Sunteți pe pagina 1din 5

Refluxul gastro-esofagian

A. Definitie
Reflux gastro-esofagian
Pasajul continutului gastric in esofag cu/fara varsatura si regurgitatii
Apar in diferite momente pe parcursul zilei, inclusiv la organismul sanatos
Dureaza <3minute
Frecvent se instituie postprandial
Boala de reflux gastro-esofagian
Apare cand refluarea continutul gastric determina simptome si/ sau
complicatii

B. Criterii de diagnostic pozitiv


1. Anamnestic
Istoricul alimentatiei
- Cantitatea/ frecventa meselor
- Prepararea formulei de lapte
- Schimbari recente in dieta
- Pozitia in timpul mesei
- Comportamentul in timpul mesei: tuse, agitatie, discomfort, refuz
Caracteristicile varsaturilor
- Frecventa/ cantitatea
- Durere
- Fortate
- Insotite de sangerare digestive
- Character bilios
- Asociate cu febra, scadere in greutate, diaree
Antecedente personale fiziologice/ patologice
- Prematuritate
- Curba de crestere
- Spitalizari repetate
- Boli cronice pulmonare
- Apnee
Medicatia de fond
Aspecte psiho-sociale familiale
- Depresie materna
- Stress familial
Antecedente heredo-colaterale
- Boli cornice semnificative
- Atopie
- Boli gastro-intestinale
2. Clinic
nespecific, asociat altor patologii
simptome:
sugar:
- regurgitatii recurente cu/ fara varsaturi
- pierdere in greutate/ spor ponderal nesatisfacator
- iritabilitate
- ruminatie

- apnee
- tulburarea de ritm respirator
copil mare, adolescent:
- pirozis
- durere retrosternala
- hematemeza
- disfagie
- odinofagie
- wheezing
- pneumonie recurenta
- stridor
- tuse
semne:
-

esofagita
stricturi esofagiene
esofag Barett
inflamatie laringiana/ faringiana
anemie
eroziuni dentare
refuzul alimentatiei
pozitie distonica cervical (sindrom Sandifer)
apnee
evenimente amenintatoare de viata

3. Paraclinic
a) pH-metria esofagiana
- reprezinta masurarea cantitativa a aciditatii esofagiene
- utila pentru monitorizarea tratamentului antisecretor
- prin montarea unui cateter la nivelul esofagului inferior, cu abord
nazal
- scaderea pH-ului esofagian sub 4 este considerata un episod acid
- se monitorizeaza: numarul total de episoade acide, durata celui mai
lung episod, procentul de timp cat esofagul este expus unui pH<4
(RI>7% anormal, RI<3% normal, RI=3-7% nedeterminat).
b) impedanta intraluminala combinata multipla
- masoara nivelul de miscare al fluidelor, solidelor si aerului la
nivelul esofagului
c) studii de motilitate esofagiana
- manometria esofagiana masoara peristaltica esofagului si a
sfincterelor esofagian inferior si superior
- utile pentru diagnosticul patologiei associate cu RGE de tip
acalazie
- modificariile indicate nu sunt sensibile si nici specific pentru RGE
d) endoscopia digestiva superioara si biopsia
- permite vizualizarea mucoasei esofagiene
- stadializeaza leziunile de esofagita
- poate vizualiza episoadele de reflux
e) radiografia de contrast cu bariu
- nu este considerata o investigatie sensibila/ specifica pentru RGE

utila pentru diagnosticarea altor leziuni esofagiene: stricturi,


fistule, malrotatii intestinale, stenoza pilorica, hernie hiatala
f) scintigrafia nucleara
- utilizeaza alimente/ lapte marcate cu 99Tc introdus in ariile de
interes
- vizualizeaza doar refluxul postprandial
- demonstreaza refluxul independent de pH-ul gastric
g) ecografia esofagiana si gastrica
- nu reprezinta un test diagnostic
- detecteaza refluxul non-acid, anatomia sfincterului esofagian
inferior, magnitidinea unghiului His
- sensibilitatea ecografiei Doppler color este de 95%, specificitate de
11 %
4. Proba terapeutica (unde este cazul)
a) Terapia antiacida empirica
- sensibilitate si specificitate scazute
- se foloseste de obicei un tratament de 2 saptamani cu inhibitori de
pompa de protoni
C. Tratament
1. Modificari dietetice pentru sugari
- Ingrosarea formulei de lapte
- Formule hipercalorice
2. Terapia pozitionala pentru sugari
- Pozitia decubit ventral scade episoadele de reflux comparativ cu
pozitionarea in decubit dorsal, insa asocierea cu sindromul mortii
subite a sugarului necesita o reconsiderare a beneficiilor si riscului
terapiei pozitionale clasice.
- Sugarul va fi pozitionat in decubit ventral doar in perioada postprandiala, sub supravegherea parintiilor
- Monitorizarea pH-metrica a indicat ca refluxul este similar
cantitativ la pozitionare pe partea stanga cu pozitia in decubit
ventral, si mai scazut decat in cazul decubitul dorsal si a
pozitionarii pe partea dreapta
3. Modificarea stilului de viata pentru copii si adolescent
- Evitarea alcoolului
- Scadere ponderala
- Incetarea fumatului
- Modificari dietetice (evita ciocolata, condimente, cafeina,
utilizarea guma de mestecat fara zahar postprandial)
- Studiile nu au indicat beneficiul clar al pozitionarii antireflux in
cazul copiilor si adolescentiilor, asa cum se intampla in
recomandariile privind adultii cu RGE
4. Terapie farmacologica
Antagonisti ai receptorilor H-2
- Scad secretia acida prin inhibarea receptorilor histaminici tip 2 la
nivelul celulelor gastrice parietale
- Reduc pH-ul gastric
- Induc tahifilaxie

- Ranitidina 2mg/kg/zi timp de 6 saptamani


- Famotidina: 0.5-1mg/kgc/doza, 2-4 ori/zi
Inhibitori de pompa de protoni
- Inhiba secretia acida prin blocarea Na/K ATP-azei
- Au avantajul de a mentine pH-ulgastric >4 pentru o perioada de
timp mai lunga
- Au rata mai mare de vindecare a esofagitei de reflux
- Efectul nu scade cu utilizarea cronica
- Biodisponibilitatea scade daca nu sunt administrate inaintea
meselor
- Eficacitate mai mare decat antagosnisti ai recepterorilor H2
- Omologati pentru utilizare de la varsta de 1an
- 4 mari categorii de reactii adverse: reactii idiosincrazice (dureri de
cap, greata, diaree, constipatie), interactiuni medicamentmedicament, hipergastrinemie, hipoclorhidie.
- Esomeprazol: 0.7-1mg/kgc/zi
- Omeprazol: 0.7-3.3mg/kgc/zi
- Lanzoprazol: 0.7-3.3mg/kgc/zi
Terapia prokinetica
- Cisparida a fost utilizata pentru efectul sau serotoninergic mixt,
care faciliteaza eliberarea acetilcolinei in sinapsele plexului
mienteric; a fost asociza cu prelungirea intervalului QT si risc de
moarte subita, fiind ulterior scoasa din uz
- Metoclopramidul si Domperidona sunt agenti antidopaminergici
care faciliteaza golirea gastrica
- Studiile au indicat eficienta metoclopramidului asupra
simptomatologiei zilnice, insa a fost asociat cu efecte secundare
importante
- Domperidon: 0.75-1mg/kgc/zi, in 2-3 prize cu ora inaintea mesei
Alti agenti
- Antiacidele determina eliberarea rapida a simptomelor
- Hidroxid de Aluminiu, Hidroxid de Magnesiu
- Solutii alginate
- Sucralfat
- Nici unul dintre tratamente nu este standardizat pentru a fi utilizat
5. Terapie chirurgicala
Fundoplicatura gastrica
- Scade gradul de reflux, creste lungimea esofagului intraabdominal, accentueaza unghiul His, reduce hernia hiatala (daca e
prezenta)
- Majoitatea procedurilor se adreseaza cazurilor severe, de obicei
avand comorbiditati ce predispun la RGE
Gastrostoma/ jejunostoma
Disociere esofago-gastrica

D. Bibliografie

1. Vandenplas Y., Rudolph C.D., di Lorenzo C., Hassall E. Et al. Pediatric


Gastroesophageal Reflux Clinical Practice Guidelines: Joint Recommendations of
the North American Society of Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and
Nutrition and theEuropean Society of Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and
Nutrition. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition, 2009; 49: 498547;
2. Jenifer R. Lightdale, David A. Gremse, Gastroesophageal Reflux: Management
Guidance for the Pediatrician. Pediatrics. 2013; 131(5): 1684-1695
3. Sherman P, Hassall E, Fagundes-Neto U, et al. A global evidencebased consensus
on the definition of gastroesophageal reflux disease in children. Am J
Gastroenterol 2009;104:127895.
4. Loots CM, Benninga MA, Davidson GP, et al. Addition of pHimpedance
monitoring to standard pH monitoring increases the yield of symptom association
analysis in infants and children with gastroesophageal reflux. J Pediatr
2009;154:24852.
5. Jung WJ, Yang HJ, Min TK, et al. The efficacy of the upright position on
gastroesophageal reflux and reflux-related respiratory symptoms in infants with
chronic respiratory symptoms. Allergy Asthma Immunol Res. 2012;4(1):1723
6. Carte prof

Capitol de carte
Hall Judith: Chromosomal Clinical Abnormalities. In Behrmann R.E., Kliegman R.M.,
Jenson H. B.(eds.): Nelson Textbook of Pediatrics , 17th Ed., Saunders, 2003: 382-386;
Articol
Weijerman M.E., de Winter J.P.: Clinical Practice. The care of children with Down
syndrome, Eur J Pediatr, 2010; 169: 1445-1452;