Ciubotica - Cucului (Primula officinalis - P.

veris)
Descriere:
Florile galben aurii ale acestei specii de ciubotica-cucului raspindesc o mireasma placuta, asemanatoare
merii si formeaza o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri, care se ridica din centrul
unei reozete. Aceasta varietate se mai numeste si aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpagastei, tita-caprei, tita-oii, urechita -ursului. Ea creste cu precadere pe cimpiile din zonele deluroase si
prealpine. Foarte raspindita Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de ciubotica-cucului, dar si de aglici,
agrisel sau tita-vacii, creste pe mai toate cimpiile, la margini de paduri si sub tufisuri se poarta pe tulpina
inalta o umbrela florala de un galben deschis, ce un parfum slab. Forta ei curativa este egala in valoare cu
cea a Primulei officinalis, putind fi folosita exact in acelasi fel. O alta subspecie, Primula auricula,
cunoscuta sub denumirile de urechea-ursului , ciubotica -cucului, ciubotica-ursului, urechea-soarecelui,
urechiuse, este o planta alpina, care se afla sub stricta octrotire a legii, neavind deci voie sa fie culeasa.
Aflindu-ma intr-o societate, vecinul meu de masa mi-a povestit ca este a Gallspach la cura. Aceasta fusese
ultima sa speranta. Intrucit cura se apropia de sfirsit probabil fara nici un rezultat, nu stia ce sa mai faca. In
ciuda somniferelor foarte puternice, nu putea dormi. Neurologii din Linz si Viena nu l-au putut elibera de
acest calvar: Cind se intindea seara in pat, mort de oboseala, il cuprinde o durere parca i-ar stinge cineva o
tigara aprinsa pe partea anterioara a labei piciorului. Din aceasta cauza este fizic si sufleteste la pamint si in
pragul disperarii. I-am spus ca stiu un ceai excelent contra insomniei. Dar va avea el oare efect imdediat din
pricina administrarii indelungate a unor somnifere dintre cele mai puternice? - A incercat. Am facut
cunostinta pe 7 decembrie 1996. Sapte zile mai tarziu am mers in vizita la niste amici de-ai lui care mi-au
comunicat inca din usa bucuria ca prietenul nostru comun isi recapatase somnul. In acelasi timp ii disparuse
si durerea din laba piciorului. Ceaiul ii ajutase sa-si regaseasca sanatatea in cel mai scurt timp, inlaturind si
toate tulburarile nervoase. Medicul care-l trata l-a rugat apoi sa-i dea reteta acestui ceai special contra
insomniei:
50 grame de ciubotica-cucului
25 grame de flori de levantica
10 grame de sunatoare
15 grame de con de gamei
5 grame de radacini de odolean.
Se opareste 1 lingurita (cu varf) din acest amestec cu litru de apa si se lasa sa stea 3 minute. Ceaiul se bea
foarte cald, in inghitituri mici, inainte de culcare. Se poate induclii cu putina miere dupa gust.
Ceaiul ar trebui preferat orcarui somnifer chimic. Acestea din urma distrug sistemul nervos, in timp ce
ceaiul inlatura toate tulburarile nervoase.
Mama mea culegea in fiecare primavara ciubotica-cucului pentru ca stia ce infuenta linsititoare are asupra
inimii si a nervilor. Se aduna intraga umbrela florala superioara. Preotul Kneipp a fost un mare adept al
acestei flori. Exista o fotografie de-a lui in care poate fi vazut cu ciubotica-cucului in mina. Prin efectul ei
depurativ, ciubotica-cucului elimina toate substantele toxice care duc la artrita (guta) si boli reumatice.
Preotul Kneipp afirma: <<Cine are predispozitie spre boala articulatiilor sau afectiunilor membrelor
(intelege prin aceasta artrita si reumatismul) sa vea zilnic o perioada mai lunga de timp una pina la doua
cesti de ceai de ciubotica-cucului. Durerile puternice se vor atenua si cu timpul vor disparea complet.
Ceaiul de ciubotica-cucului este in plus si un mijloc excelent de intarire a nervilor si de tonifiere a inimii,
calmeaza migrena si durerile de cap pe baza nervoasa, are un efect iesit din comun asupra inflamatiei
miocardului, a hidropiziei si a tendintei spre apoplexie. O fiertura de radacini, amestecata cu miere, da un
ceai pentru rinichi care ajuta la eliminarea calculului vezical (pietrei de vezica).
Se recomanda uramtorul ceai depurativ de primavara:
50 grame de ciubotica-cucului
50 grame de mladite de soc
15 grame de frunze de urzici
15 grame de radacini de papadie.
Se foloseste 1 lingurita (cu varf) din acest amestec la de apa, plantele se oparesc si se lasa sa stea 3
minute. Se beau in timpul zilei 2 cesti, inghititura cu inghititura; ceaiul se indulceste eventual cu putina
miere. (Prin mladite de soc se inteleg mugurii tineri, care tocmai rasar primavara).
Performante foarte bune in afectiunile inimii realizeaza vinul de ciubotica-cucului, pe care ni-l putem
prepara singuri primavara. Se umple o stical de 2 litri cu flori proaspete de ciubotica-cucului (umbelele
florale intregi), fara a se indesa, iar deasupra se toarna vin alb natural, curat. Florile trebuie sa fie acoperite.
Sticla se lasa, astupata usor cu un dop de pluta, sa stea 14 zile in soare. In afectiunile cardiace se ia din cind
in caind cite o inghititura de vin, cardiacii pot sa bea pina la 3 linguri pline pe zi.

Mod de folosire: -infuzie: Se opareste 1 lingurita (cu varf) de plante cu 1 litru de apa si se lasa sa stea
putin. -vin pentru inima: Modul de fabricare si folosire se cauta la fragmentul respectiv din text! -ceai
pentru dormit: Modul de amestecare si utilizare se cauta la fragmentul respectiv din text! -ceai de
primavara (depurativ); Modul de amestecare si utilizare se cauta la fragmentul respectiv din text.

Ciubotica cucului ce afectiuni trateaza

Dum, 01/04/2007 - 09:03 | by Aura
Ciubotica cucului
Insomnie - se face o infuzie din ciubotica cucului, valeriana si sunatoare, din care se bea
o cana inainte de culcare. Are un efect reconfortant si in cazul tulburarilor nervoase;
migrena - se beau 2-3 cani de infuzie de flori in fiecare zi; litiaza urinara - se prepara un
decoct din radacina din care se consuma 1-2 cani pe zi; tuse - infuzia de flori de ciubotica
cucului fluidifica secretiile bronhice si calmeaza tusea uscata; bronsita si pneumonie;
cistita; guta si reumatism - se face o cura indelungata cu ceai de ciubotica cucului; atacuri
de panica - infuzia de ciubotica cucului regleaza ritmul cardaic si linisteste sistemul
nervos; extern - infuzia de planta ajuta la tratarea contuziilor.
Planta, cunoscuta si sub numele de primula, se vinde ca floare ornamentala, avand un
miros fin de frezie.
Cum se administreaza:
- infuzie de flori - se toarna o cana cu apa fiarta peste o lingurita de flori uscate, se lasa la
infuzat 10 minute si se bea pentru tratarea racelii.
- decoct de radacina - se pune la fiert intr-o cana cu apa 1 lingura de radacina maruntita.
Se lasa sa dea in clocot, apoi se da la o parte. Se bea dupa ce se raceste, fiind indicat si
pentru ca intareste inima.
- vin de ciubotica cucului - se pun flori proaspete de planta intr-o sticla, apoi se toarna
deasupra vin alb. Se lasa la macerat 2 saptamani. Din vin se ia cate o inghititura in fiecare
zi, fiind bun pentru tratarea afectiunilor cardiace.
- sirop de radacina - se toaca marunt o mana de radacini proaspete, spalate bine de
pamanat. Se pun intr-o sticla si se toarna deasupra miere diluata cu apa. Se lasa la
macerat 2-3 saptamani, apoi se ia cate o lingurita pe zi din acest preparat pentru
afectiunile respiratorii.
Ce se foloseste de la planta: florile si radacina
Cand se recolteaza:
- florile in lunile aprilie, mai si iunie
- radacina in lunile aprilie si mai

Ciubotica cucului
Primula officinalis
Descrierea speciilor. Aceste plante, foarte raspandite in tara noastra, poarta denumiri
populare care variaza de la provincie la provincie; in Moldova si Oltenia sunt cunoscute
sub numele de ciubotica cucului, in Transilvania anglicel sau anclicel, iar in Muntenia

tata oii si tata vacii. Ambele specii sunt plante erbacee, vivace care au in pamant un rizom
scurt, gros si cilindric, de culoare brun-inchisa la exterior, albicioasa la interior, din care
pornesc numeroase radacini lungi pana la 20cm. In primele zile ale primaverii apare o
rozeta de frunze ovale, zbarcite, paroase si mult ingustate la baza; din mijlocul acestei
rozete foliare iese in luna aprilie tulpina florifera, uneori catifelat-paroasa, inalta pana la
20cm, lipsita de frunze, terminandu-se cu o inflorescenta umbeliforma, multiflora. Florile
sunt de culoare galben-aurie la Primula officinalis si galben sulfuriu la Primula elatior.
Fructul este o capsula; infloresc in lunile aprilie si mai, in functie de altitudine.
Produsul vegetal folosit. De la ambele specii se utilizeaza in scopuri medicinale atat
rizomul cu radacini cat si florile. Primul produs se recolteaza fie primavara devreme, fie
toamna tarziu, iar cel de-al doilea in timpul infloririi, indepartandu-se pedunculii florali.
Principii active: saponozide triterpenice, vitamina C si flavonozide
Actiune farmacologica. Datorita saponozidelor pe care le contin florile si in special
rizomul si radacinile de ciubotica cucului au actiune expectoranta, emetica si
secretolitica.
Intrebuintari. Infuzia si decoctul: pentru adulti 1-3%, iar pentru copii 0.5-1%; se
administreaza de 2-3 ori pe zi in bronsite. Partile subterane intra in compozitia ceaiului
antibronsic, iar florile in a ceaiului pectoral.
Ciuboica cucului, un expectorant natural
Prin luna mai, crngurile i poienile din regiunile deluroase se mpestrieaz cu flori
galbene de ciuboica cucului (Primula officinalis), rspndind o mireasm plcut,
asemntoare mierii de albine. Dup cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milic,
doctor n fiziologie vegetal, specialist n fitoterapie, de la aceast plant, n scopuri
terapeutice, se folosesc florile i rdcinile: "Compoziia lor chimic este
asemntoare, cu deosebirea c florile snt ceva mai slabe n coninutul de
saponozide dect rdcinile. Att florile, ct i rdcinile au proprietatea de a
fluidifica secreiile bronhice i de a uura eliminarea lor, recomandndu-se n caz de
bronite i pneumonii".
Ceaiul din flori se prepar sub form de infuzie, iar ceaiul din rdcin se pregtete sub
form de decoct. Decoctul se obine prin fierberea a 4 g de rdcin, uscat i mrunit,
la o can cu ap, la care se adaug 1 g bicarbonat de sodiu. Pentru a uura expectoraia i
calma tusea, se iau 3-4 linguri de ceai pe zi.
Florile de ciuboica cucului intr n compoziia ceaiurilor pectorale, iar rdcinile se
regsesc n compoziia ceaiurilor antibronitice. Aceste ceaiuri se gsesc la Plafar.
Ceaiul din flori de ciuboica cucului se mai folosete n tulburri gastro-intestinale,
afeciuni renale i vezicale. Are proprieti antispastice, sedative i sudorifice. O fiertur
din rdcini, amestecat cu miere, d un ceai pentru rinichi care ajuta la eliminarea
nisipului i a calculilor.
Frunzele acestei plante conin cantiti apreciabile de vitamina C. Ele se pot consuma sub
form de sirop sau de pulbere. Extern, sub form de cataplasme calde aplicate pe locurile
dureroase, au aciune calmant, cicatrizant i hemostatic.

Contra arteritei i reumatismului

Prin efectul ei depurativ, de curire a sngelui i a corpului de toxine, ciuboica cucului
elimin din organism toate substanele toxice care duc la artrit, gut i boli reumatice.
Dup cum ne-a spus dl prof. Milic, cei predispui spre boli ale articulaiilor, artrit sau
reumatism, este bine s bea, zilnic, o perioad mai lung de timp, 1-2 ceti de ceai de
ciuboica cucului. Durerile puternice se vor atenua i, cu timpul, vor disprea complet. Dl
Milic ne-a oferit i reeta unui ceai depurativ de primvar: 50 g ciuboica cucului, 5
g mldie de soc (muguri i ramuri tinere, care tocmai rsar primvara), 15 g frunze
de urzici i 15 g rdcini de ppdie. Se folosete 1 linguri din acest amestec la o
can cu ap clocotit, se oprete i se las s stea 3 minute. Se beau, n timpul zilei, cte
2 ceti, nghiitur cu nghiitur. Ceaiul se ndulcete, eventual, cu puin miere.
Vin pentru inim
Oamenii de la ar culeg, n fiecare primvar, flori de ciuboica cucului, tiind de
influena lor linititoare asupra inimii i a nervilor. De fapt, aa cum ne-a spus dl prof.
Milic, ceaiul de ciuboica cucului este i un mijloc excelent de ntrire a nervilor i
de tonifiere a inimii, calmnd migrena i durerile de cap pe baz nervoas, avnd un
efect ieit din comun asupra inflamaiei miocardului i a tendinei spre apoplexie.
Performane foarte bune n afeciunile inimii realizeaz vinul de ciuboica cucului, pe
care ni-l putem prepara singuri. Se umple o sticl de 2 l cu flori proaspete de ciuboica
cucului, fr a se ndesa, iar deasupra se toarn vin alb natural. Florile trebuie s fie
acoperite. Sticla se las, astupat uor cu un dop de plut, s stea 14 zile n soare. n
afeciunile cardiace se ia, din cnd n cnd, cte o nghiitur de vin. Cardiacii pot s bea
pn la 3-4 linguri pline, zilnic.
Ceai contra insomniei i tulburrilor nervoase
Se amestec 50 g de ciuboica cucului, 25 g flori de levnic, 10 g suntoare, 15 g conuri
de hamei, 5 g rdcini de odolean. Se oprete o linguri (cu vrf) din acest amestec la o
can cu ap i se las s stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, cu nghiituri mici,
nainte de culcare. Se poate aduga i puin miere, dup gust. Acest ceai ar trebui
preferat n locul oricrui somnifer chimic. Somniferele chimice afecteaz sistemul
nervos, n timp ce ceaiul nlatur toate tulburrile nervoase.
Start -> Fi Super Sanatos/Sanatoasa -> Ciubotica-cucului

Evalueaza

Comenteaza
(0)

Ciubotica-cucului
Evaluat de cititori:
(38 voturi)
Autor: SONIA, SPECIALIST SUPEREVA decembrie 2009
Ciubotica-cucului (Primula officinalis), este una dintre cele mai
utilizate plante medicinale cu efecte benefice asupra corpului
uman. Este o planta mica, de aproximativ 10-30 cm inaltime

care creste in poieni si luminisuri, fanete, dar si in regiunile

muntoase.

Denumire stiintifica: Primula officinalis

Denumiri populare: aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului,
talpa-gastei, tita-caprei, tita-oii, urechita-ursului, tata-vacii, anghicel
Descriere
Ciubotica-cucului este o planta mica, de aproximativ 10-30 cm
inaltime. Acesta creste in poieni si luminisuri, fanete, dar si in regiunile
muntoase. In pamant are un rizom foarte mic, din care cresc radacinute
scurte si grosute. Rizomul se termina intr-un boboc care infloreste in
timpul sezonului de primavara. Ciubotica-cucului infloreste in luna
mai, iar florile au o culoare galben-aurie si raspandesc un miros foarte
placut. De la aceasta planta sunt folosite: rizomul, radacinile, florile si
uneori frunzele.
Proprietati si beneficii
Ciobotica-cucului poate fi folosita in stare proaspata sau uscata. Florile
si frunzele sunt bogate in vitamina C si beta-caroten, potasiu, calciu,
sodiu si salicilati, care ajuta la intarirea sistemului imunitar, prin
proprietatile sale antioxidante, si scad nivelul colesterolului. De
asemenea, planta contine saponoizi care au efecte expectorante si
emetic (vomitiv). Radacina si tulpina contin Saccharum, amidine si
tanoids. Planta este de asemenea un diuretic natural si sedativ, cu efect
antispastic, sudorific, calmant, cicatrizant, hemostatic, fluidificator al
secretiilor bronhice, emolient.

Procedeu de uscare a plantei

Rizomii impreuna cu radacinile se intind la soare sau se pot usca
artificial la temperaturi de 40-50 grade C. Din 3-4 radacini proaspete se
obtine aproximativ 1 kg de produs uscat. Florile se usuca in straturi
subtiri pe cale naturala sau artificiala la o temperatura de 35-40 grade
C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine aproximativ 1 kg produs uscat.
In cazul recoltarii frunzelor, ele se usuca imediat dupa culegere la o
temperatura de 100 grade C pentru conservarea vitaminei C, principiul
lor activ de baza.
Tratamente si amestecuri
Planta se administreaza sub forma de infuzie (in cazul florilor), decoct
(in cazul radacinii - ce trebuie maruntita in prealabil) sau praf (din
frunzele bogate in vitamina C). Extern se foloseste sub forma de
cataplasme calde ce se aplica pe locurile dureroase, avand actiune
calmanta, cicatrizanta si hemostatica. De asemenea, ciubotica-cucului
este folosita in bronsita, pneumonie, afectiuni renale si ale vezicii
urinare, disfunctii gastrointestinale.
Ceai (infuzie) de ciubotica-cucului: se obtine dintr-o lingurita cu flori
si tulpini de ciubotica cucului, la o cana cu 250 ml apa clocotita); se
lasa 1 minut, se strecoara si se administreaza cel mult doua cani pe zi.
Ceai (pentru insomnie): se obtine din amestecul descris anterior
(amestec ceai sau infuzie), si se administreaza o cana inainte de
culcare.
Vin tonic pentru cardiaci: intr-o sticla de 2 litri se pun flori proaspete

de ciubotica-cucului, se toarna vin alb natural, si se lasa doua

saptamni la loc insorit astupata cu un dop de pluta. Dupa acest interval
de timp se administreaza cate trei linguri in fiecare zi. Are efect
linistitor asupra inimii, fiind foarte indicat pentru persoanele agitate.
Sirop de ciubotica-cucului: se recomanda in cazuri de tulburari ale
respiratie si este obtinut din flori zdrobite, amestecate cu miere si apa.
Decoct din ciubotica-cucului: se adauga intr-o cana de apa o lingura
de radacini de ciubotica-cucului. Amestecul este apoi lasat sa fiarba
putin. Dupa racire se poate consuma asemenea ceaiului sau infuziei.
Atentie!

ciubotica-cucului nu este recomandata celor care sunt alergici la

aspirina, din cauza cantitatii sale ridicate de salicylants, care
sunt principala baza pentru aspirina
nu este recomandaat persoanelor care urmeaza tratamente
anticoagulante sau de catre femeile gravide. Acesta poate fi
utilizat insa de femeile care alapteze, deoarece ceaiul de
ciubotica-cucului stimuleaza alaptarea