Sunteți pe pagina 1din 22

Website : www.georgetown.

edu
www.ocfre.unibe.ch

Cursul 1

Societate , Stat , Drept , Politica si Morala


Termenul de societate are multiple sensuri si intrebuintari , sensul pe care il luam in considerare este de
societate umana . Societatea umana este un ansamblu unitar , un sistem complex de relatii intre oameni ,
si care sunt in acelasi timp , conditie si rezultat al activitatii umane de creare a bunurilor materiale si a
valorilor spirituale necesare traiului individual si colectiv . Societatea umana se deosebeste de orice alta
forma de societate inclusiv prin caracterul sau organizat . In acest cadru al necesitatilor umane firesti au
aparut si s-au creionat morala , dreptul , politica si statul . Desi societatea umana a evoluat dealungul
timpului , istoria a demonstrat ca aceasta societate poate sa existe si sa se dezvolte numai in cadrul unei
structuri organizate , cea mai avansata din acestea fiind statul .
Statul are 2 acceptiuni :
1. Prin stat se intelege suma a 3 elemente : teritoriu , populatie si suveranitate . In acest sens statul
este sinonim cu notiunea stare .
2. Prin stat intelegem forma organizata a puterii poporului (aparatul de stat ) .
Strict juridic statul este ansamblu organelor de stat (inclusiv autoritatile publice ) cuprinzind parlamente
guverne , alte autoritati executive , organe judecatoresti . Acestea sunt instrumentele in care statul se
impune , iar regulile pe care acestea le stabilesc sunt respectate de cetateni de buna voie sau silit prin
forta de constringere a statului (forta coercitiva a statului ) . Statul are mai multe functii precum
administrativa , executiva , jurisdictionala .
Dreptul
Statul si dreptul sint strins legate si se conditioneaza reciproc . Au aparut si evolueaza impreuna . Statul
creaza dreptul , iar paradoxal dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului . Prin intermediul
dreptului statul impune reguli de conduita devenind in caz de nevoie protectorul normelor juridice ,
situatie in care statul prin forta sa de constringere impune respectarea normelor juridice . Una dintre
acceptiunile dreptului este aceea drept obiectiv , adica totalitatea normelor juridice instituite sau sAgenia
Naional pentru Cetenietionate de stat care exprima vointa poporului ridicata la rang de lege a caror
aplicare se realizeaza de buna voie sau in caz contrar prin forta de constringere a statului . Intr-o alta
acceptiune prin termenul de drept se poate intelege si dreptul subiectiv care reprezinta posibilitatea sau
facultatea garantata de lege oricarei persoane de a avea o anumita conduita in vederea valorificarii unui
interes personal fie direct , fie prin a cere unui tert sa indeplineasca o actiune sau sa se abtina de la
savirsirea unei actiuni . Normele juridice care formeaza sistemul de drept al unui stat se grupeaza in
institutii juridice si ramuri de drept . Romanii realizind diviziunea dreptului in drept Public si drept
Privat . Dreptul public cuprinde acele norme juridice care privesc statul sau autoritati ale acestuia si care
are in vedere interesul general. Ramurile de drept specifice dreptului Public sunt : Dreptul Mediului ,
Dreptul Administrativ , Dreptul Penal . Dreptul privat cuprinde normele juridice aplicabile persoanelor
particulare , fizice sau juridice , precum si raporturile dintre acestea ( Dreptul Familiei , Dreptul de
Autor , Dreptul Comercial ) . Distinctia dintre dreptul public si cel privat nu trebuie sa fie absolutizata
pentru ca ambele sunt elemente ale aceluiasi sistem de drept si desi au trasaturi specifice , au trasaturi si
izvoare comune .

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
Politica
Structurile constitutionale moderne nu pot fi nici concepute si nici explicate inafara sau fara legatura cu
politica sau cu politicile . Societatea moderna nu a descoperit inca guvernarea apolitica . In sensul in care
intereseaza dreptul constitutional , politica este o forma de activitate sociala care se extinde asupra
relatiile dintre clase , natiuni , grupuri sociale si indivizi in lupta pentru putere . Principalul scop al
politicii il constituie participarea la guvernare .
Morala
Este definita in general ca o forma a constiintei sociale care reflecta si fixeaza principii si reguli de
comportare privind raporturile dintre individ si colectivitate . Morala se cristalizeaza in societatea umana
si exprima valorile acesteia fiind necesar a sta la baza statului , la baza guvernarii si a politicii .
Regulile moralei sunt mai apropiate de dreptul natural si exprima dezideratele (dorintele) Agenia
Naional pentru Cetenieenstrali si permamente ale omenii . Acestea de regula nu sunt sAgenia
Naional pentru Cetenietionate prin forta de constringere a statului si prin dezaprobarea publica . Cu
toate acestea statele au simtit nevoie sa dea forta juridica uneori si normelor morale motiv pentru care si
in Constitutia Romaniei gasim sintagme precum Bunele moravuri sau buna credinta .

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
Cursul 2

Normele si raporturile de drept constitutional


Normele de drept constitutional sunt acele norme juridice care reglementeaza conduita oamenilor in
relatiile sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii de stat . O
mare parte din normele dreptului constitutional formuleaza principii , definesc institutii juridice ,
consfintesc bazele puterii .
Exista pareri in doctrina potrivit carora normele de drept constitutionale nu ar fi veritabile norme
juridice, pentru ca nu respecta totdeauna structura logico-juridica a unei norme de drept (ipoteza ,
dispozitie , sAgenia Naional pentru Cetenietiune ) . De regula in dreptul constitutional , sAgenia
Naional pentru Cetenietiunea nu este atit de evidenta ca in alte ramuri de drept . Aceasta avind
trasaturi specifice :
1. Pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sAgenia Naional pentru Cetenietiune
2. Sunt sAgenia Naional pentru Cetenietiuni specifice :
- Revocarea mandatului parlamentar (ex. Declararea neconstitutionala a unui act
normativ )
3. In cazul raportului cu dubla natura juridica sAgenia Naional pentru Cetenietiunile se regasesc
in alte ramuri ale dreptului
Normele de drept constitional pot fi clasificate in :
-

Norme cu aplicatie mijlocita : sunt acelea norme care au reglementari de principiu


Norme cu aplicatie nemijlocita : sunt normele care reglementeaza direct si nemijlocit
relatiile sociale nefiind necesara dezvoltarea lor prin alte normative .

Raporturile de drept constitutional


Obiectul dreptului constitutional este format din acele relatii sociale care apar in procesul instaurarii ,
mentinerii si exercitarii statale a puterii . In identificarea obiectului dreptului constitutional principala
problema consta in a lamuri daca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional .
Majoritatea doctrinei considera ca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ insa unele dintre acestea
au o dubla natura juridica fiind reglementate si de dreptul constitutionall dar si de alte ramuri de drept . In
consecinta raporturile de drept constitutional pot fi :
-

Cu dubla natura juridica


Specifice dreptului constitutional caz in care relatiile sociale sunt reglementate numai prin norme
de drept constitutional . Obiectul dreptului constitutional il constituie relatiile care se nasc in
activitatea de mentinere , instaurare si exercitare a puterii de stat si care privesc bazele puterii si
bazele organizarii puterii .

Bazele puterii sunt elemente exterioare care genereaza si determina puterea de stat anume factorii
economici si sociali . Bazele organizarii puterii sunt elementele oraganelor puterii in teritoriu si popor .

Subiectele raporturilor de drept constitutional

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
Subiectele dreptului constitutional sunt atit oamenii luati individual cit si grupati in colective intodeauna
unul dintre subiectele dreptului constitutional este fie detinatorul puterii , fie statul , fie o autoritate, o
institutie sau un organ al statului .
Poporul
Poporul poate sa fie atit drept de subiect intern , cazul in care este subiect de drept constitutional cit si de
drept international cind apre de regula ca subiect de drept international public . In Romania poporul este
subiect de drept constitutional , acesta fiind cel care conform art. 2 al. 1 din constitutie detine
suveranitatea nationala . Poporul poate sa-si exercite puterea fie in mod direct , prin intermediul
Referendumului , fie prin intermediul organelor alese urmarea exercitarii dreptului de vot . In cele mai
multe cazuri , poporul nu-si exercita puterea in mod direct ci prin intermediul statului . Statul apare ca
subiect de drept constitutional , fie direct in raporturile juridice , privind cetatenia si in raporturile din
cadrul statelor federative , fie in mod indirect atunci cind este reprezentat de organele , institutiile sau
autoritatile sale .
Organele statului si autoritatile publice
Acestea apar ca subiecte de drept in mod indirect reprezentind vointa detinatorului puterii . De regula
dintre aceste organe subiecte de drept constitutional sunt organele legiuitoare . Celelalte exponente ale
puterii executive si respectiv ale celei judecatoresti apar ca subiecte de drept constitutional doar daca
raportul juridic se naste in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii de stat .
Partidele politice , formele politice si alte organizatii
Acestea apar ca subiecte de drept constitutional pentru ca sunt forme de asociere a cetatenilor constituite
tocmai ca pentru acestea sa aiba acces la guvernare . Ca exemplu de formatiuni politice sunt coalitiile de
partide , iar ca alte organizatii UTMR .
Unitatile administrativ-teritoriale
Desi acestea sunt forme de organizare administrativa a teritoriului pot sa apara ca subiecte de drept
constitutional atunci cind sunt intelese ca grupuri de populatie organizate pe un teritoriu si nu ca parti de
teritoriu (ex. In perioada alegerilor).
Cetatenii
Acestia apar ca subiecte de drept constitutional cind isi exercita dreptul fundamental , dar si atunci cind
isi exercita mandatul pentru care au fost alesi .

Strainii si apatrizii
Acestia apar ca subiecte de drept constitutional in raportul juridic referioar la cetatenia si cind isi
exercita dreptul la azil politic .
Izvoarele formale ale dreptului constitutional
Izvoarele de drept exprima in mod general , modul , forma in care se exprima dreptul . In sens material ,
prin izvor de drept se intelege viata sociala , economica si culturala a unei societati care determina
nasterea unor reguli si institutii juridice . Din punct de vedere formal , prin izvor de drept se intelege
forma juridica pe care o imbraca regula de conduita prescrisa , regula ce se naste din izvoare materiale de
4

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
drept . Pentru a identifica dintre toate izvoare formale ale dreptului , pe cele care sunt izvoare formale ale
dreptului constitutional , folosim 2 criterii :
a) Autoritatea publica evidenta . In principiu sunt izvoare ale dreptului constitutional ca actele
juridice adoptate de autoritatile publice reprezentative (ex. Parlamentul)
b) Continutul actului normativ . Acesta trebuie sa cuprinda norme juridice care reglementeaza
relatiile sociale fundamentale aparute in procesul instituirii , mentinerii si exercitarii puterii . Cel
mai important izvor de drept constitutional este :

a)
b)
c)
d)

1) Constitutia si legile de modificare a constitutiei .


2) Legea ca act juridic al parlamentului (ex. Legile electorale)
3) Regulamentele parlamentare (exista 3 regulamente : regulamentul senatului ,
regulamentul camerei de deputati si regulamentul sedintelor comune ale celor 2
camere )
4) Tratatele internationale (acestea sunt izvoare de drept constitutional daca
indeplinesc urmatoarele conditii :
Sunt de aplicatie directa nemijlocita
Sunt ratificate de Parlamentul Romaniei
Cuprind reglementari specifice dreptului constitutional
Sunt licite (legale)

Tratatele internationale se supun urmatoarelor reguli :


1) Statul trebuie sa le respecte intocmai si cu buna credinta
2) Tratatele ratificate de parlament fac parte din dreptul intern
3) Interpretarea dispozitiilor constitutionale in materia dreptului omului se face in concordanta cu
declaratia universala a drepturilor omului cu pactele si tratatele semnate de Romania in acest sens
precum si cu materia drepturilor omului sunt mai favorabile atunci acestea au prioritate fata de
dreptul intern , reciproca este deasemenea valabila .
Inafara actului normativ dreptului constitutional mai are ca izvoare de drept formal prin Constitutiile de
la (1866 , 1923 , 1938 ) . Constitutiile de la 1948 , 1952 , 1965 au recunoscut obiceiul ca izvor de drept
doar in mod exceptional si doar daca legea o prevede in mod expresiv. In prezent conform art. 44 , al 7
din Constitutiei obiceiul este recunoscut ca izvor de drept in cazul dreptului de proprietate privata . In
consecinta in dreptul constitutional ca de regula in dreptul public , obiceiul este mai greu de recunoscut ,
ca izvor de drept , prefacinduse imbracarea acestui in haina normei juridice daca se doreste a fi
recunoscuta ca izvor . Cit priveste doctrina m in Romania aceasta nu este recunoscuta ca izvor de drept .
Jurisprudenta este recunoscuta partial ca fiind izvor formal de drept nefiind o opinie unanima in doctrina
in acest sens . Majoritatea doctrinei de drept constitutional apreciaza ca deciziile curtii constitutionale mai
ales cele relevante in dreptul constitutional ar trebui considerate izvoare al acestuia . Deasemenea discutii
in doctrina cu privire la caracterul de izvor de drept constitutional ridica si : ordonantele guvernului , acte
normative inferioare cu forta juridica legilor (ex. Decrete prezidentiale , hotariri de guvern) .

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch

Cursul 3

Locul dreptului constitutional in sistemul de drept


Dreptul constitutional este acea ramura a dreptului unitar formata din norme juridice ce reglementeaza
relatiile sociale fundamentale aparute in procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii la nivel statal a
puterii . Pentru a observa locul dreptului constitutional in sistemul de drept , trebuie de observat :
1. Importanta relatiilor sociale reglementate in dreptul constitutional . Normele dreptului
constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale , din cele aparute in procesul
instaurarii , mentinerii si exercitarii la nivel statal a puterii .
2. Valoarea izvoarelor formale ale dreptului constitutional . Acestea sunt acte normative ce
reglementeaza la nivel primar relatiile sociale . Din aceste precizari se pot distinge 2 consecinte :
a) Dreptul constitutional contine norme elaborate in cadrul activitatii de conducere a
statului . Constitutia este in acelasi timp principalul izvor al dreptului
constitutional , dar si principalul izvor al intregului sistem de drept .
b) Orice modificare intervenita in dreptul constitutional impune modificari
corespunzatoare in mod obligatoriu ale normelor din celelalte ramuri de drept .
Pornind de la aceste concluzii , doctrina precizeaza ca dreptul constitutional este o
ramura principala de drept in sistemul dreptului .

Notiunea de Constitutie
Incepind cu sec. al XVIII , Constitutiile s-au impus alaturi de alte institutii juridice , social politice sau
economice pentru a sublinia evolutiile unui stat la nivel economic , politic , juridic , social . Constitutia
sa dovedit a fi nu doar legea fundamentala a unui stat ci si realitatea politica si statala cu care se identifica
societatea din fiecare stat . Constitutia consacra principiile fundamentale ale vietii economice , politice ,
juridice si sociale , principii conforme cu valorile fundamentale pe care statul le promoveaza si le apara .
Inainte de a identifica notiunea de Constitutie , sunt necesare 2 precizari prealabile :
a) Constitutia difera de legea comuna ordinara desi este si ea un act normativ
b) Constitutia este o categorie istorica pentru ca a aparut atunci cind organizarea fundamentala nu a
mai corespuns nevoilor statului si individului fiind in acelasi timp o noua ideologie politica ,
juridica .
Din punct de vedere etimologic , notiunea de Constitutie provine de la lat. Constitutio care inseamna
asezare cu temeiu sau starea unui lucru . In dreptul roman prin Constitutie se intelegeau legile ce erau
emanate de la imparat . Doar in sec. al XVII prin Constitutie se va intelege legea fundamentala a unui
stat . Importanta si valoarea juridica a notiunii de Constitutie a determinat ca unele organisme
internationale (Unesco , OIM ) sa-si intipuleze statutele cu termenul Constitutie . Initial Constitutia a fost
conceputa ca un ansamblu de norme juridice care aveau ca scop limitarea puterii guvernantilor si
garantarea drepturilor fundamentale ale omului . Ulterior la aceasta conceptie s-a adaugat faptul ca
normele constitutionale trebuie sa fie cuprinse intr-o lege sistematica precum si faptul ca aceste norme
constitutionale au forta juridica superioara legii . Constitutia poate fi definita astazi ca fiind legea
fundamentala a unui stat constituita din norme juridice investite cu forta juridica suprema si care
6

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale in procesul instaurarii , mentinerii si
exercitarii puterii politice a poporului . Din aceasta definitie se pot desprinde trasaturile principale ale
acesteia :
1.
2.
3.
4.
5.

Caracterul de lege
Legea fundamentala
Baza organizarii statale si Baza juridica a intregii legislatii
Puterea de stat (identifica puterea de stat)
Relatiile sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea , mentinerea si
exercitarea puterii de stat .
6. Forta juridica suprema
Doctrina evidentiaza si alte trasaturi ale Constitutiei precum :
1.
2.
3.
4.
5.

Forma scrisa (Constitutiile scrise se impun incepind cu sec. al XVIII)


Solemnitatea procedurii de adoptare
Forma sistematica (Nu exista Constitutie daca ea nu poate fi pusa intr-un buzunar)
Stabilitatea
Definitia unei Constitutii trebuie sa cuprinda atit sensul material cit si cel formal al
acestuia .
6. Poate fi regasita si o enumerare a principalelor domenii pe care le reglementeaza o
constitutie .
Aparitia , adoptarea , modificarea , suspendarea si abrogarea Constitutiei

Aparitia Constitutiei . Cauzele aparitiei Constitutiei


Cit priveste statul care isi poate proclama paternitatea Constitutiei , doctrina nu este unitara existind
diferite puncte de vedere . Astfel unii considera ca Constitutia a aparut in Anglia , altii considera ca pentru
prima data Constitutiile au aparut atunci cind puterea a fost preluata de burghezie . Unii considera ca
prima Constitutie este Constitutia Statelor Unite 1787 si altii considera ca prima Constitutie este cea
FrAgenia Naional pentru Cetenieeza , avind in vedere ca in 1789 apare declaratia dreptului omului si
a cetateanului . Sec. al XVIII este intradevar definitoriu pentru explicarea conceptului de Constitutie .
Constitutia insa a aparut inaintea acestui secol si chiar inainte de preluarea puterii de catre burghezie . A
aprecia ca aparitia Constitutiei coincide cu momentul preluarii puterii de burghezie ar insemna sa fie
desconsiderate Constitutiile Cutumiar si cele mixte si pe de alta parte ar insemna ca inainte de acest
moment statele nu ar fi avut norme constitutionale . Asadar normele constitutionale apar in momentul
aparitiei statelor suverane preluarea puterii de catre burghezie contribuind la sistematizarea acestor reguli
intr-o singura lege scrisa adoptata cu respectarea unor forme si proceduri solemne si investita cu cea mai
inalta forta juridica . In consecinta prima Constitutie apare incepind cu anul 1215 cu Magna Charta
Libertatum in Anglia . Prima Constitutie scrisa apare in 1787 in SUA . Prima Constitutie scrisa in Europa
apare in Franta in anul 1791. Asadar sub aspectul modului de formare si de adoptare Constitutiile pot fi
Cutumiare si Scrise . Normele constitutionale poti fi sistematizate fie intr-un unic act fundamental , fie in
mai multe acte constitutionale redactate in forma scrisa , fie intr-un sistem de norme scrise si Cutumiare
ce formeaza in ansamblu Constitutia statului . Constitutiile Cutumiare sunt rezultatul experientelor si
practicilor zilnice al unor traditii , uzante , precedente si principii fundamentale create si dezvoltate de-a
lungul timpului in activitatea statala . Initial reglementarile constitutionale cutumiare au existat si in
statele care astazi au Constitutii scrise (legile de succesiune la tron) . Incepind cu sec. al XVIII
Constitutiile Cutumiare au fost considerate necorespunzatoare pentru ca :
7

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
1. Sunt neclare , imprecise , incerte si incomplete si sunt in continuie miscare si transformare .
Constitutii Cutumiare mai exista astazi in Marea Britanie , Izrael .
Constitutiile scrise apar incepind cu sec. al XVIII si pentru ca ofera precizie , certitudine si claritate
devin regula in domeniu . Aparitia Constitutiilor scrise este justificata de mai multe teorii :
a) Teoria contractului scris . Aceasta teorie , paradoxal isi are originea in Marea Britanie 1215
b) Teoria domniei legii , care s-a nascut tot in sistemul Britaniei potrivit careia autoritatile si
institutiile statului trebuie sa respecte regulile de drept prestabilite si sa le considere ca fiind sacre
atita timp cit sunt in vigoare .
c) Teoria contractului social , potrivit careia Constitutia a aparut ca fiind documentul cel mai
important in care contractul social dintre guvernati si guvernanti sa fie inscris in care drepturile si
libertatile cetatenilor pot fi proclamate pentru ca numai daca sunt inscrise in Constitutie pot fi
cunoscute si respectate .
d) Teoria potrivit careia Constitutia trebuie sa fie un mijloc de educare morala si politica
2. Adoptarea Constitutiei este un concept complex cu semnificatii politico-juridice , proces ce cuprinde
3 elemente :
a) Initiativa adoptarii Constitutiei
b) Organul competent de a adopta Constitutia
c) Modurile de adaptare a Constitutiei :
I. Initiativa de adaptare a Constitutiei trebuie sa apartina de regula organului suprem de stat
insa nu trebuie sa i se refuze poporului dreptul la o astfel de initiativa legislativa . In Constituiinte actuale
exista 2 situatii:
a) Unele intrebari expres (Cine are initiativa adoptarii Constitutiei )
b) Pentru a afla cine are intiativa adoptarii Constitutiei se recurge la o interpretare sistematica si
logica a dispozitiilor Constitutiei
II. Organul competent de a adopta Constitutia
Titularul puterii constituante originare este individul sau grupul care reprezinta la un moment dat ideia de
drept sau poporul atunci cind acesta este reprezemtantul direct al ideiei de drept sau in cazul revolutiilor
guvernamintul de fapt .
III. Modurile de adoptare a Constitutiei
Modul de adoptare a unei Constitutie este determinar de stadiul de dezvoltare economica , sociala si
politica a statului dar si de ideologia deminanta la momentul adoptarii Constitutiei . De-a lungul timpului
modurile de adoptare ale Constitutiei au fost :
a) Constitutia acordata e cea mai rudimentara forma de adoptare a Constitutiei , fiind de fapt o
Constitutie adoptata de monarh ca stapin absolut in exercitarea puterii sale fiind impusa
cetatenilor.
b) Constitutia plebiscitara (statul) este initiata de seful statului dar e ratificata prin plebiscit . Nu e un
mod democratic de adoptare a Constitutiei pentru ca prin plebiscit poporul nu decide ci doar
accepta conditiile impuse .
c) Pactul e un contract dintre monarh si popor . A fost folosita de regula pentru a impune un anumit
sef de stat aparind interesele guvernantilor (ex. Costitutia Romaniei 1866 , 1923 )
d) Constitutia conventie este opera unei adunari care poate fi considerata si o conventie . Rolul
acestei adunari este cel de adopta Constitutia . Constitutia devine o conventie intre toti membrii
societatii . Este cel mai potrivit mijloc de manifestare a suveranitatii nationale (ex. Constitutia
SUA) . In prezent aceasta forma de adoptare a Constitutiei a imbracat o forma si mai democratica
8

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
pentru ca ulterior adoptarii Constitutiei de adunarea Constituanta , Constitutia e supusa spre
aprobarea poporului de regula prin Referendum (Constitutia Romaniei 1991)
e) Constitutia parlamentara . Dupa al II Razboi Mondial majoritatea Constitutiilor au fost adoptate de
Parlamente dupa o procedura asemanatoare celei de adoptarea legii (Constitutiile Romaniei de la
1948 , 1952 , 1965 )

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch

Cursul 4

Modificarea Constitutiei
Dreptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o . Autoritatea
competenta a revizui Constitutia difera in functie de felul Constitutiei . Procedura de modificare a
Constitutiei este asemanatoare cu cea de adoptare . In functie de modul in care modificarea Constitutiei se
poate face dupa aceeasi procedura ca si cea de adoptare . Constitutiile se clasifica in Constitutii flexibile
si in Constitutii rigide . Constitutiile rigide sunt acele Constitutii a caror procedura de modificare se face
dupa aceleasi reguli dupa care se face modificarea legilor ordinare (obisnuite) . Astfel de Constitutii rigide
sunt Constitutiile Cutumiare . Constitutiile rigide sunt acelea a caror modificare se face reguli specifice ,
diferite de cele de modificare a legilor ordinare . De regula Constitutiile scrise sunt Constitutiile rigide .
Organul competent de a adopta / modifica / abroga o Constitutie este de preferat a fi mentionat express
prn normele Constitutionale . Astfel Constitutia Romaniei 1866 si 1923 precizau ca initiativa in acest sens
poate sa apartina monarhului sau parlamentului . Constitutia Romaniei din 1991 prevede ca initiativa de
revizuire a Constitutiei poate sa apartina :
1. Presedintelui Romaniei la propunerea guvernului .
2. Cel putin din numarul deputatilor sau al senatorului .
3. De cel putin 500 mii de cetateni cu drept de vot
Adoptarea / revizuirea / abrogarea Constitutiei se va face in camerele unite ale Parlamentului sau in
sedinta comuna a celor 2 camere , iar ulterior proiectul de Constitutie se va supune aprobarii prin
Referendum de catre cetateni prin drept de vot .
Incetarea provizorie a efectelor juridice ale normelor constitutionale si Abrogarea Constitutiei
Desi Constitutii mai vechi au prevazut situatii in care Constitutia putea fi suspendata temporar , doctrina
dreptului constitutional considera ca suspendarea unei Constitutii este sinonima cu inlaturarea ideii de
legalitate si constitutionalitate . Cu toate acestea in practica Constitutiile au fost suspendate fie in cazul in
care statele se aflau in stare de razboi , fie cind au avut loc lovituri de stat . Suspendarea Constitutiei in
astfel de situatii a fost explicata pe necesitatea luarii unei astfel de masuri , necesitate determinata chiar de
situatie exceptionala care a generat-o . Abrogarea Constitutiei se produce de regula atunci cind este
adoptata o noua Constitutie fiind de preferat ca abrogarea sa fie una expressa .
Continutul normativ al Constitutiei
Identificarea acestui continut este esentiala atunci cind se redacteaza proiectul de Constitutie sau de
revizuire a acesteia , este esentiala pentru a fi inlaturate impreciziile de tehnica juridica si eventuale
confuzii intre Constitutie si celelalte legi . Continutul unei Constitutii trebuie sa exprime faptul ca acesta
este cel mai important act politic si juridic al unui stat . Din punct de vedere material prin acest continut
se inteleg dispozitiile cu caracter constitutional indiferent in ce act normativ sunt cuprinse . Din punct de
vedere formal prin acest continut normativ al Constitutiei se inteleg dispozitiile cuprinse in corpul
Constitutiei . Indiferent ca acestea reglementeaza relatii sociale de mai mica importanta . In principiu
continutul normativ al unei Constitutii trebuie sa aiba urmatoare categorii de reguli :
1. Reguli referitoare la tehnica guvernarii
2. Reguli straine organizarii puterii ( reguli privind statutul persoanelor )
3. Declaratii de drepturi
Stabilirea continutului normativ al unei Constitutii se face in functie de 2 criterii :
10

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
a) De contintul si valoarea relatiilor sociale ce se doresc a fi reglementate
b) De practica si traditia statelor in acest domeniu
In continutul normativ al Constitutiilor de astazi se vor regasi norme privind esenta , tipul si forma
statului , detinatorul puterii , fundamentele sociale si economice ale puterii , fundamentele politice ,
religioase si ideologice ale statului , locul si rolul partidelor politice , sistemul organelor statului , statutul
juridic al persoanelor si elemente de tehnica constitutionala .
Suprematia Constitutiei
Suprematia este o calitate a Constitutiei care exprima pozitia supra ordonata a acesteia in sistemul de
drept si chiar si in sistemul politico-valoric al unui stat . Suprematia Constitutiei nu este o categorie strict
juridica , ci una politico-juridica , pentru ca o Constitutie reprezinta transformarile economice sociale ,
politice si juridice ale unui stat . Fundamentarea stiintifica a suprematiei Constitutiei presupune
identificarea cauzelor care determina continutul si forma acestuia precum si pozitia sa supra-ordonata in
sistemul de drept . Fundamentarea stiintifica a suprematiei Constitutiei se regaseste in factorii economici ,
sociali , politici si juridici care au determinat Constitutia , factori care trebuie priviti si din perspectiva
individului . Pentru a explica suprematia unei Constitutii trebuie de avut in vedere urmatoarele elemente :
1.
2.
3.
4.

Pozitia acesteia in sistemul politico-juridic


Starea materiala a unei societati
Stara sociala si politica a acelei societati
Religia si ideologia predominante ale acelei societati

Consecintele juridice ale suprematiei Constitutiei privesc atit Constitutia cit si restul dreptului . Aceste
cosecince sunt urmatoarele :
1. Consecinte juridice privind adoptarea unei Constitutii . Adoptarea unei Constitutii este o
procedura complexa si speciala care trebuie sa aiba in vedere cele 3 elemente : initiativa , organ
competent si modul de adoptare .
2. Consecinte juridice privind modificarea , suspendarea si abrogarea Constitutiei . Acestea trebuie
sa aiba in vedere atit valoare suprema a Constitutiei in sistemul de drept , cit si stabilitatea ce
trebuie recunoscuta Constitutiei in defavoarea celorlalte acte normative
3. Vizeaza deosebirile dintre Constitutiei si celelalte legi . Aceste deosebiri vizeaza 3 aspecte :
continutul reglementarii , procedura de adoptare si forta juridica .
4. Vizeaza conformitatea intregului drept cu Constitutia
Garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei
1. Controlul general al aplicarii Constitutiei . Constitutia insasi stabileste organele fundamentale ale
statului si competenta acestora . Toate aceste organe trebuie sa-si desfasoare activitatea in
conformitate cu Constitutia . In acest sens fiecare Constitutie organizeaza un sistem complex si
eficient de control al aplicarii sale .
2. Controlul constitutionalitatii legilor .
3. Indatorirea fundamentala a cetatenilor de asi respecta Constitutia .

Controlul constitutionalitatii legilor


Notiunea controlului de constitutionalitate a legilor
11

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
Controlul de constitutionalitate a legilor se fundamenteaza pe principiul legalitatii . Principiul legalitatii
presupune ca elaborarea actelor normative sa se faca de organele competente dupa o procedura
prestabilita si cu respectarea dispozitiilor din actele normative emise de organele de stat care ocupa o
pozitie superioara celor emitente in sistemul organelor de stat . Principiul legalitatii presupune respectarea
tuturor actelor normative (o lege ordinara / organica trebuie sa fie in concordanta cu Constitutia ) .
Constitutionalitatea legilor presupune ca o lege trebuie sa respecte normele constitutionale , atit in limita ,
cit si in spiritul Constitutiei . Controlul de Constitutionalitate a legilor este pe de o parte activitatea
organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia , iar pe de alta parte este acea institutie
respectiv organul competent de a verifica constitutionalitatea unei legi , precum si masurile ce pot fi luate
pentru inlaturarea neconstitunalitatii unei legi
Organele de stat competente de a controla constitutionalitatea legii . Clasificarea controlului de
constitutionalitate in functie de acest criteriu .
In prezent controlul de constitutionalitate poate fi realizat :
1. De un organ politic
2. De un organ jurisdictional
In functie de organul care desfasoara acest control difera si procedura in functie de care se face
controlul.
Controlul constitutionalitatii legilor executat printr-un organ politic . Acest organ politic poate fi
reprezentat fie de organul legislativ , fie de un alt organ de stat care exista si care primeste si aceasta
competenta sau care este infiintat special in acest scop . Posibilitatea unui parlament de a exercita un
astfel de control de constitutionalitate echivaleaza un supracontrol legitimat de prevederile
constitutionale. In Romania un astfel de control a fost exercitat de marea adunare nationala in baza
Constitutiei de la 1965 . In Franta exista un astfel de control exercitat de Consiliul FrAgenia Naional
pentru Cetenieez.
Controlul constitutionalitatii legii exercitat printr-un organ jurisdictional . Prin aceasta situatie controlul
de constitutionalitate fie este exercitat de organele judecatoresti , fie de alte organe care folosesc o
procedura asemanatoare celei judecatoresti . Dreptul judecatorului de a verifica confomitatea legii cu
Constitutia decurge din chiar menirea judecatorului , anume interpretarea si aplicarea legii , iar daca este
cazul aplicarea unei sAgenia Naional pentru Cetenietiuni . Dreptul judecatorului de a face aceasta
verificare poate fi sustinut si prin teoria separatiei si echilibrului puterilor in stat , respectiv prin
posibilitatea de a se controla reciproc cele 3 puteri . Pe de alta parte daca separatia si echilibrul puterilor
in stat nu este interpretata intr-o forma supla , ci intr-un rigida , judecatorul nu ar avea dreptul sa verifice
constitutionalitatea unei legi , pentru ca astfel acesta ar interveni in activitatea puterii legislative si
judecatorul ar fi transformat intr-o autoritate politica (SUA controlul se desfasoara prin curtea suprema
a justitiei a SUA ). In functie de procedura folosita pentru efectuarea acestui control exista 2 tipuri de
control :
1. Controlul pe calea actiunii . Este calea directa , ofensiva prin care se poate realiza controlul de
constitutionalitate prin adaptara directa a actului in cauza in fata organului care efectueaza
controlul .
2. Controlul pe cale exceptiei este procedura defensiva ce poate fi folosita doar atunci cind actul
considerat necostitutional ni se aplica .
In functie de modul in care este inscris in Constitutie
12

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
1. Controlul poate fi explicit , atunci cind este inscris in mod express .
2. Controlul implicit cind desi Constitutia nu-l preve in mod express , controlul de
Constitutionalitate se efectueaza in baza principiului fundamental al legalitatii .
In functie de timpul care se efectueaza acest control .
1. Control anterior adoptarii legii (se mai poate numa control prealabil ) . Se exercita de regula in
faza de proiect a legii .
2. Controlul posterior adoptarii legii se exercita asupra legilor deja adoptate sau asupra actelor
normative cu forta juridica egala cu cea a legii .

Cursul 5
13

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
Controlul Constitutionalitatii legilor

Controlul Constitutionalitatii legilor este reglementata de art 142 si 147 din Constitutia Romaniei,
republicata de Legea 47/1992 in varianta republicata, privind organizarea si functiile Curtii
Constitutionale a Romaniei si regulamentul Curtii . In Romania controlul Constitutionalitatii legilor este
incredintat Curtii Constitutionale . Curtea este formata din 9 judecatori numiti pe o perioada de 9 ani fara
posibilitatea prelungirii sau reinoirii mandatului lor . Trei dintre judecatori sint numiti de camera
deputatilor , 3 de senat si 3 de Presedintele Romaniei . Presedintele Curtii Constitutionale este ales prin
vot secret de catre judecatorii curtii dintre membrii Curtii Constitutionale pentru o perioada de 3 ani .
Mandatul de presedinte la Curtea Constitutionala poate fi reinoit o singura data pentru un nou mandat de
3 ani . Membrii Curtii Constitutionale se inoiesc la fiecare 3 ani , 1/3 . Conditiile necesare pentru a putea
fi numit judecator la Curtea Constitutionala sunt : pregatire juridica superioara , inalta competenta
profesionala si vechime de cel putin de 18 ani in activitatea juridica sau in invatamintul superior juridic .
In activitatea lor judecatorii sunt independenti si inamovibili , nu pot fi trasi la raspundere pentru voturile
si opiniile exprimate in momentul adoptarii solutiilor . Judecatorii pot fi arestati , trimisi in judecata
penala decit cu aprobarea biroului permament al camerei deputatilor , biroului permament al senatului sau
al Presedintelui Romaniei . La propunerea procurorului general al Romaniei datorita complexitatii si
naturii atributiilor precum si precum si a procedurilor naturii juridice , Curtea Constitutionala este
considerata a fi o autoritate publica politico-jurisdictionala . Caracterul politic al Curtii Constitutionale
este determinat de :
1. Modul de desemnare a membrilor Curtii Constitutionale
2. De natura unora din atributiile Curtii (ex. judecarea contestatiilor cu privire la partidele politice)
Caracterul jurisdictional al curtii este determinat de :
1. Principiile de organizare si functionare a Curtii
2. De natura unora din atributii (ex.solutionarea exceptiilor de necostitutionalitate)
3. De procedurile folosite in fata Curtii
Curtea Constitutionala este unica autoritate jurisdictionala constitutionala din Romania , este
independenta , nu face parte din nici una din puterile din stat (legislativa, executiva, judecatoreasca) . Prin
atributiile sale contribuie la asigurarea echilibrului dintre aceste puteri . Competenta Curtii nu poate fi
contestata de nici o alta autoritate .
Actele supuse controlului de constitutionalitate
1. Legile ca acte juridice ale Parlamentului
Legile pot forma obiectul controlului de constitutionalitate atit sub forma controlului prealabil , cit si sub
forma controlului posterior . Controlul prealabil se exercita asupra legilor votate de Parlament , dar
inaintea promulgarii lor de Presedintele Romaniei . Acest control poate fi realizat doar daca exista o
sesizare venita din partea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre Presedintii celor 2 camere ale
Parlamentului , a Guvernului , a Inaltei Curti de Cazatie si Justitie , a Avocatului Poporului sau a cel putin
50 de deputati sau al cel putin 25 de senatori . Un astfel de control prealabil exercitat din oficiu de Curtea
Constitutionala este exclus . Controlul posterior are in vedere legile deja intrate in vigoare . Se realizeaza
pe calea exceptiei si nu a obiectiei asa cum se realizeaza controlul prealabil nu pot face obiectul
controlului posterior a celei dispozitii legale a caror control de constitutionalitate a fost deja realizat pe
14

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
calea controlului prealabil si s-a stabilit constitutionalitatea acelei prevederi . Prin intermediul controlului
posterior de constitutionalitate se realizeaza accesul indirect al cetatenilor la Curtea Constitutionala .
2. Initiativa de revizuire a Consitutiei
Asupra initiativei de revizuire a Constitutiei , Curtea Constitutionala se pronunta din oficiu . Curtea
Consitutionala se va pronunta daca modificarile vizate de proiectul de revizuire a Constitutiei sunt in
concordanta cu prevedere a art. 150 pina la 152 din Constitutie .
3. Regulamentele Parlamentului
a) Regulamentul Senatului
b) Regulamentul Camerei Deputatilor
c) Regulamentul Comun al celor 2 Camere
Acest control se poate realiza numai la sesizarea unui dintre Presedinti a celor 2 Camere , a unui grup
parlamentar , sau a unui numar de 50 de deputati sau 25 de senatori . Controlul exercitat asupra
regulamentelor este un control exterior . In ceea ce priveste actele Parlamentului desi Constitutia nu
prevede in acest sens prin modificarea recenta a legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale,
vor putea fi supuse controlurile de Constitutionalitate dupa aceeasi procedura ca si cea cu privire la
regulamente hotaririle plenului camerei deputatilor , hotaririle plenului camerei senatorului si hotaririle
plenui sedintelor comune a celor 2 camere .

Cursul 6
15

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
1) Procedura in fata Curtii Constitutionale in cazul controlului prealabil de constitutionalitate a
legilor

Curtea constitutionala actioneaza doar daca este sesizata de presedintele Romaniei sau de unul dintre
presedintii celor 2 camere ale Parlamentului sau de Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de guvern , sau
de avocatul poporului sau de un numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin de 25 de senatori .
Sesizarea trebuie sa fie scrisa si motivata . Odata primita , Curtea Constitutionala este obligata sa
comunice aceasta sesizare presedintelui Romaniei , atunci cind sesizarea provine de la celelalte subiecte
ce pot sesiza curtea , respectiv presedintilor camerei parlamentului si guverului si avocatului poporului in
celelalte cazuri . Pentru asi putea exercita dreptul de sesizare cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre
promulgare , legea se comunica guvernului Inaltei Curti de Casatie si Justitie , avocatului poporului . In
sesizarea trimisa acestor autoritati , Curtea va preciza data dezbaterilor . Pina la aceasta data , presedintii
camerelor , guvernul si avocatul poporului pot sa-si prezinte punctul de vedere . Obiectia de
neconstitutionalitate se solutioneaza prin dezbaterea in plenul Curtii . Dezbaterea priveste prevederile
mentionate in sesizare , dar si prevederile de care in mod necesar si evident nu pot fi disociate aspectele
sesizate de a fi neconstitutional . Curtea Constitutionala decide cu votul majoritatii poporului , si se
comunica presedintelui Romaniei pentru ca procedura ... sa poate fi definitivata . In cazul in care curtea
constata neconstitutionalitatea legii admitind obiectia de neconstitutionalitate , decizia sa va fi comunicata
presedintilor camerei parlamentului (pentru ca legea sa fie reexaminata si pusa deacord cu decizia Curtii )
, precum si primului ministru . Decizia se publica in Monitorul Oficial .

2) Procedura in cazul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor de


judecata sau de arbitraj comercial
Exceptia este un procedeu eficient de aparare a ... defensiv (este necesar sa astepti ca legea sa ti se aplice
pentru a o putea contesta ) . Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata doar in fata instantei de
judecata sau de arbitraj comercial , fie de una dintre parti , fie de procuror , fie de instanta din oficiu .
Exceptia poate fi invocata doar daca de ea depinde solutionarea cauzei , iar incepind cu anul 2010
ridicarea unei exceptii de constitutionalitate nu mai suspenda judecata cauzei . Nu pot face obiectul
exceptiei , prevederile asupra carora Curtea Constitutionala s-a pronunta deja printr-o decizie ,
constatindule a fi neconstitutionala . Doar instanta de judecata in fata careia s-a ridicat exceptia si care a
admis-o poate sesiza curtea constitutionala . Instanta va dispune sesisarea Curtii printr-o incheiere ,
incheiere care va fi insotita de dovezi si care daca este exceptia ridicata din oficiul de instanta cuprinde si
motivarea instantei . Primind sesizarea , presedintele Curtii Constitutionale desemneaza un judecator
raportor care este obligat sa i-a toate masurile necesare pentru administrarea probelor la momentul
judecatii . Incheierea instantei de judecata se comunica de catre Curtea Constitutionala celor 2 camere ale
parlamentului , guvernului si avocatului poporului , care pina la data dezbaterilor isi pot prezenta punctul
de vedere . Curtea va judeca sesizarea pe baza raportului judecatorului raportor , a incheierii instantei de
judecata , a punctelor de vedere prezentate , a probelor administrate . Judecarea exceptiei se face cu
citarea partilor si a ministerului public . Curtea se va pronunta prin decizie , decia fiind definitiva si
obligatorie . Deciziile prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi vor impune dupa caz
parlamentului respectiv guvernului obligatia de a pune deacord dispozitiile considerate a fi
neconstitutionale cu cele precizate in decizie intr-un termen de 45 de zile de la data publicarii deciziei
Curtii in Monitorul Oficial . In acest interval dispozitiile constate a fi neconstitutionale sunt suspendate de
drept , iar in cazul in care aceste dispozitii nu sint puse deacord cu decizia Curtii in intervalul de timp
16

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
mentionat acestea isi vor inceta efectele . Aceste decizii se comunica de catre Curte Camerelor
Parlamentului , Guvernului , Instantei de Judecata . Aceasi procedura se foloseste si atunci cind Curtea
trebuie sa se pronunte asupra constitutionalitatii ordonantelor guvernului .

3) Procedura controlului de constitutionalitate in cazul initiativei de revizuire a Constitutiei

Proiectul de revizuire a Constitutie trebuie de depus la Parlament .... motiv pentru care anterior este
sesizata Curtea Constitutionala . In termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuirea Constitutiei ,
Curtea Constitutionala se pronunta din oficiu asupra acestora in cazul in care Curtea Constata ca nu au
fost respectate dispozitiile constitutionale cu privire la revizuire , decizia se trimite camerelor
parlamentului pentru ca acesta sa reexamineze legea de revizuire a Constitutiei si s-o puna deacord
decizia Curtii .

4) Procedura controlului de constitutionalitate cu privire la tratate sau alte acorduri


internationale

Curtea trebuie sa fie sesizata inainte de ratificarea acestora de unul dintre presedintii celor 2 camere a
Parlamentului , de cel putin 50 de deputati sau de cel putin de 25 de senatori . Sesizarea se comunica
Presedintelui Romaniei , Presedintilor celor 2 camere si Guvernului , care pina la data dezbaterii isi pot
prezenta punctul de vedere . Decizia Curtii se pronunta votul majoritatii judecatorilor , se comunica
Presedintelui Romaniei , Presedintilor Camerelor si Guvernului . In cazul in care s-a constatat
constitutionalitatea tratatului international , acesta nu mai poate face obiectul unei exceptii de
neconstitutionalitate , iar daca s-a constatat neconstitutionalitatea acestuia , acesta nu poate fi ratificat .

5) Procedura controlului constitutionalitatii regulamentului Parlamentului a hotaririlor plenului


camerei deputatilor , ale plenului senatului si ale plenului camerelor unite ale Parlamentului

Sesizarea Curtii se poate face de Presedintele unuia dintre Camere , de un grup Parlamentar sau de cel
putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori . Solutia Curtii se adopta in plenul acesteia cu votul
majoritatii judecatorilor , decizia comunicinduse camerelor Parlamentului . Daca prin decizie se constata
neconstitutionalitatea unor dispozitii ale unuia dintre regulamentele camerelor , camera in cauza va
reexamina in termen de 45 de zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial , punerea .... In aceasta
perioada dispozitiile declarate necostitutionale sunt suspendate de drept , iar in cazul in care nu sunt puse
deacord cu cele precizate in decizie isi inceteaza de drept efectele .

17

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
6) Procedura de constatare a existentei imprejurarilor care justifica interimatul la functia de
Presedinte al Romaniei

Cauzele interimatului a Presedintelui Romaniei sunt :


-

Vacantele functiei
Suspendarea din functie
Imposibilitatea temporara de asi exercita atributiile

In cazul in care este vorba de vacanta functiei , procedura in fata Curtii se declanseaza la cererea
Presedintelui Interimar care exercita atributiile Presedintelui Romaniei sau a unuia din Presedintii
Camerii Parlamentului . In situatii de suspendare a functieii ... se face de catre Presedintele care a condus
lucrarile de sedinta comune a celor 2 camere , in baza hotaririi adoptata in aceasta sedinta . In cazul
imposibilitatii temporare de exercitare a atributiei , cererea se face de catre Presedintele Romaniei sau de
catre unul dintre Presedintii celor 2 camere . Cererea adresata , trebuie sa fie insotita de dovezi , iar
Curtea constata existenta unei imprejurari ce justifica interimatul la functia de presedinte prin hotarire cu
votul majoritatii judecatorilor .

7) Procedura in cazul emiterii avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei
Sesizarea se trimite inclusiv Presedintelui Romaniei , care poate participa la dezbaterile Curtii . Odata
primita sesizarea , Presedintele Curtii desemneaza un judecator raportor si va decide prin emiterea unui
aviz consultativ cu votul majoritatii judecatorilor . Avizul se va comunica Presedintilor Camerilor
Parlamentului si Presedintelui Romaniei .

8) Procedura controlului constitutionalitatii unui partid politic

Curtea este sesizata de ... Presedintele unuia dintre camerele parlamentului in baza unei hotariri a
camerei respective , fie de catre Guvern . Contestatia trebuie sa fie insotita de dovezi . La primirea
acesteia Presedintele Curtii numeste un Judecator , contestatia fiind comunicata ... pina la data
dezbaterilor poate sa depuna la Curte un memoriu in aparare . Solutionarea se face de catre Curte cu
citarea contestatorului , a partidului politic si a ministerului public , decizia fiind luat cu votul majoritatii
contestatorilor . Decizia se publica in Monitorul Oficial , fiind definitiva si obligatorie . Daca prin decizie
se constata ca partidul politic este neconstitutional , aceasta se comunica si tribunalului de la Bucuresti
pentru ca partidul sa fie radiat din registrul partidelor politice .

9) Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice

18

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
Intr-o astfel de situatie , cererea trebuie sa vina de la presedintele Romaniei sau unul dintre presedintii
celor 2 camere ale Parlamentului sau primului Ministru sau Presedintelui Superior al Magistraturii .
Cererea trebuie sa mentioneze autoritatile publice aflate in conflict , textele regale asupra carora exista
conflictul , pozitia partilor si opinia autorului cererii . La primirea cererii , Presedintele Curtii o comunica
partilor in confict pentru ca acesta sa-si precizeze punctul de vedere si eventualele solutii si desemneaza
un Judecator Raportor . De la data primirii ultimului punct de vedere , dar nu mai tirziu de 20 de zile de la
primirea cererii , Presedintele Curtii stabileste termenul pentru sedinta de judecata si citeaza partile aflate
in conflict . Dezbaterea are loc pe baza raportului Judecatorului Raportor , a cererii de sesizare , a
punctelor de vedere exprimate , a probelor administrate si a sustinerii partii . Decizia este definitiva , se
comunica autorilor si partilor aflate in conflict . Curtea foloseste si alte proceduri in cazul controlului
constitutionalitatii initiativelor legislative a cetatenilor , in cazul vegherii la procedura de alegere a
presedintelui Romaniei si de confirmare a rezultatelor si de veghere la respectarea procedurii de
desfasurare a Referendumului si de confirmare a rezultatului acestuia .

Cursul 7

19

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch

Cetatenia romn

Noiune
Cettenia romn este notiune ce nu intrerseaz doar dreptul constitutional ci si dreptul internaional
privat si public si dreptul familiei. Cetenii romni beneficiaz n baza constituiei i a legilor de toate
drepturile i libertile fundamentale , fiind obligai sa respecte si sa aduca la ndeplinire , ndatoririle
fundamentale fata de stat. Notiunea de cetenie are dou ntelesuri:
1
2

Intelesul politic - atunci cand cettenia este privita ca apartenenta unui individ la o colectivitate
umana, organizat sub forma statului.
Sensul juridic - care are dou accepiuni: 1) instituia juridic a cetteniei 2) Condiia juridica a
persoanelor care o detine .

Cetatenia poate fi detinuta doar de pers fizice . Cetatenia reprezinta calitatea persoanelor fizice ce
presupune relaii permamente ... politice si juridice dintre persoanele fizice si stat , dovedind apartenenta
persoanelor fizice la statul roman i atribuind persoanelor fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor
drepturilor i indatoririlor prevazute de Constitutie si de legile romane. Desi initial se folosea titulatura de
nationalitate, in prezent naionalitatea definete apartenena unui individ la o naiune, fiind aadar o
categorie politic. Noiunea de cetenie definete statutul juridic al unei persoane fizice.

Natura juridic a ceteniei


Pentru a stabili natura juridica a ceteniei , se pleac de la categoria de subiect al raportului juridic,
ncercndu-se sa se rspunda la urmtoarea ntrebare: este cetenia un element al capacitii juridice?
Persoanele fizice apar ca sub de drept constitutional in calitate de catateni, straini si apatrizi. De cele mai
multe ori straini si apartizi nu intra in raport de drept constitutional . Astfel daca am aprecia ca cetatenia
este un element al capacitatii juridice , am considera ca straini si apatrizi nu au capacitate juridic , n
consecin capacitatea juridica este o premis pentru a putea deveni subiect al raportului de drept
constituional. Aadar un prim element al capacitii juridice este calitatea de persoane fizice, cel de-al
doilea este cetenia . Capacitatea deplin avnd-o ceteni, iar capacitatea restransa avand straini si
apatrizi. In concluzie catatenia este un element al capacitatii juridice cerute in dreptul constitutional .
Principiile privitoare la cetenia romn
1

2
3
4
5
6

Numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute de constitutie si legi. Dreptul
precum cele exclusiv politice - cel de a fi protejat diplomatic in strainatate, nu apartin cetatenilor
straini si apatrizilor. Deasemenea cu limitrile si conditionarile constitutionale , cetatenii straini
pot sa ocupe functii publice in romania sau pot sa exercite dreptul proprietatii private.
Doar cetatenii romani pot ndeplini toate obligaiile prevzute de constitutie
Cetenii romni sunt egali n drepturi, fr nici o discriminare
Cetenia este in exclusivitate o chestiune de stat
Casatoria nu produce niciun efect juridic asupra cetateniei sotilor
Scimbarea cetteniei unuia dintre soi nu produce nici un efect asupra cetateniei celuilalt sot

Dobndirea si pierderea cetateniei romanesti


a

Dobandirea cetateniei romanesti

20

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
In lume exista doua moduri originare de dobandire a ceteniei:
1

Jus loci (legea locului) - potrivit acesteia , cetenia statului se acord presoanelor care sau
nscut pe teritoriul acelui stat, nefiind luat n considerare niciuna din cetatenia parintilor.
Jus sangvinis (legea sangelui) potrivit careia statul acorda cetatenia plecand de la prezumtia
ca cel putin unul dintre parinti are cetatenia acelui stat, neavad importanta juridica locul
nasterii copilului. (Romania).

Moduri derivat de dobindire a cetateniei romanesti sunt :

Prin natere
Dobndirea ceteniei romne prin repatriere - aceasta este modalitatea prin care redobandesc
cetatenia romaneasca acei cetateni romani ce au primit aceasta cetatenie , dar ca urmare s-a
stabilit n strintate sau au pierdut-o . In cazul copilului minor daca acesta a implinit 14 ani
este necesar sa-si exprime propriul consimtamant in vedrea obtinerii cetateniei. In cazul in
care parintii nu se inteleg asupra cetateniei copilului minor , va decide instanta de judecata de
la domiciliul minorului . Cererile de repatriere se adreseaza autoritatii naionale pentru
cetatenie , sau misiunilor diplomatice romane in strainatate. Solutionarea cererii revine
autoritatii nationale pentru cetateni , admiterea sau respingere cerereii facnduse prin ordinul
presedintelui AGENIA NAIONAL PENTRU CETENIE.
Dobindirea cetateniei romanesti prin adoptie . Astfel poate dobandi cetatenie romaneasca
copilul strain sau apatrid ce nu a implinit varsta de 18 ani si al carui parinte sau ambii parinti
au cetatenie romaneasca . Copilului care a implinit 14 ani i se va cere sa-si exprime propriul
consimtamant privind acordarea cetateniei .
Dobindirea cetateniei romanesti la cerere - este modalitatea prin care strainii si apatrizii pot
dobandi cetatenia romaneasca . Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sunt cumulative:

S-a nascut i domiciliaz la data cererii pe teritoriul Romaniei sau dei nu sa nascut pe
teritoriul Romaniei, domiciliaza aici de cel putin 8 ani , respectiv 5 ani de la data
casatoriei n cazul in care persoana este casatorita cu un cetatean roman . Pentru motive
temeinice aceste termene pot fi reduse la jumatate.
Dovedeste prin comportament , actiuni si atitudine, atasament, fata de stat si poporul
roman, nu intreprind i nici nu a ntreprins sau sprijinit aciuni mpotriva ordinii de drept
sau a securitii naionale.
Are 18 ani impliniti.
Are asigurate mijloace legale de existenta decenta.
Are o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in stainatate pentru o infractiune
ce il face nedemn de a fi cetatean roman.
Cunoaste suficient limba romana, elemete de cultura si civilizatie romaneasc, prevederile
constitutiei si Imnul Naional .

Pot solicita cetatenia romaneasca, astfel atat cei care nu au avut-o cit si cei care au avut-o, au pierdut-o
din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicata fara la voie si care doresc sa-si pastreze domiciliul in
stainatate. Dupa procedura , cererea se face in limba romana, se depune personal, si doar in cazuri
speciale prin mandatar i se adreseaza comisiei pentru acordare cetateniei din cadrul autoritatii nationale
pentru cetateni . Aceasta comisie va intocmi un raport si in cazul in care se acorda cetatenia , raportul si
cererea sunt inaintate presedintelui autoritatii pentru emiterea ordinului, pentru acordarea cetateniei. Si
respingerea cererii de acordarea a cetateniei se face tot prin emiterea unui ordin de catre presa . Ordinele
21

Website : www.georgetown.edu
www.ocfre.unibe.ch
de acordaere sau de respingere se publica in Monitorul Oficial si pot fi contestate legislatiei
contenciosului administrativ. Copilul gasit pe teritoriul Romaniei, va dobandi cetatenia romaneasca
plecanduse de la prezumia ca cel puin unul dintre prinii lui era cetatean romanesc . n cazul n care
pn la mplinirea varstei de 18 se stabileste filiatia fata de un parinte, iar acesta este cetatean strain,
copilul va pierde cetatenia romaneasca . Cei car dobandesc cetatenia romaneasca la cerere sau prin
repatriere , trebuie sa depuna juramant de credinta fata de tara si doar de la data depunerii acestui
juramant se dobandeste cetatenia romaneasca .
Pierderea cetateniei romanesti
1

Retragerea cetateniei romanesti


Aceasta apare ca o sAgenia Naional pentru Cetenietiune a statului roman care nu poate fi aplicata
celui care a dobandit prin nastere. Situatiile in care se poate retrage cetatenia sunt:
a Celui aflat in strainatate si care savarseste fapte deosebit de grave, prin care vatama interesele
statului roman sau lezeaz prestigiul Romaniei.
b Celui aflat in strainatate si care se inroleaz in aramata unui stat cu care Romania a rupt
relaiile diplomatice sau este in stare de rzboi.
c Celui care este cunoscut ca avnd legturi cu grupri teroriste sau le-a stabilit sub orice form
sau a savrit fapte care pun n pericol sigurana naional.
d Celui care a dobndit-o n mod fraudulos.
AGENIA NAIONAL PENTRU CETENIE prin comisia de specialitate constat
ndeplinirea unuia dintre aceasta si propune presedintelui autoritar .

Cetatenia romaneasca va fi pierduta prin retragere la momentul in care ordinul respectiv se publica in
Monitorul Oficial .
2

Renunarea la cetatenia romaneasca

Este un mod amiabil de a pune capat relatiilor dintre cetatean si statul romananesc . Se aproba celui
care a implinit 18 ani, care nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala, sau nu este condamnat la
executarea unei pedepse penale, care nu este urmarit fiscal pentru debite . Care dobandeste ca are motive
temeinice pentru renuntarea la cetatenie si care dovedeste ca a dobandit sau a solicitat si are asigurari
solide ca va obtine o alta cetatenie. Pentru a renunta la cetatenie se adreseaza o cerere catre AGENTIA
NATIONALA PENTRU CETATENIE , aprobarea sau respingerea acestuia facundu-se prin ordin al
presedintelui autoritatii, ordinul producand efecte juridice de la data publicarii in Monitorul Oficial.
Alte cazuri:
1
2
3
4

Copilul roman minor a fost adoptat de cetteni strini.


Cnd se stabilete filiaia copilului gsit pe teritoriul Romniei, constatndu-se ca unul dintre
printi este cetatean strain.
Cnd se anuleaz sau se desface adopia unul copil minor care a fost strain sau apatrid, adoptie
realizata de cetatenii romani .
Dovada ceteniei romne se face pe tertitoriul statului roman cu carte sau buletinul de
identitate , pentru copii cu certificatul de nastere si cu buletinul unui parinte, iar in stainatate cu
pasaportul.
Cetatenia de onoare se acorda de catre Parlamentul Romaniei la propunerea Guvernului celui
care a adus servicii deosebite rii i naiunii romne . Cel care dobndete o astfel de cetenie
are toate drepturile i liberti fundamentale din Constituie, excepie fcnd drepturile
electorale i dreptul de a ocupa o funcie public n condiiile constituionale.
Statul romn accepta dubla sau multipla cetenie.
22