Sunteți pe pagina 1din 12

Liberalism si democratie Norberto Bobbio

Norberto Bobbio apartine familiei politice si intelectuale a stangii democratice


europene interbelice si calitatea lui de baza ce reiese din operele sale este consecvent
Pt liberalism, diferentele sociale si economice nu sunt un rau in sine, ci semnul
unei unei societati care functioneaza, al unei activitati economice sanatoase
Potrivit lui Bobbio, libertatea si egalitatea sunt, fiecare in parte, valorile
centralale liberalismului, si respectiv, democratiei. Liberalismul este mai degraba o
linie majora a gandirii politice, in timp ce democratia este o metoda deguvernare.
Liberalismul are in vedere ingradirea puterii in scopul promovarii individului, iar
democratia promoveaza individual prin largirea accesului la putere.
Privite istoric, lib. si dem. Sunt procese antitetice: lib isi propune ca tinta
limitarea drastica a domeniului de exercitiu al puterii, in schimb democratia vizeaza
permanenta extindere a acestui domeniu, pana la complete sa se suprapunere cu
scoietatea.
Si lib si dem. Au ca punct de plecare o conceptie individualista asupra
societatii, cu singura, dar complicata deosebire ca nu concep individul inacelasi mod.
De regula, lib. valorizeaza individul sub specia libertatii si a singularitatii
destinului, pe cand democratia isi reprezinta individual sub specia egalitatii si a
destinului solidar.
In acceptia sa cea mai comuna, prin liberalism se intelege o conceptie despre
stat, conform careia statul are puteri si functii limitate; ca atare el se opune statului
absolute.

Prin democratie, se intelege una din numeroasele forme de guvernare, si anume


aceea in care puterea se afla nu in mainile unuia sau ale catorva, ci in mainile tuturor,
sau mai bine zis, ale majoritatii; ca atare, ea se opune formelor autocratice de
guvernare, ca monarhia sau oligarhia.
Antiteza dintre lib si democratie
Este vorba pe de o parte de exigenta de a limita puterea, iar pe de alta parte,
deexigent e a o imparti. Anticii scria Benjamin Constant urmareau o impartirea
puterii sociale intre toti cetatenii. Asta numeau ei libertate. Modernii urmaresc
securitatea posesiunilor private; ei numesc libertate garantiile acordate prin
intermediul unor institutii, acestor posesiuni private
Premisa filosofica esentiala a statului liberal o constituie doctrina
drepturilor omului, care afirma ca omul, toti oamenii fara discriminare, au in mod
natural,anumite drepturi fundamentale, ca dr la viata, la libertate, la siguranta, la
fericire, dr pe care statul treb sa le respecte si sa le garanteze impotriva
oricarei posibile incalcari din partea alctuiva.
Dreptul natural, ca doctrina conform careia exista legi care nu sunt datorate
vointei umane, si care, preced formarea oricarui grup social
Locke, unu dintre parintii liberalismului modern, pleaca de la starea de natura
descrisa ca o stare de libertate perfecta si de egalitate guvernata de o lege denatura,
care ii invata pe toti oamenii care vor sa o consulte ca, fiind toti egali si independenti,
nimeni nu treb sa dauneze vietii, sanatatii, libertatii sau bunurilor altora
Dpdv istoric, statul liberal apare printr-o eroziune continua si progresiva
a puterii absolute a regelui si in perioadele istorice de criza mai acuta, printr-o ruptura
revolutionara.

Dpdv rational, statul liberal este explciat ca rezultat al unui accord intre inidvizi
care sunt liberi in starea initiala si care convin la stabilirea obligatiilor strict necesare
pt o convietuire stabile si pasnica
Afirmarea dr naturale si contractualismul sunt strans legate
Fara individualism, nu exista liberalism
Liberalismul este o doctrina a statului limitat, fie in privinta puterii, fie
in privinta functiilor sale
Pt a desemna primul caz, Notiunea curenta folosita este statul de drept, iar pt
adesemna cel de-al doilea caz este stat minimal
Lib. concepe statul atat ca stat de drept cat si ca stat minimal
Statul liberal se afirma in lupta impotriva statului absolut, in apararea statuluide
drept si imp statului maximal, in apararea statului minimal
Din statul de drept fac parte toate acele mecanisme constitutionale care
impiedica exercitiul aritrar si ilegitim al puterii si impieidca sau descurajeaza abuzul
acesteia sau exercitiul sau illegal: controlul puterii executive de catre puterea
legislative sau controlul guvernului de catre parlament, o autonomie relativa a tuturor
formelor si nivelurilor guvernarii locale fata de guvernarea centrala
Dpdv al individului, din care se pune pb liberalismului, statul e vazut ca un rau
necesar: fiind un rau, chiar daca necesar, statul treb sa intervina cat mai putin posibil
in sfera de actiune a indivizilor.
Si la Kant si la Smith, doctrina limitelor, indatoririlor statului se bazeaza
pe primatul libertatii individului fata de puterea suverana si, in consecinta, pe
subordonarea sarcinilor suveranului, drepturilor sau intereselor individului

Tema libertatii individuale ca unic obiectiv al statului si cea a statului ca mijloc


si nu ca scop in sine
Lib., ca teorie a statului, este modern, in vreme ce democratia, ca forma de
guvernare este antica; dem.
Este definita ca guvernare a celor multi, a majoritatii sau a celor saraci, o guvernare a
poporului.
In sensul lor larg, cand se extind la sfera economica, lib si egalitatea sunt
valorianititetice, in sensul ca nu se poate actualiza pe deplin una dintre ele,
faralimitarea sensibila a celeilalte: o societate liberala si de liber schimb esteinevitabil
inegalitara; tot astfel, o societate egalitara este in mod inevitabilneliberala.
Conceptia liberala este individualista, conflictuala si pluralista, in timp
ceconceptia egalitara este totalizanta, armonioasa si monista
Pt liberal, principalul obiectiv este expansiunea personalitatii individuale,
chiar daca dezvoltarea personalitatii mai bogate si inzestrate se poate face
indtreimentul dezvoltarii personalitatii mai sarace si mai putin inzestrate; ptegalitar,
princ obiectiv este dezv comunitatii in ansamblul ei, chiar cu pretulreducerii sferei de
libertate a particularilor
Sg forma de egalitate care este compatibila cu libertatea este egalitatea
inlibertate: ceea ce inseamna ca oricine treb sa se bucure de o libertatecompatibila cu
lib celuilalt si sa poate face tot cea ce nu lezeaza egala libertatea celorlalti. Aceasta
forma de egalitate a inspirat 2 principii fundamentale careau fost enuntate in norme
constitutionale: egalitatea in fata legii si egalitatea in drepturi
Liberalismul si democratia sunt destinate sa nu se intalneasca

Lib este compatibil cu dem, dar democratia poate fi cons ca o dezv naturala
astatului liberal, insa doar daca ea nu este privita din perspec idealului sauegalitar, ci
din perspec formulei sale politice, care este suveranitatea populara
S-a ajuns la o asemenea interdependenta intre cele doua, incat, daca la inceputsau putut forma state liberale care nu erau democratice, astazi, nu ar mai puteafi
concepute state liberale nedemocratice, si nici state democratice, care sa nufie si
liberale. Astazi, metoda democratic este necesara pt pastrarea dr fundamentale ale
persoanei, care stau la baza statului liberal.
Pastrarea acetsor drepturi este necesara pt o functionare corecta a metodei
democratice.
Idealurile liberale si metoda democratic s-au intrepatruns in asa masura
Inevolutia lor incat, astazi, numai statele care au luat fiinta prin revolutii
liberalesunt democratice si numai statele democratice protejeaza dr omului;
toatestatele autoritare din lume sunt deopotriva antiliberale si antidemocratice
Legatura

reciproca

dintre

liberalism

si

democratie

eszte

posibila

deoareceambele au acelasi punct e plecare: individual


Intreaga

istorie

gandirii

politice

este

dominate

de

mare

dihotomie:organicism si individualism(atomism). Cu aproximatie, organicismul este


antic,iar individualismul modern
In vreme ce organicismul cons statul ca un imens copr alc din part
icecontribuie, fiecare dupa propria destinatie impreuna cu toate celelalte la
viataintregului, fara sa atribuie totusi nicio autonomie indivizilor particulari
;individualismul cons statul ca un ansamblu de indivizi si ca un rez al activitatiilor si
al raporturilor pe care le stabilesc intre ei.

Principiul constitutive aloragnicismului a fost formulta o data pt totdeauna de


Aristotel, in primele pagini ale Politicii
Pt a gasi o teorie individualista complete, este nevoie sa ajungem pana la
Hobbes, care porneste de la ipoteza unei stari de natura in care existanumai indivizi
separate unii de altii de pasiunile si intersele lor contradictorii siconstransi sa se
reuneasca de comuna cord intr-o societate politica pt a evitadsitrugerea reciproca
Atat individualismul liberal cat si cel democratic iau nastere in opzitie
cudiferitele forme de organicism, prin intermediul a 2 procede diferite: prin perimarea
totalitatii si prin dizolvarea interna a unitatii globale compacte.
De-a lungul sec al XIX, procesul de liberalizare si cel de democratizare
aucontinuat sa se dezvolte cand impreuna, cand separate, dupa cum extinderea
sufragiului era cons o integrare necesara a statului liberal sau un obstacol incalea
dezvoltarii lui, o crestere sau o diminuare a libertatii.
Raportul dintre liberalism si democratie poate fi:
a.Lib si idem sunt compatibile si deci compozabile, in sensul ca poate existaun
stat liberal si democratic fara a se exclude, insa in acest fel un stat liberalsi
nedemocratic sau un stat democratic si neoliberal rap de posibilitate
b.Lib si democratia sunt opuse, in sensul ca dem dusa pana la consecintelesale
extreme sfarseste prin a distruge statul liberal rap de imposibilitatec.
Lib s idem sut legate in mod necesar, in sensul ca numai dem este in masurasa
realizeze pe deplin idealurile liberale si numai statul liberal poate ficonditiia
actualizarii democratiei rap de necesitate

Tirania majoritatii
Cele doua aripi ale liberalismului European, cea conservatoare si cea radicalsunt f
bine reprezentate de 2 autori liberali majori din sec trecut, si anume:Alexis de
Toqueville si John Stuart Mill. In ciuda diferentelor de traditie,cultura si temperament,
opera lor repr intrutotul ceea ce era comun in cele 2traditii princ ale gandirii liberale
europene, cea engleza sic ea franceza Toqueville a fost mai degraba liberal si nu
democrat. Era ferm convins ca libreligioasa si morala, mai mult decat cea economica,
repr baza oricarei vieticivile. Toata viata a fost muncit de intrebarea daca va putea
supravietuilibertatea

in

societatatea

dmocratica

si

cum?In

limbajul

lui

Toqueville,democratie inseamna pe de o parte acea forma de guvernare in care


toti participa la lucrul public si care e contrariu aristocratiei sip e de alta
parte,societatea care se inspira din idelaul de egalitate si care va sfarsi prin a
inghitisocietatile

traditionale

fondate

pe

ordine

ierarhica

de

neschimbat.Amenintarea la adresa democratiei ca forma de guvernare etse pt


Toqueville cade altfel si pt Mill tirania majoritatii: pericolul ca democratia sa evolueze
ca oactualizare progresiva a idealului egalitar este nivelarea, care conduce
ladespotism. Privind democratia ca pe o exaltare a valorii de egalitate, poilice
sisociale,Toqueville se dovedeste a fi adesea un autor liberal si nu unuldemocrat. El
aseaza lib individului inaintea egalitatii sociale avand convingereaca poparele
democratice nu traiesc pt egalitate, astfel incat, chiar daca vor egalitate in libertate,
ele vor vrea, atunci cand nu o pot obtine pe aceasta siegalitatea in sclavie.
Tirania majoritatii este un principiu care acorda mai multa importanta
forteinumarului decat individualitatii particulare. mai multi oameni la un loc suntmai
luminati si mai intelepti decat unul singur, numarul prevaland asupracalitatii. Pt un
liberal ca Toqueville, puterea este mereu nefasta. Pb politica prinexcelenta este cea
relative nu atat la cine detine puterea, cat la modul in careeste controlata si limitat
aceasta. Cand se acorda unei puteri oarecare, indif ca este vb de un rege sau un

popor,de o democratie sau de o aristocratie, dr si posibilitatea de a face orice


=germenele tiraniei Toqueville simtea totala nepotrivire intre idealul liberal, pt care
ceea ceconteaza este independeta persoane in sfera morala si sentimental si
idealulegalitar, care vrea o societate compusa din indivizi asemanatori in
privintaaspiratiilor, a gusturilor, a nevoilor si a conditiilor Spre deosebire de
Toqueville, Millera si liberal si democrat: el cons democratiaca o edzvoltare
fireasca si consecventa a principiilor liberale. Mill este un utilitarist declarat si
convins; Mill intelegea fericirea ca placer, caabsenta a durerii.
De altfel, utilitarismul este preocupat nu de utilitateaindividului separata de cea
a altor indivizi, ce de utilitate sociala La fel ca si Toqueville, Mill se temea de tirania
majoritatii si o cons unul dintre pericolele de care societatea treb sa se pazeasca
Cea mai buna forma de guvernare este democratia reprezentativa careconstituie
urmarea naturala a unui stat care vrea sa asigure cetatenilor sailibertatea maxima\
Cea mai buna guvernare libera este cea in care toti participa la
beneficiullibertatii. Unul dintre remediile ce pot fi aduse tiraniie majoritatii este ca
laalegeri sa participe si clasele populare. Participarea la vot are o mare
putereeducative In afara de cei care dau faliment, si de debitorii periculosi, Mill ii
exclude de ledreptul de vot pe analfabeti si pe cersetori. Mill este favorabil votului
feminine. Femeile au mai mare nevoie de vot decat barbatii, intrucat, fiind mai slabe
dpdvfizic, ele depind pt protectia lor de societate si de lege
Al doilea remediu impotriva tiraniie majoritatii consta pt Mill intr-o schimbarea
sistemului electoral, adica in trecerea de la sistemul majoritar la sist proportional.
Incepand cu cea de-a doua jumatate a sec trecut, a avut loc intrarea pe
scena politica a

miscarii

muncitoresti,

care s-a

inspirat

tot

mai

mult

din doctrinelesocialiste, opuse celor liberale, fara a refuza in schimb metoda


democratic.

Exista

un

criteriu

distinctive

constant

si

determinant

care

separa

doctrinasocialista de toate celelalte: critica proprietatii private ca sursa princ


ainegalitatii dintre oameni si eliminarea ei totala sau partial ca proiect alsocietatii
viitoare.
In vreme ce raportul dintre liberalism si socialism a fost unul de opozitie
neta,rap dintre socialism si democratie a fost mai degraba, inca de la inceput, unulde
complementaritate, asa cum fusese pana atunci rap dintre democratie siliberalism.
Socialismul cons ca incompatibil cu liberalismul, nu era deloc incompatibil
cudemocratia.
Pt a intari leg de compatibilitate dintre socialism si democratie, aufost avansate
2 teze: s-a afirmat ca procesul de democratizare ar fi produsconstituirea unei societati
socialiste, bazate pe transf institutiie proprietatii si pecolectivizarea princ mijloace de
productie; in al doilea rand s-a avansat ideea canumai odata cu constituirea soc
socialiste s-ar fi consolidat si largit participarea politica si ar fi devenit
posibila realizarea pe deplin a democratiei.
Pe bazaacestor 2 teze, rel indisolubila dintre democratie si socialism a fost
infatisatadin perspec princ curenteale socialismului ca o conditie necesara a
constituiriisoc socialiste, iar din perspec curentelor democratice ca o conditie a
dezvdemocratiei insesi. In favoarea superioritatii democratiei socialiste fata de cea
liberala exista maimulte argumente: in vreme ce democratia liberala s-a nascut
ca democratiereprezentativa, democratia socialista va fi o democratie directa ,
farareprezentanti.
In plus, in vreme ce in democratia liberal dr poporului de a participa direct sau
indirect la deciziile politice nu este insotit de o distribuiremai echitabila a puterii
economice, in democratia socialista aceasta distribuiremai echitabila devine unul

dintre primele obiective ale schimbarii regimului economic, realizand idealul ultimo
al democratiei care este deplina egalitateintre oameni.
Faptul ca miscari politice atat de diferite, precum cea liberala sic ea socialistaau
imbratisat idealul democratic, democratia este un fel de numitor comun altuturor
regimurilor care s-au dezvoltat in tari mai avansate dpdv economic si politic. Nu
trebuie totusi sa credem ca notiunea de democratie a ramas aceeasiin trecerea de la
democratia liberala la cea sociala.
Dem sociala pretinde ca e superioara in rap cu cea liberal, fiindca a
inserat propria declaratie de drepturi, dr sociale, care se adauga dr de libertate; fata
dedemocratia socialista, in schimb, ea este numai o prima faza.
Aparitia si raspandirea doctrinelor si miscarilor socialiste ca si alianta
acestoracu partidele democratice au redeschis conflictul istoric dintre liberalism
sidemocratie.
Prin

neoliberalism

se

intelege

astazi

in

rpimul

rand

dcotrina

economica,consecventa, liberalismul politici fiind doar o modalitate de actualizare


aacestuia, nu mereu necesara.
Diferenta dintre cele 2 princiopii devine mai clara daca ne imaginam cui li
seopun ele: democratia se opune guvernarii autoritare, iar lib. totalitarismului.
Nucleul liberalismului classic: o teorie a limitelor puterilor statului, derivate
din presupunerea drepturilor sau intereselor individului, precedente formarii
puterii politice, dintre care nu poate lipsi dr la propr individuala.
Lib. este doctrina statului minimal. Spre deosebire de anarhisti, pt care
statuleste raul absolute si deci treb eliminate, liberalii cred ca statul este tot un rau,dar
unul necesar si de aceea el treb conservat intre anumite limite pe cai posibilrestranse.
3autori liberali: Pierre Manent, Karl, Popper, Ludwig von Misess

Pierre Manent vedea in democratie un sistem care nu mai are absolute


niciunconcurent ideologic credibil . Devenita unica, democratia pare a pierde
chiar calitatea de regim in masura in care acesta presupune multiplicitatea.

Dem

este un mijloc prin care se incerca evitarea cu orice prt a tiraniei


Ludwig von Misses: dem si piata auin comun alegerea. Dar, in vreme
cealegerea

democratic

este

un

rara,

desfasurata

la

interval

precise

determinate,alegerea consumatorului este cotidiana, orientata de preferinte si


gusturiimposibil de reglementat. Dem este schita imperfecta a alegerii zilnice.
Dem nu mai este regim politic,ci religie; dem nu este regim politic, ci mijloc
de a evita violenta; dem nu esteregim politic, ci incarnarea imperfecta a pietei.
Dem. este o religie (Manent), un banal mijloc (Popper), o anticipare a
pieteilibere (Misses). Solutia conservatoare afirma ca democratia ajunsa religie a unei
vointe slabe,care se vrea pe sine se incoroneaza cu un discurs de tip istoric care treb
saevoce evolutia intelectuala a regimului numit democratie. Solutia social-democrata
sustine ca dem. secreta un discurs in care este conditionata derecunoasterea erorii
proiectului utopic. Sol libertariana vede in dem. acel popasintermediary al unei vointe
tari a carei forta deplina s-a manifestat abia in piatalibera
Stanga a fost intotdeauna progresista, a crezut in perfectibilitatea omului si
asocietatii, in timp ce dreapta a fost mai sceptica si a pus accentual pe ordine,a
acceptat inegalitatilesi nu a redus gandirea politica la rationalismulexclusivist; pe plan
economic, stanga a sustinut interesele muncitorilor si a preconizat interventia statului
in mecanismul pietei, in timp ce dreapta aincurajat initiativa particulara si dezvoltarea
economiei de piata.
De la o vremeinsa, stanga politica ainceput sa se combine cu dreapta
economica, iar dreapta politica a acceptat principii din arsenalul stangii economice.

O def a democratiei: forma de guvernamant constituita din reguli care


permitrezolvarea conflictelor sociale fara a fi nevoie sa se faca apel la violenta.
Distinctia stanga-dreapta se bazeaza pe distinctia intre sacru si profane,
stangainclinand de regula spre ateism.