile de la patru la dou` benzi, \n
zon`, atunci cnd necesarul, de fapt, ar reclama o alt` solu]ie. Elena
Boghin` \[i exprim` [i ea ne\n]elegerea fa]` de unele aspecte ale
prezent`rii care privesc circula]ia: Dac` toate cl`dirile pe care le
prezenta]i sunt existente, de ce nu \ncape strad`, din moment ce
plan[a indica o posibilitate \n acest sens? Casandra Ro[u cere s`
fie precizat` situa]ia documenta]iilor valabile. Se r`spunde c` \n
acest moment valabile sunt PUZ S6 [i PUG. Dna Ro[u \[i mai
exprim` nedumerirea fa]` de acest loc \n care coexist` 6-7 tipuri de
volumetrii diferite care nu fac parte dintr-un plan coerent. Este de
p`rere c` \n acest caz ar trebui s` existe [i o ilustrare de arhitectur`,
dat` fiind fragmentarea, \mbuc`t`]irea zonei.
Sorin Gabrea observ` c` [i \n cealalt` extrem` a loca]iei lucrurile
func]ioneaz` la fel; consider` obligatoriu existen]a a cel pu]in patru
benzi de circula]ie. Ar mai dori s` fie clar exprimat` l`]imea edificabilelor, iar la r`spunsul c` acesta m`soar` 20 m, apreciaz` c` raportul de m`rimi propuse nu este unul corect.
Constantin Enache se intereseaz` de situarea celui mai apropiat
spa]iu verde. Se r`spunde c` \n Parcul Brncu[i exist` cteva spa]ii
verzi pietonale amenajate.
Vlad Cavarnali cere s` fie determinate rela]iile de trafic, ca [i parametri necesari reclama]i de func]iunile propuse. |[i exprim` dezacordul fa]` de posibilitatea ca unui num`r de 1.300 de locuitori s`-i fie
oferit` ca arter` util` o strad` de doar 7 m l`]ime [i fa]` de imposibilitatea practic` a identific`rii unui loc de joac` de calitate pentru
copii.
Dorin {tefan: Parametrii pe care \i discut`m nu sunt suficien]i pentru a asigura o densitate controlabil` propunerii [i zonei. Ca s`
existe o zon` special` de densitate, ea ar trebui corelat` cu modificarea de impozit reclamat`.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Se vor urm`ri pentru realizarea unei documenta]ii ameliorate ocuparea \ntregului teritoriu; un bilan] teritorial
mai echilibrat; o schem` de teritoriu realist`. V` rug`m s` reveni]i.
5. PUZ Calea Doroban]ilor / Str. Mihai Eminescu / Str. Gen.
Ernest Bro[teanu, ini]iator Prim`ria Municipiului Bucure[ti, SC
RUBIN GOLD 2004 SRL / elaborator SC AVIS PRINT SRL, arh.
DORIN {TEFAN, consultare
S-a revenit cu mai vechea propunere de realizare a unui turn \n
aceast` zon`, turn care este locat \ntr-un spa]iu de cca 5.000 mp [i
care ie[ea \n consol` peste dou` monumente istorice. Se propuneau retrageri pentru \n`l]imi mai mari; s-a revenit cu planul de
reglement`ri, \ntruct a fost modificat` \n`l]imea cl`dirii.
Se discut` motiva]ia revenirii. R`spunsul este c` trebuie reconfir8 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
mate avizele vechi.

Dan {erban: Solu]ia a fost avizat`, dar nu a fost agreat` de oficialit`]ile de la Ministerul Culturii.
Dorin {tefan: Date fiind toate limit`rile, am acceptat c` proiectul
nu va mai fi o inven]ie, un comentariu complex, ci o respectare a
datelor diferitelor regulamente. Este acceptat` o \n`l]ime mai mare,
dar care s` se dep`rteze de monumentele istorice, a[a \nct este
dificil` revenirea la solu]ia etajelor superioare ie[ite \n console.
Vlad Cavarnali: Exist` proiecte speciale care au dat mari realiz`ri
ale arhitecturii, \n general vorbind. Pn` acum, la noi, monumentele
istorice au fost tratate prost.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Reconfirm`m pozi]ia in]ial` a Comisiei, \n
sensul \n care suntem de acord cu proiectul \n forma prezentat`.
|ns`, din punct de vedere legal, Ministerul Culturii este cel care are
ultimul cuvnt \n avizarea unei documenta]ii, a[a \nct vom a[tepta
avizul din partea acestuia. A[tept`m ca proiectul s` revin` \n
Comisie dup` ob]inerea tuturor celorlalte avize.
6. PUZ Str. Sabinelor nr. 31, S.5, ini]iator SC TERRA MEDIA
VISUAL SRL / elaborator SC KORAB DESIGN SRL, URB .
CORINA BR~D~}EANU, aviz de oportunitate
Lotul se afl` la intersec]ia Uranus / 1 Septembrie, \n Sectorul 5,
\ntr-o zon` mixt`, cu regim discontinuu. Are o suprafa]a de 480 mp
[i o l`]ime la strad` de 12 m. Proprietarii au o locuin]` pe acea parcel`, luat` dup` Legea 112. Terenul este dat \n folosin]`, dar proprietarii doresc s` concesioneze terenul [i s` construiasc` o cl`dire de
\n`l]ime mai mare: P+3 / P+4. Zona este destructurat`, dar are un
mare poten]ial de dezvoltare. Proprietarii ar dori s` [tie ce anume
trebuie \ntreprins pentru ca terenul s` le poat` fi concesionat.
Casandra Ro[u cere s` fie prezentat` situa]ia existent`. Se
r`spunde c` nu a fost expus`, dar c` prezint` cl`diri care au \n`l]imi
de P+8.
Constantin Enache: Parte din cas` poate s` r`mn` \n starea \n
care se afl` acum [i se poate construi \n spate a[a cum s-ar cuveni
pentru poten]ialul zonei [i a[a cum se dore[te, P+3, P+4.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Suntem de acord cu concesionarea, dar
nu majora]i indicatorii, \ncerca]i s` construi]i r`mnnd sub maximul
permis un CUT maxim de 2,5-2,6. Avem nevoie [i de opinie
juridic` avizat`. Propune]i un front continuu spre strad`.
7. PUZ {os. Mihai Bravu nr. 102 A, S.2, ini]iator SC PITT STOP
SRL / elaborator URB. AURELIA AIONESEI, aviz de oportunitate
Terenul se afl` chiar pe bulevard, \n apropiere de intersec]ia cu Bd.
Ferdinand. Proprietarul, care are un spa]iu destinat repara]iei
ma[inilor, dore[te s` extind` cl`direa cu un etaj, care s` \i fie util
pentru sus]inerea func]iunii principale [i s` permit` comercializarea
pieselor auto. Din p`cate, a[a cum este prins` documenta]ia \n
diferite acte, ea pare s` stea pe un teren verde, \n zona M2A.
Casandra Ro[u: Conform legisla]iei \n vigoare, un proprietar nu
poate ini]ia un proiect de acest fel.
Tiberiu Florescu: La unul din bulevardele importante ale Capitalei ni
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 9
se propune apari]ia unei dughene de piese auto pe marginea trotuarului asta e o propunere de India, nu una care s` apar` \ntr-un ora[
care se dore[te european. A[a nu se poate construi.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Consider`m construirea acestei cl`diri \n
locul solicitat ca inoportun`.
A mai fost avizat PUD preliminar Str. Atanasie Demostene, cu
observa]ia c` fa]ada ar trebui ref`cut` \ntr-o alt` form`; au fost
demarate discu]iile pe marginea PUZ Inel Central a fost prezentat
un studiu comparativ de trafic pentru unele din zonele de mare circula]ie din ora[ care pot justifica introducerea de sensuri unice pe
anumite tronsoane.
{edin]a Comisiei Tehnice [i de Amenajarea Teritoriului a
Prim`riei Municipiului Bucure[ti din data de 5 decembrie 2012.
Au participat la [edin]`: Sorin Gabrea, pre[edinte, Constantin
Enache, Dorin {tefan, Bogdan Bogoescu, Casandra Ro[u, Vlad
Cavarnali, Dan {erban, membri. A fost prezent arhitectul-[ef al
Capitalei, Gheorghe P`tra[cu, iar din partea Serviciului Re]ele
Andrei Zaharescu. Au fost analizate urm`toarele documenta]ii:
1. PUZ Str. Pie]ei nr. 67, S.1 / ini]iator SC PALADIUM COM SRL,
elaborator SCV ORO DESIGN PROIECT SRL, ARH. URB. OANA
R~DULESCU, aviz de oportunitate
Zona pe care se dore[te interven]ia este una care combin` caracteristici ale zonei de tip M3A cu L2A, reziden]ial`. S-ar dori, \n principal, extinderea zonei M3 pe o parte a teritoriului L2. La ultima
prezentare a proiectului \n fa]a Comisiei, a fost solicitat un plan de
mari dimensiuni, dac` se poate unul director al \ntregii zone, pentru
a putea fi sus]inut` o coeren]` a propunerii [i a dezvolt`rii zonei
pentru viitor. Evolu]ia zonei, arat` prezentatorul, a generat practic
regulamentul \n sensul dezvolt`rii care se propune acum Comisiei.
Din punctul de vedere al situa]iei juridice a terenurilor [i a
func]ion`rii lor \mpreun`, exist` deja o asociere \ntre persoana fizic`
ce de]ine proprietatea [i Prim`ria Sectorului 1. A fost propus un
prospect cu retragerea pentru toate func]iunile comerciale care se
doresc a fi implementate aici. Terenul este parte proprietate privat`,
cca 240 mp, [i \nc` 150 mp pentru care s-ar dori concesionarea
pentru a face propunerea rentabil` [i viabil`. Dac` terenurile sunt
considerate ca o singur` realitate, se ating indicatori proprii zonei
M3, iar m`rimea maxim` atins` de edificabile va avea o \n`l]ime de
maxim P+2. Totu[i, pentru moment, au fost p`stra]i indicatorii pentru parcelele diferite, astfel \nct pe una dintre ele, cea mare, POT
ajunge la 80%, iar pe cea mic` acest indicator va atinge numai
61%. CUT este de 2,5, iar \n`l]imea, a[a cum s-a ar`tat deja, P+2.
Mai trebuie amtinit un element de mare importan]` \n zon`, un pu]
care \[i p`streaz`, \ns`, zona de protec]ie de cca 10 m, pu] care
este situat pe Str. Brlogeni. Ca \mbun`t`]ire sensibil`, se arat` c`
partiul de arhitectur` a devenit, pentru rezolvarea cererilor anterioare
ale Comisiei, mult mai sofisticat, astfel \nct solu]ia final` s` fie
satisf`c`toare.
Andrei Zaharescu ar dori s` [tie dac` Comisia de Circula]ie [i-a dat

acordul pentru solu]ia propus`, \ntruct intrarea prin vrful triunghiului pare s` fie dificil`. |n opinia d-sale, este nevoie de o decalare fa]`
de intersec]ie a acestei intr`ri.
Constantin Enache este de p`rere c` trotuarul din partea de NE a
zonei discutate trebuie m`rit, pentru c` de el depinde buna fluen]`
pietonal` a \ntregii zone.
Bogdan Bogoescu observ` c`, urmare a propunerii, se na[te o nou`
fund`tur` [i ar dori s` [tie cum va fi aceasta func]ionalizat`; r`spunsul prezentatorului este c` strada ar trebui s` fie prev`zut` cu acces
numai pentru riverani. Sorin Gabrea este, \n principiu, de acord cu
solu]ia m`ririi trotuarului, dar observ` c` aceast` dorin]`, legitim`, va
fi greu de rezolvat.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Am dori s` fie g`sit` o solu]ie pentru ca
trotuarul s` poat` fi m`rit. Propunem avizarea favorabil`.
2. PUZ Bd. 1 Mai nr. 51-55, S.6 / ini]iator SC MUNACTIV SA,
elaborator SC CAPITEL AVANGARDE, ARH. URB. VENERA
TRISNEVSCHI, aviz de urbanism preliminar
Magazinul cl`direa pentru a c`rui extindere s-a realizat documenta]ia se afl` \n zona 1 Mai. Se dore[te extinderea parterului, s-a
propus un plan director pentru \ntreaga zon` [i, a[a cum s-a solicitat
anterior, au fost rev`zute toate documenta]iile existente. Exist`,
arat` prezentatorul, un PUZ pentru supermarketul Auchan; ]inndu-se cont de prevederile acestuia, a fost propus` o circula]ie la
nivel director pentru \ntreaga zon` afectat`. PUZ-ul efectiv nu a
suferit, fa]` de precedenta \nf`]i[are, modific`ri importante
retragerile au fost p`strate la cte 5 m pe laterale, respectiv 8 m
pentru fa]`, POT este de 40%, CUT de 1; accesul se face dinspre
Bd. 1 Mai [i Str. Postolache. A mai fost propus` spre realizare o
zon` de agrement, care s` amelioreze spa]iul public.
Andrei Zaharescu observ` c` acoperi[ul cl`dirii ar putea fi acoperit
aproape integral cu surse de iluminare fotovoltaice, acest lucru fiind
\n conformitate [i cu recomand`rile UE cele mai recente. Casandara
agenda OAR
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 10
Ro[u observ` c` retragerea anun]at` de 8 m pare ceva mai mic` \n

realitate [i c` este cu totul insuficient` pentru acel loc trebuie
f`cut ceva pentru ca aceasta s` fie mai mare; este de p`rere c`
sunt necesare [i parcaje la subsol, dar [i o mare aten]ie acordat`
spa]iului verde, \n suferin]` \n zon`. Bogdan Bogoescu reaminte[te
proiectantului faptul c` parcajele de la suprafa]` trebuie s` con]in` [i
un num`r minimal de arbori cel pu]in 1 la 8 locuri de parcare.
Constantin Enache, dup` o analiz` atent` a documenta]iei, este de
p`rere c` \n mod normal, \n acest loc, pentru ca propunerea dvs.
s` conduc` realmente la o cre[tere a standardului zonei, ar trebui
cump`rate cele cteva propriet`]i mai s`race [i prelungit` strada,
astfel \nct conexiunile de trafic care s-ar realiza ar fi \ntr-adev`r un
beneficiu pentru zon`.
Rezolu]ie (Constantin Enache): Se avizeaz` favorabil documenta]ia,
\ns` se dore[te, \n m`sura posibilului, realizarea unei mai mari continuit`]i pentru zona median` a \ntregii arii cercetate.
3. PUZ Str. Prinosului nr. 13-15-17-19, S.4 / ini]iator STAN
C~LIN SILVIU, elaborator SC DACRA STUDIO SRL, URB. RUR.
DAN TUDOR
Documenta]ia fiind prezentat` anterior, proiectantul face o scurt`
recapitulare a datelor: loca]ia pe care se dore[te construirea se afl`
pe traseul Calea V`c`re[ti Pia]a Sudului, imediat dup` frontul de
blocuri. Se \ncercase o continuare a liniei corni[ei din zon`. Ca
func]iune, locul se afl` la intersec]ia zonelor M2 [i L1A, [i este considerat de proiectant drept cap de perspectiv` pentru unele str`zi
din zon`. Se mai adaug` faptul c`, \n opinia acelora[i, ansamblul
poate avea o mare valoare ca prezen]` [i vizualitate de pe Calea
V`c`re[ti. Au fost formulate cteva propuneri, inclusiv de morfologie, opinndu-se c` spa]iul creat \ntre blocurile \nalte propuse va
defini o pia]`.
Casandra Ro[u se intereseaz` despre \n`l]imea acestor blocuri propuse. Vor avea, se r`spunde, 12 etaje.
Sorin Gabrea: Silueta pe care o propune]i este \n concordan]` cu
suprafa]a parcelei? Pentru c` a[a cum este prezentat` situa]ia [i
dat` fiind amploarea propunerii, este foarte posibil s` atinge]i chiar
un CUT de 4 [i tot nu ve]i putea ajunge la aceast` \n`l]ime.
Casandra Ro[u: Ce fel de rela]ionare propune]i \ntre cl`dirile care
v` definesc propunerea, dar [i \ntre cl`dirile dvs. [i ceea ce se
\ntmpl` de jur-\mprejur? Din ceea ce ne prezenta]i, nu avem dect
un front, fa]` de care cl`dirile par aterizate. G`si]i [i prezenta]i-ne un
sistem volumetric care s` rezoneze cu Calea V`c`re[ti, a[a cum
sugera]i. V-a[ ruga, totu[i, s` defini]i mai concret principiul de
a[ezare al cl`dirilor pe care \l urma]i [i s` ne preciza]i cum vor
func]iona pietonalele. |n opinia mea, ni[te puncte ar fi mai potrivite,
\ns` este nevoie de articularea unei compozi]ii \nchegate.
Intervine \n discu]ie Daniel C`r`mid`, arhitectul-[ef al S4: |n
aceast` situa]ie, elementul natural \l bate pe cel construit, iar
proiectul \[i propune ca prin construc]ie s` accentueze corni[a.
V`c`re[tiul va fi [i el construit, pe partea dreapt`, iar a privi c`tre
V`c`re[ti va fi un element de atrac]ie. A porni cu accentuarea
corni[ei este, deci, un gest bun.

Bogdan Bogoescu: Sunt de p`rere c` aici elementul natural trebuie
controlat, altfel bulevardul \[i va pierde calitatea.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): V-am ruga s` reveni]i cu redefinirea mai
atent` a spa]iului public, care s` conduc` la o calitate a spa]iului [i
corni[ei mai crescut`. Trebuie ]inut cont de faptul c` aici accidentul
natural are o anume calitate, [i el nu poate fi pur [i simplu placat cu
blocuri. V` mai rug`m s` acorda]i mare aten]ie zonei V1A pe care o
\ntlni]i. Am dori s` vedem, dat` fiind complexitatea locului [i a
propunerii, alte variante suplimentare.
4. Sta]ia Academia Militar`, Tronson Drumul Taberei
Pantelimon / ini]iator Prim`ria Municipiului Bucure[ti / elaborator SC METROREX SA
Se revine \n Comisie cu documenta]ia, pentru c` sta]ia de Metrou a
acestei loca]ii \mpreun` cu pasajul nu au fost coordonate pn`
acum. Lucrarea a demarat \n 2011, iar proiectul a suferit modific`ri,
\n sensul c` este nevoie de reamplasarea sta]iei de Metrou pentru a
permite realizarea celor dou` obiective \n timpi diferi]i. A fost aprobat un amplasament, cel vechi, dar execu]ia s-a f`cut pe un alt
amplasament.
Sorin Gabrea: Care sunt diferen]ele fa]` de punctul de vedere
aprobat, ca reglementare? Se r`spunde c` pasajul vechi era locat
deasupra sta]iei, iar accesele erau gndite func]ie de acea a[ezare.
Odat` cu mutarea amplasamentului, accesele vor trebui
reconfigurate.
Bogdan Bogoescu: Nu \n]eleg deloc logica acestei duble s`p`turi,
care duce inutil la complicarea problemei.
Casandra Ro[u: Dac` structura este deja f`cut`, documenta]ia pe
care ne-o prezenta]i devine una de intrare \n legalitate. La ultima
obiec]ie, Constantin Enache r`spunde c` trebuie p`strat` posibilitatea apari]iei pasajului. Noii de]in`tori de contract au ini]iat documenta]ia tocmai pentru a preveni orice viitoare obiec]ii sau
ne\n]elegeri.
Andrei Zaharescu dore[te s` [tie dac` au fost concepute leg`turi cu
gara planificat` la subsol [i cum ar trebui acestea ierarhizate.
Condi]ia de construire era dat` conform PUZ, mai adaug` el.
Dorin {tefan: Aici trebuie f`cut un studiu de circula]ie pe toat`
rela]ia Iuliu Maniu Viilor, poate cu o subtraversare \n zona Iuliu
Maniu. |n]eleg c` acum se dore[te o dezlegare a ie[irilor [i
remaplasarea sta]iei, dat fiind c` autoriza]ia de execu]ie deja
exist`.
Sorin Gabrea, totu[i, este de p`rere c` mutarea acceselor nu
impune modificarea PUZ-ului. Pot ap`rea, \ns`, schimb`ri semnificative \n configura]ia acestuia.
Gheorghe P`tra[cu este de p`rere c` poate ap`rea o anex`, ca [i
corec]ie la documenta]ia avizat`.
Constantin Enache: Deplasarea solicitat` prin PUZ se face spre
partea din dreapta. Prin PUZ Nod intermodal R`zoare, aici era o zon`
considerat` verde.
Sorin Gabrea: Din punctul de vedere al acceselor, situa]ia se poate
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 11
reglementa relativ u[or, chiar dac` problema este de natur` juridic`.

Cum travers`m, \ns`, ca propunere concret`, zonele subterane?
Se r`spunde c` nu va avea loc nicio expropriere, vom trece, practic, prin subsolurile gr`dinilor, iar acestea nu vor fi afectate.
Andrei Zaharescu este de p`rere c`, totu[i, o afectare va fi adus`
prin aceast` traversare, \ntruct pe traseu nu vor mai putea fi construite cl`diri \nalte.
Gheorghe P`tra[cu: Din punctul de vedere al legisla]iei \n vigoare,
subsolul este al statului. Deplasarea solicitat` se opereaz` \n interiorul servitu]ii.
Sorin Gabrea dore[te, totu[i, s` [tie dac` PUZ-ul vechi stabilea
aceast` servitute (r`spunsul este afirmativ).
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Plan[a de regim juridic este diferit`, iar
solu]ia legal` ar fi corectarea anexei. Este nevoie de un proiect de
hot`rre pentru modificarea avizului amplasamentelor sta]iei.
Teritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 16 ianuarie
2013. Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), Gheorghe
P`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Bogdan Bogoescu, Vlad
Cavarnali, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan {erban,
Dorin {tefan. Din partea Serviciilor de specialitate ale Prim`riei,
a fost prezent Andrei Zaharescu.
Au fost analizate urm`toarele documenta]ii:
1. PUZ Str. Mun]ii Carpa]i nr. 86A, Str. Pucheni nr. 73A-73B, S.5 /
ini]iator SC INVERSIONES AVENIDA ROM SRL, NICOLAE SAVU,
elaborator SC M DESIGN ARHITECTURA {I URBANISM, URB. RUR.
PROF. DR. ARH. FLORIN MACHEDON, aviz de oportunitate
\n ciuda faptului c` documenta]ia a mai fost prezentat`, \n continuare nu exist` certificat de proprietate dect pe o singur` proprietate.
Proprietatea vecin` nu are un proprietar cunoscut. Este nevoie,
totu[i, pentru a putea fi demarate lucr`rile, de ob]inerea unui certificat de urbanism care s` cuprind` ambele loturi. Zona de studiu, \n
aceste condi]ii, a fost extins` pn` \n zona Drumul Taberei, a[a cum
fusese cerut la ultima prezentare. Pasajul care este prezent \n zon`
trece peste Str. S`laj, iar \nchiderea inelului se face pe Str. Caracal.
Mai exist` un aviz de la Direc]ia de Dezvoltare Urban`. PUZ
p`streaz` to]i indicatorii din PUG. Prezentatorul este de p`rere c`,
din moment ce \n zon`, foarte aproape, exist` o construc]ie cu
\n`l]ime mare, o \n`l]ime similar` poate fi cerut` [i pentru inten]ia
proprie de construire. Acest lucru se poate petrece f`r` probleme,
\ntruct primul teren pierde o parte din suprafa]` pentru domeniul
public, a[a \nct o compensa]ie poate fi acordat`.
Constantin Enache face o sesizare determinat` de starea actual` a
locului: Investi]ia modific` fundamental caracterul zonei. O locuire
colectiv` cu o \n`l]ime mai mare \n zon` ar fi mai potrivit`. Investi]ia
mai substan]ial` ar putea genera dezvoltarea re]elelor urbane; este
nevoie, totu[i, de un studiu mai atent pentru re]ele.
Bogdan Bogoescu este de acord cu aceast` modalitate de evaluare;
subliniaz` [i el c` infrastructura trebuie evaluat` corect. Se intere-
seaz` de rela]ia care se va stabili, pentru f[ia de teren din N, \n

leg`tur` cu cele dou` tipuri de folosire a lotului. Solicit` aten]ie la
precizarea acestor leg`turi.
Casandra Ro[u: Personal, m` intereseaz` punctul de vedere al
locatarilor. Mobilarea este corect`, dar nu trebuie ignorat` \ntreaga
zon`. Distan]a dintre zona cu loturi mari [i cea nou-constituit` ar trebui s` fie mai mare, e nevoie de mai multe retrageri. Ar fi bine dac`
ar fi prezent` [i o vegeta]ie \nalt`.
Bogdan Bogoescu revine [i mai adaug` faptul c` \n opinia d-sale ar
fi nevoie de mai mult` transparen]` \ntre cl`diri.
Andrei Zaharescu: Subsolul, \n aceast` zon`, genereaz` un nivel
ridicat al apelor pluviale. E nevoie de un studiu atent [i \n aceast`
privin]`, care s` arate cum se va putea face real trecerea apei prin
parcel`.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Cu observa]iile ar`tate mai sus, propunem avizarea favorabil` a proiectului.
2. PUZ {os. Orhideelor nr. 27-29, S.1 / ini]iator SC IMS SRL, elaborator SC LATER EGO CONCEPT SRL, URB. RUR. MARIUS GABUREANU, URB. RUR. RADU VANTURACHE, aviz de oportunitate
Prezentatorul arat` c`: a fost extins` zona de studiu, a[a cum s-a
solicitat de c`tre Comisie; au fost verificate [i mai apoi unificate
\ntr-o singur` plan[` toate documenta]iile existen]e. Zona s-a extins
[i c`tre N, [i c`tre S, iar o tram` stradal` exist`, chiar dac` e mai
mult orientativ`. Exist`, legat de acest ultim aspect, mai multe str`zi
cu deservire legal` pentru partea de S a zonei cercetate. Ora[ul se
poate desc`rca \n zona Basarabi, dar trebuie regndit traseul pietonal [i de str`zi. A fost studiat cu mai mare aten]ie sistemul de transport public. Este propus un construit care are dou` puncte \nalte,
unul de 17 etaje, altul de 10, iar de la parterul acestor cl`diri pn` la
etajul secund, spa]iile vor con]ine comer] [i servicii. Ca indicatori,
POT se p`streaz`, fiind cel permis de PUG, de 60%, \ns` se
dore[te o cre[tere a CUT de la 2,5 la 3,9. Se mai adaug` faptul c`
prin ini]ierea celor dou` puncte \nalte \n aceast` loca]ie, s-ar dori
crearea unui sistem de accente \n zon`.
Casandra Ro[u solicit` \nc` o dat` precizarea func]iunilor ad`postite.
Se arat` din nou c` acestea vor fi de comer], servicii, iar \n partea
superioar` va exista [i o zon` de locuin]e.
Tiberiu Florescu: Ocuparea terenului este foarte mare, cu att mai
mult cu ct \nc` nu preciza]i care sunt spa]iile publice [i cum vor fi
ele a[ezate \n terenul Dvs. La fel, nu preciza]i unde [i cum vor fi
locate spa]iile verzi. Accesibilitatea utilizatorilor ar trebui s` fie mult
mai bun`, dat fiind faptul c` locul va cunoa[te cu siguran]` o algomerare.
Bogdan Bogoescu: PUZ-ul dvs. trebuie s` cuantifice spa]iul public
pe sub pod, cuantumul lui real, legat de tot ceea ce se petrece [i
s-ar putea petrece \n zon`. Spa]iul public de pe parcel` trebuie
rela]ionat cu ora[ul.
Constantin Enache: Sunt de acord cu punctul de vedere exprimat
de Tiberiu Florescu, dar, relativ la ceea ce ni se prezint`, m`rturisesc c` nu sunt foarte \ncntat de solu]ia propus` G`rii Basarabi,
care mi se pare mai curnd chinuit`. A[ fi de p`rere c` PUZ trebuie
s` se adreseze particular acestui lot, care s` propun` mobilarea
col]ului [i att. Solu]ia de construire este necesar`, dar ideea g`sit`
pentru Gar` este mai curnd una de ordin punctual, nu reprezint` o
solu]ie pentru o mare gar`, a[a cum ar trebui s` fie acest punct
important de trafic.
Dan {erban: Ar fi mare nevoie de o ilustrare de tem`, pentru c`
masa construc]iei este mare. Mi-a[ dori s` [tiu [i ce leg`tur` a fost
gndit` relativ la desc`rcarea trenurilor, ca circula]ie.
Sorin Gabrea: A[ spune c`, date fiind locul [i importan]a lui, nu
avem un motiv serios s` restric]ion`m \n`l]imea cl`dirilor, mai ales
dat fiind faptul c` a mai ap`rut [i acea strad` pe latura de N, deci nu
acesta ar fi un impediment. E nevoie, \ns`, de mai buna corelare a
zonei cu ora[ul.
Vlad Cavarnali: Personal, a[ dori s` fie mai bine precizate rela]iile
dintre infrastructur`, spa]iu public [i elementele compozi]ionale.
Toate cred c` ar trebui s` fie mai clare [i mai precis determinate.
agenda OAR
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 12
Ct prive[te cl`dirile, eu sunt de p`rere c` \n`l]imea lor poate fi

chiar mai mare, cu condi]ia ca spa]iul public rezultat s` fie mai
amplu, mai urban, [i s` favorizeze fluentizarea spa]iului pe \ntreg
perimetrul.
Sorin Gabrea: |n zon` sunt mai multe proiecte \n curs, ar trebui s`
mearg` toate cu aceea[i vitez`, pentru c` a[a ar putea s` fie
sus]inunt` o dezvoltare coerent` a \ntregului. Dar este nevoie de o
bun` coordonare. Salut continuarea spre N a proiectului, c`tre Bd.
Dinicu Golescu [i subscriu la faptul c` zona G`rii Basarabi trebuie s`
fie mai atent studiat`. A[ fi de p`rere, \ns`, c` ar trebui s` consider`m zona pasajului ca pe un coridor utilitar, care ar deveni, a[adar, o
zon` de serviciu, iar restul cl`dirilor ar putea s` fie orientate func]ie
de aceast` inten]ie. Spre N, partea verde ar putea fi unit` de zona
central` \ntre cele dou` mari artere. Str`zile laterale, \ntr-un proiect
de acest fel, devin [i ele foarte importante, pentru c` fac parte
dintr-un tot la al c`rui bun mers contribuie, a[a \nct vor cere [i ele
o rezolvare de ]inut`.
Casandra Ro[u este de p`rere c` dac` va fi creat un culoar, problemele pe care le va atrage acesta vor fi mari. Iar pentru corelarea
cl`dirilor \nalte este nevoie de un studiu volumetric [i de perspectiv` edificatoare.
Bogdan Bogoescu: Rela]ia func]ional` \n sine, este, aici, spectacular` pentru \ntreg ora[ul [i trebuie gndit` ca integrare, pentru c`
ora[ul nu mai are nevoie de bariere suplimentare.
Din partea IDM, arh. Alexandru arat` c` \ntreaga zon` are, totu[i,
cteva puncte critice [i prezint` opinia conducerii IDM, care nu
agreeaz` tratarea unitar` a zonei. Pre[edintele Comisiei sugereaz`,
totu[i, c` aceast` colaborare poate avea rezultate ct se poate de
benefice [i asupra IDM [i invit` p`r]ile s` colaboreze pentru dezvoltarea ct mai bun` a zonei.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Lund \n considerare toate amendamentele [i observa]iile ridicate de membrii Comisiei, propunem
avizarea favorabil` a propunerii.
3. PUZ Bd. Basarabia nr. 250, S.3 / ini]iator SC GRUPUL
INDUSTRIAL TITAN, elaborator SC SONEX DESIGN SRL,
URB. RUR. ALEXANDRA BOGDAN, aviz de oportunitate
Locul pe care se dore[te ridicarea noii contruc]ii este situat la intersec]ia arterelor Titan cu 1 Decembrie. Se vizeaz` construirea unui
ansamblu reziden]ial cu \n`l]imea maxim` de P+9, \n condi]iile \n
care vizavi se g`se[te un imobil doar cu un etaj mai mic, dar [i
schimbarea \ncadr`rii zonei din A2 \n L4. POT va fi de 40%, iar CUT
de 3,7. Dan {erban ar dori ca documenta]ia final` s` cuprind` detalii
mai am`nun]ite referitoare la zona de irigare a circula]iei [i un studiu
mai atent asupra gabaritelor propuse, care sunt prea mari. |n fine, \n
opinia d-sale, elementele cu \n`l]imi mari ar trebui diferen]iate [i ca
repartizare, [i din punctul de vedere al cotei maxime admise.
Vlad Cavarnali: La suprafe]ele mari, sunt de dorit cel pu]in dou`-trei
scenarii diferite de dezvoltare, care s` ilustreze perspective diferite
auspre modalit`]ilor de evolu]ie posibile. Este nevoie de viziune,
cred eu, de idei coerente care s` propun` dezvoltarea zonei.
Modificarea de func]ionalitate este oportun`, dar e de dorit ca documenta]ia final` s` limpezeasc` situa]ia existent`, \n sensul clarific`rii
[i definirii inten]iilor dezvoltatorilor. La fel, cred c` trebuie bine precizat` ponderea spa]iilor publice [i a celor plantate.
Bogdan Bogoescu: Zona este \ntr-adev`r mare [i, ca atare, cred c`
i-ar trebui o ierarhizare care s` expliciteze scenariile posibile [i justificarea tipului de locuire [i de construire propus. Mai este nevoie,
desigur, de limpezirea rela]iilor care se vor stabili \ntre noua construc]ie [i vecin`t`]i.
Tiberiu Florescu: Personal, consider c` mai multe informa]ii ne
lipsesc, a[a c` a[ dori, cel pu]in pentru viitor, s` nu mai confund`m
studiul de oportunitate cu consultarea. Ca s` putem judeca \n bune
condi]ii lucrarea, este nevoie de ct mai multe informa]ii, dac` e
posibil, toate.
Casandra Ro[u: Plan[a care ni s-a prezentat, pentru mine nu
\nseamn` absolut nimic. V` rog s` lista]i corect toate problemele
zonei, apoi prezenta]i-v` pledoaria, argumenta]ia. Lucrurile trebuie
privite din toate punctele de vedere juridic, volumetric, urbanistic,
arhitectural, trebuie ca toate s` ofere o viziune asupra a ceea ce
dvs. considera]i oportun pentru zon`. Ce v` dori]i dvs. pare s` presupun` refunc]ionalizarea \ntregii zone, ceea ce \nseamn` un studiu
mult mai am`nun]it [i mai elaborat.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Proiectul este foarte dificil, zona este periferic`, cu ocupare de parcele dezmembrate. Avem nevoie neap`rat
m`car de parcelar, pentru c` numai \n func]ie de el putem gndi o
infrastructur`, cu utilit`]i, cu circula]ie [i celelalte lucruri necesare.
Cùta]i [i informa]iile necesare [i reveni]i cu scenarii mai bine
sus]inute. Aviz`m favorabil studiul de oportunitate, dar
documenta]ia final` va trebui s` cuprind` toate cele cerute.
4. PUZ Str. Prinosului nr. 13, 15, 17, 19, S.4 / ini]iator STAN
CALIN SILVIU, elaborator SC DACRA STUDIO SRL, URB. RUR.
DAN TUDOR, aviz de urbansim preliminar
Loca]ia destinat` construc]iei se afl` pe corni[a Parcului Tineretului,
la intersec]ie cu Calea V`c`re[ti. Zona a fost c[tigat` de
Procuratur` [i a devenit proprietatea statului. Inten]ia de construire
reprezint` o cl`dire sau un ansamblu de cl`diri de \n`l]ime, \n ideea
c` elementul natural aflat la baza acestei corni[e s-ar p`stra.
Casandra Ro[u, dup` prezentarea \ntregului proiect, care indic`
punctul de sus drept cel pe care s-ar construi, este de acord cu
propunerea, \ns` ]ine ca neap`rat pietonalul care s` lege Calea
V`c`re[ti de Casa Arghezi s` fie realizat.
Dorin {tefan: Rezolvarea cl`dirii este una corect`, cuminte, dar
care nu aduce o calitate spa]ial` \n plus fa]` de media prezent`
aici.
Bogdan Bogoescu: Personal, a[ dori ca aici s` fie o singur` cl`dire,
chiar dac` una mai \nalt`. Salut corni[a goal`, pe care o doresc
p`strat` \mpreun` cu elementul natural, dar acum, \n acest stadiu,
solu]ia este anonim` [i f`r` justificare. Propunerea modific`, de
fapt, silueta ora[ului \ntr-o zon` relativ important`. E pozitiv [i faptul
c` se poate crea o zon`, un spa]iu public de calitate.
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:53 PM
Page 13
Constatin Enache este [i el de acord cu construirea unei singure

cl`diri, mai \nalte, cu condi]ia ca aceasta s` nu sublinieze vreo
direc]ie aleatorie, ci s` fie orientat` func]ie de direc]ia principal`
urban` a zonei, care este cea a Cìi V`c`re[ti.
Sorin Gabrea: Ar fi bine ca noua cl`dire s` coboare pe taluz, s`
comunice direct cu zona public`, s` nu fie o unitate izolat` de ora[.
Tiberiu Florescu cere s` fie reprezentat` o ilustrare de tem`, ca
rela]ia cu Parcul M`r]i[or s` fie mai evident` [i mai bine precizat`.
Dorin {tefan se arat` \ngrijorat din nou de faptul c`, \n materie de
urbanism, nimeni nu controleaz`, de fapt, calitatea cl`dirii, iar \n
aceast` situa]ie, ca [i \n multe altele, elementul calitativ va fi de
importan]` major`.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): V` rug`m s` reveni]i cu detalierea propunerii; cl`direa \nalt` s` fie a[ezat` pe corni[` [i s` prezinte o aliniere
cu Calea V`c`re[ti. Amenajarea pie]ei s` se fac` \n concordan]` cu
func]iunile publice care trebuie s` apar` aici. O condi]ie de bun`
]inut` a zonei ar fi ca \n`l]imea volumelor construite al`turi s` se
limiteze, ca s` nu apar` o compozi]ie [chioap`, defect`. Este nevoie
de ilustrare de arhitectur`. Proiectul se avizeaz` favorabil.
5. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 13, S.1 / ini]iator FLOREA
M~D~LINA IULIANA, elaborator GRAPH TRONIC XM, URB.
RUR. ADINA GABRIELA POPESCU, aviz de oportunitate
Zona pe care se va interveni este CB1, con]ine mai multe documenta]ii care [i-au produs efecte sau sunt \n curs de avizare. A existat o
mare problem` legat` de locul \n care s-ar putea efectua \ntoarcerea
ma[inilor, [i o alta care ]ine de profilul str`zilor, care s-ar dori
p`strat. Reglementarea s-a dat [i pentru celelalte terenuri.
Tiberiu Florescu: Dintr-o arter` de gradul I nu se intr` niciodat`
\ntr-o fund`tur`. Trebuie propus un sistem de str`zi coerent. Din
p`cate, propunerea prezentat` este deficitar` ca informa]ie. Lipsesc,
de pild`, parcajele de la sol pentru vizitatori; cred, prin urmare, c`
documenta]ia trebuie completat` [i rediscutat` data viitoare.
Dorin {tefan exprim` un acela[i punct de vedere: Documenta]ia
trebuie completat`, PUZ-ul extins, iar studiul trebuie mai bine
argumentat.
Victor Manea atrage aten]ia asupra faptului c` Bd. Jandarmeriei are
prev`zute pn` acum, din diferite documenta]ii, trei profiluri diferite,
care trebuie discutate [i puse de acord.
Casandra Ro[u este de p`rere c` circula]ia este departe de a fi
rezolvat`, mai ales c` se implic` o zon` care dep`[e[te clar, prin
implica]ii, simplul subiect al PUZ-ului; crede c` limitele bulevardului
trebuie mult mai bine definite.
Bogdan Bogoescu: Ie[irea str`zii fa]` de rond point trebuie mai
bine rezolvat`, odat` cu toate problemele pe care le aduce. Cel mai
bine ar fi s` fie rezolvat` o mic` \nchidere a sistemului.
Constantin Enache: Trebuie clarificate, cred eu, trama stradal`,
volumetriile, re]elele. |n interiorul parcelei, este absolut necesar` o
suprafa]` liber`, un loc de joac`, un loc de socializare, dar [i un
spa]iu verde minimal.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Suntem de acord cu avizarea favorabil`,
\n urm`toarele condi]ii, care vor fi verificate la viitoarea prezentare:
majorarea perimetrului de studiu; conceperea unei trame stradale
coerente; stabilirea profilului transversal al Bd. Jandarmeriei, ca s`
poat` exista o raportare general` la un reper unic; s` fie prezentate
propuneri de volumetrii, locul parcajelor pentru vizitatori, studiul de
circula]ie.
6. Str. Ghetu Anghel Drumul Gura C`lm`]ui Drumul Gura

Racului Str. Victor Brauner Dr. Gura F`getului, S.3 /
INI}IATOR PRIM~RIA S. 3, elaborator SC ALPHA STUDIO SRL,
URB RUR ALEXANDRA POPESCU, aviz de oportunitate
Documenta]ia a mai fost avizat`, \ns` nu aprobat`, a[a \nct s-a trecut la reluarea procedurii. |n zon` exist` str`zi asfaltate, dar care din
p`cate nu au un profil dect de 4 m l`]ime. Cum principala problem`
va fi a arterei majore de circula]ie, pentru drumul major din zon` se
propune un profil de 26 m comparabil cu cel al Drumului Expres, aflat
\n apropiere. Un alt lucru care trebuie bine studiat este felul \n care va
fi protejat` [i va fi definit` zona de protec]ie a conductei Transgaz,
care traverseaz` propriet`]ile ce fac obiectul studiului.
Bogdan Bogoescu dore[te s` [tie care este argumentul care ar justifica propunerea unui astfel de indicator zonal, CB3, \n acel loc
destul de izolat al ora[ului [i cere aten]ie la indicarea [i sus]inerea
acestuia.
Sorin Gabrea este de p`rere c` la limita de protec]ie a conductei ar
trebui create str`zi publice, care, dat fiind [i spa]iul verde prins
\ntre ele, ar putea constitui un bun argument pentru calitatea public`
a zonei; str`zile ar putea avea, \n aceste condi]ii, o alt` geometrie,
poate mai prietenoas`. Aceasta ar fi o mare oportunitate pentru
ora[.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Date fiind complexitatea proiectului [i
numeroasele probleme pe care le va avea de rezolvat, este necesar` prezen]a promotorului.
7. PUZ Thomas Masaryk nr. 11, S.2 / ini]iator SC TUNARI
REAL ESTATE SRL, elaborator SC CRI{AN & CRI{AN
ARCHITECTURE, URBAN PLANNING & DESIGN SRL, consultare
Terenul, \n m`rime de 1 085 mp, se afl` \n ZP 33 [i prezint` dou`
construc]ii, \n acest moment. O cl`dire se va p`stra, dar garajul se
va modifica. Vecin`t`]ile sunt constituite, de regul`, din cl`diri relativ
\nalte.
Retragerile sunt de 3 m \n fa]` [i \n spate [i de cte 5 m lateral.
Se dore[te realizarea unei construc]ii de P+3/4, cu cca 30 de
apartamente, cu 30 de locuri de parcare. Indicatorii zonei sunt
respecta]i: CUT are 1,74, POT este 57. Leg`tura \ntre cele dou`
construc]ii se face prin nodul de circula]ie.
Bogdan Bogoescu este de p`rere c` forma casei ar trebui s` fie
mult mai simpl`, mai clar`. Remarc` faptul c` solu]ia racord`rii
este modificat` fa]` de ultima prezentare.
Casandra Ro[u crede c` propunerea prezint` cteva incoeren]e,
mai ales legate de casa sc`rii [i de rezolvarea pergolei.
Dorin {tefan: Arhitectura este o juxtapunere f`r` leg`tur`, ar`ta]i
punctul de vedere dominant al unei construc]ii preluat de
cealalt`.
Andrei Zaharescu ar dori ca spa]iul verde s` nu fie cu totul impermeabilizat, pentru a putea fi permis` infiltrarea apei.
Sorin Gabrea: Ar fi mai bine ca solu]ia pentru noua cl`dire s` fie
mult mai simpl`, iar leg`tura s-ar realiza mult mai coerent \ntr-un
singur plan. Permite]i accesul pe sub o travee.
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:54 PM
Page 14
agenda OAR
Colegiul Director
Capodopera
tima]i colegi, profund impresionat de o

realizare de arhitectur` ce nu merit` s`
treac` neobservat`, ]in s` v` \mp`rt`[esc [i
dumneavoastr` lucrurile pe care n-am putut
s` nu le observ. Imaginile al`turate ar putea
vorbi de la sine despre compozi]ie, volume,
stil, integrare \n sit, urbanism, spa]ialitate,
func]ionalitate, detalii constructive, detalii de
finisaj, materiale, ergonomie, clasicitate,
contemporaneitate...
E o cl`dire de birouri. |naltele ferestre ogivale ne-ar putea induce \n eroare, dar \n
spatele lor sunt s`n`toasele grinzi orizontale
ale plan[eelor. Noaptea, cnd se aprinde
lumina \n interior, acestea se remarc` [i prin
faptul c` reteaz` vrful ogivei [i fac imposi-
bil` utilizarea sau \ntre]inerea ochiului de

geam superior.
Terenul, ingrat ca dimensiuni, form` [i
vecin`t`]i, a r`mas mult timp viran tocmai
din aceste cauze. Codul civil nu a \mpiedicat
cl`direa (nici pe proiectant) s` aib` mari
ferestre la mai pu]in de cei 19 decimetri
regulamentari. De altfel retragerea de la limita propriet`]ii e construit` cu un acces
lateral la cca 1,5 m de la sol ceea conduce
la un P.O.T. de 100%. Volumul cl`dirii
ad`poste[te 6 nivele supraterane [i un
demisol un garaj, ratat din pricina imposibilit`]ii de desf`[urare a rampei, transformat
\n depozit pe parcursul execu]iei. E un
exemplu de utilizare intensiv` a terenului
(C.U.T.) prin dep`[irea parametrilor din regulamentele urbanistice ale cartierului.

Inventivitatea \n materie de detalii de arhitectur` merge de la cele tehnice la cele
estetice: scara de acces la intrarea principal`
urc` cei aproximativ 1,7 metri cu o pant` de
cca 45 grade, treptele nu sunt drepte, dar
nici balansate oferind mereu surprize
piciorului ce se \ncumet` s` le urce. Noroc
c` prima treapt` mu[c` din trotuar la propriu [i la figurat astfel \nct intrarea e bine
marcat` de[i cota zero e cam pe la nivelul
frun]ii.
Fa]adele sunt \mpodobite. Elemente decorative de sorginte necunoscut` coloane
angajate, pila[tri, capitele, stlpi \n torsad`,
console, pergole sunt abundente, extrem
de vizibile [i, de fapt, caracterizeaz` cl`direa
f`r` s` apar]in` vreunui stil. Motivul decorativ al balustradelor, reluat cu tenacitate [i
unde ar trebui [i unde nu, pasti[eaz` fierul
forjat apelnd la materiale [i forme din arsenalul por]ilor [i gardurilor din fier beton. De
altfel balustradele denot` o abordare suigeneris a normelor de protec]ie [i de mn`
curent`.
|n ceea ce prive[te inser]ia acestei plombe,
am al`turat cteva fotografii care s` ilustreze spiritul cartierului de altfel zon` protejat` \n pofida caracterului eterogen al
caselor ce \l compun, acesta nu e lipsit de
personalitate, iar proximit`]ile ar fi oferit
suficiente motive [i ocazii de studiu dac`
nu, chiar modele de urmat.
|n alt` cheie, a seriozit`]ii, desigur c` cineva
a semnat [i [tampilat aceast` capodoper`.
Dac` nu autorul, atunci autorizatorul.
4-15_agenda_oar.qxp
3/13/13
2:54 PM
Page 15
mai bun`, dar cred c` ele pot aduce \n

aten]ie [i \n discu]ie probleme mai ample,
conform principiului din arhitectur` c` detaliile se subordoneaz` ansamblului, principiu
care a devenit metod` \n arheologie se
poate reconstitui o amfor` dup` un ciob.
|ntr-o zi o s` putem discuta la fel de critic,
despre Casa Poporului sau despre Catedrala
Mntuirii.
Invit pe oricine dintre membrii filialei s`
contribuie cu observa]ii sau opinii.
Paginile buletinului Arhitec]ii [i
Bucure[tiul v` sunt deschise.
De asemenea [i site-ul www.oar-bucure[ti.ro
arh. Cri[an Atanasiu
Nesfr[itele [i redundantele discu]ii despre

semn`tura de complezen]` (la nivelul
Ordinului Arhitec]ilor sau a Grupului de lucru
ce s-a ocupat de problem`) se dovedesc
\nc` o dat` f`r` efect, iar semn`tura de
complezen]` se dovede[te a fi o fals` problem`: importan]` are asumarea r`spunderii
prin exercitarea dreptului de semn`tur`
indiferent dac` semn`tura e veridic` sau nu.
A[a ajungem [i la Misiunile arhitectului

subiect dezb`tut cu repeti]ie \n organiza]ia
noastr` [i obiect al unor stufoase documente care stabilesc \ntinderea responsabilit`]ii autorului de la anteproiect pn`
dincolo de recep]ia final`.
Poate p`rea c` m-am concentrat pe un
exemplu minor sau prea mult pe detalii, sau
poate c` aceste observa]ii meritau o cauz`
Comisia de disciplin`
Despre acte, isc`lituri [i responsabilitate

m putut observa \n mod repetat, din perspectiva arhitectului
practician, tendin]a beneficiarului romn de a cump`ra un
proiect de arhitectur` doar \n scopul ob]inerii unei autoriza]ii de construc]ie, sau odat` ob]inut` autoriza]ia de construc]ie, credin]a c`
poate modifica proiectul de arhitectur` sub orice form` [i \n orice
\mprejurare dore[te. |ns`, \n aceea[i m`sur` \n care devasteaz` de
multe ori proiectele de arhitectur` printr-o implicare abuziv` [i neinformat`, acela[i beneficiar \[i folose[te extensiv creativitatea
atunci cnd este vorba de a sesiza comisiile de disciplin` cu privire
la activitatea arhitec]ilor.
|mi este evident faptul c`, de multe ori, responsabilitatea pentru
orice problem` ap`rut` este prea u[or [i repede ridicat` pe umerii
arhitectului, dar [i faptul c` umerii arhitectului refuz` uneori s` \[i
asume povara responsabilit`]ii sau c` mintea arhitectului nu percepe
importan]a responsabilit`]ii ce \i revine.
Trebuie, totu[i, s` ne amintim de faptul c`, pe parcursul desf`[ur`rii
lucr`rilor de execu]ie, arhitectul este chemat s` semneze o serie de
acte prin care confirm` derularea lucr`rilor de execu]ie conform
proiectului. De asemenea, la terminarea lucr`rilor, tot arhitectul este
acela care semneaz` punctul de vederea al proiectantului sau referatul de recep]ie al lucr`rilor, prin care confirm` \nc` o dat` corectitudinea execu]iei [i a respect`rii specifica]iilor din proiect.
De[i am o experien]` relativ scurt` \n cadrul comisiilor de disciplin`,
aproape toate cazurile analizate au rela]ionat activitatea arhitectului
proiectant de situa]ii \n care proiectul de arhitectur` a fost modificat
pe parcursul punerii \n oper`; uneori cu [tirea [i acordul proiectan]ilor, dar de cele mai multe ori f`r`.
Doresc, prin intermediul acestor rnduri [i al revistei noastre, s`
atrag aten]ia asupra responsabilit`]ii ce ne revine \n urma isc`liturilor
pe care, din diferite motive, uneori prea repede [i u[or suntem
tenta]i s` le aplic`m spre bucuria beneficiarilor no[tri. Exist` aici o

capcan` ascuns`: dac` pe parcursul desf`[ur`rii lucr`rilor de
execu]ie, arhitectul poate argumenta faptul c` modific`rile aduse
proiectelor au fost duse la \ndeplinire f`r` cuno[tin]a sa, dup`
semnarea actelor de recep]ie a lucr`rilor (acte de care, cum bine
[tim cu to]ii, beneficiarii au nevoie pentru intabularea imobilelor)
responsabilitatea revine \n \ntregime proiectan]ilor. Cade, de asemenea, \n responsabilitatea proiectantului faptul de a explica \nc` de la
\nceput poten]ialilor beneficiari drepturile, dar [i obliga]iile pe care [i
le asum` atunci cnd se angajeaz` \n achizi]ionarea unui proiect
de arhitectur`. Dreptul de a-[i exprima dorin]ele, necesit`]ile [i aspira]iile \n faza de proiectare, dar [i obliga]ia de a respecta proiectul \n
execu]ie. Precum [i posibilitatea de a nu primi avizul final \n cazul
nerespect`rii datelor din proiect.
Este posibil ca, odat` semnate aceste acte, \n cazul unor posibile,
de exemplu, accidente nefericite sau diferite animozit`]i \ntre vecini
ce pot sfr[i \n fa]a instan]elor judec`tore[ti, responsabilitatea, sau
o parte a acesteia, s` revin` proiectantului, \ndeob[te din lipsa de
prevedere a acestuia. Pentru a dep`[i cu bine diferite situa]ii, nu
este strìn` de atitudinea unor beneficiari posibilitatea de a se dezice de mai vechi \n]elegeri verbale stabilite cu arhitec]ii, [i de a
translata responsabilitatea \n grija acestora. Pentru prevenirea
unor astfel de situa]ii, recomand semnarea amiabil` a unor acte prin
care beneficiarul, [i dac` este nevoie, executantul, s` \[i asume
responsabilitatea pentru diverse alter`ri pe care proiectul le suport`
\n perioada de execu]ie [i pe care arhitectul nu le agreeaz`.
|n continuare, odat` dep`[ite aceste griji, doar succes [i vise
\ndr`zne]e! V` mul]umesc.
dr. arh. Adrian Moleavin
evenimente interne
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:55 PM
Page 16
Rezultatele concursului pentru Amenajarea

spa]iului public din centrul localit`]ii Sibiel
n perioada 21.12.2012 25.02.2013, OAR Filiala Teritorial` SibiuVlcea \mpreun` cu Funda]ia Heritas (Sibiu) [i arh. Mirela Weber
(Viena, Austria) au organizat un concurs pentru amenajarea spa]iului
public din centrul localit`]ii Sibiel, ora[ul S`li[te, jude]ul Sibiu.
Concursul a pornit de la ideea unor localnici de a amenaja spa]iul
public din centrul satului cu un loc de joac` pentru copii [i regndirea spa]iului din jurul monumentului eroilor c`zu]i \n cele dou`
r`zboaie mondiale. Din contactul cu c]iva arhitec]i a rezultat oportunitatea implic`rii locuitorilor satului, arhitec]ilor [i administra]iei
publice \n realizarea unei serii de ac]iuni dedicate unor interven]ii
adecvate \n satul Sibiel.
Concursul a fost organizat \ntr-o singur` faz`, \n limba romn` [i \n
limba englez`, deschis concuren]ilor din Romnia, statele membre
ale Uniunii Europene, Spa]iului Economic European [i Confedera]ia
Elve]ian`. Acesta constituie procedur` de achizi]ie public` independent` urmat` de atribuirea contractului de proiectare pentru
studiul de fezabilitate [i proiectul tehnic f`r` publicarea unui anun]
prealabil de participare.
La mijlocul lunii februarie, juriul (alc`tuit din Hora]iu R`cuciu primar S`li[te; Aurel Pau pre[edinte, Asocia]ia Sibiel 2000; drd. arh.
Mirela Ileana Weber, Austria pre[edintele juriului; prof. dr.
Gerhard Stadler Universitatea Tehnic` din Viena, Austria; arh.
Peter Schneider Schneider&Lengauer Architekten, Austria; dr.
arh. Vera Marin ATU, Asocia]ia pentru Tranzi]ie Urban`; arh. Ern
Bogos OAR) a analizat cele 25 de proiecte predate, acordnd 3
premii [i 3 men]iuni.
Mai multe detalii despre concurs pute]i g`si pe www.heritas.ro.
Premiul II
Proiectul nr. 1021
Concurent: Wolfhouse Productions / Tamina Lolev, Cristina Zlota,
Iulian Canov, Vlad Stoica; Easternworks / Creo[teanu Liviu, Mihat
Mark-Lorant; Florin Cobuz
Solu]ia de conectare a pie]ei cu spa]iul de pe partea opus` a str`zii
prin pavarea cu piatr` a drumului a fost evaluat` pozitiv. Delimitare
spa]ial` clar`, zona \n jurul monumentului delimitat` clar de zona public` printr-o zon` cu trafic \ncetinit [i o zon` de agrement deschis`
diverselor destina]ii. Se eviden]iaz` pozitiv conceptul de iluminare
propus [i cel de semnalizare. Concept de vegeta]ie [i locul de joac`
neconving`toare. Nu au fost identificate solu]ii pentru parc`ri.
Premiul I
Proiectul nr. 1010
Concurent: Spindler Proiect SRL / arh. Eduard Spindler
Coautori: arh. stag. Alexandra Onea, arh. stag. Adrian Corduneanu
Premiul III
Proiectul convinge printr-o eviden]iere precis` a centrului localit`]ii.

Amenajare spa]ial` clar`. Unitate \n amenajare [i materialitatea propus`. Drumuri [i trasee clare.
Minus: rezolvarea parcajelor de autobuze, biciclete, mijloace de orientare \n sat neprezentate, finisajul locului de joac` pentru copii. Loc
de joac` mic. Demarcare inexistent` \ntre propriet`]ile private [i
spa]iul public \n zona [colii.
Juriul apreciaz` solu]ia de anvelopare a construc]iei magazinului

existent [i solu]ia de amplasare a peretelui de c`]`rare pe partea de
est. Solu]ii de detaliu nesatisf`c`toare [i nerealiste.
Proiectul nr. 1013

Concurent: Getrix SRL / arh. Mihai Radu Trif
Coautori: urb. Adela Trif
Colaboratori: arh. Leontin Nicolae Trif, arh. Bogdan Ruxanda
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:56 PM
Page 17
YTONG \n proiectele marilor

birouri de arhitectur`
are este elementul comun al Dancing

House din Praga [i Allianz Arena din
Mnchen? R`spunsul este simplu, de[i nu
la vedere. Ambele cl`diri au fost realizate
cu materiale de zid`rie YTONG, prima marc` \nregistrat` de beton celular autoclavizat
din lume. Beneficiile incontestabile ale
acestui material, istoria de peste 80 de ani,
precum [i interesul activ exprimat \n
ocrotirea mediului \nconjur`tor au fost
calit`]i care au convins echipele celor dou`
birouri prestigioase de arhitectur`.
Frank O. Gehry, al`turi de arhitectul ceh
Vladimir Milunic au finalizat \n 1996 o cl`dire
impresionant` pentru a umple un gol l`sat
de bombardamentele din timpul celui de-al
Doilea R`zboi Mondial. Dancing House
poart` amprenta postmodern` a lui Gehry [i
contrasteaz` cu celelalte cl`diri din zon`
printr-o arhitectur` deconstructivist`, fiind
construit` din 99 de buc`]i diferite de beton,
cu forme unice. Blocurile de zid`rie tip beton
celular autoclavizat YTONG au fost alese
pentru ridicarea pere]ilor interiori ai proiectului. Pe lng` rezisten]a ridicat` [i propriet`]ile de izolare termic` pentru confort interior,
blocurile de zid`rie Ytong pot fi u[or tìate \n
cele mai inventive forme, sunt stabile [i pot
sus]ine suprafe]e din sticl`.
Aproape 10 ani mai trziu, Herzog [i
De Meuron au gndit conceptul urban [i
arhitectural al stadionului Allianz Arena pentru campionate mondiale de fotbal pornind
de la trei teme: stadionul ca un corp iluminat
cameleonic cu fa]ad` dinamic`, dezvoltarea
unor circula]ii care s` determine mul]imile
s` p`trund` \n incint` ca \ntr-o procesiune

considerndu-se c` evenimentul sportiv este
\nc`rcat de o \nsemn`tate aparte pentru fani
[i tratarea spa]iului interior al stadionului
\ntr-o cheie inspirat` de forma unui crater.
Golurile dintre stlpii de beton armat ai
pere]ilor exteriori [i sc`rilor, spa]iile pentru
chio[curile de aprovizionare a celor 66 000
de vizitatori, spa]iile tehnice [i vestiarele au
fost realizate din beton celular autoclavizat
YTONG, datorit` propriet`]ilor izolatoare [i
protec]iei ridicate \mpotriva focului. Normele
de rezisten]` la foc sunt foarte dure cu att
mai mult cu ct este vorba despre cl`diri ce
deservesc spa]iul public. La construc]ia
Allianz Arena s-au utilizat \n total 27 000 m2
de beton celular autoclavizat de calitate
german` cu o grosime de 365 mm.
YTONG este primul material de construc]ie
care reune[te toate beneficiile existente \n
alte materiale de construc]ie: simplu de prelucrat [i u[or precum lemnul, rezistent la foc
[i durabil ca o c`r`mid` [i cu acelea[i
propriet`]i ecologice de neegalat precum
ale silicatului de calciu, fiind de asemenea
un produs mineral [i reciclabil. Pe termen
lung, fonoizola]ia, rezisten]a la foc, rezisten]a termic` [i durabilitatea rezult` \n
confort, economie de bani [i siguran]`.
Sistemul constructiv YTONG ofer` avantaje
pe termen scurt [i lung arhitec]ilor, antreprenorilor, constructorilor, beneficiarilor [i
dezvoltatorilor, avnd o adaptabilitate crescut`, astfel \nct poate s` r`spund` celor
mai sofisticate modele [i proiecte de arhitectur`. Printre avantajele acestui sistem
deosebit de simplu se num`r` materialele

de construc]ie de bun` calitate, asisten]a
tehnic` dedicat` pe fiecare proiect, uneltele
profesionale pentru prelucrarea exact` a
materialului, demonstra]iile practice, al`turi
de consiliere [i transportul materialelor pe
[antier. |n Romnia, Ytong este produc`torul
de beton celular autoclavizat cu portofoliul
cel mai variat de produse, oferind dimensiuni [i densit`]i potrivite diverselor tipuri de
aplica]ii pentru pere]i exteriori sau interiori.
evenimente interne
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:56 PM
Page 18
Anuala Timi[orean` de Arhitectur` 2012

www.anualadearhitectura.ro
|n perioada 3-18 decembrie, a avut loc cea de-a 6-a edi]ie a Anualei Timi[orene de Arhitectur`
a_ta 2012. Evenimentul, organizat de c`tre OAR Filiala Teritorial` Timi[, \n colaborare cu
revista de arhitectura, [i-a propus s` prezinte realiz`rile [i proiectele din ultimul an ale membrilor filialei [i s` aduc` \n dezbatere problemele actuale ale profesiei. Astfel, \n completarea
expozi]iei-concurs, Anuala a cuprins \n programul sù o serie de conferin]e profesionale,
prezent`ri de materiale [i tehnologii, lans`ri de carte [i alte publica]ii, proiec]ii de film etc.
Juriul format din arhitec]ii Marius C`lin (ZIP & BDX Studio, Bucure[ti), Silviu Aldea (Atelier
MASS, Cluj), Roger Pop (a.a. studio, Bucure[ti), Adrian Spirescu (arhitect Adrian Spirescu,
Bucure[ti), Ionu] Radu Filip (Filipsconcept, Baia Mare) a stabilit urm`toarele premii [i men]iuni
la toate cele 5 sec]iuni ale competi]iei:
1. Realiz`ri Arhitectur`
Men]iune
Proiect: Crama Pncota
Autori: Arhigest / arh. Mihai Silvestru, arh. Andrei Gelm`rean
2. Realiz`ri Reziden]iale
Premiu de excelen]`
Proiect: Black on White
Autori: Parasite Studio / arh. Attila Wenczel, Claudiu Toma, Maja Bldea
Colaboratori: Lbs Planconstruct / ing.Cristian Lannert Foto: Attila Wenczel
16-25_interne.qxp
3/14/13
11:12 AM
Page 19
3. Realiz`ri Reabilitare/Reconversie/Restaurare
Premiu de excelen]`
Proiect: (Re) Reabilitare P-]a Badea Cr]an
Autor: Andreescu & Gaivoronschi / arh. Alexandru Vlad Gaivoronschi
Colaboratori: Dan Munteanu, Ovidiu Mic[a, Alexandru Malaescu Foto: Ovidiu Mic[a
4. Realiz`ri Interior
Men]iune
Proiect: Sensiderma Amenajare de interior
Autor: FOR + Atelier Trei / arh. Oana Simionescu, Alexandru Cozma, Codru]a Negrulescu
Colaboratori: Oana Aneci, Andra Juganaru, Alexandru Iacob, Dumitru Du]u Foto: Attila Wenczel, Alexandru Cozma
5. Proiecte
Premiu de excelen]`
Proiect: EN(light)EN
Autor: Archaeus / arh. Marius Miclù[
Colaboratori: Zsolt Gondos, Miodrag Stoianov, Bogdan Neagoie Imagini: Ciprian C\rtulescu
evenimente interne
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:56 PM
Page 20
R`zboiul mpotriva ]`r`nimii.

Anii colectiviz`rii (1949-1962)
TEXT/FOTO: MUZEUL NA}IONAL AL }~RANULUI ROMN
n` pe 15 mai, la Muzeul Na]ional al

}`ranului Romn poate fi v`zut` o
expozi]ie-eveniment dedicat` temei colectiviz`rii, ce relev` sensul adnc [i atroce al
experimentului social comunist, caracterul
sù nihilist [i for]a sa tectonic`. Curatorii
Mihai Gheorghiu, Irina Hasna[ Hubbard,
Maria Mateoniu, Vlad Columbeanu, \mpreun` cu consultantul [tiin]ific Cosmin
Budeanc`, au \ncercat s` surprind` ct mai
mult din aceast` experien]`-limit` a ]`r`nimii
romne n secolul XX, construind un tablou
general al unei societ`]i aflate ntr-un proces
de transformare f`r` precedent.
Colectivizarea a fost un proces extrem de
complex, care a vizat simultan cmpuri
diverse: politicul, socialul, economicul etc.;

\n mod concret, colectivizarea a fost o
opera]iune care, prin represiune [i furtul propriet`]ii particulare a dat na[tere propriet`]ii
de stat [i cooperatiste. }elul final a fost formarea unei clase de muncitori agricoli elibera]i de orice con[tiin]` istoric`, capabili
s` produc` hran` pentru ntreaga societate
comunist`. Modernitatea comunist` a privit
]`ranul ca pe un reziduu istoric care trebuie
eliminat, anihilat n substan]a sa. Astfel,
colectivizarea a fost totodat` un proces de
cur`]are [i de reeducare, de reconstruc]ie a
]esutului social prin interven]ia represiv` a
politicului.
Mihai Gheorghiu ne spune mai multe
despre cum a fost gndit` expozi]ia, despre

cum au dorit s` figureze aceast` experien]`
complex` [i tragic` prin tematizarea iconic`
[i scenografic` a cuvntului [i semnului fractur`. Figura care poate traduce ceva din
sensurile acestei experien]e istorice este
cea a fracturii de timp, de spa]iu, de destin,
a rupturii [i a sf[ierii societ`]ii, a
comunit`]ii, a existen]ei personale. n
acela[i spa]iu scenografic, sunt prezente
m`rcile suferin]ei, ale rezisten]ei, ale
sf[ierii existen]elor individuale, al`turi de
m`rcile ideologicului, ale politicului, ale
represiunii. Ea ns`[i, aceast` al`turare, are
menirea de a figura fractura, ruptura, dimensiunea enorm` a intruziunii unei politici
represive n ]esutul social cel mai intim.
Expozi]ia evit` discursivitatea pedagogic`,
naturalismul, dar [i metafora atotprezent` [i
superflu`. Nu ocolim o anumit` dimensiune
pedagogic`, dar ea apare subtil, la ncheierea parcursului. Expunerea ofer` dimensiunea simbolic` a experien]ei comuniste,
sensul ei adnc distructiv pentru ]esutul
social [i continuitatea istoric`. Colectivizarea
[i comunizarea sunt procese invazive, de
lung` durat`, care au pus n dificultate
ntreaga societate, producnd efecte majore
inconturnabile. Expozi]ia noastr` vrea s`
fac` sesizabile efectele perverse, care
r`mn prezen]e n act n societatea
romneasc`. O societate care este cangrenat` [i ast`zi de infernul moral al trecutului
recent, trecut care nu mai trece, trecut care
nu este nici m`car trecut. Romnia este invitat` la disolu]ia memoriei sale identitare,
istorice, la [tergerea oric`rei urme care ar
putea pune problema delicat` a r`spunderilor reale. {tergerea memoriei serve[te
numai unui viitor la fel de confuz [i ignar ca
[i trecutul victorios al acelora care au condus o ]ar` la dezastru [i o mai conduc nc`.
Istoria noastr` recent` trebuie privit` cu
curaj [i cu luciditate, numai astfel vom mai
avea poate [ansa unei victorii mpotriva a tot
ceea ce ne trage n jos, n apele tulburi ale
unei neputin]e generale, ale unei falsific`ri a
tuturor normelor [i valorilor.
www.muzeultaranuluiroman.ro
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:56 PM
Page 21
evenimente interne
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:56 PM
Page 22
M`rturii. Frescele M`n`stirii Arge[ului
De la machet` \n sala de expunere

ginea legendarei M`n`stiri a Arge[ului ca
[antier f`r` sfr[it (proiect semnat de
AbruptArhitectura arh. Cristina Constantin,
arh. Mirela Vl`du]` [i arh. Cosmin Pavel).
Cercetarea care a stat la baza expozi]iei este
optim valorificat` prin recursul la tehnologii
multimedia integrate sub forma unei reconstituiri virtuale 3D a pozi]iilor ocupate de fragmentele de fresc` \n cadrul ansamblului
monumental \nainte de extragerea lor, a unui
film de prezentare a interven]iilor de restaurare [i a unei aplica]ii interactive care permite
vizionarea cpiilor dup` tablourile votive realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu \n
1860. Aceste materiale, precum [i promoul
expozi]iei, sunt realizate de KOTKI visuals
(Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska [i
Larisa Crun]eanu).
Muzeul Na]ional de Art` al Romniei
mul]ume[te institu]iilor partenere Muzeul
Arhanghelul Mihail (Dobromir zugrav) ante 1526;

pictur` mural` a fresco; dimensiuni fragment fresc`:
263,5 x 133,5 cm (dimensiuni suport: 273 x 141 cm);
restaurat (ante 1998); echipa coordonat` de
prof. univ. dr. Oliviu Boldura.
MNAR, Galeria de Art` Veche Romneasc`
uzeul Na]ional de Art` al Romniei

preg`te[te pentru luna decembrie
expozi]ia-eveniment M`rturii. Frescele
M`n`stirii Arge[ului, care prezint`, \n premier`, 31 din cele 35 de fragmente de fresc`
care s-au p`strat pn` ast`zi din ansamblul
decora]iei murale al bisericii M`n`stirii
Arge[ului.
Atribuite zugravului Dobromir din Trgovi[te
(ante 1526), frescele au fost extrase din biseric` la sfr[itul secolului al XIX-lea, \n contextul restaur`rii coordonate de arhitectul
francez Andr Lecomte du Noy.
Expozi]ia documenteaz` epopeea acestor 31
de fragmente de pictur` mural`, aflate la
cap`tul unui \ndelungat proces de restaurare
realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu
Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu [i lect.
univ. dr. Romeo Gheorghi]`.
Al`turi de ace[tia, conservatori, curatori,
arhitec]i, arti[ti multimedia [i speciali[ti \n
educa]ie muzeal` [i-au conjugat eforturile
pentru g`sirea formulei adecvate de
prezentare a acestui pre]ios tezaur de art`
veche romneasc` din epoca lui Neagoe
Basarab, \ntr-o scenografie inspirat` de ima-
Macheta expozi]iei proiect scenografic realizat de

ABRUPTARHITECTURA (Cristina Constantin, Mirela
Vladu]` [i Cosmin Pavel)
Na]ional de Istorie a Romniei, care a \mprumutat dou` fresce, [i Universitatea de

Arhitectur` [i Urbanism Ion Mincu, care a
\mprumutat planuri, relevee [i fotografii din
perioada restaur`rii M`n`stirii Arge[ului ,
precum [i Arhiepiscopiei Arge[ului [i
Muscelului pentru concursul acordat \n documentarea acestei expozi]ii.
Timpul petrecut \n jurul frescelor de la
Arge[ a fost un timp bun, c[tigat. Ne-a ajutat s` \n]elegem frescele \n desprinderea lor
de pe zid, \n \ndep`rtarea de lumina \n care
au ap`rut. |nlocuite, alungate, g`zduite
departe, r`nite, oblojite, \ngrijite, frescele se
preg`tesc s` m`rturiseasc`. |ntlnirea cu ele
reg`se[te momentul febril al facerii lor, \nvecinat cu grija [i truda restaur`rii. Cristina
Constantin, arhitect (AbruptArhitectura),
scenograf al expozi]iei
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:56 PM
Page 23
evenimente interne
16-25_interne.qxp
3/13/13
3:51 PM
Page 24
Hala Matache
FOTO: ADRIAN B~LTEANU
a urmare a discut`rii solu]iilor de

str`mutare a Halei Matache \n cadrul
PUZ-urilor pentru l`rgirea str`zii Berzei \n
[edin]ele Comisiei Na]ionale a
Monumentelor Istorice (30.01.2013) [i a
Comisiei Tehnice de Urbanism [i
Amenajarea Teritoriului (20.02.2013) f`r` a
include [i varianta de p`strare pe amplasament, Ordinul Arhitec]ilor din Romnia,
Funda]ia Pro Patrimonio, Agen]ia de
Monitorizare a Presei Active Watch [i
Asocia]ia Salva]i Bucure[tiul cereau
autorit`]ilor, pe data de 27 februarie, \n
cadrul unei conferin]e de pres` organizate la
Clubul }`ranului s` respecte interesul public
prin p`strarea Halei pe amplasament [i organizarea unui concurs de arhitectur` \nainte
de avizarea PUZ-ului, cu tema corect` care
s` analizeze din punct de vedere sustenabil
posibilitatea [i nevoia mut`rii Halei. Cu
aceea[i ocazie, organizatorii au prezentat
publicului evalu`ri ale costurilor pentru dou`
scenarii diferite:
A. men]inerea Halei Matache pe actualul
amplasament [i restaurarea ei,
B. translatarea halei prin demolare [i reconstruirea unei imita]ii pe alt amplasament.
Conform acestor evalu`ri, costurile de renovare a Halei pe amplasament sunt cu circa
600.000 de euro mai mici dect cele pe care
le implic` str`mutarea. Mai mult, dac`
lucr`rile de renovare erau realizate \n anul
2011, imediat dup` \nchiderea Halei, costurile nu ar fi dep`[it 600.000 de euro,
aceast` sum` fiind cu 1,4 milioane de euro
mai mic` fa]` de solu]ia propus` de Prim`rie.
|n afara aspectelor economice, au fost

prezentate [i o serie de aspecte juridice
deosebit de importante pentru subiectul
dezbaterii. Astfel, \n comunicatul de pres`
pus la dispozi]ie de c`tre organizatori se
arat` c`: Expertiza structural` cerut` de
proprietarul halei (PMB) a fost intitulat`
Solu]ii pentru mutarea halei, f`r` s` ia \n
considerare [i o expertiz` alternativ` pentru
p`strarea monumentului pe amplasament,
a[a cum prevede legisla]ia \n vigoare, cu
privire la monumente istorice. Ca urmare,
speciali[tii au \ntocmit trei variante de
str`mutare [i nicio variant` comparativ`
pentru lucr`ri necesare la hal` pe amplasamentul ini]ial. Membrii Comisiei Na]ionale a
Monumentelor Istorice la [edin]a din 30 ianuarie 2013 au fost astfel obliga]i s` aleag`
\ntre cele trei variante, cu op]iunea pentru
cea mai ieftin` solu]ie [i \n acela[i timp cu

p`strarea \n cea mai mic` m`sur` a substan]ei originare.
|n \ncheiere, a fost adus` din nou \n aten]ia
publicului propunerea grupului de Arhitec]i
Voluntari, prin care se demonstreaz` c` Hala
Matache poate r`mne pe amplasament
f`r` a afecta strada l`rgit`, a[a cum a fost
ea prev`zut` \n proiectul Prim`riei. |n viziunea lor, regenerarea acestei zone istorice a
Bucure[tilor ar trebui s` se fac` \n jurul valorific`rii tradi]iei [i patrimoniului de arhitectur`, memorie cultural` [i via]` comunitar`.
Regenerarea este un proces complex, care
trebuie s` refac` logica economic` [i
func]ional`, s` \nt`reasc` coeziunea social`
[i identitatea cultural` a cartierului, care nu
poate fi f`cut prin distrugere, neglijarea
cet`]enilor, a valorilor [i a calit`]ii mediului.
16-25_interne.qxp
3/13/13
2:57 PM
Page 25
evenimente externe
26-34_externe.qxp
3/13/13
2:58 PM
Page 26
Proiecte romne[ti nominalizate pentru

Premiul Mies van der Rohe 2013
rhitectura este un element central \n cadrul sectorului culturii [i
crea]iei europene, caracterizat de un mare dinamism. |n domeniul arhitecturii lucreaz` peste jum`tate de milion de oameni, iar
peste 12 milioane sunt angaja]i \n sectorul construc]iilor. |n ansamblu, industriile culturale [i creative contribuie cu pn` la 4,5% la
PIB-ul UE.
Premiul UE pentru arhitectur` contemporan` Mies van der Rohe
r`spl`te[te contribu]ia arhitec]ilor europeni la dezvoltarea de noi
idei [i tehnologii \n domeniul urbanismului contemporan. Lansat \n
1987 [i cofinan]at prin programul Cultura al UE [i de c`tre
Fundaci Mies van der Rohe, premiul, \n valoare de 60 000 EUR,
este cea mai valoroas` distinc]ie oferit` \n arhitectura european`.
El se acord` din doi \n doi ani pentru o lucrare realizat` \n cei doi
ani anteriori decern`rii. Ceremonia de anul acesta este a 13-a de
la lansare.
Lucr`rile nominalizate sunt propuse de exper]i independen]i din
\ntreaga Europ`, de asocia]iile membre ale Consiliului Arhitec]ilor
din Europa, de asocia]iile na]ionale de arhitec]i [i de comitetul
consultativ al premiului.
Pentru edi]ia 2013 au fost nominalizate 335 de proiecte din cele 37
de ]`ri europene care particip` la programul Cultura al UE, 8

dintre ele fiind semnate de arhitec]i romni. De[i niciunul nu se
afl` pe lista finali[tilor, prezen]a unui num`r din ce \n ce mai mare
de proiecte autohtone printre cele nominalizate, st` m`rturie pentru evolu]ia semnificativ` a calit`]ii arhitecturale din Romnia.
C[tig`torii premiului [i al men]iunii speciale, acordat celui mai
promi]`tor arhitect, vor fi anun]a]i \n luna mai, iar ceremonia de
decernare va avea loc \n data de 6 iunie [i va fi g`zduit` de
Pavilionul Mies van der Rohe din Barcelona, Spania. Cei doi
laurea]i vor fi ale[i din cele 5 proiecte finaliste: Cl`direa Prim`riei,
Ghent, Belgia (Proiect: Robbrecht en Daem architecten; MarieJos Van Hee architecten); Superkilen parc urban intercultural,
Copenhaga, Danemarca (Proiect: BIG Bjarke Ingels Group;
Topotek1; Superflex); Harpa Sal` de concerte [i centru de conferin]e din Reykjavik, Reykjavik, Islanda (Proiect: Batterid
Architects; Henning Larsen Architects; Studio Olafur Eliasson);
C`min pentru persoane n vrst`, Alccer do Sal, Portugalia
(Proiect: Aires Mateus Arquitectos) [i Metropol Parasol spa]iu
cultural [i comercial, Sevilla, Spania (Proiect: J. Mayer H.).
Mai multe informa]ii pute]i g`si pe www.miesarch.com.
Casa din garaje prefabricate

Proiect: ABRUPTARHITECTURA / arh. Cristina Constantin, arh. Cosmin Pavel Foto: Cosmin Pavel
Uzina de ap`, Centru de arhitectur`, cultur` urban` [i peisaj

Proiect: AGD / arh. Constantin Gorcea Foto: Cristian Istrati
26-34_externe.qxp
3/13/13
2:59 PM
Page 27
Crama Avincis
Proiect: BBM GRUP / arh. Alexandru Beldiman, arh. Doina Butic`, arh. Georgiana Albi]a, arh. Dan Butic`, arh. Mika Nilich,
arh. Ioana Arzoiu; ICON STUDIO DE ARHITECTURA / arh. Cristina Mihaela Woinaroski Foto: Cosmin Dragomir
Pavilion Primire Baia Sf. Ana

Proiect: BLIPSZ / arh. Istvan Pasztor, arh. Istvan Benedek, arh. Zsolt Szenasi-Papp; ATELIER FKM / arh. Arnold Macalik
Foto: Istvan Benedek
BARJA Arhitectura unui spa]iu public de-a lungul canalului Bega din Timi[oara
Proiect: D PROIECT / arh. Bogdan Demetrescu Foto: Ovidiu Mic[a
26-34_externe.qxp
3/13/13
3:00 PM
Page 28
evenimente externe
Cluj Arena
Proiect: DICO {I }IG~NA{ BIROU DE PROIECTARE / arh. {erban }ig`na[, arh. Florin Dico, arh. Levente Kornis, arh. Cristian Urcan
Foto: Cosmin Dragomir
Bastionul Post`varilor, Bra[ov

Proiect: POINT 4 SPACE / arh. Justin Baroncea, arh. Radu Enescu, arh. Constantin Goagea Foto: Cosmin Dragomir
Pensiune turistic` Atra Doftana

Proiect: TECON / arh. Bogdan Babici, arh. Alexandru Maftei, arh. Bogdan Brandiburg Foto: Cosmin Dragomir
26-34_externe.qxp
3/13/13
3:00 PM
Page 29
FRANKE Solid Surface
Franke Solid Surface este un produs compus

avansat, utilizat \ntr-o gam` larg` de aplica]ii
comerciale [i reziden]iale. Este un material de
suprafa]` solid, extrem de durabil, flexibil,
netoxic, neporos, omogen, u[or de \ntre]inut
[i igienic, care nu permite dezvoltarea bacteriilor [i mucegaiului (unul dintre avantajele acestul material este c` nu are \mbin`ri vizibile).
Flexibilitatea designului este o alt` caracteristic` deosebit de important` a acestui produs.
Datorit` propriet`]ii de termoformare, permite execu]ia unor lucr`ri deosebite 2D [i
3D, precum [i decorarea cu elemente \n
relief. Culorile [i modelele apar pe \ntreaga
grosime a materialului [i nu dispar urmare a
uzurii. Majoritatea deterior`rilor, inclusiv cele
provenite din lovituri, arsuri sau agresiune
chimic`, pot fi reparate, integritatea
suprafe]ei [i luciul original putnd fi redate \n
orice moment.
Avnd o capacitate bun` de fabricare, fiind

un material termoformabil [i igienic, Franke
Solid Surface poate fi utilizat \ntr-o gam`
variat` de spa]ii: buc`t`rii (blaturi, chiuvete,
plac`ri de perete), bì (blaturi, chiuvete,
c`zi, plac`ri), spitale (plac`ri pere]i, recep]ii,
grupuri sanitare, laboratoare, chiuvete
decontaminare, s`li de opera]ie), restaurante (baruri, mese), magazine (display,
plac`ri pere]i, recep]ii), cl`diri publice (display \n muzee, mese pentru \ntlniri) etc.
Franke Solid Surface ofer` o gam` foarte
divers` de culori [i texturi care accentueaz`
tonurile naturale [i nuan]ele din spa]iile interioare reziden]iale [i comerciale. |n
Romnia, produsul este disponibil (stoc) \n:
pl`ci cu grosimea de 6 mm (alb) [i dimensiunile de 2 500 X 760 mm; pl`ci cu grosimea
de 12 mm, 24 de culori, [i dimensiunile de
3 680 X 760 mm.
www.franke.ro
evenimente externe
26-34_externe.qxp
3/14/13
11:12 AM
Page 30
Competi]ia Piraeus Cultural Coast
inisterul Culturii [i Turismului din Grecia \mpreun` cu Piraeus

Port Authority au lansat anul trecut un concurs interna]ional cu
o tem` complex`: proiectarea unui Muzeu al Antichit`]ilor
Subacvatice, transformnd un siloz de cereale construit \n portul
Piraeus \n anii 30, [i realizarea unui spa]iu public deschis \n centrul
portului, un loc pentru relaxare, art` [i educa]ie, reprezentativ pentru
\ntregul ora[. Echipa romneasc` participant` (arhitec]ii Andrei Uleia,
Cristina Chel`rescu [i Traian Bompa) s-a remarcat \ntre cele aproape
100 de echipe care s-au \nscris \n concurs [i au reu[it s` ob]in` premiul al II-lea cu o propunere \ndr`znea]`, \nf`]i[nd un spa]iu narativ,
poetic, dar totodat` coerent func]ional [i la standarde tehnice
actuale. Andrei Uleia este fondatorul Dasein arhitectur` urban` [i
gestioneaz` activitatea biroului ca executiv [i director de crea]ie.
Cristina Chel`rescu [i Traian Bompa sunt o echip` de arhitec]i cu
sediul la Paris. ncepnd din 2007 au fost implica]i n diverse proiecte
[i concursuri interna]ionale al`turi de arhitec]i romni [i francezi.
Premiul I a revenit echipei Antonopoulos Evangelos, Vetta Thalia,
Gavalas Georgios, Riga Maria-Kiriaki, Stamouli Anastasia [i Pilarinou
Premiul 1
Proiect: Antonopoulos Evangelos,Vetta Thalia, Gavalas Georgios,
Riga Maria-Kiriaki, Stamouli Anastasia, Pilarinou Maria
Maria din Grecia, cu un proiect care pune accentul pe restabilirea

rela]iei pierdute dintre ora[ [i mare, iar premiul al III-lea a fost acordat tot unei echipe din Grecia, care a mizat pe conceptul de inverted archaeology: Kizis Ioannis, Kizis Konstantinos, Mpelavilas
Nikolaos [i Trova Vasileia. Proiectul Diving_Emerging semnat de
c`tre arhitec]ii dr. Sakellaridou Eirini, Papanikolaou Morpho [i
Mavrou Chrysokona a fost r`spl`tit cu locul IV pentru fluxul continuu
de oameni pe care \l propune prin intermediul unor lifturi ce
simuleaz` experien]a scufund`rii [i a ridic`rii la suprafa]`, \n timp ce
c[tig`torii premiului V, Joao Maria Ventura Trindade [i Patricia
Marques Costa au pornit de la ideea c` fiecare etap` de dezvoltare
\[i pune amprenta asupra unui loc, motiv pentru care [i-au propus s`
recupereze toate urmele devenirii istorice a locului [i s` se le incorporeze \n noua structur`.
|n afara celor cinci premii, juriul a acordat [i nou` men]iuni de
onoare. Mai multe detalii despre premii [i despre proiectele \nscrise
pute]i afla pe site-ul concursului:
www.piraeusculturalcoast.org.gr
26-34_externe.qxp
3/13/13
3:00 PM
Page 31
Premiul 2
Proiect: Andrei Uleia, Traian Bompa, Cristina Chel`rescu
Premiul 4
Proiect: dr. Sakellaridou Eirini, Papanikolaou Morpho,
Mavrou Chrysokona
Premiul 3
Proiect: Kizis Ioannis, Kizis Konstantinos, Mpelavilas Nikolaos,
Trova Vasileia
Premiul 5
Proiect: Joao Maria Ventura Trindade, Patricia Marques Costa
evenimente externe
26-34_externe.qxp
3/13/13
3:00 PM
Page 32
Close, Closer
Trienala de Arhitectur` de la Lisabona 2013
ea de-a treia Trienal` de Arhitectur` de

la Lisabona, organizat` \n jurul temei
Close, Closer, propus` de curatorul principal
al evenimentului Beatrice Galilee, invit` publicul larg la o examinare critic` a poten]ialului din spatele produsului arhitectural, prin
intermediul unui lung [ir de manifest`ri
printre care se num`r` expozi]ii experimentale [i dezbateri.
|n perioada 12 septembrie 15 decembrie
2013, 4 proiecte curatoriale ample vor aborda arhitectura ca pe un factor decisiv \n procesul de transformare [i proiectare a
spa]iului, ca pe o for]` social`, cultural` [i

politic` implicat` \n schimbarea contextului
global actual. Expozi]ia Future Perfect, organizat` de Liam Young aduce \mpreun` un
grup de oameni de [tiin]` [i cercet`tori pentru a construi ora[ul viitorului. Proiectul The
Real and Other Fictions, coordonat de
Mariana Pestana reprezint` un grup de interven]ii interdisciplinare realizate la scara 1:1
care exploreaz` spa]iul supranatural dintre
realitate [i fic]iune. Organizat \ntr-o pia]`
public` din Lisabona, New Publics, curatoriat
de Jos Esparza constituie un program
desf`[urat pe parcursul a trei luni, responsabil pentru crearea unei scene politice care
s` materializeze argumente, controverse,
propuneri [i strategii, cu scopul de a oferi o
nou` form` realit`]ii sociale colective. Cel
de-al patrulea proiect, Institute Effect invit`
12 publica]ii, galerii, libr`rii [i muzee importante s` se expun` \n Lisabona prin rota]ie
[i s`-[i prezinte rolul pe care \l au \n conturarea discursului arhitectural contemporan.
Toate aceste expozi]ii vor fi completate de o
serie de evenimente pluridisciplinare \n
cadrul c`rora va fi prezentat punctul de
vedere [i al altor sfere creative.
Trienala \[i propune s` stabileasc` o platform` de analiz` a unor tehnici arhitecturale
alternative care s` aib` puterea de a transforma ora[ele contemporane. Cele 4 teme
au fost alese pentru a inspira [i genera o
mas` critic` [i pentru a implica un num`r
ct mai ridicat de persoane, oferindu-le posibilitatea de a se face auzi]i [i v`zu]i [i, poate
cel mai important, de a beneficia de
mijloacele prin care \[i pot materializa ideile.
Pentru aceasta, arhitec]i, studen]i, arti[ti,
designeri [i urbani[ti sunt invita]i s` se
al`ture programului Close, Closer, contribu]ia fiec`ruia urmnd s` genereze un important dialog cu privire la o arhitectur` mai
cooperant` [i interconectat`, \n beneficiul
ora[elor noastre. Organizatorii Trienalei
anun]` [i lansarea unui concurs pentru
burse de cercetare, unul pentru studen]i [i
unul pentru tinerii arhitec]i. Despre toate
acestea, ct [i despre programul \nc`rcat al
evenimentului pute]i afla mai multe pe
www.close-closer.com [i
www.trienaldelisboa.com
26-34_externe.qxp
3/13/13
3:00 PM
Page 33
Fundamentals. Bienala Interna]ional`

de Arhitectur` de la Vene]ia 2014
De]innd cele mai importante distinc]ii care
pot fi acordate unui arhitect, printre care
Leul de Aur, Premiul Pritzker sau Premiul
Mies van der Rohe sunt doar cteva, Rem
Koolhaas a fost numit recent curatorul celei
de-a 14-a edi]ii a Bienalei Interna]ionale de
Arhitectur` de la Vene]ia, pentru care a
propus o schimbare de direc]ie, marcat` de
tema Fundamentals.
Fundamentals va fi o bienal` despre arhitectur`, nu despre arhitec]i. Dup` o serie
de bienale dedicate celebr`rii contemporanului, Fundamentals se va concentra pe
istorie pe elementele inevitabile ale
oric`rei arhitecturi folosite de oricare arhitect, oriunde, oricnd (u[a, pardoseala,
tavanul etc.) [i pe evolu]ia arhitecturilor
na]ionale \n ultimii 100 de ani. () Aceast`
retrospectiv` va genera o \n]elegere
proasp`t` a bog`]iei repertoriului fundamental al arhitecturii, aparent att de
epuizat ast`zi. (Rem Koolhaas)
Dac` \n 1914 se putea vorbi despre arhitectura chinez`, arhitectura elve]ian`, arhitectura indian`, la un secol distan]`, sub
influen]a r`zboaielor, regimurilor politice,
mi[c`rilor na]ionale [i interna]ionale de arhitectur`, talentelor individuale, prieteniilor,
evolu]iei tehnologice etc., arhitecturile care
odat` erau specifice [i locale au devenit
alternative [i globale. Identitatea na]ional` a
fost sacrificat` \n favoarea modernit`]ii.
Cum preg`tirile pentru edi]ia 2014 \ncep cu
un an mai devreme fa]` de calendarul tipic
al bienalei, organizatorii \[i propun s`
foloseasc` timpul suplimentar pentru a introduce mai mult` coeren]` la nivelul
Pavilioanelor Na]ionale. Scopul este ca toate
]`rile participante s` adopte aceea[i tem`
Prelund Modernitatea: 1914-2014 [i s`
prezinte, fiecare \n felul ei, procesul \nl`tur`rii caracteristicilor na]ionale \n schimbul
adopt`rii universale a unui singur limbaj
modern, cu un singur repertoriu de tipologii.
Mai multe detalii despre eveniment pute]i

g`si pe www.labiennale.org.
Marcel Breuer (1902-1981)

Design [i arhitectur` expozi]ie retrospectiv`
TEXT: IOANA P~UNESCU
Conceput` [i organizat` de c`tre Vitra Design

Museum, retrospectiva Marcel Breuer (20
februarie 17 iulie 2013) este prima care
prezint`, \ntr-o manier` diferen]iat` [i detaliat`, ambele discipline \n care designerul [i
arhitectul de origine ungar` a creat.
Prezentat` \n cadrul Cit de larchitecture &
du patrimoine [i cuprinznd o sec]iune dedicat` designului [i materialelor folosite pentru
mobilier (lemn, metal, aluminiu sau contrapla1
1. Portret Marcel Breuer, 1975. Foto: Arhivele Bauhaus, Berlin.

2. Clopotni]a m`n`stirii Buna Vestire a ordinului Benedictin, Bismarck, Dakota de Nord,
(1961-1963, cu Hamilton P. Smith). Foto: Shin Koyama - Arhivele Universit`]ii Mary.
3. Whitney Museum of American Art, New York, N.Y., (1964-1966, cu Hamilton P. Smith).
Foto Ezra Stoller - Esto. Toate drepturile rezervate.
caj) [i una dedicat` obiectelor de arhitectur`

(grupate pe func]iuni [i ordin de m`rime:
locuin]e, spa]ii [i volume) [i, de asemenea,
pe categorii de materiale [i de efecte (elementele-cheie ale vocabularului folosit, forme
geometrice [i texturi caracteristice stilului
arhitectului), ampla expozi]ie are ca scop
principal ilustrarea cronologic`, prin
fotografie, text, crochiuri [i obiecte, a imaginii
de ansamblu a evolu]iei, de la \nceputurile
studiilor la Bauhaus pn` la marile obiecte de
arhitectur`, a unuia dintre marile nume ale

secolului XX.
|n ceea ce prive[te proiectele mele, mi-am
dorit s` merg pe o cale care s` m` conduc`
spre volumele cele mai importante. Motiv
pentru care m-am concentrat, la \nceput, pe
elementele cele mai mici, cum ar fi scaunele
sau alte piese de mobilier [i, \n acord cu programul meu de lucru, am trecut apoi de la
mobilier la locuin]e private... (scrisoare c`tre
Walte Gropius, martie 1932).
publica]ii
26-34_externe.qxp
3/13/13
3:01 PM
Page 34
Arhitectura Memoriei. Noua frontier` a spa]iului sacru

Acest volum exploreaz` noile dimensiuni ale arhitecturii
memoriei, de la arhitectura memorial`, adic` a arhitecturii
destinate s` aduc` aminte, s` co-memoreze \n spa]iul
public evenimente, de regul` violente [i tragice, la arhitectura \n rela]ie cu timpul \n general, \n sensul statutului sù
de condensator temporal.
n acest sens, memoria intervine ca tr`s`tur` proprie
obiectului arhitectural [i sunt discutate cteva instan]e ale
acestei capacit`]i memorializante a obiectului de arhitectur`, mai cu seam` a celui religios. |n cteva texte succesive se discut` problema originii arhitecturii, a caracterului
sù arhival [i a modului cum dispare arhitectura.
Autor
Limba
ISBN
Editura
An apari]ie
www.igloo.ro
Augustin Ioan
Romn`
978-606-8026-23-7
Igloo Media
2013
Carol Popp de Szathmari. Fotograful Bucure[tilor

Aceast` carte, scoas` \n condi]ii grafice deosebite [i plin`
de fotografii cu detalii surprinz`toare, cuprinde \ntreaga
oper` fotografic` cunoscut`, legat` de Bucure[ti, a lui
Carol Popp de Szathmari, pictor [i grafician transilv`nean,
primul fotograf de art` [i documentarist din Regatul Romn
[i unul dintre primii zece fotografi din Europa. Lui Szathmari
\i dator`m unele dintre primele fotografii ale Bucure[tilor,
din perioada 1848-1885. Cartea cuprinde multe informa]ii
necunoscute [i imagini inedite dintr-un ora[ care s-a transformat aproape total, cititorul avnd bucuria s` descopere
un Bucure[ti al c`ru]elor [i cale[tilor, al Dmbovi]ei ca
surs` principal` de ap`, al hanurilor \nc` \n picioare, al
Trgului Mo[ilor, al carelor alegorice, al demol`rilor [i al
construc]iilor.
Autori
Emanuel B`descu
Radu Oltean
Limba
Romn`, Englez`
ISBN
973-0-12736-2
Editura
Art-Historia
An apari]ie
2012
art-historia.blogspot.ro
Ghid de construire n zona de dezvoltare

durabil` a Parcului Na]ional Piatra Craiului
Presiunea imobiliar` \n cre[tere [i incapacitatea autorit`]ilor
locale de a gestiona [i garanta un mediu de calitate [i de a
\n]elege [i conserva specificul locului au produs \n ultimii
ani o dezvoltare haotic` \n Parcul Na]ional Piatra Craiului.
Majoritatea proiectelor analizate pentru avizare demonstreaz` o slab` cunoa[tere a specificului local [i indiferen]`
pentru integrarea \n peisaj. De multe ori, ele sunt greu de
corectat [i se opteaz` pentru compromisuri, care, \nsumate, scad tot mai mult calitatea peisajului.
Scopul acestui ghid este de a ajuta la elaborarea unor
proiecte mai bune, de a preveni deteriorarea peisajului [i
de a ameliora calitatea locuirii \n zon` \n spiritul dezvolt`rii
durabile [i a Politicii pentru Arhitectur` \n Romnia 20102015. Cultura mediului construit [i calitatea vie]ii, ini]iat` [i
promovat` de Ordinul Arhitec]ilor din Romnia.
Autor
Editor
Limba
ISBN
Editura
An apari]ie
www.arhiterra.ro
Raluca Munteanu
Mirela Duculescu
Romn`
978-973-0-13817-7
Arhiterra
2013
C4_C1_C2_C3
3/13/13
3:03 PM
Page 8
C4_C1_C2_C3
3/13/13
3:03 PM
Page 5

Buletin 43-2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buletin 43-2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3/13/13

ianuarie - februarie 2013

ISSN 4133 - 1234

BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMNIA

Filiala Bucure[ti OAR

Editor: igloo media

Pe copert`: Competi]ia Piraeus Cultural Coast - Premiul 2.

Pentru o mai bun` comunicare cu to]i

{edin]ele Comisiei Tehnice

Continu`m informarea membrilor

4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

1. PUZ Str. Diaconu Coresi nr. 29, S.1, ini]iator ARGHIRIU

observa]ie, \n sensul c` dac` propunerea ar fi foarte bine sus]inut`,

\ndrept`]ite. Detaliile, \n ciuda m`rimii de ansamblu a proiectului,

Prezen]a sta]iilor [i a stlpilor este foarte important`. Trebuie s`

studiu urbanistic, ci o lotizare.

loca]ii de acest fel vor fi prev`zute [i dispensare, \ns` exist` [i alte

mate avizele vechi.

Andrei Zaharescu ar dori s` [tie dac` Comisia de Circula]ie [i-a dat

Ro[u observ` c` retragerea anun]at` de 8 m pare ceva mai mic` \n

10 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

corni[ei este, deci, un gest bun.

reglementa relativ u[or, chiar dac` problema este de natur` juridic`.

seaz` de rela]ia care se va stabili, pentru f[ia de teren din N, \n

Ct prive[te cl`dirile, eu sunt de p`rere c` \n`l]imea lor poate fi

12 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

Constatin Enache este [i el de acord cu construirea unei singure

6. Str. Ghetu Anghel Drumul Gura C`lm`]ui Drumul Gura

tima]i colegi, profund impresionat de o

14 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

bil` utilizarea sau \ntre]inerea ochiului de

(C.U.T.) prin dep`[irea parametrilor din regulamentele urbanistice ale cartierului.

mai bun`, dar cred c` ele pot aduce \n

Nesfr[itele [i redundantele discu]ii despre

A[a ajungem [i la Misiunile arhitectului

Despre acte, isc`lituri [i responsabilitate

tenta]i s` le aplic`m spre bucuria beneficiarilor no[tri. Exist` aici o

Rezultatele concursului pentru Amenajarea

Proiectul convinge printr-o eviden]iere precis` a centrului localit`]ii.

Juriul apreciaz` solu]ia de anvelopare a construc]iei magazinului

16 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

Proiectul nr. 1013

YTONG \n proiectele marilor

are este elementul comun al Dancing

s` p`trund` \n incint` ca \ntr-o procesiune

deosebit de simplu se num`r` materialele

Anuala Timi[orean` de Arhitectur` 2012

18 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

R`zboiul mpotriva ]`r`nimii.

n` pe 15 mai, la Muzeul Na]ional al

diverse: politicul, socialul, economicul etc.;

despre cum a fost gndit` expozi]ia, despre

20 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

M`rturii. Frescele M`n`stirii Arge[ului

De la machet` \n sala de expunere

Arhanghelul Mihail (Dobromir zugrav) ante 1526;

uzeul Na]ional de Art` al Romniei

22 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

Macheta expozi]iei proiect scenografic realizat de

Na]ional de Istorie a Romniei, care a \mprumutat dou` fresce, [i Universitatea de

a urmare a discut`rii solu]iilor de

24 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43

|n afara aspectelor economice, au fost