Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE TIIE
DOMENIUL C.S.A
PROGRAMUL DE STUDIU CHIMIE
FORMA DE NVMNT ZI
Compui tehnici
anorganici
ORADEA
2013
Crbuni
Profesor: FODOR ALEXANDRINA
Student:
STASIUC CARMEN ADINA
ORADEA
2013
Crbuni
Crbunele este o roc sedimentar caustobiolitic, ce provine din
incarbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfsoar lent, n
lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni i temperaturi ridicate, ce depind de
adncimea la care se afl acumulrile vegetale.
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.gorjeanul.ro/wpcontent/uploads/2014/09/carbune1.jpg&imgrefurl=http://www.gorjeanul.ro/tag/carb
une-confiscat&h=425&w=640&tbnid=pqsX7yJTQu3QM:&zoom=1&docid=E_AVevlZn_phKM&ei=zX7jVPHqHtLraOLzgMAO&tbm=is
ch&ved=0CCMQMygAMAA
http://lh5.ggpht.com/_GBgyV6XHxiQ/SiMWNXt87I/AAAAAAAAE2c/bRaiiecMr6k/s640/IMG_0591.JPG
Dup moartea lor aceste plante se scufundau n mlatin unde fiind izolate
de aerul atmosferic urmeaz o serie de procese anaerobe, n primele faze se
formeaz turba.
Prin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu sedimente, crenduse temperaturi i presiuni ridicate, care intensific procesele de ncarbonizare,
presiunea elimin apa din turb astfel ia natere crbunele brun.
Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu eliminarea apei
din crbunele brun rezultnd crbunii cu cea mai mare putere calorific, huila i n
final antracitul care este n acelai timp i crbunele cel mai vechi. La antracit
procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %.
Zcmintele de huil s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani n urm,
constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului.
Crbunele brun este un crbune mai tnr formndu-se n urm cu 2,5 - 65 milioane
de ani.
Compoziia crbunilor se exprim parial in elemente chimice: carbon,
hidrogen, azot, oxigen i sulf.
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/CHNOPS.svg/2000px
-CHNOPS.svg.png
Compoziia se poate exprima ca:
http://topu.ro/wp-content/uploads/2014/06/carbune.jpg
Sub influena aerului atmosferic, umiditaii i microorgansmelor aerobe,
depozitele de material vegetal s-au transformat in turbri. Dup izolarea turbriilor
datorita micarilor pe vertical ale bazinelor in cursul perioadei geologice, au avut
loc transformri chimice ale turbei, in sensul imbogirii in carbon i reducerii
carbune bitumos
s-au format prin depuneri de-a lungul trmului mrii pe distane mari , in condi ii
paralice: ca urmare zcmntul este format dintr-un numr de strate de grosimi
diferite.
Complexele afiliate platformelor sunt formate in condiiile limnice i sunt
constituite , in general , dintr-un numr mic de strate de form lenticular i de
grosimi relativ reduse.
Complexele de tranziie sunt cele care au suferit treceri de la condiiile paralice
la cele limnice sau invers, deci reprezint o combinaie intre tipurile afiliate
platformelor i cele afiliate geosinclinalelor.
Turba
Crbunele brun este un crbune mai vechi, din Paleogen. Conine 60 - 78 %
carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multe materii volatile. n
momentul extraciei conine 30 - 45 % umiditate.
Are o putere calorific de 6 - 18 MJ/kg Este mult folosit, n special lignitul, care
se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n bazinul Olteniei, n scopuri
energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune.
Carbune brun
Crbunele brun huilos este un crbune specific Romniei, are aspect de huil,
ns putere calorific sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huil. Este
folosit n scopuri energetice.
Huila
Antracitul este cel mai vechi crbune, datnd din Jurasic. Conine 92 - 98 %
carbon n masa combustibil, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce l face
foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie fcut cu un combustibil de suport, care
s-l aduc la temperatura de 800 C, temperatura de aprindere a carbonului. n
momentul extraciei conine 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorific de 20 - 25
MJ/kg. Datorit aprinderii dificile este puin folosit n energetic, fiind folosit n
industria chimic la producerea electrozilor.
La sfrsitul secolului XIX crbunii au avut un rol important n dezvoltarea
industriei (secolul crbunilor). A fost utilizat pe scar larg ca si combustibil pentru
Motorul cu aburi (realizat de James Watt).
antracit
Utilizarea pe scar larg a crbunilor:
Obtinerea cocsului rezultat n urma procesului de carbonizare la temperaturi
nalte, prin distiilarea crbunelui n lipsa oxigenului. Cocsul este utilizat drept
combustibil n siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel, sunt necesare 600kg
cocs), ca materie prim sau produs auxiliar la fabricarea fontei, a carburii de calciu
si a altor derivate industriale.
Combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industria materialelor de
constructii (combustibil n termocentrale si fabrici de ciment din cererea de
crbune).
Industria chimic obtinerea vopselurilor, materialelor plastice, fibrelor
sintetice, ngrsminte, etc.;
Industria farmaceutic si combustibil pentru nclzirea locuintelor
Bibliografie
1.wikipedia
2.http://biblioteca.regielive.ro/download20094.html
3.https://www.scribd.com/doc/245728617/Chi
mie-Petrol-Si-Carbuni
4.http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/chimieorganica/carbuni-energetica-20094.html
5. http://www.referat.ro/referate_despre/carb
uni_referat.html