Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 7 ( 11/11/2013):

Calea de atac:
Contenciosul administrativ are un specific in ceea ce priveste calea de atac. In
cazul contenciosului, avem la dispozitie doar recursul, ca posibila cale de atac.
Astfel, contenciosul se structureaza pe ideea fond-recurs.
Apelul este devolutiv ( accepta orice motiv, daca ti se pare ca solutia nu e
corecta). In schimb, recursul cuprinde cele 8 motive de recurs cuprinse in Codul
de Procedura Civila, putand fii invocat doar in cazul in care litigiul ridica una din
cele motive.
Astfel, in fond se pronunta o sentinta. Instanta are 30 de zile pentru redactarea
hotararii. Termenul este de recomandare, asa ca acesta se poate prelungi. Dupa
redactare, se trece la comunicare. Solutia motivata se comunica partilor astfel
vor curge cele 15 zile pentru recurs. In caz de recurs, dosarul merge la curtea
superioara, unde se fixeaza termenul de judecata.
In ceea ce priveste recursul, nu se admin probe noi, cu exceptia inscrisurilor. Cu
privire la exceptii, se pot ridica numai exceptiile de ordine publica. In fine, in
concluzie se ridica argumente doar privind acele motive care vizeaza recursul.
Astfel, recursul de obicei, dureaza un termen. Decizia in cazul recursului va fi
irevocabila. Astfel, solutiile din recurs pot sa sune in felul urmator:
ex: prin sentinta se admite actiunea si in consecinta anuleaza AA atacat. Organul
emitent declara recurs. In solutionarea acestuia poate sa fie urmatoarele solutii:
- sa respinga recursul;
- se admite recursul - se reia judecata ( instanta de recurs caseaza decizia
si trimite cauza la tribunal, inapoi spre judecata)/ sa modifice sentinta s-a
judecat pe fond, dar nu e corecta solutia, deci aceasta va fi schimbata.
Cum se executa hotararile de contencios?
Hotararile de contencios se pun in executare in functie de ce prevad ele.
1) solutia anuleaza un act administrativ nu e succeptibila de executare silita
actul va fi anulat si atat nu va presupune o executare materiala;
2) obliga administratia sa plateasca reclamantului suma de X se apeleaza la
executorul judecatoresc in aceasta materie Autoritatiile Publice au un
termen de gratie 6 luni in care trebuie sa faca rost de fonduri;
3) e obligata sa faca ceva in favoarea reclamantului sa elibereze o
adeverinta - se face o cerere pentru eliberare, iar daca nu se primeste
raspuns, in termenul de prescriptie pentru executarea hotararilor ( 3 ani),
se face o cerere de amendare ( si de despagubiri, eventual), impotriva
conducatorului autoritatii/ persoana obligata ca persoana fizica, de la care
vei cere o amenda ( 20% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere), se pot cere si despagubiri pentru prejudiciul cauzat
de intarziere.
Exemplu: - speta cu Crinuta si Ancuta:
Exista o hotarare irevocabila impotriva Autoritatii Nationale pentru
Restituirea Proprietatii obligata sa emita in favoarea unei persoane un titlu de
despagubire cuprinzand o suma de bani. Se face cerere si nu se obtine titlu de
despagubiri. Ce e de facut? Cerere de amendare si eventual de despagubiri. Se
face astfel o cerere catre ANRP, neemitandu-se titlu, s-a facut cerere de
amendare catre conducatorul autoritatii. La primul termen de judecata, Ancuta
spune ca ea cu 10 zile a fost data afara, iar noul conducator e Crinuta. Avem 2
cereri diferite cererea de amendare si cererea de despagubiri ele au naturi

juridice diferite ceri sa fii despagubit pentru ca ai suferit un prejudiciu; cererea


de amendare este facuta ca sa-ti emita actul ( este un mijloc de presiune/ de
constrangere) atfel, cererea de amendare poate sa fie indreptata numai
impotriva conducatorului in functie, deci impotriva noului conducator. In schimb,
cererea de despagubiri, ar trebui impartita pana la eliberarea din functie a
conducatorului vechi, prejudiciul a fost cauzat de conducatorul vechi; de la
numirea in functie a celui nou, prejudiciul intra in sarcina lui. Este de discutat
daca nu ar trebui sa aiba si noul conducator 30 de zile pentru solutionarea cererii.
EXCEPTIA DE NELEGALITATE:
- exceptia de nelegalitate poate fi ridicata in situatia in care una dintre parti
isi intemeiaza pretentiile pe un act administrativ, nelegal. Cealalta parte il
poate ataca cu exceptia de nelegalitate.
ex: B construieste pe terenul lui A A il da in judecata si are pretentia
oprirea lucrarilor, demolarea constructiei deja ridicata. B se apara invocand
o autorizatie de construire, deci a construit legal, cu buna credinta. A va
ridica astfel exceptia de nelegalitate, invocand ilegalitatea autorizatiei.
Exceptia va fi solutionata printr-o incheiere (hotarari pronuntate pe
parcursul litigiului), prin care se va stabili daca exceptia este admisa/
respinsa. Daca exceptia va fi admisa, aceasta nu va mai avea nicio
relavanta in litigiul in speta ( in acest litigiu nu se va tine cont de
autorizatie, deci, ca si cum aceasta nu ar fi existat). Astfel, exceptia de
nelegalitate are un efect relativ.
- incheierea prinvind exceptia poate fi atacata cu recurs/ cu apel, doar odata
cu fondul.
- astfel, exceptia de nelegalitate poate sa fie invocata intr-un litigiu oricand,
iar incheierea acesteia poate fi atacata doar cu litigiul de fond, indiferent in
ce faza se afla acesta daca acesta se afla in recurs, incheierea cu privire
la exceptie va fi irevocabila.
- efectul exceptiei de nelegalitate este neluarea in seama a actului declarat
nelegal;
- obiectul exceptiei ce acte pot sa fie atacate? Pot sa fie atacate doar
actele individuale ( art. 4(1),(4) actele individuale, nu si cele normative.
De ce nu pot sa fie atacate actele administrative normative prin exceptia
de nelegalitate?
- exceptia de nelegalitate speciala cea intemeiata pe art.18 (2) LCA cu
privire la operatiuni administrative este o exceptie de nelegalitate,
deoarece nu este vorba despre anulare, ci doar despre constatare a
legalitatii; daca se apreciaza ca o operatiune administrativa nu este legala,
se ajunge la inlaturarea avizului nelegal din solutie, si drept urmare a
actului administrativ atacat care este ilegal in cazul unui aviz conform
nelegal. Diferenta dintre cele doua articole este obiectul exceptiei in art.
4 este vorba despre un act, in timp ce in art. 18 este vorba despre o
operatiune administrativa. O alta diferenta o reprezinta momentul in care
exceptia poate sa fie ridicata exceptia de nelegalitate speciala se poate
invoca doar in litigiu de fond. Totodata, exceptia de nelegalitate generala
poate fi invocata in orice fel de proces, in timp ce exceptia speciala, poate
fi invocata doar in litigii de contencios, si doar in acele litigii de contencios
care au ca obiect anularea unui act administrativ.
- exceptia de inexistenta inexistenta este consecinta celor mai grave
ilegalitati ilegalitatiile duse la extrem, in preajma carora orice persoana
isi poate da seama de ilegalitatea actului. Actul nu produce efecte juridice,
prin urmare un act inexistent trebuie ignorat, nici macar nu trebuie atacat.

Totusi, uneori administratia incearca sa-l puna in aplicare cu forta, prin


urmare trebuie sa te aperi cumva. Ex: actele normative nepublicate in MO,
puse in aplicare cu forta. Astfel, exceptia de inexistenta, este o alta
chestiune, separata de exceptia de nelegaliate, prin urmare poate fi
invocata si cu privire la actele normative. Nu poti sa faci actiune in
anularea unui act inexistent.
Exemplu: O persoana de 20 de ani, are un accident de circulatie in Italia. Ajunge
in coma, adica este in stare vegetativa. Este adusa acasa si este incadrat in
gradul 1 de handicap. In situatia asta, legea prevede ca aceasta incadrare se face
printr-un certificat emis de Comisia de Experitiza si Recuperare, aflata la nivel
judetean. Aceste certificate se emit pe un termen de un an, astfel handicapatul
trebuind sa se prezinte la o noua expertiza de la an la an. Nefiind insa constient,
X este declarat incapabil iar tutore este desemnat tatal sau. Totodata, persoanele
aflate in gradul 1 de handicap au dreptul la un ingrijitor personal ( in speta,
mama lui X). Dupa un an, situatia este neschimbata si se prezinta la un nou
control comisia refuza sa-l incadreze intr-un grad de handicap, pentru ca a fost
adoptat de catre Ministrul Sanatatii un ordin care la un art. prevede ca nu vor fi
incadrati in grad de handicap persoanele care au ajuns asa in urma unui accident
de circulatie.

S-ar putea să vă placă și