COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

Indivizii nu-si satisfac nevoile la ntmplare, ci le ierarhizeaza. Ordonarea preferintelor

consumatorului are n vedere construirea unor programe de consum. Programul de consum
reprezinta diferite combinatii ntre bunurile x, y, z, etc. si de la care consumatorul asteapta sa obtina
o anumita satisfactie agregata (satisfactia totala rezulta din combinarea utilitatilor. Aceasta
combinatie este determinata de:
-

determinari socio-profesionale;

caracteristicile psihice ale individului;

obiceiuri, gusturi si preferintele individului;

reclama si sondajele de opinie.

Deci exista mai multe combinatii de consum care asigura o stare de indiferenta. Profitul la
care are acces consumatorul si combinatia de marfuri pe care o va alege sunt determinate 111h73b
de venit si de preturile platite.
Pentru a prezenta diferitele programe de consum se alege modelul analizei "curbelor de
indiferenta".
CURBA DE INDIFEREN: reprezinta curba care reuneste ansamblul combinatiilor dintre
bunurile X si Y de la care consumatorul asteapta sa obtina acelasi nivel de satisfactie(numita isophelima= termen mprumutat din limba greaca care nseamna (aceeasi satisfactie)).
Prin curbele de indiferenta consumatorul si poate ierarhiza preferintele, descriind practic o
infinitate de curbe care asigura diferite niveluri de satisfactie.
In concluzie "curba de indiferenta " arata diferitele situatii de consum care prezinta egala
importanta pentru consumator, dar nu arata efectiv la care combinatie de consum se fixeaza n mod
concret consumatorul; asta deoarece situatia concreta de consum depinde de venitul consumatorului
si de pretul marfurilor.
PROPRIETILE CURBELOR DE INDIFERENTA:
a) se manifesta
Utilitatea economica sintetizeaza importanta, pretuirea pe care o persoana o acorda la un
moment dat si n conditii determinate, flecarei unitati dintr-o multime de bunuri identice. Utilitatea
este expresia intensitatii nevoii pe care o resimte la un moment dat un consumator de a dobndii si
consuma o cantitate definita din bunul respectiv. Utilitatea arata importanta pe care un consumator
o da unei doze din bunul respectiv la un moment dat ca urmare a satisfactiei pe care se asteapta s-o
obtina prin consum. Pentru un individ satisfactia resimtita prin consumarea primei unitati dintr-un
bun economic dat este mai ridicata dect pentru cele pe care le consuma dupa aceea.
Satisfactia pe care o aduce fiecare unitate consumata suplimentar dintr-un bun se numeste
utilitate marginala (Um).
Satisfactia resimtita din consumarea tuturor unitatilor unei multimi de bunuri de acelasi fel
reprezinta utilitatea totala (UT)

UTn = Uml + Um2 + ..... + Umn

Deci fiecare individ acorda n mod subiectiv un numar de unitati pentru fiecare doza
consumata dintr-un bun.
FORMULE DE CALCUL:

unde: UT = utilitatea totala;

Ui = utilitatea individuala;
j = numarul de unitati consumate;
Um = utilitatea marginala;
Qj = cantitatea consumata din bunul j,
Relatia dintre utilitatea totala (UT) si utilitatea marginala (Um)
Nr. portocale consumate

UT

4 ':
79
10
10

4
3
2
1
0

10

10

1
2
3
4
5

Um

1. In cazul n care un bun economic nu mai este cerut de consumatori, ce utilitate poate avea
el:
a) pozitiva;
b) negativa;
c) zero.
2. Din punctul dumneavoastra de vedere aprecierea utilitatii economice a unui bun are:
a) un caracter subiectiv;
b) un caracter obiectiv;
c) o nsusire intrinseca;
d) att un caracter obiectiv cat si unul subiectiv.
3. Utilitatea totala resimtita de catre un consumator, prin consumarea unor cantitati
suplimentare din bunul x este descrescatoare atunci cnd:
a) bunul este cumparat pe credit;
b) bunul a fost cumparat, dar nu a fost consumat pentru motive independente de vointa sa;
c) cantitatile consumate peste un anumit nivel nu-i mai sunt necesare, provocnd o
insatisfactie.
4. Utilitatea totala resimtita de catre un consumator, prin consumarea unor cantitati
suplimentare din bunul x este descrescatoare atunci cnd:
a)

necesita masurarea cu exactitate a utilitatii;

b) presupune existenta unor posibilitati de ordonare a preferintelor consumatorilor;

c) este, n general, mai mult restrictiva dect analiza si masurarea propriu-zisa a utilitatii.
5.
Cnd utilitatea marginala a bunului X este pozitiva, dar descrescatoare, utilitatea totala
resimtita de catre consumator prin marimea cantitatii consumate din bunul respectiv:
a)

creste;

b) scade;
c) ramne neschimbata.
6) Daca n anumite conditii spatio-temporale, utilitatea totala este negativa (individul obtine
insatisfactie prin consumul abuziv, de exemplu al unei bauturi alcoolice), atunci utilitatea marginala
va fi:
a) pozitiva, dar descrescatoare;
b) nula;
c) negativa.
7) Daca rata marginala de substitutie a bunului X prin Y (RMSx/y) este mai ridicata pentru
consumatorul A, dect pentru consumatorul B, consumatorul A, pentru a face un schimb avantajos
va ceda:
a) o unitate din X pentru a obtine de la B mai mult de o unitate din Y;
b) o unitate din Y pentru a obtine de la B mai mult de o unitate din X;
c) obtine avantaj si cnd cedeaza 1x contra ly ly contra 1x;
d) raspunsul logic este imposibil fara a oferi si alte informatii suplimentare.
8) Afirmatia "La punctul de echilibru, utilitatea pe care un consumator o obtine de pe urma
ultimei unitati cumparate si consumate din bunurile X, Y, Z este aceeasi", o considerati:
a) falsa;
b) adevarata;
c) adevarata sau falsa n raport cu marimea venitului disponibil al consumatorului ?
d) adevarata sau falsa n raport cu preturile unitare ale celor trei bunuri economice marfare?
e) adevarata sau falsa n raport de situatia familiala, nivelul cultural si intensitatea nevoilor
consumatorului n cauza?
9) Daca, pentru un consumator A, raportul Umx/Umy este mai mare dect raportul
Umx/Umy, pentru consumatorul B, o tranzactie intre A si B este avantajoasa pentru A daca:
a) cedeaza o unitate X contra mai mult de o unitate Y pe care i-o furnizeaza B;
b) cedeaza o unitate din Y n schimbul a mai mult de o unitate din X pe care i-o furnizeaza B;
c) este n avantaj, fie ca cedeaza o unitate din schimbul unei unitati din, fie o unitate X n
schimbul unei unitati din Y;

d) informatia disponibila este insuficenta pentru a fundamenta un raspuns pertinent.

10) Popescu achizitioneaza n fiecare saptamna 5 hamburgheri la pretul de 3000 u.m.
fiecare, 10 pahare cu cafea a 500 u.m. fiecare si 5 pateuri cu brnza a 600 u.m. fiecare, dar nu
cumpara sandviciuri cu brnza la pretul de 700 u.m. fiecare. Ce puteti deduce cu privire la utilitatea
marginala a acestor bunuri n aprecierea lui Popescu?
Raspuns:
Umg hamburgher/3000 u.m. = Umg a paharului de cafea/500 u.m. = Umg a pateului/600
u.m.
Umg sandviciuri/700 < Umg hamburgher/3000
Concluzie: Umg a fiecarua din 5 hamburgheri este identica si pentru fiecare din cele 10
pahare cu cafea si 5 pateuri.