Sunteți pe pagina 1din 7

Salba de lacuri de pe rul Colentina

n administrarea A.L.P.A.B. sunt 9 lacuri, respectiv 9 baraje, din totalul de 15


aflate pe salba rului Colentina, respectiv: Mogosoaia, Straulesti, Grivita,
Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon II, Cernica.
Salba de lacuri a rului Colentina a fost creata ncepnd cu anul 1936, prin
bararea cursului rului si respectiv asanarea albiei mlastinite a rului.
Barajele sunt de tipul baraj de pamnt omogen avnd paramentul amonte
pereat cu dale din beton, iar paramentul aval nierbat.

Mogooaia
Lungime = 4,6 km
Volum acumulat (NNR) = 1,93 mil.mc.
Nivel normal de retentie (NNR) = 91,85 md MN
Nivel maxim = 93,00 m.d. MN
Suprafata = 120 ha

Struleti
Lungime lac = 1,7 km
Volum acumulat (NNR) = 0,66 mil.mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 86,35 md MN
Nivel maxim = 87,50 md MN
Suprafata = 44 ha

Grivia
Lungime lac = 3,8 km
Volum acumulat (NNR) = 1,16 mil.mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 84,00 md MN
Nivel maxim = 84,4o md MN
Suprafata = 75,85 ha

Bneasa
Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 0,62 mil.MD
Nivel normal de retentie (NNR) = 81,00 md MN
Nivel maxim = 81,3o md MN
Suprafata = 40,0 ha

Herstru
Lungime = 3,5 km
Volum acumulat (NNR) = 2,39 mil.mc
Nivel maxim = 79,90 md MN
Suprafata = 77 ha
n umarul stng al barajului Herastrau este amplasata Ecluza Herastrau,
data n folosinta n anul 1940. Ea a functionat o perioada scurta de timp,
pentru plimbari de agrement cu ambarcatii mici. Nefiind ntretinuta, cu
timpul a fost abandonata si transformata n descarcator suplimentar pentru
perioadele de ape mari. Ecluza Herastrau a fost reabilitata n anul 2007
redndu-i-se forma si aspectul initial precum si functiunea pentru care a fost
creata, cu precizarea ca s-au modernizat mecanismele de actionare a
echipamentelor hidromecanice (electric si manual). Si dupa reabilitare ecluza
si mentine si rolul secundar de descarcator suplimentar n perioadele de ape
mari.
Dimensiunile utile ale ecluzei sunt:
Lungime-19,40 m; latime- 4,40 m.
Acum prin Ecluza Herastrau pot tranzita vase cu dimensiuni maxime:
-lungime 17,00 m;
-latime 4,00 m;
-pescaj gol 0,95 m.
VECHI

NOU

Floreasca
Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 1,62 mil.mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 75,50 md MN
Nivel maxim = 75,90 md MN
Suprafata = 70 ha

Tei
Lungime = 2,5 km
Volum acumulat (NNR) = 2,0 MIL.MC
Nivel normal de retentie (NNR)= 73,00 md MN
Nivel maxim = 73,30 md MN
Suprafata = 80 ha

Pantelimon II
Lungime = 4,5 km
Volum acumulat (NNR) = 12,30 mil mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 61,00 md MN
Nivelul maxim = 61,40 md MN
Suprafata = 260 ha

Cernica

Lungime = 5,5 km
Volum acumulat (NNR) = 7,0 mil mc
Nivel normal de retentie = 54,10 md MN
Nivel maxim = 54,40 md MN
Suprafata = 341 ha

Salba de lacuri de pe rul Colentina


n administrarea A.L.P.A.B. sunt 9 lacuri, respectiv 9 baraje, din totalul de 15
aflate pe salba rului Colentina, respectiv: Mogosoaia, Straulesti, Grivita,
Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon II, Cernica.
Salba de lacuri a rului Colentina a fost creata ncepnd cu anul 1936, prin
bararea cursului rului si respectiv asanarea albiei mlastinite a rului.
Barajele sunt de tipul baraj de pamnt omogen avnd paramentul amonte
pereat cu dale din beton, iar paramentul aval nierbat.

Mogooaia
Lungime = 4,6 km
Volum acumulat (NNR) = 1,93 mil.mc.
Nivel normal de retentie (NNR) = 91,85 md MN
Nivel maxim = 93,00 m.d. MN
Suprafata = 120 ha

Struleti
Lungime lac = 1,7 km
Volum acumulat (NNR) = 0,66 mil.mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 86,35 md MN
Nivel maxim = 87,50 md MN
Suprafata = 44 ha

Grivia

Lungime lac = 3,8 km


Volum acumulat (NNR) = 1,16 mil.mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 84,00 md MN
Nivel maxim = 84,4o md MN
Suprafata = 75,85 ha

Bneasa
Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 0,62 mil.MD
Nivel normal de retentie (NNR) = 81,00 md MN
Nivel maxim = 81,3o md MN
Suprafata = 40,0 ha

Herstru
Lungime = 3,5 km
Volum acumulat (NNR) = 2,39 mil.mc
Nivel maxim = 79,90 md MN
Suprafata = 77 ha
n umarul stng al barajului Herastrau este amplasata Ecluza Herastrau,
data n folosinta n anul 1940. Ea a functionat o perioada scurta de timp,
pentru plimbari de agrement cu ambarcatii mici. Nefiind ntretinuta, cu
timpul a fost abandonata si transformata n descarcator suplimentar pentru
perioadele de ape mari. Ecluza Herastrau a fost reabilitata n anul 2007
redndu-i-se forma si aspectul initial precum si functiunea pentru care a fost
creata, cu precizarea ca s-au modernizat mecanismele de actionare a
echipamentelor hidromecanice (electric si manual). Si dupa reabilitare ecluza
si mentine si rolul secundar de descarcator suplimentar n perioadele de ape
mari.
Dimensiunile utile ale ecluzei sunt:
Lungime-19,40 m; latime- 4,40 m.
Acum prin Ecluza Herastrau pot tranzita vase cu dimensiuni maxime:
-lungime 17,00 m;
-latime 4,00 m;
-pescaj gol 0,95 m.
VECHI

NOU

Floreasca
Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 1,62 mil.mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 75,50 md MN
Nivel maxim = 75,90 md MN
Suprafata = 70 ha

Tei
Lungime = 2,5 km
Volum acumulat (NNR) = 2,0 MIL.MC
Nivel normal de retentie (NNR)= 73,00 md MN
Nivel maxim = 73,30 md MN
Suprafata = 80 ha

Pantelimon II
Lungime = 4,5 km
Volum acumulat (NNR) = 12,30 mil mc
Nivel normal de retentie (NNR) = 61,00 md MN
Nivelul maxim = 61,40 md MN
Suprafata = 260 ha

Cernica

Lungime = 5,5 km
Volum acumulat (NNR) = 7,0 mil mc
Nivel normal de retentie = 54,10 md MN
Nivel maxim = 54,40 md MN
Suprafata = 341 ha

Lacurile de pe salba rului Colentina au o perioada de functionare de zeci de


ani; n acest timp s-au depus pe fundul lacurilor cantitati mari de aluviuni
transportate de apele care alimenteaza aceste lacuri sau prin scurgerea
precipitatiilor de pe terenurile riverane malurilor.
Aceste depuneri de aluviuni au avut ca efect scaderea adncimii initiale a
lacurilor, ceea ce a facilitat cresterea excesiva a vegetatiei acvatice si pe
perioada verii, la nverzirea apei, deci la un aspect necorespunzator, dar si la
imposibilitatea desfasurarii activitatilor de agrement ca strand, canotaj etc.
O alta consecinta a depunerii de aluviuni imediat amonte de descarcator este
diminuarea capacitatii de transport a acestuia.
n perioada cnd lacurile sunt scazute, din toamna si pna n primavara,
aceste depuneri intra n descompunere si produc prin mirosurile pe care le
degaja, o impurificare a atmosferei riverane.
Fenomenul de colmatare se manifesta si la lacurile interioare, cu aceleasi
efecte neplacute mentionate anterior.
Avnd n vedere cele aratate mai sus si tinnd seama de faptul ca lacurile
Capitalei trebuie sa ndeplineasca functiunile pentru care au fost create
respectiv agrementul, sportul, etc., dar si evacuarea n condtii de siguranta a
debitelor tranzitate prin salba de lacuri de pe valea rului Colentina n situatii
de ape mari, se impune decolmatarea tuturor lacurilor Capitalei, att a celor
de pe rul Colentina, ct si a celor interioare.

S-ar putea să vă placă și