Sunteți pe pagina 1din 3

Fericire practica versus fericire comerciala

Autor: psychologies

Una dintre cele mai eficace metode de atragere a consumatorilor descoperite de


mass-media in ultimii ani este comercializarea emotiilor. Nu se mai vand
produse, se vand emotii, se comercializeaza stari, se impun standarde, si, astfel,
de ce nu ar deveni si fericirea comerciala?

Goana dupa fericire


se bucura de toata atentia reflectoarelor in timp ce zilnic oamenii experimenteaza o gama vasta de
emotii care nu cuprind doar placerea si bucuria. Tristetea, descurajarea, nostalgia, depresia fac parte din
natura umana, iar cei ce au curajul sa le recunoasca nu trebuie stigmatizati astfel incat sa dezvolte
sentimente de vinovatie, doar pentru ca au si momente mai putin bune.
Este in regula ca barometrul emotiilor noastre sa nu se pastreze doar in zona starii de bine. Statul in trafic,
munca de birou, administrarea banilor, interactiunea cu ceilalti, lipsa timpului liber, invita la parcurgerea
unei game vaste de stari sufletesti care nu trebuie ascunse pentru a mentine aparentele ci dimpotriva,
trebuie acceptate, digerate, eliberate.
Intr-un asemenea context, transformarea fericirii intr-o valoare masurabila poate aduce cu sine devierea
atentiei de la calitatea trairilor catre standardizarea si cantitatea acestora.

Status: eu si fericirea its complicated


Se spune, pe buna dreptate, ca relatia fiecaruia dintre noi cu fericirea este unica, personala si se continua
dincolo de cuvinte. In acest mod se contureaza lumea interna a dialogului cu propriul eu, un dialog al
sinceritatii unde semintele fericirii pot gasi teren fertil.
Pe acest teren fertil cel care are tot ceea ce isi doreste viseaza cu vinovatie la lucruri simple, cel care are o
meserie de succes tanjeste dupa timp liber, cel ce nu se ajunge cu banii de la o luna la alta si-ar dori un
figider plin si cateva haine noi etc Alchimizarea fericirii incepe cu sinceritate fata de noi insine.
Practicarea sinceritatii fata de propria persoana este utila nu numai pentru a cobori fericirea de pe soclul
comercial ci si pentru mentinea unei anumite igiene psihice.
Adesea purtam cu noi bagaje cu traume sau amintiri vechi care nu ne mai sunt de folos, comportamente
imprumutate din familia de origine, repere educationale pe care le putem imbunatati si care ne pot duce
mai aproape de fericirea practica.

Educatia
Dincolo de modelul emotiilor si atitudinilor pozitive, copiii identifica si observa in comportamentul parintilor o
emotie legata direct de sentimentul de securitate: ingrijorarea.
Parintii isi picura inconstient propriile frici in invataturile pe care le transmit copiilor, iar copiii invata ca
seriozitatea si maturizarea inseamna printre altele si ingrijorare cu privire la ziua de maine.
Astfel, copiii devin adultii care in timp ce gusta din cupa fericirii se gandesc continuu la tot felul de scenarii
despre ziua de maine.
Impactul modelului parental ne influenteaza capacitatea de a accesa fericirea, si pe masura ce este
constientizat si imbunatatit creeaza loc unor atitudinii si comportamente noi, ce tin de alegerea proprie,
personala, nu de identificarea inconstienta cu comportamentul parintelui.

Perceptia realitatii inconjuratoare


Capacitatea de a percepe frumosul in lumea inconjuratoare este legata de structurarea lumii noastre
interne. In directa legatura cu educatia, perceptia lumii se formeaza in functie de modul in care copilul
relationeaza cu obiectele descoperite in jurul sau.
Daca acestea ii sunt prezentate ca fiind frumoase, prietenoase, perceptia va fi una favorabila. Un copil
poate iubi natura, ii poate aprecia frumusetea daca este invatat ca natura este prietenoasa, merita sa fie
descoperita si este facinanta. Daca natura ii este prezentata ca un loc plin de pericole, el nu va fi capabil sa
ii descopere frumusetea.
Elaborarea frustrarii
Ideologia consumista a fericirii conjuga de multe ori bucuria lui a fi cu a avea. Astfel, micile placeri de zi
cu zi, entuziasmul, bucuriile marunte intra in competitie nedreapta cu standarde ce nasc dorinte artificiale:
a iesi in evidenta, a fi in pas cu moda, a achiziona ce e nou, a frecventa anumite locuri.
Frustrarea indusa de incapacitatea de a respecta pasii grabiti ai societatii ii determina adesea pe oameni
sa se indeparteze de ideea ca ar putea fi fericiti.

Constientizarea acestui proces este un prim pas catre recastigarea capacitatii de a alege. Alegerea de a
intelege ce anume ne frustreaza cu adevarat si analiza atenta a standardelor externe ne pot ajuta sa
constientizam cat anume ne dorim fericire comerciala si cat anume ne dorim fericire practica.

Intretinerea gradinii sufletului


Unii oameni se simt fericiti atunci cand merg la pescuit, altii cand citesc sau cand au ocazia sa se
intalneasca cu familia. Fericirea naturala, practica, vine la sfarsitul unei zile, sub forma de multumire
sufleteasca, vitalitate.
Mai putin conteaza daca decorul nu arata ca in povesti, daca hainele nu sunt ca scoase din cutie ci
asudate de jocul pe iarba, daca terasa din parc nu are acelasi confort ca un rastaurant luxos sau daca ne
murdarim pana la urechi cand mancam o felie de pepene.
Conteaza cu adevarat daca ceea ce simtim in astfel de momente se transforma in combustibil si pofta de
viata, daca trecutul si viitorul se estompeaza lasand in scena doar frumusetea momentului prezent.
Autor: Monica Burcea