Etiologia arsurilor:

Arsura este o boala chirurgicala locala si generala, produsa de multiplii factori vulneranti cu
evolutie stadiala bine definite si cu prognostic in fucntie de amploarea si evolutia leziunii locale,
de gravitatea complicatiilor si de precocitatea si corectitudinea tratamentului
Clasificare:
-arsuri termice: produse in urma actiunii caldurii
-arsuri chimice: rezulta in urma actiunii unor substante chimice
-arsuri electrice: aparute sub actiunea curentului electric

Arsurile termice: etiologie- flacara >700-800 grade, substante inflamabile,vaporizante

sau care se aprind, lichide fierbinti sau substante vascoase aderente ale caror puncte de
fierbere nu depasesc 100 grade, prin solide fierbinti.
Arsurile chimice: etiologie-acizii tari ( hcl, h2so4, azotic, fosforic) sau slabi ( acetic,
oxalic), baze tari hidroxid de Na, K sau slabe ( Hidroxid de carbon), fosfor metallic,
peroxizi (perhidrol), substante fotosensibilizante ( aniline, fluoresceina), substante iritante
vezicante .
Arsurile electrice: current electric continuu sau alternative, ce poate degaja temperature
mai mare de 2000 de grade.

Clasificarea anatomoclinica a arsurilor termice:

-ia in calcul criteriul profunzimii in functie de lezarea plexurilor vasculare tegumentare si de

posibilitatea de regenerare a pielii. Profunzimea leziunilor locale este direct proportional cu
temperature agentului termic, dar si cu timpul in care acesta a actionat.
-exista 4 grade de profunzime:
a. gradul I- edem si durere: tulburari de dinamica circulatory si permeabilitate capilara, eliberare
de histamina si chinina. Cantitatea de energie cu care tegumentul a venit in contact a fosr mica si
nu a determinat alterrari ale epidermului superficial. Fenomene reversibile, vindecare prin
restitution ad integrum in cateva zile.
b. gradul II- flictena cu continut clar, edem si durere- sunt distrusse straturile epidermice
superficiale pana la stratul bazal germinativ, permitand regenerarea pielii. Flictena este determinta
de acumularea lichidului extravazat in stratul de clivaj creat intre elementele coagulate termic si
cele neafectate. Vindecare- per primam intentione in 10-12 zile. Daca se asociaza si infectia se
prelungeste timpul de vindecare.
c.gradul III- flictena cu continut sanghinolent si derm ( dupa indepartarea flictinelor) de culoare
rosie cu puncte hemoragice pe traiectele trombozante ale vaselor dermice amputate. Sunt distruse
toate straturile epidermului, inclusive membrane bazala si grosimi variabile din derm. Partea din
dermul restant se poate escarifica consecinta a extinderii trombozei in vasele acestuia. In functie
de profunzimea pana la care a actionat factorul lezant, de existent si densitatea rezrevelor
epiteliale, de calitatea tratamentului , vindecarea naturala , spontana poate fi posibila. Este o
vindecare cu cicatrici hiper si hipopigmentate , hipo si hipertrofice, frecvent cicatrici retractile.De
aceea pentru regiunile functionale arsurile intermediare nu trebuie conduse la vindecare spontana.
Vindecarea in 3 saptamani prin proliferarea epiteliului. Vindecarea poate fi amanita de infectii sau
erori terapeutice.

d.gradul IV- leziunile sunt rezultatul contactului cu surse ce au niveluri termince inalte. Au loc
necroze de coagulare la nivelul tuturor straturilor pielii. In functie de termperatura la care s-a
constituit escara care este mereu uscata, retractile si anestezica, se poate constata o colorare in
diverse nuante de la galben la cafeniu ( escare prin caramerizare) la alb-cenusiu prin calcinare.La
nivelul escarelor, vasele sanguine trombozate in hypoderm pot fi vizibile prin transparenta =
tatuaj. Escarele arsurilor profunde sunt ireversibile prin afectarea tuturor straturilor pielii.

Determinarea suprafetei arse:

Se foloseste metoda Wallace (regula lui 9)- suprafata corpului este impartita in 11 regiuni,
fiecare reprezinta 9%.
Membrele superioare reprezinta fiecare 9%=> 18 %
Membrele pelvine reprezinta fiecare 18%=> 36%
Regiunea anterioara a trunchiului 18%
Regiunea posterioara a trunchiului 18%
Perineul, organelle genital 1%
Cap si gat -9 %.
Se poate masura cu palma bolnavului care reprezinta 1% din suprafata sa corporala.

Indicele prognostic al arsurilor termice:

-reprezinta produsul dintre suprafata arsa si profunzime.
-se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul cel mai mare al arsurii.
-IP- 0-40 evolutie fara complicatii
-IP- 40-60 evolutie cu posibile complicatii
-IP- 60-80 evolutie cu complicatii in 50% din cazuri
-IP- 80-100 evolutie cu complicatii majore
-IP- 100-140 posibil decese
-IP- 140-160 deces in 50% din cazuri
-IP- 180- 200 predomina decesele
-IP> 200 decesele sunt regula
-IP este agravat de varsta extrema, situatii fiziologice (pubertate, sarcina), patologii organice
(diabet, neoplazii, denutritie), traumatisme associate.
Primul ajutor in arsurile termice:
-primul ajutor se acorda la locul accidentului. Masurile constau in scoaterea rapida din mediul
termic, dus departe la aer curat si culcat orizontal, stingerea focului de pe haine cu mijloacele
existente, explorarea functiilor vitale respiratorii, circulatorii si sustinerea lor (masaj cardiac,
respiratie artificiala)
-aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a
gradientului termic
-daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea
fracturilor
-daca este posibil se administreaza analgezice IV oxygen si perfuzii cu solutii cristaloide.
-transportul la spital este obligatoriu pentru orice arsura cu suprafata > de 5%. P timpul
transportului nu se dau alimente sau lichide pe cale orala.
6.Stadiul I al bolii arsului:
-boala arsului este o reactive generala a organismului la agresiunea termica.

-stadiul I- primele 3 zile , perioada socului postcombustional, se caracterizeaza prin grave pierderi
si dislocari lichidiene. Sanctiunea corecta, la timp si eficienta este conditia esentiala a
supravietuirii.
-daca tratamentul este correct bolnavul ar trebui sa prezinte la finele acestei perioade parametric
circulatori si respiratori cat mai aproape de normal, constienta prezenta, absenta agitatiei
psihomotorii, diureza restabilita (50ml/h), transit intestinal reluat.
7.Stadiul II al bolii arsului:
-zilele 4-21- perioada metaagresionala, dismetabolica.
-catabolismul ce se desfasoara in conditii de hipoxie, organe suprasolicitate si in prezenta unor
reziduuri toxie provenite direct din leziunea locala.
-este caracterizat printr-o serie de etape: zilele 4-6- remiterea edemelor, daca bolnavul a fost
correct ingrijit , ce determina criza poliurica (atentie la functia cardiac si renala), ziua 9 se poate
face un diagnostic prcis al profunzimii leziunilor locale, ziua 12 poate caracteriza debutul
decompresiunii renale dupa perioada socului cu IRA functionala, pot aparea complicatii digestive
(HDS- poate aparea in orice moment pentru pacientul cu arsuri grave), CID, complicatiile
tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intend si dupa perioada celor 21 de zile.
La finalul acestei perioade bolnavul trebuie sa se prezinte astfel: arsurile de gradul 3 vindecate,
escarole de gradul 4 detersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt pentru a
primi in urmatoarele zile grefa de piele.
8.Stadiul III al bolii arsului:
-zilele 21-60 =perioada chirurgicala
-in conditia in care bolnavul a fost bine ingrijit local si general, intra intr-o perioada de echilibru
metabolic foarte fragil.
-grefarea intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca
tratamentul a fost correct condus.
-in conditiile in care tratamentul local modern al arsurii , std 3 se suprapune peste stadiul 2,
formarea plagii granulare fiind consideerata o complicatie locala.
9. Stadiul IV
=socul cronic
-este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator de o ingrijire
necorespunzatoare sau de o arsura extreme de grava.
-el intra in perioada socului cronica , daca la 60 de zile de la accident prezinta plagi granulare pe
regiuni intinse.
-consecutiv existentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusirea imunitara,
dezechilibre metabolice.
-la copiii mici, arsuri grave, la malnutriti, varstnici, persoana tarate socul cronic se poate instala
inaintea celor 60 de zile.
-starea generala se caracterizeaza prin : casexie, areactivitate, adinamie apatie, anorexie,
subfebrilitate, plagi hipersecretante, fetide, fara tendinta de reparare, singura sansa ptr bolnav
fiind grefarea ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp dupa reechilibrare.
10.Tratamentul local in arsurile termice:
-scopul: - crearea de conditii de asepsie care sa permita plagii si tesuturilor vechine o buna
evolutie, diminuarea pierderilor lichidiene si prevenirea tulburarilor ischemice, limitarea agravarii
leziunii, limitarea resorbtiei de toxine, diminuarea fenomenelor algice, evitarea reactiilor alergice
sau hipersensibilizante, protective antibacteriana, grabirea detersarii escarelor si obtinerea unui
pat granular optim si cat mai apt pentru grefare, protectia asistenta si dirijarea epitelizarii,
vindecarea sa se produce cat mai repede, cu minimum de sechele estetice sau functionale, cu
dezvoltarea minima de tesut scleros sau cheloidian.

- variante de tratament local:

a.tratament local classic este predominant conservative, cu epitalizare spontana controlata a
leziunii de gradul 2 si 3 , detersarea complete a escarelor de gradul 4, cu grefare cat mai rapida
dupa ziua 21 cu autogrefe.
b.tehnicile de excizie, grefare imediata, precoce sau secventiala sunt forme de tratament
chirurgical agresiv.
Exemplu: electrocutiile, arsurile chimice, escare termice de gradul 4 si acoperirea cu grefe este
obligatorie. Alegerea variantei de tratament se face dupa 24 de h dup ace pacientul este
reechilibrat biologic.
c.prelucrarea primara a leziunilor de arsura: toaleta locala masura importanta de desocare,
plaga de arsura reprezinta o cale de acces pentru germenii din exterior. Tot pe aici au loc pierderi
importante de lichid si protein
-leziunea primara , propriu-zisa este o sursa din care se resorb enzyme lizozomale, kinine,
endotoxine microbiene si de aceea prelucrarea primara se face in cel mai scurt timp.
d.inciziile de decompresiune: consecutive arsurii in zona imediat subiacenta se constituie un
edem care determina fenomene ischemice la nivelul lojelor inextensibile, exemplu la abdomen si
torace cu limitarea excursiilor toracice.
-pentru evitarea complicatiilor se fac incizii de decompresiune.
-principiile de efectuare: in axul segmentului, din tesut sanatos pana in tesut sanatos, pe linia
mediana a fiecarei loje interesate, intereseaza epidermal si dermul In arsurile profunde se poate
ajunge in plan fascial cu respectarea retelei venoase
e. incizii de circumvalare: ptr arsurile prezentate tarziu, neglijate, infectate.
11.Tratamentul medical in arsurile termice:
A. supravegherea parametrilor clinici: -diureza 30-50 ml/h, TA, pulsul, respiratia: ritm
respirator normal, se administreaza O2 pe sonda nazala, aspectul mucoaselor si tegumentelor:
trebuie sa fie umede, calde, roze,turgorul cutanat sa arate un grad mai bun de elasticitate a
tesuturilor. Bolnav constient, linistit, cooperant, fara sa acuze dureri. Clisme zilnice pentru
eliminarea continutului bacterian intestinal si suprinderea la timp a HDS.
B.Examene paraclinice utile: Hb, Ht, glicemie, uree sangvina, electroliti, rezerva alcalina, gaze
sangvine, pH sangvin, PVC.
C.Reechilibrarea hidroelectrolitica: se incepe la ajungerea bolnavului la spital ptr evitarea
socului hypovolemic si a IR
-cantitatea de lichide necesare in primele 24 h se calculeaza dupa formula: ml/24h= suprafata arsa
% X kg corp X gr arsurii.
-solutiile perfuzate: cristaloide 50%, NacL, glucoza izotona, Ringer iodat si macromolecule 50%:
dextran 40, manitol, sange.
-ingredientele solutiei perfuzate: 1/3coloizi sangele reprezinta din cantitatea de
macromolecule , restul e dextran 40, 2/3 cristaloide, solutiile vor fi isotone si izoterme.
-Ritmul administrarii: in primele 8h- din cantitatea/24h, in continuare la fiecare 8h.
-mijloacele de reglare a ritmului de perfuzie- diureza (normal 30-50ml/h) In urmatoarele 24 h se
administreaza aceleasi cantitati de lichide repartizate uniform pe durata zilei.
D.Asigurarea respiratiei si oxigenarea tesuturilor:
-obligatorie la cei care au inhalat fum, gaze toxice, la cei intoxicati cu CO2, CO.
-urgenta : resuscitare cardiorespiratory, eventual traheostomie
-in caz de leziuni mucosae sau extramucoase a CR intubarea cu respiratie asistata.
E.Prevenirea infectiilor:

-vaccin antitetanic
-tesuturile devitalizate sunt excizate, se prepara cultura din plaga arsa, se administreaza antibiotic
cu spectru larg.
F.SUportul nutritional:
- initial la bolnavii cu stare grava- perfuzii cu glucoza
-se recomanda reluarea cat mai precoce a alimentarii per os dupa 24-48h, cu glucide 75%, proteie
25%, aproximativ 3000cal/zi.
G.ASocierea altor tratamente: este obligatorie ptr prevenirea sau tratarea complicatiilor,
anticoagulante (heparina), antienzyme pancreatice (gardox, trasylol), insulin, pansamente
gastrice, antiacide, antagonisti histaminici.
Nu se administreaza corticoizi sunt deja in exces prin excitarea corticosuprarenalei si produc
perturbari in redresarea socului, sedative pot masca o agravare a socului, agitatie arsului fiind data
de hipoxie, analgetice vasculare: tip CA ptr ca arsul nu este depresat vascular si pot produce
anuria prin microtromboze si necroze celulare, procaine produc intreruperea mecanismelor
vasopresoare, unguente peste arsura- produc cruste si favorizeaza infectiile anaerobe.
CHIRURGIA ARSILOR:
-se aplica tuturor arsurile ce nu se vindeca spontan in 3 saptamani, cuprinde arsurile intermediare
si profunde 3-4.
-cuprinde excizia grefare precoce si grefarea plagilor granulare.
a. Excizia: grefare precoce- indepartearea escarei si acoperirea patului viabil rezultat cu
autogrefe sau substituenti de grefe.
-indicatii- arsuri profunde gr 4, arsuri intermediare profunde gr 3,arsuri chimice si arsuri electrice
-contraindicatii- instabilitate hemodinamica , anemie cu Hb <7g/dl, Ht <25%, hipoproteinemie
<4g/dl.
b. Grefarea plagilor granulare:
-varianta de treatment chirurgical al arsurilor mai veche, dar este o interventie cae se practica in
tara noastra si datorita prezentarii tardive la medic multora dintre pacientii cu arsuri profunde.
-placa granulara este rezultatul evolutiei natural a arsurilor de gradul 4 sau a celor intermediare
profunde. Tesutul granular este un tesut conjunctivo vascular, cu mare capacitate proliferative,
format din vase de neoformatie si numerosi fibroblasti.
-o plaga granulara ideala ptr grefat trebuie sa fie rosie, de consistenta ferma, cu granulatii plane,
lucioase fara secretii sau fibrina.
12.Tratamentul modern in arsurile termice:
I. Ajuns in spital, arsul este investigat conform principiilor Trauma Life SUport, astfel trebuie
respectat ABC-ul ( sa aiba caile respiratorii libere, sa respire normal, sa aiba circulatia normal),
apoi se cauta leziuni associate : cardiovasculare, respiratorii, cerebrale, fracturi etc.
II. Tratamentul leziunii locale de arsura:
-se stabileste suprafata arsa, gradul arsurii, IP
- acoperirea ranii cu comprese sterile, membrele arse se tin ridicate
-spalarea ranii
-pacientul trebuie mentinut cald si la o temperature constanta
-se administreaza antibiotic de spectru larg
-vaccinare antitetanica, antialgice IV

III.Grefare precoce
IV.Internare
V.Grefare intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului
VI. Grefarea plagilor granulare prin metode modern ce folosesc culture celulare in vitro ce pot fi:
autokeratinocitele de cultura, piele artificiala formata din derm rezultat prin cultivarea
fibroblastilor pe retele resorbabile sintetice, cultivarea firbroblastilor in geluri de collagen
associate cu epiderm ( epidermal se poate obtine prin cultivarea in vitro a keratinocitelor
provenite de la pacienti).
13. Masuri de prim ajutor in arsurile chimice:
Primul ajutor in a.c. consta in indepartea agentului chimic si spalarea cu jet de apa a zonei
interesate pentru a diminua concentratia substantei vulnerante.
-arsuri cu var nestins se inlatura praful de pe corp se fac spalaturi abundente
-arsurile cu HCl infiltrative cu Ca gluconic diluat
-arsurile cu fosfor alb se spala regiunea cu sulfat de cupru 1%
-zona afectata se protejeaza cu pansamente sterile imbibate cu sol antiseptice.
14. Clasificarea arsurilor chimice:
- Arsurile provocate de acizi: (HCL, H2SO4, acid azotic, fosforic, acetic, oxalic)
-au actiune deshidratanta (acizii minerali), escara se instaleaza brutal, este profunda dar fixa,
uscata si cartonata
-acizii organici si derivatii lord au leziuni mai torpide cu escare moi si culori palide.
-leziunile se aprofundeaza daca substanta chimica nu este neutralizata si este slab delimitate.
-resorbtia substantelor se insoteste de intoxicatia sistemica cu IR si hepatica.
Arsurile provocate de baze:
-hidroxid de Na, K, Ca
-hidroxizii alcalini se combina cu protein rezultand proteinati active si fenomene de deshidratare
si incalzirea prin procese exotermice. Ionii participa si ei la aprofundarea leziunii initiale
-escara umeda se lichefiaza rapid si se elimina lent si incomplete.
-culoarea arsurilor- cenusiu->negru in functie de timpul de actiune
ARSURILE provocate de fosforul alb:
-in contact cu aerul degajeaza nivele inalte de energie termica
-liposolubilitatea marcata cu patrundere profunda in tesut
-disociaza intens apa rezultand pentooxid de fosfor, rezultand acid fosforic.
-fenomenele generale grave: insuficienta hepatica cu icter fulminant, hipoproteinemie, hematuria,
oliguria, hipoCa
-ptr detectarea fosforului alb se foloseste sulfat de cupruu care se innegreste fara a fi insa
metabolizat.
15.DIagnosticul in arsurile chimice:
-semne locale: durerea cu intensitate mare la acizii tari, slaba in arsurile cu baze
-aspectul leziunii: acizii tari mumificarea tesuturilor cu neecroze si escare groase, escare de
culoare galbuie HCl, cenusii H2SO4, portocalii rosietice ac azotic.
-baze tari- escare cu marginile beante ce difuzeaza catre suprafata cu nuante cenusiu mat
-acizii slabi- leziuni torpide progressive, cu aspect de supuratie

-fosfori, anhydride- leziunile cu aspect de deshidratare, arsura ce progreseaza rapid cu rezorbtie in

circulatia agentului chimic.
-substante vezicante: vezicule, flictene, edeme.
Semne generale:
-sunt direct proportionale cu gravitatea arsurii
-sufocare: prin spasm bronsic ca urmare a inhalarii de vapori degajate de substante chimice.
-leziunile organice la distanta- hepatia toxica, nefroza, produsa in urma absortiei in circulatia
sangvina a agentului chimic.
Paraclinic:
-glicemie, ionograma, hemoleucograma, proteinemii, expl specific resp- CV
-expl pt determinarea insuf hepatice (BB,GOT GPt) si insuf renale (diureza produsii azotai in
sange urina), ptr a detecta arsurile chimice produse de fosforul alb se aplica sulfat de cupru ce se
va innegri.
16.Tratamentul arsurilor chimice in spital:
-Tratament general:
-calmarea durerii analgetice majore (mialgin)
-tratament sau combaterea socului a insuficientei respiratoii, a alterarii functiilor hepatices au
renale.
-in IRA- dializa
-tratament local:
-indepartarea agentului chimic si spalarea cu jet de apa a zonei interesate ptr diminuarea
subsntatelor vulnerante. Se spala pe suprafata mare sit imp indelungat
-arsuri cu var nestins: se inlatura I praful de pe corp apoi se fac spalaturi abundente cu apa
-arsuri cu HCL infilatratii cu Ca gluconic diluat
-arsuri cu fosfor: se spala regiunea cu solutie sulfat de cupru 1% si se fac excizii cu grefare
imediata
-zona arsa se protejeaza cu pansamente sterile imbibate in solutie antiseptic
Excizia zonei de necroza urmata de grefarea imediata se face de urgenta in arsurile provocate de
anhydride, fosfor si aniline mai ales in zonele functionale.
17. Masuri de prim ajutor in arsurile electrice:
-scoaterea victimea de sub tensiunea electrica cu grija pentru a nu se electrocuta si salvatorul
-resuscitarea cardiorespiratory
-dupa reluarea fct vitale, victim este transportata la spital unde se vor mentine respiratia si
circulatia.
18. Fiziopatologia arsurilor electrice:
-electrocutia defineste acele leziuni aparute prin pasajul electronilor prin tesuturi
-subiectul fiind interpus in circuitul electric
-pe langa degajarea termica pasajul curentului electric determina si tulburari ale mebrranelor
celulare cu implicatii in fct SNC si ale cordului
-la nivelul vaselor de sange CID. Tromboza, necroza peretilor cu hemoragie , ischemierea
teritoriului distal
-la nivelul inimii rar leziuni de necroza directa, tromboza vasculara cu ischemie si necroza
secundara a miocardului, desincronizare totala a pacemaker-ului aritmii rezultand stop cardiac
-la nivelul muschilor coagularea proteinelor, effect coagulant cu pierderea viabilitatii musculare,
are o mare extensie.

Leziunii musculare prin coagulare I se adauga si patul vascular regional rezultand delimitarea
unui larg teritoriu necrotic-ischemic, mediu propice pentru culturile microbiene.
-Miozita necrozanta: are character extensive, este sediul unei infectii cu Clostridium
-la nivelul oaselor: necroza->carbonizare
-la nivelul nervilor leziunile constau in coagulare a proteinelor cu pierderea complete functionala.
Intre aspectul exterior al leziunii si distrugerile din profunzime nu exista corespondenta directa,
uneori poti fi decelate minime marci electrice cutanate, leziuni cauzatoare de moarte fiind in acest
caz preponderant functionala.
Exista numeroase cazuri cu aspect al leziunii externe impresionant:
-marcile electrice sunt reprezentate de adevarate cratere tisulare, cu carbonizarea tuturor
tesuturilor si despicarea invelisului cutanat.
-membrul intreg sau parti din el pot fi carbonizate , calcinate sau mumificate.
Bolnavul electrocutat este:
-in stare de soc, cu disfunctii neuro-psihice, respiratorii, cardiovasculare, renale.
-se descriu alterari marcate ale constantelor biologice: deshidratare cu hemoconcentratie, anemie
severa, hipoproteinemie,hipoNa, hipoCl, retentive azotata si aidoza.
Mioglobina din celulele lezate , prin precipitare da blocaje ale tubilor renali.
19. Tratamentul medico-chirurgical al arsurilor electrice:
-la spital se continua manevrele de resuscitare cardiovasculara si se face reechilibrarea
hidroelectrolitica si volemica
pana la revenirea la normal.
-in situatiile anurice produce prin precipitarea mioglobinei in tubii renai se recurge la dializa.
-tratamentul local se face imediat ce pacientul poate suporta interventia chirurgicala
-necrectomia- tratament local essential , element de desocare si prevenire a agravarii leziunii.
Excizia zonelor necrozate se face pana in tesutul macroscopic normal. Datorita
evolutivitatii leziunilor produse de
curentul electric, sunt necesare mai multe interventii de excizie a escarelor.
-Amputarea segmentelor devitalizate pana in tesut apparent normal cu lasarea deschisa a
bonturilor care vor fi saturate secundar sau se fac plastii
-asistarea eliminarii escarei in zone unde nu se pot face necrectomii
-datorita cicatricilor vicioase sau bonturilor de amputatie dureroase interventile reparatorii se fac
dupa 8-12luni cannd se reface vascularizatia zonei respective.
20.Traumatismele inchise ale mainii si degetelor:
-reprezinta o urgenta chirurgicala
-traumatismele inchise reprezinta lezarea traumatica a elementelor profunde ale mainii cu
conservarea intacta a tegumentelor.
Clasificare: entorse, luxatii, fracture, rupturi de tendoane, leziuni vasculare
-entorsele sunt leziuni traumatice a capsule si ligamentelor articulare cu pastrarea raportului
dintre epifizele complexului articular in limite normale
-luxatiile: leziuni traumatice articulare in care suprafatele articulare isi pierd raporturile lor
normale. Sunt insotite frecvent de fracture, la nivelul corpului luxatiile se produc la interlinia
dintre cele 2 randuri de oase metacarpiene.
-fracturile discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate bruc in urma unui traumatism.
-rupturi de tendoane: rare, mai frecvente rupturile de tendoase extensoare.
21.Entorsele degetelor si mainii . Manifestari clinice si diagnostic:

- sunt leziuni traumatice a capsule si ligamentelor articulare cu pastrarea raportului dintre

epifizele complexului articular in limite normale
-anatomia patologica: destinderea capsulei si a ligamentelor, lezarea totala sau partial a aparatului
lig-capsula
-hemartroza, leziuni de cartilaj articular cu/fara lez de tendoane cu /fara desinsertii sau fragmente
osoase.
Dpv clinic:
Subiectiv: durere intense, accentuate de miscarile mainii, obiectiv- articulatie lezata
tumefiata cu edem si hematemeza , putand sa apara echimoze, miscarea pasiva posibila
pana la un anumit nivel, articulatie imobila antalgic in pozitia de distensie maxima a
capului articular.
Paraclinic:Anamneza+ex clinic+ex paraclinic
-Rx fata si profil, stabilirea diag pozitiv, stabilirea diag diferential intre entorsa si fractura
-nu arata leziune osoasa.
22.Entorsele mainii tratament:
-imobilizarea razei digitale afectate sau a articulatiei carpiene pe atela gipsata cu mana ridicata
timp de 10-14 zile.
23. Luxatiile mainii si ale degetelor. Manifestari clinice si diagnostic:
-sunt afectiuni traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd raportul lor normal.
-la nivelul carpului luxatiile se produc la interlinia dintre cele 2 randuri de oase metacarpiene
-dizlocarile pot fi anterioare sau posterioare
-sunt insotite frecvent de fracturi.
Dpv clinic:
-durere violenta, cu intensitate constanta
-articulatia este mult tumefiata deformata
-mana este imobila cu degetele in semiflexie.
-periarticular se pot observa echimoze, hematoame, escoriatii.
Paraclinic: Rx fata si profil pune diagnosticul
24. Luxatiile degetelor si manii. Tratament:
-reducerea nu este usoara
- se tractioneaza in ax mana , actionand pelinia de luxatie in sensul invers celui de producer
- imobilizarea pe atela gipsata antebrala metacarpiana , lasand libera articulatia metacarpo
falangiana timp de 3 saptamani.
25. LUXATIA POLICELUI
- luxatia carpo-metacarpiana este cea mai frecventa
- tabachera anatomica este tumefiata, foarte dureroasa spontan si la palpare
- radiografie pt diagnostic
FRACTURA LUXATIA BENNET
Luxatia metacarpului I ce poarta o fractura bazalaa, fragmentul intern al bazeiu metacarpului
ramanand atasat articulatiei trapezo-matecarpiene
Trat operator : cale de abord dorsala cu osteosinteza cu brose fixe sau fir transvers
TRATAMENTUL LUXATIILOR

Incercarile de reducere ortopedice sunt mai rarae datorita edemului , hematoamelor intra si
periarticular
Tratamentul operator : - incizie pe fata dorsala a articulatiei
- evacuarea hematoamelor
- evacuarea tesuturilor distruse
- imobilizarea 14 zile cu reluarea progresiva a miscarilor
26. FRACTURILE INCHISE ALE FALANGELOR : ETIOLOGIE SI DIAGNOSTIC
27. FRACTURILE INCHISE ALE FALANGELOR : DEFINITIE SI TRATAMENT
Reprezinta solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii ( falangelor proximale,
intermediare , terminale ) instalate brusc in urma unui traumatism
Reprezinta rezultatul unor obiecte boante sau a unei suprasolicitari la nivelul articulatiei,
ligamentelor sau tendoanelor
Rezultatul unei lovituri ( izbiri ) a mainii putand duce la leziuni semnificative ale
tesuturilor moi
Clinic :
- durere in punct fix si la mobilizare
deformarea falangei
tumefactii, edem , hematoame
Tratament:
- fractura de F1 F2 : - reducere si imobilizare pe atela antebrahiodigitala 3
sapt
- trat chirurgical pt fracturile cominutive , instabile fiind imobilizarea cu brose in x
fractura de F3 : - sunt frecvent insotite de hematom subunghial
- extragerea unghiei
- evacuarea hematomului
- eschilectomie la nevoie
- reaplicarea unghiei dupa preluacare
- imobilizare
28. FRACTURILE INHCHISE ALE METACARPULUI : ETIOLOGIE + DIAGNOSTIC
29. .: TRATAMENT
-fracturile metacarpului in general sunt angulate cu deschidere anterioara din cauza insertiei
interososilor , care intrati in contractura joaca rolul unei coarde anterioare
clinic : - durere in zona fracturata
- hematoame voluminoase
- semiflexia dureroasa a degetelor
radiografia( fata si profil) pune diagnosticul
tratament oropedic
:-reducerea fracturilor simple prin tractiuni in axul razei digitale si
presiune progresiva pe dosul metacarpului
- reducerea tb sa fie perfecta
tratament chirurgical: - pt fracturile cominutive , cu hematoame voluminoase
- incizie dorsala, evitand tendoanelor extensoare
- se evacueaza hematoamele practicandu-se reducerea si imobilizarea prin osteosinteza sau fir
transosos
- se imobilizeaza in atela gipsata 3 saptamani
30. RUPTURILE DE TENDOANE EXTENSOARE : DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
Clinic : - durere brusca
-impotenta functionala

-aspect de deget in ciocan

tratament :
- chirurgical de urgenta
- tenorafia extensorilor
- imobilizarea pe atela gipsata in hiperextensie 21 de zile
- simpla imobilizare 28 zile in hiperextensie poate duce la vindecare
31. TRAUMATISMELE DESCHISE ALE MAINII SI DEGETELOR : DEFINITIE SI
CLASIFICARE
Lezarea traumatica a elementelor profunde ale mainii inclusiv cu interesarea tegumentului si
intreruperea continuitatii acestuia
-pot fi : - simple - complexe
- tipuri de leziuni:- plagi ce ridica problem tegumentare
- leziuni ale tendoanelor flexoare / extensoare sau ale corpului muscular
- leziuni nervoase
- leziuni vasculare
- fracturi si luxatii
- amputatii traumatice
-leziunile pot fi singular sau asociate , uneori fiind insotite de arsuri ale mainii
diagnosticul se stabiuleste printrun examen clinic si radiologic
32. DIAGNOSTICUL PLAGILOR CU INTERESARE DE TENDOANE FLEXOARE
SUPERFICIALE SI PROFUNDE LA DEGETE SI MANA
- sectionarea de tendoane extensoare : - extensia degetului afectat este imposibila
- aspect de deget in ciocan
-sectionarea de tendoane flexoare superficiale:

- flexia F2 imposibila

-sectionarea de tendoane flexoare profunde:

- flexia F3 imposibila

33. DIAGNOSTICUL SECTIUNILOR DE NERV MEDIAN

-tulburari motorii:- imposibilitatea pronatiei si a flexiei
- afectarea flexiei mainii si a degetelor
- aspect de mana simian
-semne particulare: - semnul Pitres = imposibilitatea de a zgaria cu indexul o suprafata
- semnul Claude = imposibilitatea de a acoperi cu policele celelalte degete flexate
- semnul Froment = imposibilitatea flectarii falangei distale a policelui
tulburari sensitive :
- anestezia eminentei tenare
- afecteaza componenta epicritica a portiunii laterale a fetei palmare a:
- mainii
- primele 3 degete
+ jumatatea adiacenta a deg IV
- la acest nivel exista deseori durere de tip causalgic mai ales in cazul leziunilor partiale de nerv
median

- in cazul leziunilor vechi modificari de ordin vegatativ si trofic

34. DIAGNOSTICUL SECTIUNII DE NERV ULNAR
tulburari motorii :
interososi
- imposibilitatea:

- atitudinea membrului grifa cubitala prin paralizia muschilor

-flexie
- pronatie
- adductie

- are fct de apucare

tulburare trofica :
- imposibilitatea efectuarii adductiei si abductiei degetelor in lipsa
inervarii
muschilor interososi
tulburari sensitive:
- hipoestezie / anestezie in teritoriul nervului ulnar:
- jumatatea mediana a fetei palmare a mainii
- mediana a degetului mic
- adiacenta din degetul 4
- eminenta hipotenara
testul la ninhidrina ( Moberg ) pozitiv: - arata lipsa sudoratiei in teritoriul invervat de ulnar
- ulnarul inverveaza vegetativ gl sudoripare de la nivelul palmei
- testul este valabil si pt nervul median
35. DIAGNOSTICUL SECTIUNII DE NERV RADIAL
tulburari motorii:
- pierderea controlului si stabilitatii mainii
- aspect de gat de lebeda
- paralizia muschilor extensori
- mana cade in flexie pe antebrat
- strangerea pumnului se face se face in flexie palmara
- extensia degetelor este dificila
- este imposibila extensia mainii pe antebrat
- imposibila supinatia antebratului
tulburari sensitive:
- hipoestezia / anestezia in teritoriu nerv radial:
- fata dorsala degete 1,2,3
- fata dorsala deget 4 pana la falanga medie
- testul la ninhidrina pozitiv : lipsa sudoratiei pe fata dorsala
36. TRATAMENTUL PLAGILOR CU INTERESARE VASCULARA LA MANA SI
ANTEBRAT
-leziuni arteriale :
respective

- hemoragie abundenta, pulsatila in teritoriul anatomic al arterei

-leziuni venoase;

- hemoragie continua , nepulsatila

-se aplica garou cu data, ora, minutul instalarii + numele celui care l-a instalat
-se noteaza si ora la care s-a dat drumul la garou
-se realieaza arterio sau venorafie

-daca nu se face sutura ambele capete ale vasului tb ligaturate

-sutura venelor mici ale degetelor sau mainii se face sub microscop
-umplerea adecvata a patului capilar subunghial semn de viabilitate
-compromiterea fluxului sangvin digital poate det o morbiditate tardiva semnificativa ?

37. PLAGILE MAINII : CLASIFICARE, DIAGNOSTIC

-plaga reprezinta o solutie de discontinuitate la nivelul tegumentului
Diagnostic:

- in anamneza existent unui traumatism

- o mare atentie o necesita plagile avulsionate ( decollate ) si cele cu defecte
tegumentare ce lasa
la vedere structure profunde
Clasificare :
-dupa natura agentului traumatic:
a.mechanic:
taiere, intepare, muscatura, impuscare
b.termic : arsura / degeratura
c.chimic: arsura
d.electric: electrocutare, transit
-dupa profunzime si complexitate:
a.plagi superficiale : limitate la tegument si tesuturi subiacente ( nu depasesc fasciile de invelis )
b.plagi profunde : - nepenetrante
- in seton ( oarbe deasupra fasciei superficiale )
- transfixiante ( simple / complexe )
- penetrante
-dupa timpul scurs de la trauma :
a.plagi recente ( pana la 6 h de la accident, fara semne de infectie )
b.plagi vechi ( peste 6h de la accident , sunt considerate infectate )
-dupa circumstantele producerii:
a.traumatisme de circulatie
b.de munca
c.casnice / domestic
plaga contuza = plaga cu mari devitalizari tisulare, necroze, fracture
38. DIAGNOSTICUL DE PLAGA CU INTERESARE ARTERIALA LA MANA SI
ANTEBRAT
-hemoragie abundenta, pulsatila , in teritoriul anat al arterei afectate
-sangele este deschis la culoare

-se poate instala si ischemia

-absenta pulsului
-tb observata localizarea palgii pt a ne da seaman de artera lezata ( ulnara , radiala ram superf
palmara / ram palmara carpiana )
39. DIAGNOSTICUL DE SECTIUNE DE VENA LA MANA + ANTEBRAT
-hemoragie continua, nepulsatila
;localizarea plagii pt evidentierea venei implicate:
- v basilica medial

- v cefalica laterala

40. MASURI DE PRIM AJUTOR IN TRAUMATISME MANA + ANTEBRAT

Pt stapanirea sangerarii ( hemostaza ) :
- se aplica garou cu data, ora, minutul instalarii + numele celui care l-a instalat + se noteaza si ora
la care s-a dat drumul la garou
-garoul se aplica in amonte de leziune
-la fiecare 15 min se slabeste pt putin tp ca sa permita alimentarea cu sange
-imobilizarea pe o atela improvizata cu membrul superior ridicat
41. TRATAMENTUL SECTIUNII DE TENDOANE LA MANA+ DEGETE
-flexorii superficiali nu necesita sutura
-in cazul plagilor nepoluate ( fara contact cu pamant/nisip ) se realizeaza sutura flexorilor
profunzi per primam ------indifferent de locul de sectiune ( tenorafie cu fire in x ) chiar in
canalele digitale
-imobilizare 21 zile
-in cazul extensorilor se face tenorafie per primam sau chiar imobilizare in extensie
-in cazul leziunilor de corp muscular se face miorafie
42. TRATAMENTUL PLAGILOR MAINII
masuri de prim ajutor la locul accidentului:
- se aplica garou cu data, ora, minutul instalarii + numele celui care l-a instalat
- se noteaza si ora la care s-a dat drumul la garou
- imobilizarea pe o atela improvizata cu membrul superior ridicat
tratament in spital:
- operatie anestezie locala / generala in cazuri deosebite
- vaccinare antitetanica
- se aplica banda Esmarch pe antebrat in 1/3 sup
- toaleta chirurgicala minutioasa a plagii cu inspectia atenta a leziunilor pt succesul operatiei
trat plagilor simple, fara problem tegumentare :
- sutura per primam
trat plagilor poluate ( pamant, frunze ) :
- toaleta minutioasa + sutura ulterior ( la 24-48 h in functie de evolutie )
trat plagilor cu defecte tegumentare:

- toaleta chirurgicala primara + plastie cu piele libera despicata dupa 24-48 h

trat plagilor avulsionate:
- toaleta chirurgicala primara
- excizia teg avulsionate
- plastie cu piele libera despicata dupa 24-48h
- in cazul in care teg avulsionat e de buna calitate , se poate recolta grefa ( piele libera despicata )
si se reaplica pe defectul tegumentar restant
43. TRAUMATISMELE INCHISE ALE CARPULUI : DIAG + TRAT
ENTORSELE CARPULUI
Diag : - anamneza : existenta unui traumatism
- ex clinic:
- durere intensa la inceput, accentuata de miscarile mainii
- articulatia lezata este tumefiata ( edem si/sau hemartroza )
- pot sa apara echimoze
- miscare pasiva posibila pana la un anumit nivel
- articulatie imobila antalgic ( in pozitie de distensie maxima a
capului
articular
- paraclinic:
- radiografie de carp ( fata si profil ) pune diagnosticul +
diagnosticul
diferential intre entorsa si fractura
- tot Rx poate evidentia edemul periarticular de dimensiuni
variabile
Tratament:

- imobilizare pe atela gipsata cu mana ridicata 10-14 zile

LUXATIILE
Diagnostic:

- anamneza : existent unui traumatism sever

- ex clinic:
- durere violenta cu intensitate constanta
- articulatie mult tumefiata, deformata ( edemul persista

si dupa
tratamentul chirurgical
- mana este imobila datorita durerii cu degete in
semiflexie
- in pozitie decliva durerea creste
- periarticular se observa:
- echimoze
- hematoame
- escoriatii
- plagi prin care se vad
alte leziuni
- paraclinic:

- Rx de carp ( fata , profil) diag de certitudine

- deplasari osoase anormale in cadrul articulatie- se vad

pe Rx
- eventuale fracture si edem de parti moi tot pe Rx

Tratament:
luxatie in

- orthopedic:

- se tractioneaza in ax mana actionandu-se pe linia de

sens invers producerii
- imobilizare pe atela gipsata antebrahiometacarpiana,

lasand
libera articulatia metacarpofalangiana , 3 sapt
- chirurgical:

- incizie pe fata dorsala a articulatiei

- evacuarea hematoamelor, tesuturi distruse
- reducerea luxatiei
- imobilizare 14 zile cu reluarea progresiva a miscarii

FRACTURILE
Cea mai frecventa este fractura de scaphoid
Diagnostic :
- anamneza : traumatismul
- ex clinic:
- edem + congestie calda a regiunii carpiene
- durere vie mai ales la priza globala
- durere la palparea tabacherei anatomice
- paraclinic:
- Rx de carp ( fata profil ) diag de certitudine
- se repeat Rx dupa imobiliare
- se vad deplasari osoase anormale din cadrul articulatiei
afectate
fracturi, edem de parti moi
Tratament:

- imobilizare pe gips bivalv 3-4 sapt

- ante-brahio-falangian 1-5 cu policele in opozitie

48. TRAT SECTIUNILOR DE NERVI LA MANA SI ANTEBRAT

Sutura nervoasa perineurala / epiperineurala folosind lupa/ microscopul
44. TENOSINOVITA DEGETELOR : MANIFESTARI CLINICE SI DIAGNOSTIC + 46 +
47
Reprezinta afectiunea acuta a degetelor mainii facand parte din clasa panaritiilor profunde.
Reprezinta congestia tecii sinoviale
Semne clinice de inflamatie ( celsiene ) :
- durere progresiva in intensitate, senzatie de tensiune, pulsatila, accentuata de pozitia decliva si
de miscare , mai intense noaptea
- edem constant si progresiv
- temperatura locala este crescuta
- impotenta functionala cu pozitia antalgica a mainii
In faze avansate tumefecatia devine fluctuenta , ca apoi colectia purulenta sa fistulizeze la
exterior
Semne clinice generale apar in fazele avansate : frisoane, febra, astenie, ametekli, hTA , cu alte
simptome generale => septicemia

Diag se stabileste pe baza datelor de anamneza , ex clinic si paraclinic ( RX de mana si degete ,

leucocitoza , VSH crescut )
45. TENOSINOVITELE DEGETE SI MANA : TRATAMENT
Chirurgical:
- incizie, excizie
- evacuarea colectiei purulente
- toaleta chimica
- drenaj
- pansament si imobilizare in pozitie ridica a mainii afectate
Incizia: - deschiderea focarului cu deschiderea tuturor lojelor in care s-a colectat puroiul
- larga, drenanta , neinvalidanta pt inervatia si vascularizatia regiunii afectate
Excizia :
- ablatia in bloc a tesuturilor distruse , necrozate
- pana la tesuturile sanatoase lasand uneori defecte
Toaleta chimica:
- lavaj abundant si repetat cu apa oxigenata , ? , ser fiziologic
Pansamente:
- bogat, drenant, necompresiv
Imobilizarea: - atele gipsate, metalice, ? . mana ridicata in pozitie de repaus
Antibioterapia: - odata cu aparitia semnelor celsiene
- 7-10 zile
- intravenous
Tenosinovita acuta :
Incizie pe fata anterioara a degetului afectat , preferabil incizie ondulata pe lungimea tecii
sinoviale
Evacuarea colectiei purulente
Excizia tecii sinoviale si a tendonului devitalizat
Toaleta chimica, plaga se lasa deschisa, pansament
Imobilizarea razei digitale afectate
Antibioterapie cu spectru larg , apoi tintita conform antibiogramei
Inchiderea plagii prin diverse procedee plastice
49. TRAT PANARITII
Panaritiul pulpar :
- incizie plasata pe zona de tumefactie cu excizia focarului si toaleta
ulteriora
- lasarea deschisa a plagii operate, pansament
- imobilizare
- inchiderea prin sutura sau procedeu plastic
Panaritii subunghiale: - ablatia totala sau partial a unghiei
- evacuarea colectiei
- toaleta chimica, pansament
- imobilizare
- antibioterapie
Panaritiul periunghial: - incizie periunghiala

- excizia in bloc a sinusului afectat + a zonei marginale a unghiei

- toaleta chimica, pansament
- imobilizare
- antibioterapie
Panaritiul flictenular: - excizia flictenei cu evacuarea colectiei
- toaleta chimica, pansament
- imobilizare
- antibioterapie - ?
Panaritii in buton de camasa:
- incizia colectiei superficiale si descoperirea comunicarii cu
colectia
profunda
- incizia cavitatii purulente profunde
- evacuarea puroiului
- excizia focarului
- toaleta chimica, pansament
- imobilizare
- antibioterapie
50. DIAG PANARITII
Clinic: - tumefactie roseate teg destinse si lucioase
durere : - initial cu caracter de tensiune sau arsura accentuate la atingere sau presiune
- se accentueaza in urm 24-48 h cu exacerbari pulsatile , frecvent nocturne
- impune pozitie antalgice ale seg bolnave
-impotenta functionala
-se pot asocial limfangita reticulara sau tronculara si limfadenite regionale
-fen generale: - febra ( initial subfebra )
- frisoane
- alterarea starii generale ce indica aparitia complicatiilor : tenosinovita purulenta , artrita,
osteita , flegmon
Paraclinic:

- analize bacteriologice : ?
- analize hematologice : leucocitoza cu deviere la stanga ( neutrofilie ), VSH

crescut
- analize biochimice:

- fibrinogen, CRP crescut

- glicemie crescuta
- probe functionale renale si hepatice alterate

- Rx : eventuali corpi straini

- biopsii
Diagnostic
Anamneza:

- traumatism recent
- poarta de intrare

- teg inflamate local cu poz antalgica si evolutie spre fluctuenta si fistulizare +

evaluarea terenului bolnavului + paraclinic
Diagnostic diferential : - cu fisuri metafizare sau diafizare ale falangelor
- fractura metacarp / carp
51. DIAG INFECTIILOR MAINII LA FEL CA 50
52. TRATAMENTUL INFECTIILOR MAINII
tratamentul correct este cel chirurgical
- incizie
- excizie
- evacuarea colectiei purulente
- toaleta chimica
- drenaj
- pansament
- imbolizarea in pozitie ridicata a mainii afecatte
- antibioterapie
interventia se face sub anestezie generala , uneori cu anestezie tronculra la distanta de focar
incizia :- deschiderea focarului cu deschiderea lojilor in care s-a colectat puroiul
- va fi larga, drenanta, neinvalidanta pt vase si nervi
excizia: - ablatia in bloc a tesuturilor devitalizate , distruse, necrozate
evacuarea colectiei purulente
toaleta chimica : - lavaj abundant si repetat cu apa oxigenata , cloramina , ser fiziologic
drenaj
pansament ;

- bogat, drenant, necompresiv si se va schimba de cate ori e nevoie

imobilizare:
- se adapteaza la fiecare pacient
- se folosesc atele gipsate, metalice, mana fiind ridicata in pozitie de repaus
antibioterapia ; - se impune odata cu aparitia semnelor celsiene fiind efectuata conform
antibiogramei
- 7 10 zile iv
medicatie antalgica + antiinflamatorie
53. INFECTIILE DEGETE SI MANA : DEF SI CLASIF
sunt afectiuni acute ale degetelor si mainii ce pot genera sechele fucntionale uneori ridicand
problem vitale
reprezinta inflamatii septice acute
Clasificare:

infectiile degetelor mainii si numesc panaritii si se clasifica in :

panaritii superficiale:
- flictenular
- periunghial
- subunghial pulpar

- eritematos

panaritii profunde:
- tenosinovita
- osteita falangei
- osteoartrita interfalangiana
Flegmoanele mainii se clasifica :
flegmonul lojii tenare
flegmonul lojii hipotenare
flegmonul lojii palmare mediane
flegmonul lojii comisurale
flegmonul lojii dorsale a mainii
gangrena externa cutanata a mainii
54. ETIOLOGIA INFECTIILOR DEGETE SI MAINI
Etiologie: - vezi curs
Patogenie :
Traumatisme:
plagi minore: escoriatii, leziuni de grataj, corpi straini , leziuni periunghiale, echimoze,
hematoame
plagi contuze infectate cu distrugeri de parti moi
arsuri
Erori terapeutice:
toaleta chirurgicala incomplete / incorecta
drenaj nerecomandat
suturi in tensiune cu necroza secundara
administrarea nejustificata de antibiotic
Metastaze septice la nivelul mainii si degetelor in cadrul septicemiilor
55.OSTEITA + OSTEOARTRITA INTERFALANGIANA : DIAG + TRATA
Osteita = infectie acuta a osului unei falange
face parte din panaritiile profunde
osteoartrita = infectia acuta a articulatiei dintre 2 falange

diagnosticul se pune pe :

- anamneza
- poarta de intrare a germenilor
- ex clinic : semne celsiene locale, semne generale
- paraclinic

Tratament
Osteita falangei;
osteitic

- abordul chirurgical este ales astfel incat sa se poata intercepta focarul

- excizia in totalitate a focarului si a partilor moi devitalizate

- daca t osos este ramolit se chiureteaza si se evacueaza
- toaleta chimica
- plaga operatorie se lasa deschisa
- antibioterapie
- in cazul distrugerii massive osoase si de parti moi , singura solutie este
amputatia si lasarea deschisa a bontului de amputatie ce va fi inchis secundar
Osteoartrita interfalangiana:

- incizia si evacuarea puroiului din cavitatea articulara

- excizia focarului
- toaleta chimica
- plaga operatorie se lasa deschisa
- pansament
- imobilizare a razei digitale afectate
- antibioterapie

56. TRAT GANGRENEI CUTANATE EXTENSIVE

reechilibrare hemohidroelectrolitica pre intra si post op
combaterea socului infectios
antibioterapie cu spectru larg, in fct de antibiograma
excizia larga a tesuturilor devitalizate cu deschiderea tuturor cavitatilor purulente
toaleta chimica abundenta si repetata
pansament
imobilizare
acoperirea defectelor cutanate post excizionale dupa 24h sau dupa granulare cu grefe de piele
libera despicata
57. GANGRENA CUTANATA EXTENSIVA : DEF SI ETIO
= necroza tesuturilor tegumentare cu supuratia acestora pe suprafata relative intinse
- are o component microvasculara si septica /toxica
- fenomenele se produc predilect in tegument pt ca tegumentul impreuna cu extremitatile
membrelor au o circulatie de tip terminal a carei obliterare septica / toxica duce la necroza in bloc
a teritoriului respective
Etiologie :

- clostridia
- bacteroides
- enterococ
- streptococ

- stafilococ
- piocianic
- proteus
63. CARACTERISTICILE PANSAMENTELOR LA MANA
va fi bogat, drenant, necompresiv
steril, abordant, protector, nedureros
se mentine asepsia unei plagi in scopul cicatrizarii
se schimba de cate ori e nevoie
imbibarea pansamentului impune schimbarea lui obligatory
58. SINDACTILIA : DEF, CLASIF, DIAG
= alipirea partial / complete a 2/ mai multe degete
repr malformatia congenitala cea mai frecventa a membrelor
se manifesta printr-o lipsa de diferentiere in care degetele nu se separa in apendici individuali
clasificare :

- sindactilia embrionara :

- larga
- stransa

- sindactilia secundara :

- post combustionala
- post traumatica

Diagnostic:
anamneza
ex clinic - alipirea degetelor
se asociaza cu mai multe sindroame :
- apert, Portland, benzilor amniotice
se poate asocia cu : - polidactilia, despicaturile mainii, constrictii inelare, sdr craniofaciale
ex paraclinice
59. SINDACTILIILE EMBRIONARE : DEF, CLASIF, DIAG
= reprezinta o malformatie caract prin lipsa de atrofiere sau persistenta unor forme embrionare si
fetale
- determina alipirea partiala/ complete a 2/ mai multe degete
Clasificare:

Mai pot fi:

- largi: - degetele sunt unite de la baza => varf printr-o singura membrane
- au functionalitate normal
- stranse:

- unghiile pot fi unite dar scheletul este bine individualizat

- au functionalitate scazuta

- simple:
- complexe:

- degetele sunt lipite de tesuturile moi

- oasele degetelor adiacente sunt fuzionate

- complete:
- incomplete:
ajunge la unghie
- complicate :
- fenestrate :
Sindactilia simpla poate fi :

- degetele lipte pe toata lungimea

- piele dintre degete e lipita doar pana la un anumit nivel , nu
- sindr Apert implica mai multe degete
- amniotic, band syndr
- totala/ partial
- complete / incomplete

Diag : - anamneza
ex clinic
ex paraclinic : rx de mana+degete
60. TRAT SINDACTILII
Sindactilia complexa

- eliberarea chirurgicala a degetelor pt a creste functionalitate mainii

separarea degetelor unite prin grefe de piele ce acopera lipsa de tegument

grefele sunt preluate din abd inf
pacientul sa fie in intervalul de varsta 6 luni 2 ani
dupa interventia mana este pusa in gips pana la cot pt protectia grefelor si pt imobiliz??
Membrului
postop :

- departator interdigital ce tb tinut 6 sapt

piele este despicata egal intre cele 2 degete prin incizii in zig zag
se separa doar o margine a degetului pt a nu determina complicatii ischemice
61. MALADIA DUPUYTREN : DEF SI CLASIF
este o afectiune care se manifesta la nivelul palmelor si degetelor si consta in retractia
apronevrozei palmare cu aparitia unor corzi fibroase in tensiune ce vor trage si vor fixa degetele
catre palma
anamneza ;

- evolutie lenta, indelungata, caracter invazix

ex clinic:
- aparitia unor noduli in palma cu evolutie catre bride retractile
- art mainii si degetelor ( metacarpofalangiene si interfalangiene ) se bloca in flexie de diverse
grade
- extensia degetelor este imposibila
- cel mai frecvent sunt afectate degetele 4 si 5
atc pers patologice :

- diabet zaharat, epilepsie, ???

paraclinic: - rx poate sa arate leziuni osteoarticulare in cazurile avansate

62, DUPUYTREN : STADIALIZARE SI TRAT

Tratament:
stadiile initiale : - fizioterapie
- injectarea de preparate cortizonice pt ameliorarea simptomelor
- pt durere anestezice locale ca lidocaina
classic: - trat chirurgical al bridelor contractile
- sunt desenate o serie de incizii palmare prelungite pe fetele volare ale degetelor afectate cu rolul
de a relaxa contracture , se creeaza si reserve tegumentare pt a acoper defectele palmare
dupa interventie :

- fizioterapia pt restabilirea functiei mainii

Tratament NA ( needle aponeurotomy ) tehnica de sectionare a aponevrozei se incizeaza ?

apronevroza palmara afectata cu acul
Stadializare ;

- stadiul 0 fara leziuni

- stadiul N noduli palmari cu instalarea diformitatii in flexie
- stadiul I flexie totala in 0-45 grade
- stadiul II - flexie totala intre 45-90
- stadiul III- flexie totala intre 90-135
- stadiul IV- flexie > 135