AVRAM IANCU CRAIUL MUNTILOR

Avram Iancu (1824 - 10 septembrie 1872), unul dintre conductorii revoluiei de la

1848-1849 din Transilvania.
S-a nscut la Vidra de Sus, n Munii Apuseni ntr-o familie de iobagi transilvaneni.
ncepnd cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Din anul 1846 devine
cancelarist la Trgu Mure. i ia examenul de avocat n anul 1848 n preajma izbucnirii
revoluiei fcea parte dintre fruntaii intelectualitii romneti transilvnene, lupttoare
pentru eliberarea social i naional a romnilor. A fost unul dintre iniiatorii i
organizatorii adunrilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai i 15 - 23 septembrie 1848 i
conductorul cetelor narmate de rani i de mineri din Munii Apuseni, n rndurile
crora i-a ctigat o mare popularitate. Trgnarea aplicrii i n Transilvania a legii
privitoare la desfiinarea iobgiei, refuzul guvernului revoluionar ungar de a acorda
liberti naionale romnilor i votarea de ctre Dieta din Cluj a unirii Transilvaniei cu
Ungaria au dus la dezbinarea forelor revoluionare romne i ungare i la ridicarea
rnimii la lupta pentru rezolvarea problemei sociale i a celei naionale. Iancu a devenit
conductorul otii rneti revoluionare. n fruntea acestei oti, Iancu a organizat
temeinic aprarea n Munii Apuseni i a respins numeroasele atacuri ale otilor,
superioare ca numr i ca armament, ale nemeimii maghiare, ctigndu-i renumele de
"craiul munilor". Dezbinarea forelor revoluionare ale romnilor i ungurilor a fost
folosit de Habsburgi. Iancu a fost nelat de promisiunile mincinoase ale mpratului
privitoare la desfiinarea iobagiei i acordarea libertii naionale. Ca i ali revoluionari
romni transilvaneni care se apropiau de concepia politic a lui Nicolae Blcescu, Iancu
considera necesar unirea forelor revoluionare ale celor dou popoare n lupta mpotriva
dumanului comun, absolutismul habsburgic. El condiiona ns aceast unire de
satisfacerea revendicrilor sociale i naionale ale romnilor. Dar semnarea actului de
pacificare de catre Nicolae Blcescu i Lajos Kossuth la 14 iulie 1849 s-a produs prea
trziu. Luptele din Munii Apuseni slbiser att forele revoluionare ale romnilor ct i
pe cele ale ungurilor. Armata arist, chemat n ajutor de mpratul Austriei, Franz
Joseph, a nfrnt armata revoluionar maghiar la Sighioara. Copleit de armatele
Habsburgilor i de cele ariste, trdate de unii generali, trupele revoluionare maghiare au
capitulat la iria pe 13 august 1849. Dup nfrngerea revoluiei, bolnav i adnc
ndurerat de nedreptile ce se fceau ranilor, a cror eliberare real nu o putuse vedea
nfptuit, Avram Iancu a rmas printre moi, n Munii Apuseni.
Se stinge din via la 10 septembrie 1872 la Baia de Cri. A fost ngropat la ebea, lnga
"gorunul lui Horia".
Asa s-a incheiat existenta eroului motilor, a aceluia care in testamentul sau din
20 decembrie 1850 scria: "Unicul dor al vietii mele e sa-mi vad natiunea
fericita, pentru care dupa puteri am lucrat pana acum, durere fara mult
succes, ba tocmai acum cu intristare vad ca sperantele mele si jertfa adusa
sa prefac in nimica".

Avram Iancu a fost inmormantat la Tebea, langa Brad, in prezenta a peste 10.000
de oameni.
Chipul si personalitatea lui Avram Iancu - pe care scriitorii straini il aseamana cu
Empeciando, eroicul aparator al taranimii spaniole in luptele cu Napoleon , ori cu
Andreass Hoffer, taranul luptator din Alpii Tirolezi - au fost obiect de inspiratie in
pictura (B. Iscovescu) si chiar in dramaturgia romaneasca (Lucian Blaga).
In muzeul memorial din comuna care-i poarta numele, sunt stranse laolalta
obiecte de port popular si de uz caznic, arme proclamatii, documente referitoare
la revolutia din 1848 si fotografii. Casa in sine - o constructie tipic mocaneasca atrage atentia vizitatorului, ea fiind declarata monument de arhitectura.