UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TIIE
DOMENIUL C.S.A
PROGRAMUL DE STUDIU CHIMIE
FORMA DE NVMNT ZI

Compui tehnici
anorganici

ORADEA
2013

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TIIE
DOMENIUL C.S.A
PROGRAMUL DE STUDIU CHIMIE
FORMA DE NVMNT ZI

Crbuni
Profesor: FODOR ALEXANDRINA

Student:
STASIUC CARMEN ADINA

ORADEA
2013

Crbuni
Crbunele este o roc sedimentar caustobiolitic, ce provine din
incarbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfsoar lent, n
lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni i temperaturi ridicate, ce depind de
adncimea la care se afl acumulrile vegetale.

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.gorjeanul.ro/wpcontent/uploads/2014/09/carbune1.jpg&imgrefurl=http://www.gorjeanul.ro/tag/carb
une-confiscat&h=425&w=640&tbnid=pqsX7yJTQu3QM:&zoom=1&docid=E_AVevlZn_phKM&ei=zX7jVPHqHtLraOLzgMAO&tbm=is
ch&ved=0CCMQMygAMAA

Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de

ani n urm, prin dou procese mai importante:

1 faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i

lignina din plante;
2 faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la
temperaturi i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i
antracitul. Acest proces are ca rezultat o mbogire de peste 50 % din volum
n carbon.
Materia iniial de baz din care ia natere crbunele sunt resturi de plante
fosile, care constau mai ales din feriga uria, care n urm cu 400 de milioane de
ani alctuia adevrate pduri.

http://lh5.ggpht.com/_GBgyV6XHxiQ/SiMWNXt87I/AAAAAAAAE2c/bRaiiecMr6k/s640/IMG_0591.JPG
Dup moartea lor aceste plante se scufundau n mlatin unde fiind izolate
de aerul atmosferic urmeaz o serie de procese anaerobe, n primele faze se
formeaz turba.
Prin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu sedimente, crenduse temperaturi i presiuni ridicate, care intensific procesele de ncarbonizare,
presiunea elimin apa din turb astfel ia natere crbunele brun.

Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu eliminarea apei
din crbunele brun rezultnd crbunii cu cea mai mare putere calorific, huila i n
final antracitul care este n acelai timp i crbunele cel mai vechi. La antracit
procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %.
Zcmintele de huil s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani n urm,
constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului.
Crbunele brun este un crbune mai tnr formndu-se n urm cu 2,5 - 65 milioane
de ani.
Compoziia crbunilor se exprim parial in elemente chimice: carbon,
hidrogen, azot, oxigen i sulf.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/14/CHNOPS.svg/2000px
-CHNOPS.svg.png
Compoziia se poate exprima ca:

mas organic, care conine C, H, N, O i S din combinaiile organice;

mas combustibil care conine i S din combinaiile minerale (pirite), care
arde i el, adic tot ce arde - ceea ce nu arde (masa mineral plus umiditatea)
este balastul;
mas anhidr, care conine i masa mineral, adic tot, mai puin apa;
masa uscat la aer (masa pentru analiz), care conine i umiditatea de
constituie i cea higroscopic, compoziie folosit n determinrile de laborator,
fiind stabil;

masa iniial, care conine i umiditatea de mbibaie, adic compoziia

crbunelui introdus n focare.
n timpul nclzirii, din crbune se degaj gaze combustibile, numite materii
volatile. Cu ct se degaj mai multe materii volatile, cu att crbunele se aprinde
mai uor.
Formarea zacamintelor de carbuni.
Principala condiie pentru formarea zcmintelor de crbuni este existena
materialului carbogenerator, a crui abunden este determinat de clima i relieful
etapei carbogeneratoare. In afar de acesta este necesar ca relieful i regimul
geotectonic s permit crearea condiiei de acumulare a depozitului de material.
Zcmintele de crbuni autohtone se realizeaz atunci cnd plantele care au
constituit materialul genetic s-au dezvoltat pe locul acumulrii, iar in zcmintele
autohtone sunt cele formate prin acumularea materialului provenit de pe un alt areal
(adus de ape , vnturi etc. din alte locuri).

http://topu.ro/wp-content/uploads/2014/06/carbune.jpg
Sub influena aerului atmosferic, umiditaii i microorgansmelor aerobe,
depozitele de material vegetal s-au transformat in turbri. Dup izolarea turbriilor
datorita micarilor pe vertical ale bazinelor in cursul perioadei geologice, au avut
loc transformri chimice ale turbei, in sensul imbogirii in carbon i reducerii

continutului de hidrogen, oxigen i azot, transformri care au dus la formarea

zcmintelor actuale de crbuni humici, process de carbonificare cunoscut i sub
numele de humificare.
In cazul in care materialul genetic nu este format din plante terestre, ci din
organisme vegetale i animale marine, depuse ca sedimente pe fundul mrilor,
acesta sufer o serie de transformri fizico chimice i biochimice in mediul marin,
anaerob, in urma crora are loc o imbogaire in carbon i hidrogen i o reducere
treptat a coninutului de oxigen i azot , proces cunoscut sub numele de
bituminizare.
Crbunii bituminosi , crbunii de tip boghead si cannel, care con in att
componente rezultate din procesul de bituminizare ct i din procesul de
carbonificare indica existena unor depozite mixte , formate la o limita labil de
separare a uscatului de mare.

carbune bitumos

Acumularea materialului genetic i formarea turbriilor poate avea loc fie in

condiiile paralice, fie in condiii limnice. Bazinele formate in condi ii paralice sunt
situate pe un relief plan cu mici denivelri, plasate in aproprierea litoralului marin.
Datorit micrilor epirogenetice, periodic au avut loc ingresiunui marine, care au
acoperit turbriile cu material argilos.
Complexele crbunoase de acest tip sunt caracterizate de o sedimentare ciclic,
avnd o succesiune de jos in sus de tipul argil, carbune, calcar, marn, gresie.
Bazinele carbonifere mari din Europa i S.U.A sunt formate in condi ii paralice.
Bazinele formate in condiii limnice sunt cele la care turbriile s-au format in
mlatinile din interiorul continentelor. Micrile epirogenetice repetate au favorizat
formarea unor complexe crbunoase alctuite din mai multe strate (caracteristic
pentru acestea este absenta faunei marine)
Legat de condiiile de formare , complexele crbunoase pot fi afiliate la trei
tipuri : geosinclinal, platform si tranziie. Complexele dezvoltate pe geosinclinale

s-au format prin depuneri de-a lungul trmului mrii pe distane mari , in condi ii
paralice: ca urmare zcmntul este format dintr-un numr de strate de grosimi
diferite.
Complexele afiliate platformelor sunt formate in condiiile limnice i sunt
constituite , in general , dintr-un numr mic de strate de form lenticular i de
grosimi relativ reduse.
Complexele de tranziie sunt cele care au suferit treceri de la condiiile paralice
la cele limnice sau invers, deci reprezint o combinaie intre tipurile afiliate
platformelor i cele afiliate geosinclinalelor.

Crbunii sunt clasificati n:

a) Crbuni superiori:
- Antracitul
- Huila
b) Crbuni inferiori:
- Crbunele brun
- Lignitul
Turba Turba este cel mai tnr crbune, din Neogen, formndu-se i astzi.
Conine 52 - 62 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj foarte
multe materii volatile. n momentul extraciei ea conine 75 - 80 % umiditate, ca
urmare trebuie uscat, stare n care are o putere calorific de 12 - 20 MJ/kg. De
asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca ngrmnt sau combustibil
casnic.

Turba
Crbunele brun este un crbune mai vechi, din Paleogen. Conine 60 - 78 %
carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multe materii volatile. n
momentul extraciei conine 30 - 45 % umiditate.
Are o putere calorific de 6 - 18 MJ/kg Este mult folosit, n special lignitul, care
se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n bazinul Olteniei, n scopuri
energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune.

Carbune brun
Crbunele brun huilos este un crbune specific Romniei, are aspect de huil,
ns putere calorific sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huil. Este
folosit n scopuri energetice.

Huila este un crbune vechi, datnd din Cretacic i Jurasic. Conine 75 - 92 %

carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj suficiente materii volatile
pentru aprindere.
Are o putere calorific de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai preios crbune. Huilele
cu flacr lung (numele vine de la durata degajrii volatilelor, care ard cu flacr
vizibil) i de gaz , nu cocsific, ca urmare se folosesc n scopuri energetice.
Huila de cocs i parial cea gras (n amestec cu cea de cocs) cocsific, ca
urmare este folosit la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroas dect
prin ardere. Huilele slab i antracitoas au puine volatile, sunt greu de ars.

Huila
Antracitul este cel mai vechi crbune, datnd din Jurasic. Conine 92 - 98 %
carbon n masa combustibil, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce l face
foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie fcut cu un combustibil de suport, care
s-l aduc la temperatura de 800 C, temperatura de aprindere a carbonului. n
momentul extraciei conine 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorific de 20 - 25
MJ/kg. Datorit aprinderii dificile este puin folosit n energetic, fiind folosit n
industria chimic la producerea electrozilor.
La sfrsitul secolului XIX crbunii au avut un rol important n dezvoltarea
industriei (secolul crbunilor). A fost utilizat pe scar larg ca si combustibil pentru
Motorul cu aburi (realizat de James Watt).

antracit
Utilizarea pe scar larg a crbunilor:
Obtinerea cocsului rezultat n urma procesului de carbonizare la temperaturi
nalte, prin distiilarea crbunelui n lipsa oxigenului. Cocsul este utilizat drept
combustibil n siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel, sunt necesare 600kg
cocs), ca materie prim sau produs auxiliar la fabricarea fontei, a carburii de calciu
si a altor derivate industriale.
Combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industria materialelor de
constructii (combustibil n termocentrale si fabrici de ciment din cererea de
crbune).
Industria chimic obtinerea vopselurilor, materialelor plastice, fibrelor
sintetice, ngrsminte, etc.;
Industria farmaceutic si combustibil pentru nclzirea locuintelor

n concluzie, crbunele se folosete:

Drept combustibil, att casnic, ct i n producerea de curent electric produs
cu ajutorul turbinelor din termocentrale. Prin ardere crbunele elibereaz cldur i
produce gaze de ardere cadioxid de carbon, dioxid de sulf i vapori de ap.
In anul 2003 24,4 % din energia primar produs pe glob i 40,1 %
din energia electric era produs pe baz de crbune, cu ponderea nsemnat a huilei

i lignitului. Termocentralele moderne au redus substanial emisiile de gaze nocive

rezultate din arderea crbunilor.
Ca materie prim n industria chimic i n metalurgie. O importan mare o
prezint cocsul care este folosit drept combustibil n nclzire (nlocuitor al gazelor
naturale) i de asemenea ca reductor al minereurilor feroase n furnale.

Bibliografie
1.wikipedia
2.http://biblioteca.regielive.ro/download20094.html
3.https://www.scribd.com/doc/245728617/Chi
mie-Petrol-Si-Carbuni
4.http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/chimieorganica/carbuni-energetica-20094.html
5. http://www.referat.ro/referate_despre/carb
uni_referat.html