S.

MEHEDINTI

CATRE

NOUA GENERATIE
Motto : Adevfirata renagtere a
unni popor Itncepe cu tinerimea ea ; adevrata decadenti
tot de acolo Itncepe.

BUCURESTI
MINERVA, Institut de Arte Grafice i Editur, B-duI Academlei

No. 3

Str. Edgar Quinet No. 4.

1912

14.508.

www.digibuc.ro

S. MEHEDINTI

CATRE

NOUA GENERATIE
Motto: Adevarata renastere a
unui popor incepe cu tinerimea sa; adevarata decadenta
tot de acolo taupe.

BUCURESTI
MINERVA, Institut de Arte Gra-

fice 0 Editur, B-dul Academiei

No 3 Str. Edgar Quinet No. 4.
1912

www.digibuc.ro

PREFAT A
In cdteva imprejurdri, am exprimat unele pareri cu privire la cultura noastrd,
deosebi la
-starea inecitcimantului i a bisericei. 0 parte au
fost aprobate, altele combdtute, iar diteva, cum
e obiceiul, rastalmacite.
Din punct de vedere personal, e ufor scZ treci
vederea interpretarile neexacte ale ideilor pe
care le aperi. Dacd ai nimerit cumva adevdrul,
curand sau mai tdrzrau, el va birui prin puterea
sa proprie. Cand te gandeftiinsd la nevoile timpului incare te afli si la oamenii cu care trae0i,

simti dorinta de a inlciturd Idlmacirile interesate, impeirtaOnd cetitorului deadreptul unele

pdreri spre a inlesni, cdtwi de putin formarea
convingerilor cinstite. Mai ales cdnd timpurile stint tulburi. ,
Si tocmai, viata poporului nostru trece azi
printeo fazd aproape haotied. Oameni care
au batjocorit biserica au pretentia sd se "ingrijasca de soarta ei. Profesori al diror etc-

mint e sarac de sinceritate

i bogat in con-

www.digibuc.ro

S. MEIIEDINTE

traziceri, se cred chemati sa facci ecoald tineretului. Propoveduitorii internationalismului

ajung purtatori de cuvant in partide ce se numesc nationale. Arta se atinge din ce n ce mai
mult cu banul ; politica se amestecci cu afacerile

ratiunea statului face loc ratiunei intereselor

_personale.

Cum va fi ziva de mane, dadi nici tineretul

nu va rdmanea crutat de pacatele acestei vremi
de coborire? Racila e primejdioasci, chiar cand se

aratd la copaci bdtrani, cu coaja ingroptci de

intemperii. Dar dacei i mladitele tinere Volt
vdtamate dela inceput, care va fi soarta
durii, cand vijelia se va porni?
Batrcinul cronicar Ureche ziceet des pre tara
noastra, cd e apzatti oin calea rautdtilor. Azi,
dupa ce ne-am apropiat de atatea obiceiuri streine,
pare cd i sufletul nostru e in calea rautatilor.

E drept cd in cultura literard i artistica, dupd

critica din jumatatea a doua a veacului trecut, am

ajuns sd cunoagem drumul spre adevar. In

cultura morald, dupa modernizarea pripita a societatii noastre, cucerit de mode streine, santem

insd in plind criza, iar indreptarea se a0eaptd

abia de aci inainte.
Iata de ce, macar tinerii
deosebi cei
bisericei i invetteimantutui

ar fi de dorit sa remand feriti de molipsire. Obilmuindu-se

forma singuri convingerile, s porneascil cel
putin ei pe o .cale mai bund deceit a generatiei
tulburate de azi.

www.digibuc.ro

CATRE NOUA GENERATIE 1)

iA

n experientele himice se vorbete uneori de

spatii moarte ; in desf4urarea istorica a vieti
unni neam, s'ar puteh vorbi cateodata de tim-

puri moarte ori cel putin amortite.

Sunt epoce, cand toate par vechi i pe sfarit.
Btranii se pregatesc sa inchida ochii ; tinerii nu
i-an deschis Inca bine, iar cei ajuni in varsta
matura tin doar umbra pamantului, ca ii cum singura lor menire ar fi sa prelungeasca' traiul pang
la alte vremuri mai bune.
Adevarate generatii
interimare.

Cam astfel pare a fi generatia de azi in tot cuprinsul neamului romanesc. In con0iinta multimei
nimica nou nu rasuna,

nici un gand puternic, nici

un sentiment a toate stpanitor. In locul marelui

avant care a dus odinioara' pe Romani la unirea prin
cipatelor i. la neatarnare, azi mai peste tot gandiri
r'aslete i energii risipite. Politica, in mare parte, se
1) pagini serise pentru publieatia jubilaril a Societatei
< Romania Jundp din Viena.

www.digibuc.ro

s. METIEDINTI

rezum in calificari i discalificari personale. Biserica i coala merg cum merg, dar fara insufletire. Profesori i pelagogi avem destui, dar nici
un Gheorghe Lazar. Clerici de asemenea, dela.
Oradea-Mare pan% la Danarea-de-jos, dela Radauti
pang la Noul-Severin, sunt din belsug, dar nici un
,5aguna. Scciitori, slava Domnului, dar nici un Emi-

nescu sau Creanga. Teatrul i caut Inca drumul ;

rornanul pare a nu-1 fi gasit ; critica literal% l'a
perdut. In local judecatilor impersonale de altadatk
azi adevarate Zile ale Babelor. Dela critic:a ne-ani

coborit la harta, la mici calomnii politico-literare,

iar unii la snobism si cei mai multi la nepsare.

0 vadita epigonie a urmat perioadei creatoare
de altadatk Cu toate manifestrile imbucuratoare
ale catorva, nu so poate tagaclui ca ne aflam intr'un moment de reflux al vietii noastre nationale. Miscarea mai vie a tipografiilor, precum
agitatiile uneori spasmodice ale gruparilor de partid,

nu pot ascunde unui ochiu cat de putin ager, ca

atat in viata culturala, cat i in cea politic, puntul
culminant al Renasterei noastre e in vremea lui
Cogalniceanu, Hurmuzache, .aguna, Alexandri,
Eminescu, Creanga, Maiorescu, Odobescu, Grigo-

rescu si altor barbati care, mai deaproape sau

mai de departe, vor insoti In. paginele istoriei
domnia celui dintai rege al Romaniei. Dar, vorba
-lui Schiller : Timpurile-acelea nu mai sunt ; oa-

menii aceia s'au dus. S'au dus aproape toti si

s'au dus toate operele i faptele lor la local ce li
www.digibuc.ro

CATRE NOUA GENERATEM

se envine in istoria culturii romnesti. Iar noi,

cei de azi, on ochii la orizont, asteptam valul care
nu se arata Inca din zarea nel'amurita.

Cum se explica astfel de coborari in istoria

unui popor ?
Bismarck, privind trecutul familiei si al patriei
sale, Meek o glumeatg. clasificare : in generatii
batute i generatii care bat cum a fost de pila,

cea dela 1870. Se pare di e 'un ritm In vieata

natiunilor, precum e i in vieata

: dupa o

mare incordare vin ceasurile de slomnire ; durra

odihna vine din non dorinta pornirea spre activitate. Constatarea aceasta nu e, fireste, o explicare,
dar foloseste nfacar intr'atAtat 66, in vremmi grele,

alunga desnadejdea din sufletele color care

opresc ochii prea mult numai la prezent.
la alte popoare s'au observat timpuri de amortire. Veacul al 18-lea in Germania 'Area o epoca
de mediocritate Mrrt leac. Un profesor din Braunschweig putek arunch pe la 1740 compatriotilor sai
aceast injurioasA intrebare : <<sPuneti-mi macar

un singnr spirit creator In Parnasul vostru

desfid.

vA

i totusi, cu ce minnnat' inflorire s'a sfarsit

tocrnai acel veac ! Kant
Goethe
Beethoven,
o culme de genialitate, cum ornenirea n'o mai Vazuse
de cht o ,singuiq datg, in epoca lui Plato, Sofocle
Pidias. 5i tot in acel an incepe domMa lui Frideric
cel Mare, pasul hotritor spre renasterea politick' a

www.digibuc.ro

S. MEHEDIni

Germaniei.Aa dar nici semetie, dar nici descurajare. In dosulvlului tainic care ne ascunde viitorul,
cine tie, sunt daruri care pot s ne despAgubeasc6 inteo clip de toate mAlmirile vremei de

ateptare. Dabit deus his quoque finemo s de,

Domnul un sfrit i vremurilor de lncezire.
Asta nu inseamn ns c toata filosofia istoriei
se mrginetE, la atht, sa Ewteptm cu mainile in
san implinirea soartei scris undeva de Allah.
Dimpotriv, dac perioadele de cAdere sau stag-

nare rmn sII fie intelese numai prin

comparatii ca oboseala i trezvia,- pentru ivirea timpurilor de inflorire avem i unele semne prevestitoare,
ba se pot da chiar i oarecare indrumri.
De ce ataxia-A, o epoda de innltare in viata unui
neam ?

Un popor, ziee Goethe, este o fiin necesard

iinvoluntard. Necesar, fiindcA se infiripeazii din

jocul suveran al fortelor naturei ; involuntar, de

oarece, Mainte de a ajunge la contiinta de sine,
el crete in neOire, ca o pdure ce se ltete pn
atinge marginea puterii de rspandire in spa-tin.
Dup ce a eit ins din din faza de inchegare organic ; dupg ce printr'un graiu deosebit
cgpttat o individualitate de sine stttoare, o natiune
ajunge o fiint voluntard, iar vointa sa se manifest
in forma cea mai caracteristicA prin cugetarea i
siintirea personalittilor sale de apetenie. Poporul
adicA devine atunci un fel de operg de art, iar fu-

www.digibuc.ro

CAME NOUA GENERATIE

ritorii acelei opere seculare sunt geniile sale, c'ci

ele dau milsur deplinti a energiei specifice neamului.
Atata numai Cal geniul, individual privit, e un
accident. Milioane i milioane se scutur semin-

tele in largul sesurilor, dar abi ici si colo

sare o floare invoalt,restul : floricele mrunte,
iarbA de rand, iar pe alocurea dudAu, spini i plmid. i aci e tocmai miezul problemei : unde
apare omul superior? Cand vin vremurile de ere-tere i perfectionare constient in opera de art
care se numeste vieata unui popor ?
De bun seam genii si talente se nasc in fiecare epoc. In miile i rsmiile celor ce mor in
pruncie, clne stie cate comori de genialitate nu pier
nebnuite de nimeni ! Nu e nici un decret al soartei
ca secera mortii s inconjoare leagnul acelora
care erau meniti a fi podoaba generatiei lor.

nici o lege ca toti cei ce au sdit in ei o superioar armonie intro voint i putint s ajung a
o art in fata lumei. Poate c cel ce avea sfie pictorul cel mai mare al epocei sale s'a nscut orb. Poate
eh' cea mai fin organizatie muzical e coplesit de

surzenie. Poate c cel ce trebuia s fie Demostene

al veacului e osandit s remn un biet gangav,

fr

ghiceasc . nici el singur marele su dar.

Aci e clcaiul vulnerabil al creatiunei : omul-vit
poate dinui, acolo nude omul-geniu piere, intoreandu-se zadarnic In mutenia mormntului.
Astfel s'ar pi itch explica, poate, unele vremuri

www.digibuc.ro

S. MEHEDINTI

1.0

de mediocritate. Sunt epoce cand intamplarea

oarb secer tocmai pe cei alei, dupa cum up_
vartej zanatec, abAtandu-se asupra ogorrilui, frange

tocmai spicele pline, lasnd nevtmate pe cele

seci ; frange capetele macilor i lasa in picioare
scaetii, palamida i toate buruenile de rand.
De cateori insa geniul ajunge s aiba cuvant
in neamul in care s'a nascut, timpurile moarte se
sfaresc, incep timpurile vii. Ca prin farmee,
energia tututuror contemporanilor sporeste. Dovada Napoleon. Alaturi de el, i prin el, sodati
de rand: plugari, zidari, morari... ajung generali
care uimesc lumea.
Pentruce ? i fra dansul, ei erau cum erau..

Puteri sunt destule in fiecare generatie, nuulai

atat ca. nu e totdeauna la indemna cel ce poate
faca suma acelor puteri latente i sa le
dea expresia lor istorica ; iar atunci, energiile
rmn ascunse ori se ciocnesc haotic "litre ele
i se neutraliseaza. Generalul nechemat la oaste
ramane morar i se bate cu gatele car- dau
yard la graunte ; jurisconsultul masgalete hartia
proceselor-verbale, in loc s-i arate capacitatea sa
de legiuitor ; cutare cleric rmane obscur In parohia lui, in loc de a se revela un Talleyrand, gata

de a incurch i descuma itele politicei unui ini tot aa e in partea mai fina a
culturii. E sigur c. Socrate ar fi gandit tot cum
a gandit, i fra s'a" cunoascg pe Pericles : dar Fi-

treg continent.

www.digibuc.ro

CATRE NOUA GENERATIE

11

dias, Callicrat, Ictinos, Minesicles, Metagene, Xe

nocles... n'ar fi creat Partenonul, Propileile i ce
lelalte opera care au fcut nemuritoare acea epoch',

dach fiul Agaristei i prietenul vestitei Aspasia

n'ar fi adunat 40 de ani in sir toate puterile sufletului elin In focarul vietei ateniene. Agarista, spune
Plutarch, a nscut pe Pericles, duph ce a visat

un leu. Simbolul vorbeste dela sine.

In adevhr, chnd geniul se iveste, suma puterilor Intregei sale generatii pare ch se adun dela
sine. Cei buni es la ivealh de pretutindeni i avem
epoce de vitejie militar, de pictur, de poezie, de
mari miscri religioase ori nationale. Prin esenta
sa, omul superior nu cunoaste pisma. Geniul nu
poate fi invidios, duph cum nici invidiosul nu
poate fi geniu. Cel ce vine pe p'mnt din gratia
lui Dumnezeu, adich din gratia unei nasteri fericite, are clela inceput buntatea suveran care
indeamnul la fapte pe toti cei climprejur, din plhcerea superioarh de a-i vede. creind. Selectiunea
valorilor se face atunci spre optimum, iar urmarea
e un fel de Sturm-und Drangperiode, o atltare a
tuturor energiilor, un vijelios aviint spre viitor...
Avem pilde si la noi. Eminescu a %sat In urma
sa o vibrare literarh, care a stimulat spre creatii
armonice si p- cei incapabili de adevrat originali-

tate. Sub farmecul poesiei eminesciane, si duph

tiparele lAsate de maestru, chiar mici scntei de
sentiment au putut fi turnate In forme care, innainte de el, s'ar fi phrut lncru mare.
www.digibuc.ro

S. MEHEDINTI

12

Fericite epocile stgpnite de o mare personali-tate. Vorba poetului :

Cleobule, Cleobule, fericit ai fost de mic...,
la mare fericirea urnAritu-te-a cu sua
ea s ai pe Platon clascAl,pe Aristotele amic
amicit pe

Cu att mai fericite astfel de timpuri, cu cat ele

-sunt rare -in eurgerea vietii istorice a unui popor
nu se mai intorc niciodat la fel. Zilele intai
ale primgverei noastre literare din vremea Junimei, a lui Alexandri, Eminescu i Creangg nu se
vor mai intoarce niciodatg, dupg cum nu s'a intors

nici renaterea italian, nici cea germang din

vremea lui Goethe, i nici o perioadg din acelea,
cnd viata unui neam pare cg atinge pentr o clipg
cea mai na1t manifestare de putere i armonie.

Junimea la

Iai,

Alexandri la Mirce0i, Emi-

-nesen la Romnia-jung in Viena, Creangg in cg-

suta lui de pe dealul Copoului, vor rgmnea In

pomenirea urma0or n*ri ca o pleiad pe veci
neintunecatg ; dupg cum, in altg ordine de idei,
unirea principatelor, rgzboiul i regalitatea vor
fgannea in istoria Romnilor cu un relief pe care
nici o pgrtinrie nu-1 va putea scgdea.

Fericiti toti cei care, in scurta lor trecere prin

viatg, s'au intamplat s fie martori ai.unor astfel de
timpuri vii. Dimpotrivg, vrednice de compgtimire
sunt generatiile care, prin ritmul superior al vietii
unui neam, sau prin intamplarea absurdg care se-

www.digibuc.ro

CAM NOUA GENERATIE

1:3

cern intr'un moment geniile si talentele sale celealese, Ii petrec viata in hincezire, asemenea luntrasului care priveste departe in zare, intrebandu-se-

de unde se va ridich vantul, sau asteptand s

ajungn la Orm mAcar cu fluxul liotnrIt de ritmul
unor puteri superioare vantului.

sunt astfel de puteri.

Nei e ceva mai mult i deck geniul, e genialitatea latent in firea unui neam. i acesta tocmai_
mi se pare a fi cazul poporului roman.
In adevnr, judecat dup poezia sa popularn, dup.
melodia cantecelor sale, dup.' umor si alte Insusiri
imponderable ale caracterului, neamul romnese
pare aaveh intr'un grad superior ceeace se numesteaplecare spre talent si genialitate.
In adevt, cnd citesti unele cnturi din Omer,
te simti pntruns de mretia lumei zugrvite decel mai poet dintre poeti ; child tresti mai aproape
de acea nobilrt umanitate ridicat pang, la maisura
zeilor :

alkuri cu seninul bkran Priam, en sl-

vitul Hector, cu viteazul Ahile, cu acel Ft-fru-mos care furase pe Elena, si cu acea Cosinzeann
care a prsit vatra lui Menelau, i apoi, plinn
de cintn, i da singurn seama cum prin frumusetea sa ispititoare la pcat a adus nenorocul pe
casa i neamul priamid ; cand vezi vitejii inbiti
de zne, sgetand asupra zeilor i rnsboindu-se-

nu numai din lnci, ci si din vorbe intraripate

ti se pare cn nicneri nu s'ar mai gsi azi o astfel

www.digibuc.ro

14

S. INIEIIEDINTI

.de 4ume ce gtindea ca atunci in basme vi vorbea

In poezie.. Cine asculta insti cu luarea aminte a
celni ce trage cu urechea 85. auda din vre-o parte

susurul unui isvor ascuns In frunziul pdurii,

acela afla in poporul nostru i acum Inchipuiri
.de o neateptat mretie. Unchia Buian care cobor din corhnile muntelui numai la Pati i la
Boboteaza i, ea Eumeu, credinciosul slujitor al lui
flyse, tinea seama turmelor crestnd lemnul unui
rItboj ; in lunga singurtate a zilelor i a noptilor
.ascultnd viforul, privind puhoaele de primvara,
.ateptnd invierea florilor, alungtind ursul din
preajma colibei cu un triciune (ea 'n vremea cand
omul tria in peteri), de eke ori pomene de
.stneii care ascunseserti comorile din Richita, ori povestea despre Feti-frumoi .i Cosinzene, el aducea

vorba ca de fpturi aevea cunoscute lui, iar cuvintele aveau aceiai frumusete ca i inchipuirile
mintii sale fireti ca insi natura. Ca srt spun cht
.er d falnic unul din tovarii srii de tinerete,
Buian intocmeit astfel vorbele ;
(Cand pAsea... se desfAcea codrul inaintea lui.

Tar cnd i-aduce aminte cut odinioara fcuse i el

spentru oarecine noaptea zi i zioa noapte, cu gn-

dul in zarea anilor tineri, optea ca pentru sine :

Tinerete c'ale mele
Se mir lumea de ele
Patru veri am fost haiduc-

var iar ma due.-

www.digibuc.ro

CXTRE NOUA OENERATIE

15

Se desfat sufletul celui ce are dragoste rde

-vieat, cand sta s asculte ce scapra din inchi-puirea acestui popor, pentru care lumea e plina
de armonie si de culoare. Privind-1 i azi, i in tot
-trecutul su, e ca neputinta sII te indoesti de nnalta a chemare cultural.
IatA-1, abia se infiripase in umbra codrului
la lumina plaiurilor, de unde prinsese a se cobori in ses ca puhoiul apelor (vorba cronicamului Ureche), i dintr'odat vedem In fruntea
sa brbati de un nivel in adevr superior. Mid
Turcii, cAlcand peste putregaiul bizantin, se opresc

Tia Dunre, pe cine gsesc in fata lor din partea

Europei La aripa dreapt, in Banat, pe Corvin
lui Voica Huniade ; in mijloc, la Revine, pe
Mircea cel Hatran ; la aripa stang, in preajma
Cetatii-albe pe Voevodul Cel mare, si
Sfant peste care se coborise o razrt din geniali-tatea Renasterii. Cavalerii dela Malta... papa cu
ale lui coroane, puse una peste alta la Nicopole
-au privit cu un fior de admiratie pe cruciatul care
odihneste azi langa zidurile dela Cozia. Regii
toti capii crestintatii au plans cu. lacrami amare
pe Corvinul imbrcat in zale i mort ca falnicul
Hector in fata dusmanilor ingroziti de bratul lui.
Iar dupa cati-va ani, istoricii vremii aceleia in care

Columb trecea Oceanul in lumea noua, iar Magelan inconjura, pentru intaiasi dat prunantul, nu
giiseau totusi destule cuvinte sII proslaveasc pe
.eronl ce inchide ochii la Suceava. Fost'au, zice

www.digibuc.ro

S. NottrEDINTI

Martin Cromer, brirbat carele pentru inima luf

.cea, mare, pentru intelepciunea i iscusinta lui
Th rsboae... vrednic este in veci s se pomeneasc. Tar Matia de Mieclow (Millovie al cronicarilor notri) adaog : 0 brbat slvit i bi-

care cu glorie a izbndit asupra tutulor regilor vecini ; om fericit, care toate darurile norocului in plin le-a avut ! i ceeace
firea d numai in parte : unuia minte cu ghibAcie,
altora vitejie cu dreptate... iar altora biruint asupra vrjmailor, acestuia pe toate i le-a h'Arrizit,
intru toate s strOuceasc.
Ce er un Sforza cu nimicurile politicei italienede culise ! sau Ferdinand care alung pe Arabii
dectizuti ai Spaniei, sau. Ludovic al XI al Frantei,
painjenul, cum Il porecleau istoricii fat degenialul Voevod dela Suceava, care, lovindu-se frttis cu
insui cuceritorul Bizantului, fn ceh cu Moldovenii si istorie pe searna intregului continent L
ru.itor !

A mai trecut o sutrt de ani. 0 nou scitprtrare degenialitate eroul dela Clugreniun fulger de

o clipith pe cerul ce prinde s se intunece al

Trilor-r-omneti. Neasemnat mai plin la cuget
decat astrologul dela Praga, cu care o stea neprielnie i-a incurcat firul vietii ; neasemAnat mai
viteaz dect toti oamenii de rzboiu cu care s'a in-

tAlnit ; dupa ce cucerise din fug, dou tari i,

dela malurile turce0i ale Dunrii, dusese clrimea

sa prin Ardeal spre a poposi o clip la Hotin, pe

www.digibuc.ro

OKTRE NOUA GENERATIE

17

malurile Nistrului, ca Domn al tuturor Romnilor,

un fatum neinduplecat 11 atrage spre cmpia Turepopeie ; moarteao jalnic tragedie.
deL
Figur vrednicA de Shakespeare.

Mai trec vre-o sut de ani,alte licriri. Ctiva

Moldoveni ajung dtori de legi i datini la
cria moschiceasc. Petra cel Mare invat carte
dela un moldovean. Movil d fat bisericei raseti; Cantemix, desteapt versul, iar Milescu,
pentru slava Moscului, ca un nou Marco Polo porneste sol la deprtatul Kitaiimprtia Chinezilor!

Tot pe atunci, in tare de bastin se ivesc cronicarii cu letopisetele lor un suspin al sufletului
romnesc, -dar i o mngere poti zice c nasc
si in Moldova oameni scrie Miron Costin, simtind

par'e in sine mandria intregului neam.

In sfarsit, dup lncezirea fanariot, valul se ridic din nou. In cele politiceti, cti-va buni
apoi Cuza, destept in contimporanii lor
(13Alcescu, Coglniceanu, Negri si altii) un nou avnt;

Alexandri i Junirnea leag firul cultural cc tre-

caul, si tot atunci, peste Dunre, gloatele vechii

noastre dorobntimi se aruncg de patru ori in aceiasi

Latent, virtute
si vrtute au fost totdeauna in neamul nostru,
zi asupra acelorasi parapete.

numai nu fusese cine s* o destepte.

Hotarit, e in poporul roman un suflet de sine

stttor, o vdit aplecare spre talent si genialitate. Un scriitor de o intuitie foarte fin, AleS. ME:Jim:asp.

Catre noua generatie

www.digibuc.ro

18

S. MEIIEDINTI

xandri care cunostea nearnul sat' nu din spusa

altora, ci dela Udrea bacilli de pe Ciahlau si dela
altii de felul lui Udrea, a zis : Romanul e nscut
poet. Cei ce n'au trait prin ei viata reala a
poporului au luat in ras generalizarea aceasta.
E neexact, se intelege, dad tii seama de pleava
inevitabila a multimei omenesti din orice geneE .insa cal se poate de adevarata, .cand pui
alaturi obstea neamului romanesc cu obstea altor
neamuri. i de aceia cu sau fr voia
cunoaste pe aide Buian i Udrea, din
Ceahlul Moldovei si 'Ana in Sernenicu Banatului,
din Detunata muntilor Apuseni, pana. In stepa dobrogeana i basarabeana, acela va fi cu totul de parerea poetului Doinelor ; va recunoaste ca, in toate
manifestarile sale, Romanul are ingenium.
0
dovada e i satira lui asupra vecinilor. Umorul e
un semn al biruintei sufletului asupra imprejurarilor i oamenilor e manifestarea unei puteri con-

centrate In sine si linistite. Dad Bomanul rde

pe drept sau pe nedrept de vecini, asta e alta
vorba. Faptul e ca rade, iar vecinii l'au putut
uneori nedreptatii i chiar impila., dar ridiculiza
niciodata. Toti, fara osebire, au simtit ca 6 adanc
la suflet...
Avem deci spre cine privI in vremuri de stranatorare. Cand nu sunt genii, e genialitate latenta.
Taranul bucovinean care la Yoronet, la Radauti,
Putna, Suceava, Sucevita, Gura Humorului i Dragornirna paseste cu sfiala peste piatra de pe morwww.digibuc.ro

CATRE NOLTA GENEVATIE

19

mntul voevozilor, e acela ca i strmoii si de acum

patru sau cinci sute de ani ; aprinzand un cpqtet

de lumanare, el IV arata zugrvit pe perete chipul ctitorilor muatini, ascult, aceleai clopote,
din aceleai turnuri 1 cu aceiai evlavie, ca pe
vmmea lui Daniil Sibastru. Munteanul sprinten de sub Voivodeasa Cmpulungului, unde trete i azi legenda lui Negru-Vod, e acela
ca i In vremea desc4licgrii. VrAnceanul inchis
in fundturile mantilor, de unde ese tinnd doar
curgerea apelor la vale, spre a nu se rtcl, e tot
-aa de primitiv, ca i inchintori de odinioar ai
lui Zamolxe.. Moldovenii din codrii Tigheciului, dla
Soroca i dinspre Hotin, fl.nt i. amu tot cei de pe

vremea lui Boldur Vornicul. Bntenii dela isvoarele Cernei i Timiului sunt, cum zice un geograf
Irancez, adnc cunosetor al muntilor notri,

cei mai arhaici ciobani pe cari i-a cunoscut el.

Motii de prin coclaurii lor stdbateci i Maramureenii din tinutul strvechiu dela isvoarele Tissei
sunt aceiai 1 suflet, ca in vremea cand Drago
Sas vnau zimbri in codrul 'Inca virgin.
Sunt, firete, multe saderi i chiar cAderi pe alo-

curea, i multe pete, dar sub ele se cunoate

inc aurul adevrat.
Din ace0i primitivi, att de darnic inzestrati de
fire, sunt sigur, putem i noi scoate ceeace Frideric i Fichte au scos din ruralii greoi ai nisipurilor pomeraniene, ridicndu-i pAn la cel mai

www.digibuc.ro

20

5. 11.1311EDINTI

innalt grad de jertt pentru o cultur neatrnat52

o puternic . viatl de stat.
Cci unde e genialitate se poate ivI i geniut
care s, coordoneze In clipa cea grea puterile rslete ale nearnului.
Cei mai tineri s nu ne fie aa dar cuprinsi d&
sfieal, ori descurajare, cnd vcl timpuri de sea"dere, ca acestea prin care trecem.
Dimpotriv, s ne pregtim pentru vremuri mait
bune. S ne implinim cu 'Una datoria din fiecare-

zi. In deosebi tineretul universitar s se sprinteneasc la drum si s. pregteasc fr nici o Intr-

ziere apropierea unei noui perioade de avant,

nalional.
Munea stiintific e postul i rugciunea care sus-

tine o generatie pn. ce trece prin pustiul epocelor

de amortire. Iar postul acesta nu e zadarnic ; cci
el intretine zi cu zi increderea In progres. Studiileistorice, scpate de falsa prtimire a patriotismului

rn inteles, stint In rlin desvoltare. Cele filologice asemenea. Dictionarul Academiei, marele mo-

nument al limbei, e pe calea spre sigur

tuire. La Cernnti, Viena, Lipsca, Paris si alteuniversitti, grain] i literatura noastr atrag aten-

tiunea unor oameni de mare celebritate, cum eMeyer-Lbcke. Publicatiile societtilor stiintifice
romne, diferitele anale, buletine i anuare se citesc

peste hotar. Pmntul, fauna si flora sunt cercetate cu luare aminte; adevrul, sub toate formele,.
www.digibuc.ro

CA.TitE NOUA GENERATIE

21

poate fi urmrit la noi cu aceiai obiectivitate, si

cteodat cu ak;e1a succes, ca si in trile mai vechi
cultur.
Cu toate c mediocrittile sunt stiintifice, stiinta

na e ins niciodat mediocr. Aurul e aur, chiar

dac ar fi mrunt ca pulberea fin din unda innoToiat a rurilor. Odait si odat, chnd se adun mai

mult, incepe a fi splat din nomol si cules la o

parte in mari opere de sintez, care duc dintr'o
dat cugetul omenese cu multi pasi i,nainte. Is-toria imperiului turcesc e scris azi de nit Romn
o frumoas potrivire a soartei, cand ne aducem
aminte de cellalt istoric romn, Dimitrie Cantemir.
0 mare autoritate stiintific poate cea mai mare in
studii asupra tinuturilor petrolifere e profesorul de
mineralogie al universitti din Bucuresti. Din Caucaz

pn in California, din Carpati pn in peninsula

arabic si Java, state strine Il cheam la sfat, si
mari lucrri tehnice se incep dup chibzuinta
.sa. De curnd, un neurolog rorndn a fost ales

membru. al Institutului francez.

i a mai pute
lungi pomelnicul cu numele catorva savant.' mai
btrni, cci, vorba lui Miron Costin, nasc
trile romneti oameni ; iar tiinta ii pune In
.evident chiar i in epocele de amortire.
E att de real sprijinul pe care ocupatiile tiintifice 11 dau totdeauna sufletului unui neam, in
cat chiar i cei co se ingrijese de miscrile vesnic
contingente ale politicei, nu conving niciodat mai

tnult pe cei dinprejurul lor, si nu dau mai mult

www.digibuc.ro

R. MEHEDINTI

22

relief vietii publice, de cat atunci cand se ridic5

in sfera generalizrilor
Nu de mult, unul dintre intemeetorii Junirnei,
vorbind despre limbd i privind'o din seninul
cugetrii filosofice, a gsit accente de un vibrant.
adevr :
N'am nici-o indoialli despre rzultatul luptei (din-

tre Romani i asupritorii lor). Incercarea de a rrtpi

unui neam limba lui ; incercarea de a-i surpa cre-

dinta, este o incercare 4 priori neputincioas.

Cine zice limb, nu zice nurnai posibilitatea de
a stabill raporturi intre om i orn ; cine zice limb,.
arat cum se reflect in inima i sufletul nostru tot
universul care ne inconjoar.
Cine zice limb, zice modul nostru de a iubl,
modul nostru. de a urd,, modul nostru de a ne bucurk

de prezent i de a preglt1 viitorul prin forma ce

dm idealelor noastre. Tar acei ce cred ca Romnii

vor adopta o alt form de a iubl, de a ur, de

apra prezentul

de a-vi pregt1 viitorul, aceia

amarnic se inpl.
De aceia, in vrernuri de indoial i lancezire, cnci
lipsete suveranitatea personal a gniilor, e bine s.

ne indreptLn mintea spre suveranitatea anonima.

a tiintei. Tinerii Romni care in Viena, Pesta,
Cernuti, Iai, Bucureti i attea universitti,
germane, engleze i franceze, se pregnesc prin
munca cinstit pentru adevr, s'A nuli piarz
curajul fat de unele eclipse ale vietei noastre nationale. Cu toate cil in unele priviri ne-am intors

www.digibuc.ro

CAME NOLJA GENERATIE

23

la zilele Babelor, sufletul nostru e inert in PrinavarA. Genialitatea unui popor e ca apa ascunsA
in primant. Cat de departe, ea poate esi iarAsi la suprafatA. SA fim numai cu ochii deschisi, sui luAm
seama uncle va apAreA isvorul.
Columb, cnd a trecut oceanul, fAgAduise o bung
rAsplatA celui ce va zArl. intai Iumea noug. BAtrnii care acum se pregAtese sA inchiclA ochii si-au
luat partea lor de rAsplatA pe vremea unirii, renas-

terei literare, rAsboiului si neatrnArii. Cei ce sunt

pe Ia jumAtatea drumului, mai pot nAdAjclui i ei ;

rAn e numai de cei sufleteste isprAviti. Vorba

poetului: celui ajuns la sfrsit, nu-i mai poti
ajut cu nimic. Tinerii insA, fiind abia la inceput i avnd calea deschisA 'naintea kr, stau
tocmai ca straja din fruntea vasului pornif spre
lumea nou6. A lor e datoria sui ne dovedeascA
prin stiintA i alte manifestAri sufletesti superioare,
cui generatia interimarA Sa isprAvit, iar la orizont

se zAreste o nouA generatie, vrednia de asteptArile neamului nostru din toate tArile romnesti.

www.digibuc.ro

.",o111

hml

I!

11111111'

PENTRU BISERICA NOASTRA 1)

De ani de zile, neguri grele se adun asupra

bisericei romne. Vieata religioas a poporului nostru a fost adnc turburat, iar
,cei ademeniti de modele strtiinAtAii socoteau sosit vremea ca, i la noi, Statul s. se despara de
biseric, prAsind'o in voia Imprejurrilor.

0 mare nelinite a cuprins atunci pe toti llomnii cu grip, de viitor. i, fr zbav, cei ce
cunosc pretul traditiei in educatia: unui neam s'au
clunat i. au declarat fti;
Noi, Ronanii, vrem sil fira ceeace suntera : fii
-ai printilor, urmmi ai strraoilor notri, iubind
-ceeace au iubit ei, adornd ceeace ei au adorat.
Statul nostru nu va oropsl biserica national, cu
care de -sute 0. sute de ani a trlt i. a crescut
impreung,. Clericii notri nu-s oameni de pripas,
buni de zvArlit peste hotare, ci btinai ai acestui
1) Cuvant la Intaia aniversare a Societa0 ortodoxe-rornile, tinut la Ateneu, In 25 Mai, 1911.

www.digibuc.ro

26

S. MEHEDINT1

pgmant, avAnd acelasi sange, aceiasi Jirnb

suflet ca i noi.

acelas.-

Acesta a fost gandul din care s'a ngscut socienu numai romang, cl si cresting::
nu nurnai cresting, cl i ortodoxg-nationalg.
tatea noastrg,

Se mplineste abi, anul, d cnd societatea a luat

Privind insg ceeace am lucrat

pAn.g.

azi,

putem fi aproape multumiti.

Mai ales 'in vremuri ca acestea, and negurile
s'au aclunat in chip de nouri sfAsiati de fulgere

si de trgsnete, adunarea de fatg e un adevgrat

liman pentru toti cei bAtuti de vnturile
Cnd chiar cei mai rgi acuzg frg sfialg; and
chiar i cei mai buni vorbesc cu anfrAciune, societa-

tea noastrg, ricliandu-se peste viforul patimilor individuale, zice tuturor Romnilor de caracter: nu
vg pierdeti cumpgtul si nu confundati oamenii cu

cu ideile pe care ei ar trebui sti le prezinte.

Furtuna care bAntue acum biserica noastrg nu
priveste religia, ci numai pe cei ce ub haina
cinstitg a bisericii au ascuns noroiul pgeatelor personale. Pticatul insrt e una, institutia e alta. Ca
frunzele vestede, care _cad inainte de vreme, ash

cad si vor cgda In fiecare generatie toti cei slabi

intinati de rele. Popoarele insg trgesc i vor
trl mai departe, iar impreung cu ele vor trAl
inflor toate asezrnintele care ajutg innobilarea
vietii omenesti. Va clginu deci i biserica.

www.digibuc.ro

PENTRU BISERICA NOASTRA

97

Nu va plecati ochii nici in fata scepticilor care

privind caderea unuia altuia socot cti religia e
osandita sit piara, nici in fata cretinilor de alte
confesiuni, care ateapta sa, ingenuchem de acum
sub alte evanghelii.

Zis'a cel deert intru sine : Vor fi goale de ad

inainte cerurile. .tiinta a biruit religia ; civilizatia
darama templele,.. Va fi gol cerul i deasupra
omaniei...

De cincizeci de ani, de and gunoaele Parisului

aduse in mode, in carti, in legi i alte articole

de import, au inceput a se scutura peste orarlenoastre : in teatre, In cluburi, in redactii de gazete, in reviste i cbiar in coli, am auzit deseori
aceasta profetie. Cei ce au gustat putin din coaja
tiintei exacte s'au grabit sit ne spuna ca Dumnezeu nu e nicaeri in natura ; ca, nu se vede nici
cu microscopul, nici cu telescopul ! Ne-au proorocit

chiar ca se apropie amurgul tuturor religiunilor,

iar unii, mai zeloi, nu s'au sfiit sa duca aceasta
veste pana i in fata copiilor, socotind cil colarii
vor invat mai bine 1atine0e, daca vor tlcui pilde
ca acestea : credo non esse deum cred ca nu eDumnezeu!
Cunomtem i prea cunomtem aceste glasuri de

coabe. Atata numai ca nu ne mai speriem, ci le

ascultam cel mult cu mut. Caci azi sunt i intreRomani destui, care, dela coaja. tiintei, au inceput

www.digibuc.ro

98

S. INIDEIEDINTI

a se apropia de miezul ei. Si in loc de a mai

-asculth pilduirea unor astfel de calfe mediocre, in

a caror minte se invartesc locului trei fapte

incepem i noi a ne indrept ochii
spre adevaratii oameni de stiinta. Azi_ stim ca a
doua idei,

existat un oarecare Pasteur ; ea acel Pasteur cel

mai mare dintre Francezii timpului sau cunostea
si el ce e microscopul i c, dupa o vieata bogata,
in mari descoperiri care au largit orizontul

marturisea totusi cu smerenie : din toate partile ne impresoard mister... si iardsi mister...
Stim apoi c, nu preh de mult, din mijkicul
-stiintei germane s'a auzit acel ignorabimus al lui
Du Bois Reymond, care a rasunat ca un glas de
trambita, pe deasupra.tuturor Academiilor i spcietatilor

Mai stim de asemenea, din inteleapta Anglie,

ca cel mai mare filosof al veacului abea incheiat,
Herbert Spencer, dupa ce a dat ocol tuturor Olintelor, a marturisit cu fireasca lui sinceritate : ca
nicaeri intre religie i stiingi nu poate fi ciocnire,

fiindca mice pas mai departe in stiinta e o fereastra rhai mult spre intunericul de din colo de
cunostintd, i c prin urmare sentimentul religios
va fi i va damaI, cat va exista pa lata pamantului o minte omeneasca la fel cu cea de azi.
Nu ne speriem deci de ironia eftina a celor ce
privesc sceptici spre religie, numai fiindca au
aflat marele mister ca oxigenul i hidrogenul, com-

binate impreuna, fac apa! Pe astfel de oameni

www.digibuc.ro

PENTRU BISERICA NOASTRX.

99

unilaterali, care privese lumea cu un singur

Kant E. numea, ciclopi. De ciclopia unora ea acestia, care vorbesc in numele stiintei, fara
nuiasca hotarul filosofic al puterii spiritului ome-

nese de a cunoaste lumea, nu ne mai speriem.

Dupa ce am cunoscut acum 30-40 de ani seepticismul glumet al Voltairienilor de nuanta mai
mult literara, iar mai tarziu -scepticismul posac al
cartitelor de laborator si al calorva Sancho dela
portile stiintei exacte, am ajuns astazi s cunoastem i S pretuim conceptia despre lunae a unui
Pasteur, Spencer, Carlyle si altor minti geniale,
dar tocmai pentru aceia pEne de smerenie In fata
tainelor universului.

Ca si In alte tari cu o cultura mai temeinica,

Incep acum a se ridica, si printre Romani destui
care sa cinsteasca sentimentul religios, nu numai
din respect pentru traditie,. ci si din proprie convingere filozofica. De aceea, celor ce proorocesc
ca de ad. Inainte vor fi goale cerurile deasupra
Romaniei, noi le faspundem un singur cuvant :
vor fi goale numai aeolo uncle sufletul omenesc
va fi gol...
Acesta e rspunsul pe care odata pentru totdeatina Il dam tuturor importatorilor de gunoaie
moderniste si tuturor ciclopilor intelectuali care,
ocupandu-se de stfinta exacta, n'au ajuns Inca, la
conceptul mai fin al ne0iintei exacte, singurul
care permite o privire cu adevrat filosofica asupra religiei si sentimentului religios.
www.digibuc.ro

20

S. MEHEDINTI

Mai e apoi un cuvnt, pe care societatea noaste

se simte datoare s-1 spun i credincioilor de

alte confesiuni.
Noi, Romnii, am ingduit i ingduim pe pmntul nostru toate credintele religioase. Mntuiasci sufletul kr : Evreii, Ruii, MUHL Lipovenii, Germanii, 10,rancezii, Grecii, Turcii i toate
neamurile pmntului ... In biserica Mr, in limba

lor, dup credinta kr. Nu ne privete.

17-rem sti se tie ns lmurit a nu ne e prie-

ten, ci duman ne este cine va vol s ne turbure

contiinta, hulind biserica dominant a Statului
nostru i inabiindu-ne spre alte confesiuni.
SA tie toti cA. traditiile noastre religioase nu le
schimbAm cu ale nimAnui.
Mret,

Sf. Petru din Roma i, firete, pleac

spre evlavie sufletul oricrui om cu mintea indrep-

tat spre meditatie religioas sau capabil de impresii artistice. Tot aa e Sf. Sofia din Constantinopol, Domul din Colonia, Notre-Dame din Paris
i multe alte locauri de inchinare i crestineasc
reculegere. Pentru noi ins isvor cu mult mai bo-

gat de intremare sufleteasc e Cozia cu chipul

lui Mircea cel BtitrAn i al Teofanei care, cernit
in haine cAlugreti, a plans acolo pAn la moarte

pe fiul su ucis in cmpul Turdei. Acolo, lnei

altarul de pe malul Oltului, e adevrata noastr
biseric.

Biserica noastr mai e la Curtea- de- Arge a

cArei duioas legend despre jertfirea sotiei me-

www.digibuc.ro

PENTRU BISERICA NOASTRX

31

terului Manole face sa roureze de lacrimi pang si

-ochii pruncilor mostri.
Biserica noastra e la Radauti, unde se odihnete
Bogdan descalicatorul.

Biserica noastra e la Putna, uncle doarme Cel

Mare 1 Sf ant, pe. care insui papa dela Roma l'a
nutnit atletul intregei cretinatati.
Biserica noastr e in sfarit peste tot, unde dorm
-somnul lor de veci ctitorii de aezaminte, voevozii

dtatori de legi i datini i ori unde se aude o

rug% in graiul lieanaului nostru. Caci, In deosebire

de altii, care au primit cretinismul din pbrunca

unui stpan trecand inteo burta dimineat prin
apa unei garle i ieind la malul cellalt botezati
TIa noi, biserica s'a infiripat pe incetul sute i sine
de ani, impreuna cu limba, pe cand printli notri
-erau had: sub stindardul legiunilor. Crucea noastr
se chiamri i azi cruce, ca i in basilicele din
preajma castrelor ; cimitirul se chiama cimitir ;
ziva odihnei se cheam, Dominica, iar banul mortilor e nelipsit i azi din mormintele romaneti, ca
din mormintele de acum 2000 de ani. De aceia
biserica noastra ne vorbeste im graiu cu Uil bateles, pe care nu-1 poate avea pentru noi nici o alta
biserica din lume.
E insemnat i aiurea serbarea anului nou, cand

face macar o clipa socoteala vietei si se

pregtete s treac spre alt an ; ins pentra noi
Romanii, nicaeri nu se innoe0e anul ca in tara
noastr, unde, alturi de slujba bisericei, colindul

www.digibuc.ro

32

S. MEHEDINTI

copiilor ne aduce aminte de Traian, marele intemeietr al neamului, pe care i alti cretini Il
cinstesc ca pe un sint, cu toate cI n'a fost nici
mticar cretin !

E duioas peste tot serbarea naterei pruncului

din Betlehem, dar nicileri ea nu ne micg, suffetul

mai mult dect la noi, unde cntecul flurilor

dalbe desmeardg. ca pe un prune Omenese mititel i'n fetel pe cel culcat odinioar in esle ;.

i unde numele lui LerLeroi Doamne ne aduce

aminte de trecutul nostru roman, de cretinismul
nostru nscut In preajma lagrelor.
Cinstite sunt i cinstite sti fie toate bisericile pmntului, in care omul poate face un pasmai departe care ideal.
Mai cinstit insg,
i dect toate mai scump .
pentru noi e biserica noastrg, ale crei binecuvntgri adumbresc vieata mamelor i sotiilor, a.
pruncilor i a tuturor celor iubii ai notri, Ong_
ce le incruciedna mnile pe piept.
Uitatu-m'am In mornannt i am vzut trna i
oasele goale...
intrebat : unde e impratul
unde ostau1..., unde bogatul i unde

unde e robul... i unde striphnul...

A vreg, s tiu: in ce bisericg, slujba mortlior
aduce lacrgmile In ochi png. .1 strginului care in-

tampltor se oprete din cale in fata unui sicriu

necunoscut ?
A vre. sui tiu : in ce biseric noi, Romnii,.

am puteg, auzl o rugchme care s vorbeascil su-

www.digibuc.ro

PENTRIJ BISERICA NOASTRA

83

fletului atat de potolit i gray, ca acea Lumina

ling a sfintei sri.... a crei tainica poezie aromete mice suflet simtitor in ceasurile de reculegere ale vecerniei ?

A se atinge cineva de biserica noastra ar insemn sa ucida nsi fiinta noastra sufleteasca,
infiripata de attea sute de ani impreuna cu limba
i neamul, prin toate Imprejurarile fericite i ne-

fericite de care poporul nostru a avut parte pe

acest pmnt.

Ba ar insemn c.va i mai uricios : o silnicie

asupra-ne n casa noastra, un act de netoleranta
fat de poporul cel mai ingaduitor al Europei.
Rsfoiti istoria i vedeti :

Nu noi, Romnii, am pustiit Europa cu razboae de 30 ani, arznd orarle i uciznd norodul pentru credintele i obiceiurile sale religioase.

Voevozii noOri n'au tras cu pura de pe ferestrele castelului lor in gramada celor de acela sange

eu ei, dar de alta credint.

Clericii notri n'au ars pe nimeni pe rug.
America i Siberia n'au vzut pribegind din
t'rile romfineti liatrni i copii surghiuniti de la

vatra strmorasca pentru credinta lor.

Din potriya, am ingaduit tuturor
ingri.feasca de suflet cum vor. Ba am primit i pe cei
prigoniti din alte taxi. Lipovenii aIungati din
Rusia, la noi i-au gsit liman de scpare. Evreii
casapiti mereu aiurea, in rastimpuri ce se intorc
S. MEHEDINTI

CStre noua generatie.

www.digibuc.ro

34

5. AtEHEPINTI

ca vremea secerisului, tot la noi au npdit. Grecii

Eteriei la noi s'au adgpostit. Bulgarii fugiti de

streang din dreapta Dunrii, aici s'au acivat. Rana'
celor mai deprtati le-am stat in ajutor. Cu mosille noastre am druit bisericile streinilor. Cu

jertfa noastr am tiprit crti pentru cei asupriti

de pgni. Am tiprit in greceste, slavoneste, in
limba georgianti, ba i in limba arabg, iar azi,
sub ocrotirea legilor noastre, cu cheltuiala noastr
ridicArn temple lui Alah, pentru ca musulmanii
din Dobrogea s" se poat inchin dup credinta
lor ;
din vrful minaretelor, hogii s poat. vesti

de trei ori pe zi Profetului : cum rilspltesc Romnii pentru bisericele arse odirioar in numele lui!

Am dori s aflm, cine dintre toate neamurile

Europei se poate luda cu o tolerant religioas
att de larg i mai ales att de veche.
Dar tocmai pentra aceasta, am socoti ca o grea
batjocur s incerce orisicine in acest veac de
lumin s ne iudemne a uit, traditii atta de cinstite i vrednice de atta laud.
Acesta e cuvntul hotrt pe care-I spunem celor de alte confesiuni pentru ca sl tie

Isprvind aci eu scepticii i cu alti adversari

ai bisericii, m intorc acum ctre membrii devotati ai societtii. noastre
intreb : pe ce cale
vom atinge in tara romneasc idealul nostru ? ln
ce f el statul romn va Implin, dup vorba lui

www.digibuc.ro

PENTRF BISERICA NOASTRX

35

Bismarck, menirea sa cea

: de a realiz in
viata de toate zilele invtturile evangelice ?
Pe o singuea cale : st d'm bisericii locul care
i se cuvine in educatia poporului.
Alturi de scoala primar, de care n'au parte
nici jumtate din copilretul trii ; alturi de armata care e o minunat scoal de onoare, de or-

dine si de spirit de solidaritate, scoala cea mai

cuprinzAtoare e biserica : ea ne ia de man din
copilrie i ne Insoteste [Anil la mormnt. In fiecare zi acas, i mcar odat pe s'Aptman, la biseriet, ea ne indreapt ochii spre ideal li indreapt
adic celor ce au ochii de vilzut i urechi de auzit.

Ce minunate invtturi poate ascult la slujba

bisericei, mice orn deprins sut cugete !
Cnd preotul spune: Sd ne iubinz unii pe
ca inteun geind sd mdrturisim... in cteva cuvinte,

biserica ne lmureste unul din adevrurile cele

mai rare, la care se poate ridich mintea orneneasc. i anume : c' nu pe calea rationamentului se pot apropia oamenii, de oarece toate jude-

ctile noastre sunt relative, iar ce e relativ nu

impac niciodat cugetul. De-ar fi nuantele de
preri mai fine dealt apele seninului ceresc,
tot gseste omul pricin de impotrivire contra
altui orn. Ceiace poate unl ins deplin pe toti,
e singur iubirea. Child iubesti pe cMeva, 11 pHvesti cu ingAduint i treci cu ved area deosebirile mrunte ale opiniilor; din clragoste, meir-

turise0i intr'un gdnd ca acela care ti-e

www.digibuc.ro

S. MEHEDINTI

36

CAci nu-i nici un imperativ mai categoric deal

al iubirii.

i cte invAtAturi nu poate scoate din

cuvintele bisericei cel obinuit eu meditarea piidelor Evangheliei i ale altor cArti biserice0i !
Pentru ea aceasta sA fie InsA cu putintA, trebue
implinit', In biserica noastrA o mare lips`a : trebue
sA se audA in ea nu numai cuvintele arAtate de
tipicul slujbei, ci i cuvntul viu al preotului.
Trebue sA avem predicatori. Preotii notrii
aducS, aminte c Christos n'a zis: inergeti .1 cetiti,
ci mergeti i. predicati evanghelia. Preotul s'ar
cfite,

cuven1 adecl sA, fie cel mai de seamA purttor

de cuvnt i de idei in fiecare parohie. Nu mai

vorbim de arhierei, care ar trebul sA, fie cele mai

distinse personalitAti din fiecare generatie. In gura
lor, In orice DuminecA, invAtAtura cretinA ar trebul

s. ne parA totdeauna noua i strAlucia, ca In ziva

cea dintAiu, cnd cel nAscut in Nazaret rAscolea
sufletul multimei cu frumuseta vorbei i. a fam
telor sale totdeauna la fel cu vorba.
VA intreb insA, unde sunt predicatorii notri
Un cAlAtor rus, care treceh pe la 1810 prin tArile
romneti, observa eu mirare cA biserica noastrA e
mutA ! Cu durere trebue sA spunem c aproape
tot aa a rAmas i pAnA azi...

Unde-i vremea cnd genialul Antim vorbea.

dela inAltimea amvonului cu asprimea impersonala

a omului superior, care nu se sfiete sA, certe i

www.digibuc.ro

PENTRU BISER1CA NOASTRX

37

pe regi, cnd cearta o face in numele JudecAtorului judecAtorilor !

Unde-s vremurile crind fiii Brancoveanului LIceau predici pentru norod la prAznuirile cele mari
ale bisericei ?...
tocmai aceasta e una din menirile societAtii
noastre : sA facA tot ce poate, pentru ca vremurile acelea sA se IntoarcA, iar biserica sA devinA
din nou coala de educatie a norodului.
Nu e locul sA art ael toate mijloacele pentru
atingerea acestui tel. La unele din ele v'ati gfindit
i D-VoastrA.

Ati rugat pe clerici s vinA In mijlocul nostru, sA dea poporului Incredere In initiativa preotimei.
Ati Infiintat coale i grAdini, unde copiii sA

intre de timpuriu pe calea cea bung, a educatiei

religioase. Bine ati fcut.
V'ati gandit la un institut pentru educatia viitoarelor mame de familie, unde s poatA cpAth
o cretere potrivitA cu traditia nearnului i nevoile
vremei moderne. Bine ati fcut. Ati ispAit o

parte din pAcatul acelor femei slabe de minte,

care, ademenite de mode streine, s'au rAtAcit neghiobete In staulul bisericilor streine.

SA nu credeti InsA cA ati fAcut destul. E un

adevAr trist, dar totui un adevAr pipAit,

cA, pA-

tura noastrA de sus nu Ingrijete destul de cariera preoteasc, spre care se Indreapt azi de
obiceiu mimai cei umiliti : copiii satelor i maha-

www.digibuc.ro

38

S. MEOHEb1NTI

lalelor din orae. Ce departe stint vremurile cnd

fiii i fratii Domnilor ajungeau pastori ai bisericei ?

Cine i mai aduce aminte de timpul cnd un

Veniamin Costaki st deasupra clerului i. contemporanilor s mireni nu numai ou prestigiul
mitrei episcopale, ci i. prin personalitatea sa i
ascendentul traditiilor sale de familie ? VA Intreb:

cAti din tinerii familiilor mai cu vazg din OA i

mai indreapt azi pasul cgtre cariera bisericeascA?

Armata a fost repede imbrgtiatg. Mai toti tinerii de seamg din generatia renaterii : Crlova,
Alexandrescu, Blcescu, Cogglniceanu, Cuza, Brgtianu, Campineanu i. altii au socotif ca o datorie

de onoare sg, inceapg vieata lor sub steagurile

tArii.

In medicinA, In magistraturg., inginerie, protesorat i In tiint'A, putem pomeni cu laude numele

unor oameni care, prin situatia lor de. familie,
puteau
indrepte ochii spre drumuri i inai

upare.
Nu tot aa s'a Intmplat flS

Cu elend. E o

mare lipsg aceasta, iar societatea acum intemeiatA

nu-i va Iinplin menirea sa, dad, nu va curma
o astfel de vinovatg. nepgsare din sufletele acelor
ce au rgspundere fatg, de crmuirra sufleteaseg a

poporului nostru. Visul men ar fi s facem din

facultatea de teologie un institut, uncle personali-

tAtile mai de seamg ale epocei noastre

de,

color mai alei dintre tinerii t'rii cea mai inaltg,

www.digibuc.ro

PENTRU BISIDRICA NOASTRA

39

idee despre vocatiunea bisericei ca factor de culCieia ce este insa o scumpa dorint'a' pentru noi
mirenii, trebue s. fie un postulat de toate zilele
pentru toti membrii clerului.
OA In aceasta lupta de renastere religioas,
inaintea noastra trebue s paseasca mai intai clenil. Vorba insufletitului Muresanu Preoti eu
crucea 'n frunte...

1 ar alaturi de cler trebue s. psiti cu tot devotamentul toti cei ce ati devenit membri ai acestei societati. Sema'nati cu amndoua rakinile s-

manta cea buna ; roadele nu pot fi deck bune.

Iar Gaud va ven vremea secerisului ; cnd va
fi o cinste deosebita O.' fie cinevb, primit in se-

minar ; and amvonul va rasuna de predici, iar

multimeit credinciosilor se va adun imprejurul
lui, cum se adun &Irma la isvor, cei ce sunteti
acmn aici yeti pute zice cu mndrie : i eu am
fost din generatia care a pregatit aceasta schimbare.
Cnd norii anului 1,911 vor fi spulberati ; child

frunzele vestede vor fi maturate de vant, iar biserica va fi la adapost de orice nevrednicie, yeti
puteh zice : i eu sunt din generatia celor ce au
semnat smnta cea buna ; i eu am pus o peatr la cladirea cea tare a bisericei statului nostru.
Ridicati-v deci cu hotarare i porniti cu totii
la lupta din care va es nu numai mantuirea, Ci
si slava intregului nostru neam.

www.digibuc.ro

1911
pgcatele

desvglite in Sinod au intristat pe

toti, care au cast de cat simtul nevoilor publice. Nu tim ce-au spus martorii sub oinofor, dar nici nu e nevoe sg aflaan. Ceace cunomtem

e de ajuns i. prea de ajuns, pentru ca sa aducg

roeata chiar in obrazele cele mai vetede ale mirenilor deprini cu cele lumeti.
Pentru moment e o singurg scapare : dreptatea cea mai dreaptg, i. apoi cea mai asprg asprime. Daca degetul tau te supgr, tae-1 0-1 asvrle dela tine. 0 fi numai unul, or fi mai multe,

o fi main intreaga, tae-o i curgt cangren,a cat

mai e vreme.
Intorcndu-ne insg ochii dela cele petrecute in
Sinod, se cuvine s ne punem i. o intrebare mai
generalg : Cine e de vina pentru acest 4911 al
clerului roman ?

Ca simpla parere personalg, imi iau libertatea de a rspunde 'astfel : De vina din capul lowww.digibuc.ro

49

S. MEHEDINTI

cului este ftarnicia oficialA a vietei noastre in organizarea i supravegherea educatiei religioase.

De vina sunt mai inti incepand de jos in

seminariile, adica' pepinierile din care au

sus

esit sinodalii de azi. Nu sunt doar acestia din preotimea de moda veche, care invtase psaltirea i ceas-

lovul la un catibet, ca cel din Flticeni, cum ni-I

zugrveste Creang. Cei cu pricinele de azi sunt
oameni mai noi, sunt roade ale scolilor bisericesti,
organizate In perioada renasterii (!) noastre politice.

Putini stiu insa ce f el a fost condus in acele

scoli pregtirea lor duhovniceasca.
Cetitorul poate s afle i azi intr'un oras mare
o veche cldire boereasc, unde er odatA un seminar. Odile argatilor ajunseserA sali de studiu ;
pe unele coridoare, lmpile ardeau i ziva ; graj -

dul fusese prefcut in sufragerie, iar Ifing, bucatrie o groap, urias, plin pan in margine,
strngea zoile unui lung sir de ani... Erh, asa de
adnc,

i asa de gre era mirosul ei, in ct o

minge, cazut cine stie de unde, a stat acolo multa

vreme, plutind deasupra, pn ce a coplesit-o gunoaele. Cu toata fireasca pornire spre joc, nici un
copil nu indrznise sa se apropie de ea, des o
vecleau zilnic. 1T inchipuiti acum educatia

Pe cea intelectual, nici n'o mai pomenesc,

Eleviimai toti suflete strivite. L'arn Vazut pe eel
mai inzestrat dintre tovarsii mei de copilarie, pl-

mait, fiindc nu gtsuise cu toate gorgoanele o

cantare a postului mare. Profesorii

www.digibuc.ro

afar de rare

1911

exceptii

43

oameni fara nici cc chemare spirituala ;

unii nu se sna s. povesteasca elevilor panal

intimitati frivole.

Din astfel de triste pepeniere aveau s ias,

pomii cei bine roditori, care sa druiasca tarii
noastre o viata moral superioar ?

Puteau s, ias in cele mai multe cazuri abia

niste pdureti altoiti in batjocur; i purtand deapururi in suflet uscaciunea relei lor altoiri.
Si au esit. Dovada e acum inaintea ochilor.

De vita, in al doile rand, pentru rusinea de azi

este ipocriza care a vegheat la evolutia faculttei
noastre de teologie. Ce simt de raspundere profesionala putea, sa, dea, clerului o facultate in care
au gsit locuri de onoare 0n 0'. ceice si-au svarlit
rasa in gunoiu!

Genialul scriitor Renan, and a esit din seminarul dela St. Sulpice, cu infiorare de suflet a
desbrcat haina pe care el nici nu fgaduise s
o poarte. Dar fiindca, deprtarea de seminar era.
cinstit, el a si ramas departe de institutiile religioase,
cu toate ca le iubek iar pe unele le-a
ludat ca nimeni altul pang, la sfarsitul vietei.
La noi, cine oare sil. fi fost savantul superior
lui Renan, omul de atata valoare intelectuala, in
cat statul roman, vrand s intreasca prim facultate neatarnarea bisericei sale, si ne mai gsind
pe nimeni ask de vrednic, nici in cler, nici intre
www.digibuc.ro

44

s. MEHEDINTI

fi ingdtit a se sul pe catedr ? Cine

a fost geniul chemat s deb, pild de viata reli-

mireni,

gioas tineretului acestei tari,

dase haina bisericeasc ?

chiar dup ce lep-

N'avem nevoe s. citin nume i nu intrm in

amnunte. Dar cnd att de mare a fost nepsarea oficial i ftrnicia', ne mai mirm azi c, pgcatul se rzbung i c. am ajuns de rsul Evreilor

i tuturor veneticilor, dupa cum scriea mai de

unzi un biet preot din satele Moldovei ?
-De vin, in sfrit, mai e i nechibzuinta ce dom-

nete la insi alegerea membriior Sinodului i

lipsa de cultur religioas la cei ce aleg.
Exist in aceast tar un minister al instrucliei
al cultelor (mi se pare c5, l'a reprezentat
odat i C. A. Rosetti). Exista apoi un parlament
care alege pe capii clerului. i ne permitem
intrebni: La ce s'au gndit membrii guvernului
ai parlamentelor noastre, cand alegeau pe episcopi
i pe mitropoliti ? Cti ii ddeau seama de insem-

ntatea bisericei ca factor de cultur in stat

Cti au citit mcar odat crtile cele mai de
seam ale confesiunii noastre ? ciao au avat intuitia real' a vietii religioase a norodului ? Cti
tiu trecutul bisericei noastre i cti au ascultat
intre zidnrile sale glasul evlaviei altor generatii,
fr de care e cu neputint s ne pricepem pe noi cei
de azi ? Intr'un euvnt : cti din marele colegiu au

fost vrednici ei nii s aleag pe cei ce trebuiau

s, fie povtuitorii snfleteti ai intregului poptir ?

www.digibuc.ro

1011

45

Triti in tinerete prin t`dri cu alt, confesiune,

ironici fr s cunoasc cuprinsul adevrat al
frivoli fr s bnuiasc, greutatea
cu adevrat filozofice, multi din membrii mai
de seam ai parlamentelor noastrei chiar dintre
minitri au socotit c i fac deplin datoria, daca
la Boboteaz asist cii capul descoperit la ceremonia de lng grla Dmbovitei, sau dac odat
pe an ii turbur somnul, sculndu-se la un ceas
nepotrivit in noaptea invierii, spre a se sui cu.
trsura in Dealul Mitropoliei.
AdApati din zeflemeaua, cnd veninoas, cnd
cinick cu care Heine a fericit Germania i Franta
inainte de 1870 ; imprtaind dup 1870 ura preconceput a lui Gambetta : r glise, voila r ennemi ;
repetnd fr critica polemicele socialismului,

ateu pe care chiar unii minitrii l'au profesat

fti, cnd a venit vremea s, se adune in gmarele
colegiu, spre a alege pe membrii Sinodului, unii
oameni politici n'au vzut in fata lor deck, o problem electoral : isbnda unui candidat favorabil,
cderea unuia nefavorabil.
Poti fi plin de pcate (vrednic nu de una, ci
de toate acuzrile din Sinod) ; poti s fii acuzat
chiar in mod public. Te-ai plecat ins destul Inaintea upui patron politic '? Patin Cinstite Printe
vei fi ales episcop, s pstoreti tara romneasc,,

s fii adic pila de via-0, sfnt. i de caracter

intregului norod din regat !
Se poate ironie mai cumplit, ? Si se mai mil%

www.digibuc.ro

46

S. MEHEDISTI

cinevh cA ipocrizia se rAzbung acum atat de amar

asupra noastrA a tuturor ?
Se rAzbunA' si se va mai rAzbunk cat timp fA-

tArnicia oficiala va prezid la fel in organizarea

carmuirea institutiilor noastre religioase.
*

Ne dAm seama c e ad) un cerc vitios ar trebui un cler de o mare inAItime moralA si de o
mare vigoare intelectualA, pentru ca sA avem altfel de mireni in parlamente si la carma rii. Iar
de altA parte trebuiesc oameni In adevAr superiori in politicA, spre a puteh inlAtur cangrena
de azi, si a da Sinodului, seminariilor si facultAtei teologice o indrumare mai bunA.
SA nAdAjduim totusi cA, inceputul se va face
fArA prea mula zAbavA. Pentru perioada cnd
s'a infiripat viata noastr constitutionalA, ministerul de culte (dacA Amintiiile lui Panu corespund adevArului) se pare cA er privit ca cel mai
de pe urm dintre toate ;
and n'aveai unde s'A
asezi pe un ministru ageamin, l asezai pe scaunul dela culte !
VinovatA lips de pricepere a situatiilor !
mare orbire, ca tocmai pe vremea cand chipul
lui ,5aguna er la vederea truturor, oamenii nostri
politici s nu fi inteles uriasa putere a unui cler
bine pregAtit, i sA nu fi dat cultelor dreapta lor
insemnAtate !

Avem insA convingerea c timpurile bleep a se

www.digibuc.ro

1911

47

schimb. Cred ca incepe i printre romani a fi

luat in serios cuVantul lui Bismarck :
Orice stat, daca vreh sa existe, trebue saii
aeze temelia pe o educatie religioasa.
Sa speram ca ne-am ridicat pentru totdeauna
peste nivelul ironiei i. al unei dulci nepasari.

Dupa ale am patit anul acesta, cred ca avem

destula cainta... i ca ne-am hotarat deabinele sa
vindecam de pecingina i Sinodul i. toate celelalte

institutii din viata religioasa a poporului nostru.

Cred
fiindca altfel nu se poate.
Cu aproximatiile i fatarniciile de pana aici nu
mai merge. Ori dacti mergem tot a, vom ajunge
la un al doilea 1911 al clerului roman.
lar atunci, (nice vindecare va fi tarzie : poporul va fi demoralizat, i nu se tie daca i Statul nu va fi cutremurat 'Ana in temelie.

www.digibuc.ro

ir4I'

REFORMA CLERULUIDUPA 1911.

n curnd, marele colegin se va intruni spre a

hotgri, cine srt stea in capul bisericei noastre.
Reforma legei sinodale fiind votaW, rrmile

'anului 1911, cred unii, se vor vindech dela sine

mai ales dacA partidele vor contera cu agitatia
lor in chestia intamplArilor din primrtvara trecut.
Noi nu ne sfiim ins a mrturisl cri e aci o mare

parte de iluzie. Starea bisericii noastre nu atrn6

i.mai de armistitiul partidelor asupra ctorva articole de lege sinodalA sau asupra ctorva chestii de

persoane, ci de alte imprejurAri cu mult mai vechi

si mai generale.
,

Mai intai de toate, atarrai de felul cum se re-

cruteazA, membrii clerului nostru, incephnd dela

cea mai de jos treaptri.

E stiut, c azi in seminarii intril numai copiii

stenilor si ai locuitorilor cu putinit stare de pe
la marginea oraselor. De aci se aleg si preotii si
toti dregtorii bisericesti Wank' la mitropolit.
.Putini ins
chiar dintre oamenii ea oarecare
5. MEIIEDIN ri. Catre noua generatie.

www.digibuc.ro

50

S. MEI1EDINTI

i dau seama ce insemneaz un episcultura

cop sau un mitropolit.
Cine cunomte lucrurile mai de aproape poate
afirmk, flr' team.5, de a fi desmintit, c un mare
magistrat, un general, un profesor de universitate,
un membru al Academiei, o duzin i chiar mai

multe duzini de ministri treckori, n'au pentru

cultura poporului nostru nici a zecea parte din
insemratatea unui cap al bisericei, care, dela nu-

mire gi pnI la moarte, st neclintit in fruntea

unei eparhii, avnd deasupra numai pe Dumnezeu,

iar dedesubt armata supusA a clerului de mir, pe

care, cu un singur cuvnt, o poate misch la dreapta
sau la stnga. Un mitropelit sau un episcop e in
judetele eparhiei sau provinciei sale un fel de vice;
rege,ba MLA' e mai liber gi deck suveranul tgrii,
care se isbegte de multe i multe ingrAdiri politice.
Acestea nu-s vorbe, ci adevkul adevkat.
Am Vzut pe fericitul intru amintire Melhisedec,

sosind inteun sat de munte. Li se Ore4 stenilor

eg, se apropiase cerul de pmnt. Am vgzut evlavia

norodului impins pang la naivitatea de a se inchinA in fata stranei episcopului, ea in fata unei
icoane, si a pune flori la picioarele celui ce se ar-tase o clip6 in mijlocul trnimei. Un episcop sau
mitropolit, imbrcat in odjdii, e in fata poporului

ea gi un suveran. De altfel chiar titlul Mitropolitilor : Domnului Domn, Mitropolit al Ungro-Vlahiei, al Moldovei i Sucevei e ca un reflex din
innalta vrednicie a Domnilor i Voevozilor nostri.

www.digibuc.ro

REFORMA. OLERULUI - DUP.X. 1911

51

$i cnd astfel st lucrul; cnd afirmAm ca biserica e temelia statului ; chnd dm episcopilor
mitropolitilor o Investitur, cum n'o mai are nici
un dregtor In aceast
; cnd le incredint6m
vieat grija culturii poporului nostru, noi alegem

ace*ti mari demnitari numai dintre rurali

-dintre ctiva umiliti dela marginea oraelor ? Numai
acetia Ii credem adicA vrednici i capabili ?
Socot c In toat organizarea Romniei moderne

fost nici o fatrnicie mai urt decht aceasta.

Firete, vocatiunea poate e ori i de unde. Dar
im increderea In alii, ci nepsarea tine ptura
noastr cultei departe de cler. i mi se pare cA

tocmai aceast ipocrizie e una din cauzele cele

mai adnci ale crizei actuale. Pe cnd in tre-cut, familille cele mai de seam, ale trei ingrijeau de biseric, punnd In capul ei pe cei mai
.d*epti i mai cu trecere; pe cand feciorii Brn-coveanului fceau predici i le citeau norodului In
bisericA ; pe and in alte tri, On astzi, neamurile

-cele mai marichiar printii trimit pe unii urmai

lor s stea in fruntea educatiei religioase a multimei, pe cnd, in alte universitti, studiile teologice
stau in fruntea programului, la noi, s'a prat, c. e des-tul daa steanul i nevoiapl dela mahala e chemat
s poarte grija intregei biserici! Vinovat nepsare !
Nepsarea s'a rzbunat ins i se va mai rzbun.
-CAci nu se poate tgdui c o parte din scderile
-clerului nostru superior stau cteodat in legAtur
-cu cariera improvizat a unor preoti de mir care,

www.digibuc.ro

52

S. MEHEDINTI

siliti de nevoi mrunte ale vietii : vAduvie, srei

s fi
s. a. au apucat calea clugriei,
toti o Inalt chemare sufleteasch". De-ar sta cineva-

s scrie unele biografii ale celor ce au ajuns la

episcopat de vre-o 50 de ani ncoace, am rmne.
nimiti, cat de intmpltoare a fost recrutarea clerului
nostru i cat de putin a fost uneori vorba de adevrate vocatiuni.

A doua cauet care a dus biserica noastr In

starea unde se afl, este educatia dat azi in seminarn. Cine a trecut prin ele i aduc amint&
cu groazil de paragina intelectual i moral in
care trese tineriii seminaristi pan la hirotonie..
tiu de altfel toti, cti citesc ziare, rezultatul anchetei, pe care a filcut-o un tnr profesor, d-1 C..
Banu, intre elevii si, cu putin inainte de rscoala

anului 1907. Am vzut toti viforul de anarhie

moral, care stpftneh acele suflete.
Nici urm
de crestinism ! mai de grab o inrire vrednied de
niste comunarzi.

Cancerul desvelit prin acea anchet s'a manifestat cu toat urtenia lui in acuzrile
contracuzrile aduse cu ocazia procesului sinodal;.

si-ar fi un naiv de neertat cel ce ar crede c

toate acile turpitudini se pot vindech sau mcar
acoperi. cu o simpl foae de monitor, cuprinznd
oarecare modificri de legi
hartie sunt totdeauna niste ironii, iar in cazul de fat, ele trec limita ironiei i ating nivelul

www.digibuc.ro

REFORMA CLEILULUI - DUPA 1911

53

-unor greseli care pot compromite chiar sntatea

sufleteasc a poporului nostril.
eel ce scrie aol, 14i d seama c atinge o ches-tie, pe care multi oameni .<moderni n'o pricep.

Ba multi o d despretuesc. Presa noastr e, din

-nefericire, un organ de cultur foarte problematic. La ziare si la reviste scriu uneori oarneni de
pripas, incAt a vorb serios despre o chestie ca a
educatki religioase i a pregnirei cierului, in-seamn s te expui a fi ridiculizat, ba si urt. Cine
ins vreh aprobarea ironistilor, s im vorbeasc
biseric, ci s, se ia de man cu aceia care cu
nu dulceag cinism i vd de micile lor vanitti.
Dimpotriv, cei care nu scriu pentru plAcerea
-altora, si nici mcar pentru plcerea kr proprie,
ci pentru a-si ImpunI o datorie de constiint,
aceia, infruntand orice ironie, nu se vor sfi s
afirme c, alturilingrijirea armatei, cea mai grabnic datorie a noastr a tuturor e acum reforma
Dub', pentru o tulbure afacere de ediliate s'au opintit anul -acesta attea puteri, pentru
marea reform de care atrn buna stare stifleteasc a intregului nostru popor, trebue s se incordeze in cel mai apropiat viitor toate energiile
no astre.

Cci un Incra nu trebue uitat : cu ocazia pro-cesului de astA primvarg, am ascultat valuri de

recriminri. Dar adevrul cel mai adevrat nu

s'a spas
; i acest adevr e urmtorul : Nu
,clerul e de villa pentru starea de azi a bisericei.

www.digibuc.ro

54

S. MEHEDINTI

De ving. sunt mai intai de toate mirenii. De vins

sunt cei ce au avut rspunderea recrutrii i pregtii ei clerului, incepand dela minitrii i. pari.
la profesorii de seminare. De vin sunt aceia care,
aiuriti de un eftin liberalism, au privit batjocoritor biserica i pe oamenii bisericei.
f apt cunoscut ea' la ministerul de Culte au
ajuns dup vremuri oameni care au impins dispretul lor pentru religie pan acolo, bleat nici na
i-au botezat copiii. Preotimea ii aduce aminte
i. azi, cum nihilistul Rusel a fost trimis profesor
la un seminar romanesc
acum dorim seminarii i seminariti cum se cade ? Yrem rspundera

jos, cand n'a fost rspundere sus ?

E fapt c'ai am infiintat o facultate de teologie,
tocmai spre a da mai mult prestigiu si mai mare
autoritate bisericei noastre autocefale, fat de alte
biserici. Pe cine am pus big in capul acelei facultti ? Atat de mare a fost nepsarea minit4trilor cultului, 'Meat au ingaduit s se sue pe catedrele faculttei de teologie pn i oamenii care
au lepdat vestmntul vocatirmei preoteti
acum ne mai plangem di nu e frau in dreapta,
sau c'n stanga e desfran ?
E fapt eh' la ministerul de Culte au ajuns
situatii hotratoare
chiar secretari generali
oamenii care In congrese publice au propus eliminarea religiei din invtmant. i acum tot noi
mirenii ne scandalizm c n'are derul autoritatea
necesar

i c la seminarii se adun numai cei

www.digibuc.ro

REPORMA CLEMEMIll

DUPA 1911

55

umiliti i saraci? Vrem respectarea bisericei, cand

in ministere i In capul presei oficioase de par-

tid s'au, ridicat cei care cu vorba, eu scrisul i

err rapta au batjocorit biserica nationala?
Vrem In, adevar s se sfreasca criza ?
sfArim mai ati cu ipocrizia. Sa-i deh seama
toti imitatorii modelor streine, ca au fcut poporului un rau imens prin propaganda lor nesabuit.
Cnd admiram Anglia, Germania, Norvegia, Suedia i celelalte tari santoase la suflet, i laudgm
sprijinul pe care biserica Il d acelor pri, s ne
aducem aminte ca. i biserica noastra, umilita cum
a lost, ridicase odinioara norodul la o innalt, cultura moral. Daca civilizat se chiama acela care
e cinstit nu de teama legilor, ci din indemnul
propriului sa cuget, cei ce cunosc viata adevaratului popor romnese tiu ca la noi generatia
trecuta i cele dinaintea ei erau mult mai civilizate dect cea de azi. sNu s'au stins incl toti batranii care se imprumutau i imprumutau bani
Para de zapis ; care se temeau de doband, ca de
un pacat ; care priveau ea injosire s mearga la
judecatorie sa se impricineze cu cineva.Hotrilt,
i la sate i la orae er odinioara mai multrt

einste, mai muIt omenie de jos i ptina sus. Intre

contemporanii lui Dinicu Golescu, aa necarturari

cam erau, se gaseau valori morale neasemanat

mai maxi decAt In societatea de azi naodernizatg
modernistA.

tocmai pe acele valori morale am cliidit inuit-

www.digibuc.ro

56

S. MINIEDINTI

putinul cat 11 avem azi. BAsboiul chiar fapta .

cea mai inseinnat, a istoriei noastre conteriaporane a fost isbAndit nu ea multimea gloanteldr,.
ci Lit tAria surletulal acelora care, increzritor.
destinul br i asculttori de porunca Domnului,

ca de porunca lui Dumnezeu, s'au repezit de

patru ori in aceiasi zi asupra acelorasi parapete.
Cu ce credintA in scrisa lor s'au dus peste Di
are cei ce ne-au adus de acolo neatrnarea
regalitatea!
Voim prin urmare ,stergerea pcatelor din 1911 ?

SA ne dAm seama e cei dintai vinovati suntem

noi mirenii ; vinovatA e usurinta cu care am batjocorit traditia vietii noastre religioase de odinioarA.

Sub pretext de culturA modernA, am sillbAticit.

sufletul poporului nostru. La orase am ajuns la

Apasi, iar in sat la llsculatii care, In clipe de'
furie ucid nu numai oameni, ci i clobitoacele necuvntAtoare.

De dragul modei, ca niste imitatori fArA minte,

an plirAsit tocmai indrumarea cea snitoasA,
noscutIt nouti de sute i sute de aui.

Prin urmare i aei da si In the priviri, calety

noastrA trebue s fie nu spre balciul inter-,
national al modernisrnului, ci incleirdt spits popI

nostru cel adevArat spre scoala lai cea veche

biserica.
Fonfiii i flecarii de acam doubizeci, treizeci

de ani, care primiser, socialismul de peste Prut

www.digibuc.ro

REPORMA CLERULUE

DUPA 3911

57

-i invtaAerA cteva pagini de fisic, i de himie,

socoteau c de aci inainte bruma lor de tiintil

exact va inlocul religiunea !... Oamenii civilizati :
Englezii, Norvegieni, Suedezi, Germani, Danezi,

Olandezii... n'au gsit pnii azi pentru neamul lor

nici o scoalA mai potrivit6 deck, a religiuneisi
-socotim eh' nici nu. se va gAsI vreodat.
Cci singura cale pe care multimea se poate
apropia de probleinele cele mari ale vietii ome-.
nesti e meditatia religioas. Din filosofie nu se
vor imprtsl in vecii vecilor dedt vreo cteva
capete .exceptionale; pe cnd obstea celor ce muncesc vase zile pe, silptmn intr'o profesiune

hotrat,A, nu va pute, aveh In ziva a seaptea la

Indemn, ca indreptar al viet,H, clecat tot morala
religioasmai ales cei obligati la munca cu brafele.
Iar in tri ca a noastr, nu numai pentru partea
ci i. pentru imbunttirea strii materiale,

tot biserica rmne coala cea mare a natiunei.

Dac ici i colo casa tranului e inc murdar,
nu medicul, nu invttorul, nu primarul sau inspectorul comunal e de vinN, ci mai inti preotul,

cci el este inspectorul pe viat al stenilor,

vilzandu-i la voe si la nevue, dela natere pnti,
la moarte.

Dac, o parte din timp se pierde prin lene ;

dac economiile se risipesc in procese zadarnice,

In lux si alte netrebnicii, nu prefectul, nu primarul, 1 nici chiar invttorul nu poate fi at:Ma

.de rspunztor, pe cat e preotul care, dela Im-

www.digibuc.ro

58

S. MEHED1NTI

prtsania copiilor i Ong la spovedania bgtrnilor cnd pun mainile pe piept, pe toti i tine in !
mn, i pe toti i-ar putek ridick dacg ar fi el in-

susi in situatia in care ar trebul sg fie.

Prin urmare, dacg dorim In adevgr ridicarea po-porului nostru, s am bisericei vechea sa irtsem-

ngtate in cultivarea norodului, si mai inthi de

toate sit am clerului toat preggtirea de care arenevoe.

Partidul conservator care a avut grija sit infiinteze facultatea de teologie ; care a fgcut legea cle-

rului in 1893 si care, prin definitie, e mai legat

de traditie cleat altele, trebue s considere ca
datorie de onoare sit dea preotimei locul ce i se
cuvine algturi de invtgtori.
Meritul cel mai deosebit al unui partid de guvern e s simtg nevoile cele maxi ale epocei
le multumeascg. Lafayette, seful vestitei garde na-

tionale din revolutia francezil, a murit la vre-opatruzeci de ani dupg isbucnirea revolutiei. Vitzuse directoratul, consulatul, imperiul si restaurarea. Vzuse toat epopea napoleoniang, toatg slava,
toatg cgderea Frantei. i totusi, mosneagul tine
una i buna cg toate. ar fi mers bine, i in Franta,
si in Europa, daeit statul ar fi avut mai multg grijg

degarda national...!
la noi sunt azi doug categorii de oameni care
fac aceiasi impresie, ca si Lafayette : 1) Cei ce tritescen
la formula uricioasg din epoca clecadentei imperului francez : enrichissez-vous i 2),

www.digibuc.ro

11EFOR1\IA. CLEILULUI - DUPX 1911

59

mediocrii pozitivismului mrunt, sufletele fr

orizont, care rumegil, numai cojile lucrurilor i n'au
vreme i putere s ajung, la problemele cele mai
din urma ale cugetului omenesc. Amandou categoriile acestea de oameni sunt victimele unui papagalism naiv ; amfindouN, au ramas la gvardia
civic a lui Lafayette.
Un popor
mai ales un popor MAI-

nu poate face un pas mai departe dad, i pironeste gandul la cele materiale ; lar dad mai are
nenorocul s fie condus i in cele intelectuale de
suflete seckuite prin ironie ori prin faceala pozi-

tivizmului, acel popor s stie bine c' e osandit

dela inceput la inferioritate. Cci manifestrile innalte in viata unui neam, atat cele politice, cat
cele culturale, presupun numai decal idealism si
o nalt conceptie etic a vietii. Niciodat

deri nu s'a fcut ceva durabil, decal prin idealul

moral, de care masa unei natiuni si chiar brbatii
sli de stat nu se pot apro pi altfel decat prin edu.catia religioas.

Asa dar, in vremuri ca acestea, cand e vorba

s se hotrasd, cine va fi in capul bisericei noastre,

ar insemna s trecem cu ochii nchii pe lang

amara experient din anul 1911, dac nu ne-am
da seama eh' e la mijloc ceva mai gray decal revizuirea catorva articole din legea sinodal.
Pentru ridiearea poporului nostru e nevoe s ream cat mai iute bisericei vechea ei insemntateol
mobilizsgm toat preotimea alkuri de invttori.

www.digibuc.ro

60

S. MEHEDINT1

Dar pentru a atinge acest e1, atat ca recrutare, cat

i ca educatiune, nu trebue s znovim un minut

mcar de a da clerului toat ingrijirea necesar
marei sale misiuni in stat i in viata neamului.
Aci e miezul problemei noastre culturaledup
1911. Vinovata superficialitate de pan" acum nu
anal poate fi ingduit nici la clerici i nici mcar
la cei nepstori dintre mireni.

www.digibuc.ro

AUTONOMIA INVAVAMNTULUI.

privind mersul coalei romneti in cea din

urin jumtate de veac, constattim in uncle-

privinte un vdit progres.

Invtitmantul primar nu se mai aseamn cu cel
de acum cinci-zeci de ani, cum iri se asearnnti trenurile de azi cu crutele de pot de pe timpul Principatelor-Unite. Cine a urmrit la examene probale practice ale normaliOilor, poate mrturial c

se fac 0 la noi lectii la f el en cele ce se tin in

trile cu veche cultur pedagogic.

Dar progresul nu s'a inrginit humai la invtmntul primar, dtipil cum sunt aplecati a crede
unii judectori prea aspri. Congresele profesorilor
secundari, adunati pe specialitti, au dovedit- c
avern 0 pe aceastti treaptti a invtmantului elemente de o valoare diclactic superioarti. La con-

ferintele de geografie din Ia0, ca s daii un exemplu, auditorii au putut asist la o lectie de
prob, care n'a fost cenzurat aproape de nimeni,
o adevrat minune, fatti de inlesnirea noastr

www.digibuc.ro

62

S. MEFIEDINTI

:l.e a critich. Si trebue luat seama ca cel ce tinuse

lectia er cum sunt Inca destui dintre profesorii
un autodidact, datorind prin urmare
motrii
toat izbanda numai propriei sale osteneli. E fapt
deci, ca avem in gimnazii i licee unele elemente
intocmai de aceeai valoare ca profesorii buni dela
_gimnaziile i liceele din strintate.
In ce privete invatmantul universitar, nu mi
apreciez. Socot mush' ca nu voiu.
.se cade mie
contiintei
nimanui, daca-1 voiu inface silnicie
demnh sa creada ea, i pe aceasta treapta, progresele sunt apreciabile. Atat metoda de cercetare,
cat i rezultatele azi sunt in progres fata de cele

de acum 30 sau 40 de ani.

De altfel, cand aparatul tehnic al armatei, al
cailor ferate, al telegrafelor.... si altor servicii publice s'a irnbunatatit treptat prin atingerea cu cul-

tura apuseana, ar fi fost contra firei, ca tehnica

invatamantului s fi ramas aceeni, ca acum o jumatate de veac. Progresul nu poate fi tagaduit,
afara doar de spiritele negative, care critica venic i. venic sunt nemangaiate.
Pan g. aici lumina. Acuma vine randul umbrelor,
iar acestea sunt nh de simtite, incat nu putem as-

cunde cI invtamantul romanesc e sub nivelul

nevoilor istorice ale neamului nostru.
In adevar, cand zici Invatamant, lucrul de ca-

petenie nu e partea tehnica. Gel mai bun ferar,

e ferarul care va fi mai meter decal toti in lutrarea ferului. Profesorul cel mai bun nu e nu-

www.digibuc.ro

AUTONOM1A NVATAIIINTULUT

63

mai deal acela care face lectia cea mai deplin.

din punctul de vedere al mestesugului pedagogic.
Rezultatul scolii nu sta in felul cum inVeti ; ci
mai MOM i mai presus de toate in ce inveti i dela
.cine inveti. coala, in intelesnl superior al vorbei,
inseamna disciplinarea constienta sau inconstienta

a vietii prin contactul zilnic cu acela pe care ti

1-ai luat in anii tineretei ca model de cugetare
simtire, ca pilda de catitudine sociala. cInvatul
cinvatatura isvorste ash dar mai intai din per.sonalitatea profesorului.
dovada e lesne de facut. Ce-si mai aduce
aminte fiecare dintre noi din sutele de lectii i ze.cile de manuale citite i memorizate uneori as, de
-cu greu in anii copilriei ? Foarte putin, iar din unele

aproape nimic. Cele mai multe au scapatat dincolo

orizontul memoriei. E ceva insa care ramne

-totdeauna e atnintirea vie a profesorului

i in

deosebi a celui mai iubit. Ca o lumina' totdeauna

cu sine inssi, amintirea aceea iti lumineazrt
indreapta toti pasii vietii. El e toata scoala ;
-restul ramne in umbra i apoi cu vremea se cufunda in intunericul desavrsit al uitarii.

Dac astfel sta lucrul ; daca privim nu numai

tehnica lectiilor, ci personalitatea profesorilor nos-

tri, se pare ca invatmntul romnesc se afla pe

o treapta de umilitoare inferioritate. A ceasta rezult

mai intku din purtarea a conducatorilor scoalei.

www.digibuc.ro

S. MEIIEDINT1

Astfel vedem ca, din 4 In 4 ani, odata cu inlocuirea multor functionari inferiori dela diferitele rarnuri de administratie, minitrii de instructie
alunga din locurile lor aproape pe toti cei ce for-

meaza statul major al invatamntului. La cteva

zile dupa schimbarea guvernelor, toti revizorii
sunt inlocuiti, ca i cum nevrednicia lor ar fi
dela sine inteleasa. La chteva saptamni apoi, o
parte dintre directorii coalelor secundare apuca
aceea cale, fiind inlocuiti adeseori sub forma sumara a unei simple telegrame. In sfrit, dupa.
ce noua crmuire politica s'a instalat de-abinele,
directorii de invatamant i inspectorii generali
sunt anmcati i ei in acela co al netrebniciei.
Iar ceeace surprinde i mai mult e imprejurarea
semnificativa ca, dupa ce roata guvernamentala
se Invrtete de dou ori, pentru doua particle
politice, cnd vine rndul a treia oara unuia din
ele, in loc de a se recrut eapeteniile instructiei publice dintre cei ce scpaseril de condamnarea alba,
roie, sau cum mai sunt culorile fractiunilor.
noastre politice, din contra, minitrii alearga
tot la vechiul co al osanditilor : declara adie
iarai vrednici pe cei ce fuseser acuzati de nevred-

nicie, i-i pune din nou in capul Invatamntului,

pentru a-i da directia i a fi arbitri ai meritului
i lipsei de merit, fata de toti colegii kr de prFesorat neosnditi Inca!
Cititorul vede ca. nu acuz pe nimeni i socot c
putini sunt aceia, care ar pute saacuze. Povesteso

www.digibuc.ro

AUTONOMA INVATAMNTULU1

65

numai fapte cunoscute. Monitorul Oficial i Bu-

letinul Ministerului de Instructie le cuprinde

pe toate i le va transmite posteritatii. Dar pftna
sa vina rndul istoriei, s hotarasca raspunderea
fiecruia, de pe acuma noi putem constata un lucru cu neputinta de t'gaduit : vedem c in 4 ani de
clase primare, apoi in 8 ani de liceu i alti 4 de universitate, adicatimp de 16 ani, elevii nostri pot sa asiste

la eel putin patru inconsecvente administrative

in coal'a.. In fata ochilor lor mirati, de patru ori
maxgaritarul devine gonoiu, apoi gunoiul devine
ear4i margaritar, aa ca, din atitudinea noastrii,
a membrilor corpului didactic, tineretul Romaniei contemporane capata notiunea cea mai clara
a lipsei de demnitate i a indrumarii spre arivism.
Toti cei ce va,d i se silesc a vedeh mai departe, snt convil* ca in adevar, a nu mai

poate merge. Nedemnitatea aceasta a mazilirii

fara judecat

i fr alegere a intregului nostra

Stat-major trebte sa inceteze. Tin invatamant

cu doua capete, dupa cum cere politica, nu poate

tral, dupa cum nu traete un ora sau oxice aka

vietate cu doua capete. Oricht de greu s'ar parea
cuvntul, dar starea aceasta e o curata monstruozitate. i cred ca toti menabrii invatamntului romnese Ivor fi de acord oricare ar fi
trebue
deosebirea de pareri in alte privinte
sa dam crit mai repede corpului nostru prestigiul
S. DfnuEDINTI.

Care noua generatio.

www.digibuc.ro

66

S. MEFIEDINTI

autonomia, da care are nevoe in interesul unei

bune educatii a tineretului. Pretioase vor fi multe
inteun stab; dar mai pretios deck, toate e
generatiunilor tinere, peste care n'avem clrep-

tul s aruncm umbra scderilor noastre. Iul

acesta al anarhiei administrative, inrurit de luptele politice, aceast piatr a scandalului e cea
dintaiu, care trebue inlturat din drumul invtmntului romnesc.

Cum s indrepram rul? Unii se vor f Ondind la vestita inamovibilitate, de care pomenesc
multi cu frti. rost. Intro elementele de valoare
ale corpului didactic, socob insu c nu e nimeni
care s ciead c o inamovibilitate alb, rosie...
sau de alt culoare po1itic ar fi o fericire pentru
1nvtmnt. Leacul e aiurea ; dar, inainte de a-1
supune aprecierii cititorilor, e necesar sil. subliniem inert un neajuns al corpului didactic, aproape
tot ash de mare, casi lipsa de autonomie : acesta

e cercul strimt, in care sa inchide perspectiva

celor ce intra in invtmnt.
La 24 de ani esti, s zicern, profesor de gimnazirt ori de liceu. Acolo rmai phn la mormnt.
Colegul Ulu sub-locotenent, dac e vradnic, va ajunge general ; judectorul va ajunge prim-presedinte al Curtii de Casatie ; doctoral va ajunge
seful Serviciului Sanitar ; inginerul va fi cu vremea un mare Director la Cile ferate ; avocatul

www.digibuc.ro

AUTONOMIA INVATXMINTULUI

67

va ajunge (ce nu poate ajange un avocat ?)... toti

au putinta de a face un pas, doi, mai departe. 0
binefacriloare emulatie pgstreazg sufletul totdeauna
vioiu i scoate din adncimea lui daruri, pe care
tangrul nu le-a bgnuit, dar pe care lunga maturitate

a unei vieti de variata activitate le cheamg astfel

rand pe rnd la lumin.
Singurg calea profesorului n'are suis. E cea mai
scurta si mai ingustg dintre toate. La 34 de ani,

la 44, la 54, la 64 el e tot acolo uncle era la

24,--in plus, se intelege, greutgtile unei rgspunderi sociale mai mari. Er i pentru el o singurg
perspectivg : inaintarea in statul-major al profesiunii sale. Dar osndirea fgrg judecatg -a cekr din capul invgtgmantului i apoi inaintarea lor

nici probg de merit, face ca suirea spre

aceste trepte sg nu mai fie o cinste.Nu e vre'o
onoare s fii chemat algturi de unele elemente
dubioase ale cluburilor Si de unii profesori farg
dragoste de scoalg, care, spre a se urea cteva trepte
erarchie, cglel peste propria lor demnitate, pri-

mind aceast distinctiune din mainile loarte putin

distinse ale unui vulgar adungtor de voturi.
Asa insg nu mai poate merge. Nu mai merge nici

cu perspectiva de viatg a membrilor invatamtintului, nici eu mazilirea periodicg a tuturor conducgtorilor inviltgmantului ; nu mai merge nici cu
pilda urtg ce o dgm tineretului, prin aceste
izbitoare neconsecvente. Raul trebue vindecat din
r'clAcing
cat ma repede.

www.digibuc.ro

68

S. MEMEDINTI

tiu c, trgim intfun veac de hrtie ; dar nici

un orn ct de putin cunoscgtor In ale coalef
va inchipul c rgul unei astf el de situatii

s'ar putek vinded, cu o duzing sau chiar mai

multe duzini de circulri.
Din contra, trebue sg procedgm metodic i dela
temelie. S, deschidern membrilor invgtgmntului
cariere profesorale, nu electorale. (Abaterea atre
primgrii, prefecturi, directorat de prefecturi . e
un regretabil medicament). Sg asigurgrn apoi stabilitatea acestor cariere, dar o stabilitate nepgtatg.
de influentele
Si. iatg anume, cum s'ar putek schit, pe scurt
aceastg reforrng. Pe treapta inthia a invgtginntului.,.

inaintarea ca diriginte, "inaintarea pe loc, trecerea

dela coalele rurale la cele urbane, inaintarea apoi
ca subrevizor i revizor ar constitu o perspectiv destul de largg pentru absolventii coalelor normale. Lucrul de cgpetenie este ins ca

astfel de inaintare s, fie o operg curar colarg.

Ea ar presupune deci numai decht un examen dematuritate didacticei (sub toatg manifestgiile ei
practice O. teoretice), iar c msurg de precautiune
deosebitg, ar trebui ca, pe lngg delegatul ministrului, s aibg un cnvnt insemnat pentru aceste
directorii i. profesorii dela coalele secundare-

din judetul respectiv, ca uniii care, primind elevi

mai din toate kicoalele primare ale tinutului, sunt
mai in ingsurg s afle care dintre invlgtori
institutori se disting in deosebi. Directorul dela
www.digibuc.ro

AUTONOMIA iNVATAMAMTULUI

69

coala urbang subrevizorul sau revizorul, care ar

e astfel prin inaintri succesive din snul corpului su didactic, sunt sigur, n'ar mai salut pe
prefectul judetului decal in msur strict a conTenientelor sociale. Alta ar fi atunci viata coalei
primare rurale i urbane. Centrul de gravitate ar
cdeb.. in coal, nu afar de zidurile coalei.

vizorii picati azi ca din senin in mijlocul unui

judet, pe care nu-1 cunosc i care la rndul s'u
nu-i cunoate, aceti revizori legati de prefeci ar
dispreh i ar rmne, liber calea numai pentru
emulatia celor ce se cunosc In coal i se contro1eazA reciproc. Surprinderile ar fi aproape excluse.
In al doilea rand, a propune o larg mobilizare

a tuturor fortelor invtmntului secundar.

Nu tin clac impresia mea este exact, dar mi
se pare c, in timpurile din urm. aceast treapt,
a invtmntului a fost cea mai nedrept apreciat.
totui e cunoscut, c avem intre profesori secundan i. oameni cu aceleai titluri, ca profesorii
dela universitate. Unii au candidat chiar pentru
,catedrele din invtmntul superior. Azi ins mai
toate aceste foie sunt ca un metal pretios expus
ruginirii, pe cfind ele ar trebui tocmai s fie stimulate spre o activitate constant.
o greal c tiinta ar fi legat, de universitate. Cine a citit cunoscutele Programmreden
ale profesorilor germani tie, c tiinta e posibil
chiar in cel mai umilit colt de provincie. S'ar
puteh cith de acolo sute de dovezi. Dar, pentru

www.digibuc.ro

S. MEMill )INp

ca s nu se creada eh' punem tinta activittii noas-

tre stiintifice prea sus sau prea departe, iat un

caz mai apropiat. Rposatul botanist Florian, din
singurtatea Nsudului, a ajuns s se impunA. Acaclemiei romne ; er un fel de patriarch al tuturor

botanistilor, intrucat se atingek de flora acelor

tinuturi. Ceeace s'a putut la N"saud, se poate
la Constanta, la Severin, la Botosani i In orice
orsel. --Mai ales cand e vorba de stiintele descriptive si de lucrri literare i filosofice. Ba
e posibil o insemnat activitate chiar i pe
rmul stiintelor experimentale. (Nu trebue doar
pentru (nice experient un cuptor care s" producil o
c'ldur. de 3.0000 sau instalatii ca la universal-tile-

americane). Pretutindeni este deci de lucru si sepoate lucr, iar unor astfel de personalitti didactice, distinse pnin munca lor stiintifick ar fi drept
s se acorde i titlul i remunerarea unui agregat. Cteva zeci de agregati liceali n'ar 4 o sarcina bugetar considerabil ; ar fi insti o real

ocaziune de emulatie pentru toti profesorii secundari a cror ambitiune s'ar indrepta spr.
operile de pur idealitate. Ar fi apoi i un mijloc de a tinek mai strns legAtura dintre universitate i corpul didactic liceal.
In calea strict scolar, inaintarea ins cea mai

insemnat rientru un profesor secnndar ar fi directoratul.

Cel de azi e abi umbra umbrei adevilratului

directorat; e o simpl insrcinare administrativr

www.digibuc.ro

AUTONOMIA INNAT.ibLiinrumu

71

de aceea, chemarea i izgonirea din. aceast,

aparenth demnitate se face adesea sub forma expeditiv a unei simple telegrame.
Din contra, directoratul, cum e In Germania bunkoar, i cum ar trebul sh fie O. la noi, e o inalth

respectat, demnitAe pedagogic. Pentru a i se da

aceast aureolh de prestigiu, inaintarea la aceast
treapt ar trebul s presupunh numai decal o
prob de maturitate didactich, an colloquium public cu cei mai reputati directori de liceu, asistati
i de ctiva profesori dela facultatea de kitiinte
litere, precum i de un delegat trimes de Minis-

tru. Directoratul ar *Inge astfel im grad universitar in latura pedagogich, duph cum. agregal
tul ar fi un giad universitar in latura
Se intelege ct unor astfel de directori li s'ar acordh
o latitudine moral, i materialii potrivith cu greaua
lor sareinh de a mAnul numeroasa populatiei a
unui licen: pe elevi, pe profesori i pe candidatii
la profesorat, chci lor le-ar reveni in_ mod mai
firesc i. conducerea seminariilor pedagogice.

In sfrit, independent de situatia de agregat

sau director, un profesor, prin simplh sa activitate colarh, poate fi o remarcabilh valoarea didac-

tich. Pentru astfel de muncitorii care dau invtilm4ntului din allor mai milt dect mhsura

ar fi drept sh se admit de ex. o retragere mai

timpurie la pensie, Rix% limita de etate.
sfarit, directorii de invtmnt, precum
inspectorii generali, trebuiese numai deet supui

www.digibuc.ro

72

8. MEgEDINTI

unei reale selectiuni. Recrutarea inspectorilor in

deosebi, trebue s'a." fie riguros limitata la cei ce sunt
personalitAi culturale, recunoscute; iar aceast.' recu-

noatere s'ar face poate mai bine de Universitate

impreung eu ctiv membrii delegati din partea Academiei, autoritatea noastrg cea mai inalt . in materie

de culturA. Trecnd prin fata unei oglinzi ap, de

luminoase, figurile terse sau deochiate, ar fi mare
probabilitate s rg,man ceia ce sunt : figuri terse,

dar In nici un caz n'ar putek ajunge in fruntea invWmntului. Obscurii i personalittile dubioase ar rmneh la locul lor : In obscuritate sau
in clar-obscurul compromisurilor de contiintg..
Dar toate aceste schimbri nu-s cu putintI, dad',
nu vom ajunge la o totalg, deslipire de cluburile
politice. Aceasta mi se pare problema cod mai delicaM a invWmntului in momentul de fata. Ea a
preocupat pe multi oameni iubitori de coalg. In
1871; d. Maiorescu semnal rul cu aceste vorbe :
pe aceast, cale toate colile noastre devin
nite cuiburi de intrigi politice spre minarea instructinnei publice, intentiunea mea este ca sg, se
loveasc toti aceia care s'au obi4nuit s facg, o
scena politicg, din instructiunaa poporului. Dup

16 ani, in Iunie 1887, d. D. Sturza, ca ministru

al instructiei, d in judecata juriului unili-ersitar
pe doi profesori, cari luaser, parte la manifesUri politice triviale contra regelui. Dar fr -rezultat. AO, 66 dup alti 16 ani, In 1903, d..1-iaret, In raportul adresat care suveran, poateM es -

www.digibuc.ro

AUTONOMIA INVATIKINTuull

73

crie calitatea educativ a corpului profesoral astfel : Politica a intrat in coal fr" a ls la

nimic din bagajul ei, i a introdus impreun cu

cu dnsa zizania, violenta, dezordinea i nedisciplina. Dreptul profesorilor de a face rpolitia, s'a

interpretat pentru ei ca un drept de a fi necuviincioi, nu numai cu antorittile colare, dar cu

orice autoritate a trii, fr a except nici chiar

pe cea mai inalt dintre toate. Prin presa, in intruniri publice, pretutindeni uncle se face o manifestatiune politic ori de ce natura ar fi se
vd profesori luAnd parte, fr a se vede, vreo
deosebire intre modul de a fi al lor i al oricrui
altal care nu e retinut de nici un fel de consideratiune (pag. 40). La noi s'a v.zut acum
ctivh ani un profesor prsind clasa ,i'mpreun
colarii lui, copii de 16 ani, ducnclu-i la o
Intrunire public... (pag. 342).
A trecut deci de dou. ori 16 ani, i rul dureaz.
incl. Codul de refiresiune, pe care 11 propune d-1
Flaret, ar trebul mai Inti experimentat pentru a se

t ct poate fi de eficace sau nu. Pn la cod,

care s'ar adresh bag numai elementelor slab& ale
corpului didactic, o reactiune. mai sigur, cred crt
poate incepe prin emukrtia elementelor de valoare.
Deschiznd cariere scolare pentru triumful celor
vrednici, e va vedeh dela sine c, spre carierele
pur politice nu se abat dect fructele seci ale invtmnI niai.
Bunele traditii stabilite in magistratur d annat ne pot servl ea o pild i un indeinn.

www.digibuc.ro

S. MEIIEDINTI

Un ofiter, care s'ar inscrid in yegistrele unni

club sau ar conduce spre urna o ceatil de alegiitori, ar fi imediat scos din rndurile armatei. Un
judector sau mice alt magistrat, cleasemenea. Tot

astfel, un director de, liceu, un revizor, etc., in-

scris intr'un club politic, ar fi prin chiar actul

acesta crizut din dennaitatea si drepturile sale..
n'aveti teamri : abtinerea dela luptele politice a catorva sute de membrii ai invtmntului,.
n'ar fi nici o piedic. pentiu .7-progresele vietei
noastre publice, dup5, cum nu e o piedicri (din
contra e un castig) abtinerea sutelor de magistrati si a miilor de ofiteri de toate gradele,oameni culti i aceia, i tot ash de buni patrioti,
ea i profesorii.

Aceasta e calea viitoitilui, daca voim s ne ridicm la nivelul profesorilor din Apus, nu numai
in ce privete tehnica, ei si In ceace privete valoares noastr ca factori sociali.
Leacul st aprospe Intreg in main ele noastre..
Cnd vom da politicei numai pretul care i se
envine, va incet i ea de a ne acordh dispretul,
pe care-1 tolerm azi cu atta resignare. Vor fi

tare mirati urmai notri cnd vor afl c spiritul de demnitate profesional al profesorilor
a
fost acum atat obtus, in cAt de pe urma influ_
entet electorale, directoratul sau inspectoratele
revizoratele puteart fi Incredintate oricui dintre
ceice se aflau in gratis chiburilor politice.
Car d ins aceste reforme se vor realiz : and cor-

www.digibuc.ro

AUTeNeblIA INVATAMINTC Luz

75-

pul didactic si erarchia sa administratival se va re

cruth dela sine i prin sine, stabilitatea va urm
in mod firese, iar progresul ar fi atunci definitiv
asigurat.

Minitrii ar veni i ar trece. Universitatea, inspectorii, directorii de invtmnt, directorii liceelor si gimnaziilor, revizorii, directorii

rigintii de scoli primare ar rmnea pe loc, iar

invtmntul s'ar desvolt in chip organic. Cu
sau fr voe, minitrii n'ar putek face dect binele.
Cnd ministrul s'ar intamplh s fie un om superior,..

membrii invatmntului vor vede in el pe seful

Mr firesc,
vor urma in mod instinctiv, dup,
cum instinctiv se face subd.ordinarea fata de tot
ce este o real superioritate in natura. Din contra, cnd va fi un om de o masur, obisnuit, un
biurocrat onorabil ; sau cnd, spre nefericirea noastr, s'ar Intarnpl sa fie produsul unui mediu strain

de interesele scoalei, atunci ierarhia organic a

invtmntului ar neutralizh orice influent primeidioas'A, iar invtmntul si-ar continuh desvoltarea sa lk adapost de mice accidente.
*

Acestea mi Se par in ordinea moraba nevoile

cele cele mai grabnice ale scoalei romnesti. Reform e am avut destule acurn ne trebuesc si reformatori, iar pe acestia, pentru. nici o treapt a in
vtamantului, nu-i poate consacr autoritatea unui

culegtor de voturi, ci numai autoritatea cor-

www.digibuc.ro

76

S MMIIIIIDINTI
/

pului didactic, dup' norme bine stabilite. Ore.clit didactic, nu credit politic; aceasta trebue sti
fie indicatia pentru viitor, si aceasta e singura
cale, rentru ca viata profesorimei sg.' inceteze de
mai fi
politicei.

a,

ating de vulgaritgtile obisnuite

ale

Vor crede unii cg vorbind astfel, ne arAtgm

prea pgrtinitori pentru profesiunea noastrg,. Aces-Lora le raspundem astfel : Toate sunt insemnate

in viata unui popor ; mai insemnat ing decat

-toate e cugetul si felul sgu de a simtl, cci
de acestea atarnb," fapta. De cugetul ins si de simtirea poporului romnesc, noi buni sau riti, cum
vom fi noi, profesorii ne ingrijim. Psind in fie-care dimineatg, pragul claselor de studiu, noi avem

privilegiul rar de a pg.'s1 din prezent in viitor.

Cgici nu se stie, dac nu cumva, tocmai cel ce
asculta azi sau maine lectille noastre, nu va fi peste
un an sau doi, sau zece conduatorul care sg, hotArascg, odatgi pentru totdeauna perspectiva istoricg,

-a intregului neam romnesc.

Prezentul vorbeste asa dar cu viitorul prin

noi ; i. prin urmare , cnd cerem autonomie
nu cerem nimic pentru persoana noastrg, si nimic
pentru prezent. Cerem atat : sg.' fim lsati a lucr
liberi intr'o singur directiune, a viitorului acestui
stat cu probleme atat de grave nu numai in afar,
-dar si initiuntru.

www.digibuc.ro

INVATATORII
In timpurde dill urmg, Invatamntul a suferit
schimbgri batinse de sus i pang jos. Odinioara.
era destul sa, tie cineva a scrie i a ceti. 3i., dacg

mai ajutau putin i Imprejurarile, se pomeneh i.n

tr'o bung, dimineatg profesor, cu varga In Mang pe-

catedrit Decretul Noi Ministrul etc.

era, de-

ajuns. Cine fcuse o clash' ori doug la seminar sau

la gimnaziu, acela era. pregeitit ; iar biata coalg.

normal dupg vremuri, cu cele 3 clase ale sale,.

abia mai 'imte dovedi sg, Implineascg multimea
locurilor vacante.

Acuma timpurile acelea ni se par vechi, ca i

cum a" fi fost de cnd lumea. Examene grele opresc

pe candidat la fiecare pas : examen la intrare,

examen de fiecare an, iar la urma, examenul decapacitate, cel dttor de fiori. Am fost martor:
la aceste examene i tiu cg e o adevrat
bucurie sal asculti rgspunsurile absolventilor salt
sa urnaAreti lectille lor practice. Vremurile vechi

cu luati de ici 0 /kind ici, cu ateltea verge

www.digibuc.ro

78

S. MEHEDINTI

-ate greoli) cu post pand de searei (considerate ca singurele mijloace de indreptare

guvernare a elevului) au trecut pentru vecinicie,
iar micile generatii de azi traesc ori ce s'ar
-zice
zile mai bune cleat cele pe care le-am
apucat noi, cei care am trecut de jumatatea drumului vietei.
Hotarat, institutorii i invatatorii de azi stau cu
mult mai presus dead premergatorii lor de acum
vre-o 30 de ani. Aa era i firesc-: unii a deschis

ceilalti au gsit drumul din ce in ce mai

neted.

Stam mai bine

cu privire la gospodaria

Odinioar, pe la Sf. Dumitru ori pe la

Sf. Gheorghe, vedeai bancile calatorind pe stradele
oraelor, cantandu-i un nou adapost ; iar la sate,
casuta cum
ti se rupea inima, c5nd vedeai
da Dumnezeu cake 30-40 de copii cu bainutele
lor pline de ploae, cu picioarle innegrite de noroiu, ingramditi in banci ca nite bolnavi care
ateptau nu sosirea invatatorului, ci a -vre-unni
-doctor... Te-apuca i acum groaza, cand te gnseara sau dimineata, cte
deti c aceiW

unul sau ate doi, maturau Ell randul gunoaele,

adevarat nor
invartindu-se printre bkici
-de prat. Duinnezeu tie cate vieti n'au fost pHmejduite i cate nu se Or fi stins de pe urrna
..acelor salbatice obiceiuri!

Azi, slava Domnulni,

www.digibuc.ro

iNVATXtortu

'79

oraele au mai 'peste tot cldiri destul de inertptoare, iar in anii din urm s'au inmultit localurile chiar i pe la sate. $.1 s sperm c elevii
vor fi avand alt, grij decfit a mturatului.

Aceiasi shimbare in spre bine se vede i in

materialul didactic. De la faimosnl Abecedar si
pn la cArticelele care amgesc azi pe copil incetul cu Incetul la scris si la cetit ; dela catechismul

ce da dureri de cap, dela geografiile care chinuiau gtemoria, dela gramateci si aritmeteci foarte

abstracte, am ajuns azi la manuale mult mai potrivite cu puterile copiilor.

dat seama
alcAtuitorii programelor, i scriitorii de crti didactice, cI o carte e fcut pentru copii, nu pentru
mintea coaptit a oamenior maturi. Credem deci
cu dinadinsul crt ne aflra azi, i in aceast privint, pe un drum mai putin spinos decat cel de

acum 20-30 de ani.

*

Totu4i ar fi o mare greseal, dac ne-am increcle

prea mult in isbanda prezentului i am lsa cumva

s ne fure somnul. Mai ales sg nu ne lstun a fi

inselati de increderea prea mare in cdry i in meOeFtgul de a face lectia.
0 carte, ()rick, de bung, e putin lucru. Cel ced suflet crtei e mai Intai i mai intAi dasclul.
Observati un lucru. Fiecare dintre noi a nitat
cele mai multe din crtile, pe care le-a avut in
3,nn ca copil ; pe profesor sing, bun sau rrtu, nu l'ain

www.digibuc.ro

80

S. MEFIDDINTI

uitat nici panA azi. Numele autorilor de cArti s'au

perdut ; fila inti cu titlul, de pe la sfrsitul lui

Septemvrie, incepea a se rslet1 prin ghksdan.

Amintirea Domnului e ins vie si pang, azi. Cum

intra in clasti, cum vorbea, cum leiudet, cum pedepsea... .cum ne spunea odat . despre rpirea Ba-

sarabiei, avnd aproape lkrmile In ochi, de ne

uitam toti copii la el cu tot sufletul ; sau cum povestea uciderea lui Mihai i aruncarea trupului sAu
pe cmp..., acestea i altele de felul acestora, pe
care eu le-am auzit dela un vrednic invttor pierit
in floarea vrastei, fiecare le-a auzit dela cineva,
le-a pretuit dupa felul cum le-a auzit ; cci nu car-

tea din ghiozdan, ci Domnul, el era acela care

prin vorba sa a dat viad tuturor faptelor ce au.

prins rAdticini in amintirea noastrg.

Asa en istoria, asa cu geografia, cu limba romneasc, cu observarea naturei. Cci, pentru_
copil, inti i inti de toate, Doinnul e creatorul lumei pe care copilul o simte i o intelege ;
dupd felul de'simtire i intelegere al Domnului,
i indrepteaz, micile rapturi cei dinti pasi ai vietei
kr. De aceia, cartile
i cele mai bune i cele mai
rele

pier deopotrivA din amintire ; pe cnd cartea

cea cetitei in ochii profesorulni, pe aceia copilul

n'o uit i n'o poate uita niciodat.
Cu toate cleidirile mai bune dect in trecut ; cu
toate
mai bine alctuite dead in vremurile
mai vechi ; cu tot examenul de capacitate, ar fi
deci o mare primejdie, dac. ne-am FAs s ne ispiwww.digibuc.ro

ivi.XTArottu

81

teascA gndul c, progresul e de acnm asigura

Poate fi chtsa un bordeiu sau un palat ; poate
fi certificatul de capacitate eminent sau mediocru
ea note, toatil garantia sta in sufletul profesorului
numai in el. Firea sufleteasc a celui ce st6 pe
catedr, aceia face dintr'un normalist mai slab clasificat, un idol al copiilor, o podoabd de om, dupa
..eum ziee poporul nostru ; iar din altul o poamii
rea care, neavnd in sine chemarea launtrie, nu
poate da nimic de seam'a copiilor, cu tot tipicul
frumos al lectillor sale ,5i en tot examenul strlucit
pe care l'a trecut la absolvirea coalei.
mai ales la noi e nevoe ca profesorul
pan increderea mai inttii de toate In sine insui.
Insemnat e rolul celui ce t-rete copii in ori i ce
dar neasemnat de insemnat e in tara noastr.

Alte popoare au vzut sau i Vd acuma visul

en ochii ; la noi, partea cea mai 'Aare st Inviitor.
Dac vom izbAndi, noi vom fi de bun seam in

inijiocul Europei statul cal mai puternic alturi

de Germania ii Italia. De nu vom izbutl, de geaba
ne-am muncit i ani mai suferit pan acum attea
atdtea sute de ani.

Viitorul ins va fi bun sau ru, dui-A cum Il

va pregal coala, i in deosobi coala primar.
Despre Germani s'a zis c invttorul lor a invins
pe cel francez in 1870. Despre invttorul nostru
nu s'a putut zice in 1877 nimic, de oarece luptiltorii de pe eampiile Bulgariei v5zuser din qcoal
numai prtretii de dinafar i nu tiau s. citeascA.
S. MEI1PDINTI.

Ultra noua generatie.

www.digibuc.ro

82

MEHEDIN p

nici mcar chitanta galbeng, p6 care le-o lipea

vt4elu1 pe u pentru plata arilor. La a 'doua
incercare grea a puterilor natiunei nostre va fi
randul dsedlimei, s arate ce a fcut dela 1877
pang azi.
De aceia, s.' nu ne isViteasd, gandul
crtile, programele i metoadele mai bun'e

de azi sunt destul garantie pentrri viitor. Relelt

de care suferim noi, e drept, sunt dintre acelea
care se pot vindeca, dar trebue s tim c" noi
inine suntem doctorul ateptat. i s fie bine
tiut, c temeial ridicrei sau coborfirei noastre
in sufletul dascqului
inthi *de toate.
In-sufietirea numai din coalg i numai prin. el

poate veni. De el atarrl deci s ne ridicnl la

treapta ce ni se cuvine intro vecinii notri sau
s pirotim ve5nic intre granitele nemernice de azi.

www.digibuc.ro

COLI DE ELIT
Tnteresul pentru chestiunile scolare e din ce In

ce mai viu. 0 dovad, intro altele, e intrebarea ce se adreseaz mereu corpului didactic cu privire la mersul invtrnantului.
Pan acum intrebrile eran de obiceiu cam acestea : Cine a fcut cutare reform P Cine a organizat sau dezorganizat cutare categoric:, de scoli ?

Cine are mai mult drept la slavk si cui se cuvine mai multe ocri ?... Dac, mai adogrn si in-

versunarea unor oameni de rnd, care caut in

scoal satisfacerea unor interese materiale, e lesne
de priceput pentru ce o sum de aprecieri amare

se amestecan phn si in chestii de curat pedagogie.

Ancheta acum in curgere 1) pleac din alt punct
de vedere : Nu e vorba s cercetm cine a fcut mai

mult sau mai putin ; adevrul e c, fat de nevoile trii noastre, toti la un loc n'am fcut de'1) Ancheta revistei ceonvorbiri Literare.

www.digibuc.ro

84

fj. 31EFIEDINTI

cat prea putin, i va trebul s muncim Inca zeci

de ani, spre a pute. nplin lipsurile. De aceia,
lasand persoanele i partidele la o parte, singura
intrebare cuminte e aceasta : cum putem intaA
invatmntul nostra in raport cu nevoile de azi
ale Statului roman?
oricareIn aceasta ordine de idei, pentru noi,
ar fi surprinderea unora i altora cele mai insemnate coli ni se par a fi cele ce pregdtesc
apdrarea drii. E aproape sigur c cei din generatia de azi nu vor inchide ochii, fara s treaca' prin
mari incercri. i vor simti atunci o grea Were
de rau pentru timpul perdut in amanri. Cand s'aar
implinit 40 de ani dela invingerealoranfei, J. Claretie

strbatnd ctimpul rasboiului din 1870, a scris

opera de comemorare, uncle marturisete ca &Ala
-cutremur era atunci in sufletul tineretului francez
Inca hotarasera s jertfeasca tot ce se poate jertfi
ca pang in 5 ani granita sa fie indreptata, i cinstea
patriei rzbunata. Ce n'ar fi dat ei s poata intoarce roata timpul numai CU tin an indarat, san
macar cu ctiteva luni ori sptmni ! Zarurile fusesera insa aruncate, i a, au rmas nu cinci, ci:
patruzeci i attia de ani.
Aceasta trebuie s de ori i cui de gndit. Dana
maine dimineat, armata romaneasca n'ar corespunde menirei sale, degeaba ar fi toata dezvoltarea
de pana acum a statului ; degeaba am trait, am
suferit i ne-am jertfit. Chiar cea mai amara parere de ru nu ne-ar mai folosi la nimic. De aceia

www.digibuc.ro

COLI DE ELITA

85

cei ce si-au legat numele, macar :n treacat, de

pregAtirea ostirei, trebuie sii aiba' constiinta clara
chi ar fi expusi unui obstesc blestem, dac nu vor
fi ingrijit s adune in scoalele militare elita inteligentei si caracterului -tot ce e mai distins lu
neamul nostru ca pricepere, ca sentiment de onoare
.si. de brbtie.

indata apoi dupa scolile ce se ocup de pregiitirea militar a trii, vin la rand ca insemntate
7,scolile care pregtitesc pe Wan pentru viata _de
foate zilele. Lucru firesc intr'un Stat cu 800/0
rurali.
Scoala rurala trebue deci neaprirat completatti.
Oricare ver fi fost bunele intentiuni i silintele

celor ce au ingrijit de invtmntul stesc, e sigur, clupii cum se vede si din raspunsurile Invttorilor, c lupta s'a dat panil acum mai mult
Imprejurul alfabetismului,
Ca si cum cine stie ce mare ispravii ar fi scrisul
i cititul !
i(Alfa-betia aceasta trebue srt inceteze. Cine bate

inereu in struna cetirei si scrierii e api cape tot

ash de naiv, ca si taranul care inghite brtia pe
care doctorul ii scrie o retail, socotind ca scrisul
poate tineh locul doctoriei reale.

Cu desvarsire altul trebue s, fie idealul: pe

laugh' genera1it41e scoalei de azi, trebue s mai
clam fiilor de sateni, mcar timp de 2 ani, putinta
cle a se instrul cu privire la partea practica a vietii

rurale. Luna cu lun, copiii de 12-14 ani

www.digibuc.ro

s-si.

86

S. MEHEDINTL

dea, seama, la scoal dup anotimpuri, de ceeace

fac printii lor si chiar ei in aceiasi luna." acas.
Scoala sil lumineze astfel pas eu pas vista.
Dela inceput ins se ridicA acl o man Intrebare
eine va realiza aceast grea reform ?
Fril invttor si preot, ea nu se poate inchipul.
De aceea, alturi de scolile militare, seminariile
1
colile normale trebue sii. atrag atentiunea

noastr in cel mai mult grad. Din ele ies direrionalii culturii noastre.
Oamenii de Stat, care cunosc din proprie intuitie viata satelor romnesti, au ajuns la ideia
unor dregtorip care s gospodreascA mai en
minte decal pain acum fiecare colt de tariti. Fr,
indoial coraul fericeste locuh ; un orn ales poate

norocl un tinut intreg prin initiativa si struinta

sa, cnd e liber de piedicile unui oficialism mrunt. Adevratii dregtori ai satelor noastre vor
fi ins la urma urmei tot preotii i invttorii. Cine

vzut satele Ronahnilor de peste Carpati

miile de trani adanati de curand,la Blaj, venind
fiecare ceat in randuialil militreasc, sub pov-tuirea preotului i a invttorului, nu poste aveh
nici cea mai mic incloialit asupra rolului covrsitor al scoalelor normale si al seminariilor.
De aceea, ()rice ona chibzuit trebue s-si dea
seam c. satele noastre nu vor putea, fi schimbate
efectiv, dead organizand cat mai temeinic seminariile si scolile normale
coli de elit, ca i eele
militare.

www.digibuc.ro

COLI DE ELVA.

87

tn amnunte nu putem intr. Socotim

acestor scoli, care trebue s rspund de educatia
massei poporului nostru, trebue s li se ereieze chiar
situatie privi1egiat. Corpul lor didactic sit fie coinpus din cele mai de seam personalitti ale invtinantului, avnd i o remunerare a parte.Firete si .
programele lor vor trebui considerabil modificate.

In sfArsit, oolle de agrieulturd, inteun stat

du -agricultori ca al nostru, trebue s capete cu
tutul alt inftiare. Cele de azi sunt abia o modesta incercare, bleep And cu eele mai de jos si
sairind ,cu cea dela Herstru care ar trebui
devin, o coalit In adevr superioar, unde s intre
iiii proprietarilor celor mai de samil.
Numai organiznd cum se cade aceste coli de
eh* care ingrijese de soldat. Invttor,_ preot i
plugar, Statul nostru va pute privi in fat toate
greuttile viitorului. i va fi un real progres in
cugetarea noastr despre coli, and toti, fr, ose-

biri secundare de partid, ne vom hotri s. punern aceste institutii de cultura in primul plan al
grijei noastre.
Cu o frumoasa unanimitate am sporit% anul anul acesta buge.tul armatei. Roadele ne bucur pe
toti. Aceeai impersonal unanimitate de preri
sperm c va e la iveal i cnd va veal vorba
de colile de elit, pe care se razem in cea mai
mare parte viitorul acestui Stat.
Cuvntul hottiritor in aceastit grea problem se
ateapt insa mai ales din clouii prti :
www.digibuc.ro

b8

8. MINIM/INTL

De la b'rbatii de Stat, care au o conceptie posuperioarl vietii de partid ; gi al doilea, clela

Universitate care, dupa expresia Suveranului, fihad
gcheia de bolt, a statului, trebue
ia asuprali

sareina de crea buni profesori pentru seminarii,

geoli normale gi gcoli militare, ct mai buni, ca
sa asigure un progres statornic, chiar si atunci
cnd vnbul capritios al migarilor politice ar aduce
la carm, oameni cu putinri psare de viitor.
Politica istorica a unei Vari, in chip logic, nu

poate fi deal rodul gcoalelor sale gi. a Universitatii, care, in aceast privire, e nu viirful, ci tornelia tuturor.
Ouvantnd la Iasi batrnogte gi intelepte0e, cn
pilde dela Neagoe Basarab, Suveranul a indicat
responsabilitti care vor apsa multe constiinte
s sperm vor atata multe energii.
E acum rndul celor ce au rspunderea efectiva, s. faca tot ce pot pentru. geolile de care
atrna cultura poporului si chiar soarta Statului
nostril.

www.digibuc.ro

INDRAT

SPRE COAL.

/n 1905, la 1 Tunic, a fost prornulgatA o lege

oil un articol unic, dar de o foarte mare insemngtate. PHn el se da profesorilor secundaH
.si. universitari dreptul de a fi : directori de administratii speciale, prefecti, directori de prefecturei,
priractri i a jutoare de.primari. Li se deschidea

astfel calea sil, se ocupe de sosele, de politia urbanit. si ruralil de bigiena stradelor de urmArirea sau
,

.arestarea delicventilor... si de multe alte sarcini

care cad in rspunderea unor astfel de functiuni.
De alfg, parte,-invAAtorii si ingtitutorii au cernt
in cele din urnia," congrese, si cer cu insistentri

la fiecare ocazie, sil ia parte de drept in con siliile comunale, s'a" intre In consiliile judetene si
s poat5, fi alesi deputati sau senatori.
Ca semne ale culturii noastre, astfel de fapte
aunt pline de inteles. Pe cand in Virile cu o desvoltare temeinie, profesorul st'a'rue toath, viata sa
imprejurul scoalei, in tntirul regat dela gurile

www.digibuc.ro

s. MEHEDINTI

90

Dunhrei, invAthmntul se pare ch a ajuns o culme,.

peste care mice -silinth mai departe ar fi de prisos. Profesorii au isprhvif eu ale lor i se preT
ghtesc acuma s isprveasc i trebile altora...
Mare eveniment In evolutia didacticei moderne._
Pentru a-1 shrbtori, s'ar fi cuvenit pe laugh legea

cu articolul ei unic, poate siun carmen saecul'are,

un imn de landrt si de multhmire publich. Aruncati
flori asupra membrilor corpului didactic din regatul romnesc. Date lilia
manibus plenis
Imprtiti cu amandouh mhinile cununi de stejai
si de dafin.
Shrmane Pestalozzi, i voi toti care ati crezut
ort arta educatiei e nesfarsith ! CA pentru fiecare

rnd de copii, cave incep a, b, c... Incepe de iznoav toath greutatea mestesugului de a destepth
din adncul sufletnlui lor tot ce poate fi aseuns lix

taina unui creer de copil. Shrmani naivi ! Pedagogia i pedagogii Itomisnal au isprhvit. De ac
inainte, hrtia albh se va acoperl dela sine cu un.
scris frumos ; buzele vor cet1 cu inlesnire ; creerul va cugeth fitrit gres... De acuma, toti phduretii
vor lephdh ghimpii i vor purth mere domnesti,,
poate i plopii i rhchita vor purth... altP roade,.

spre a se desminti astfel ironia unui vechiu proverb romnese.

Intone pagina :

Anul folar 1906-1907.

Turburarea elevilot

din Craiova. Excese de stradh, jandarmeria con-

www.digibuc.ro

INDAItXT

SPRE COALX

91

centratil. Turburare la Bar lad. Inceput de devastare. Armata scoasA contra elevilor,

1907 Martie. Elevii unui seminar teologic,

ca capul plecat pe caete, scrin nu totii intr'un
gAnd : Statul n'a fleut nimic pentru fairan, din
contra, pe ct a putut l'a oprimat. Cdrmuitorif
statului sunt e ei parte streini, parte In solda
streinilor, astf el in ct slujesc numai interesele
acestora. Suveranul este i el vinovat de starea
lucrurilor, c'ci nu face ceeace poate.
1907 Martie.Ziarcle vorbesc de studenti cum-

prtrati de partidele politice, de cumprare do

voturi i vehemente lupte de alegeri cu ocazia
schimbItrei

unui comitet de societate studen-

teased in
Soptemvre 1906, prezidentul
unei alte societilti (din Bucureti), in numele a
1.200 membri, anuntase prin ziare sub proprie
semnnuiii : suntem mndri s'a" ne declarni 66tdit0 pentru respectul legei, al bunei ordine i al
adevAratului simt national.

1907 Martie.Profesor de universitateprefect.

Docent universitar subprefect. Studenti ameste,
cati In turbufrile agrare. CuvntuI tudent prttrunde la sate cu intelesul veehirdui : volintir sau
zavragiu...

1907 Mai. Duel politic intre profesori unii

versitari din motive electorale.
Ce inseamn, aceasta ?

Cine mai emne In coalg, daca elevii es pe

www.digibuc.ro

S. MEHEDINTT

strad', studentii la turburari, iar profesorii pornesc la primarie, prefectura i alte administratii
speciale? Co poate s atepte invatamntul nostru
clela o astfel de promiscuitate ?

Fr ndoia1, aceste manifestari dovedesc mai

intai de toate o reala stare de inapoiare a culturi noastre, Dupa cum industria civiIizat, In

care unul face spre pilda toata viata sa numai ace, se deosebete de a primitivilor, la. care
acela meter e i. ferar, i lemnar, i. plugar, i.
croitor... i. pe toate le face ca vai de lume ; deasemenea, caracterul unei vieti publice inferioare
e tocmai amestecul volnic al atributiunilor, adica.
lipsa de specializare a organelor sociale. In cleosebi
este isbitoare la noi, amestecarea tuturor In politica,
c3eace a adus dupa sine amestecul politicei aproape
in toate manifesfOxile vietei noastre ca stat i popor.

Nu e o invinuire aceasta, ci o simpla constatare. Er firese sa. ajungem aci. In jumatatea de

veac din urma, cultura noastrrt a avut in primul
rnd un caracter politic. Introducerea constitutii
n'a fost o nevoe simtita de massa poporului

n'o intelege nici Ora azi

care

ci un fapt politic ;

improprietarirea taranilor n'a fost opera economica,

ci mai intaiu de toate un act politic ; seculari-

zarea bunurilor mn'stireti i organizarea bisericii autocefale n'a fost urmarea unei lungi desvoltari a vietii noastre religioase, ci un accident
politic ; incheierea intiului tratat de comert n'a

fost dictata de adevaratele nevoi ale negotului

www.digibuc.ro

INDARAT

SPRE SEOALX

93

nostru, ci a fost mai ales o manifestare politica ;

rasboiul chiar, s'a sfarsit si el ca nu act politic
pierderea Basarabiei (in legatur cu o atitudine de
partid) i croirea unei granite defavorabile, ca urmare a aceleiiasi atitudini... G-eneratia din urma a
fost asa dar o generatie mai ales politica. Dupa
cum pe unele tarmnri vezi mai toti copacii plecati
in aceiasi parte, de vantul ce bate necui mat
dinspre ocean, de asernenea i barbatii- generatiei ce sta sN dispara s'au aplecat mai toti in
ajar i cei strini
spre latura politica a vietii,
de politica propiu zisa : literatii, oamenii de stiint, etc.
Firese er ca vantul acesta s piece si
capetele profesorilor. i le-a plecat.
Aci st In parte explicarea faptului penibil c
agitatia partidelor a ajunsa sIi. cuprinda macar indirect aproape toata suprafata vietii noastre scolare.

Explicarea e insa una, raspunderea e alta. Raspunderea pentru acel articol unie i pentru toata
atmosfera tulbure a invatamantului este fara indoiala a corpului didactic insusi.
coala este cum e profesorul, iar acesta -este in
realitatea profesiunei sale in totdearina la fel,
dupa cum este in taiva constiintei sale de om ;

asa ca singurele msuri de indreptare nu pot

fi dect acelea care, isvornd din cugetul

vor da un non suflet sau cel putin o

nou insufletire profesoratului de toate gradele.
Nu, din afara. ci dinauntrul scoalei trebne deci s
inceapa reforma.

www.digibuc.ro

94

s. mEHEDINTI

Greutatea trebue privit in fata.

o situatie fals i ou clesvarsire stearpl, s.
cauti a arunch asupra altora r.'spunderea pentru
cele ce te privesc. S'a vzut rmurit mai ales
cu ocazia neisbutitului congres didactic 1) din 28
August ce desart e iluzia sii crezi ca poti cere
dela altii, ceeace n'ai cerut mai intai de toate
dela tine insuti.
Dela profesor asa dar i prin profesor trebue
s vin indreptarea invtmantului. indrt
spre scoali, aceasta e in mod fatal indicatia momentului de fat. i dad generatia de azi nu e
un satelit incapabil, o prelungire umilit a celei
trecute, opera anilor si a zecilor de ani ce vin va

fi sit intoard tot corpul didactic cu fata dtre

scoala, eliminnd din sfera sa toate influentele,
strine do interesul invtrimantulni.

Tn acest sens sit ne fie ingduit o observare

apoi cateva propuneri.
Neajunsul de dpetenie a Invtmntului romanese de pan acl a stat In gresala d mai toti
s'au gandit in primal rand la elevi, pe cand mice
organizare scolari, bine cugetat, trebue s inceap mai intai si mai presus de toate dela proUn congres original prin aceia cA nimeni n'a putut
Jua cuvntul din nricina vociferArilor.

www.digibuc.ro

INDiRAT

SPRE :}coALA.

95

Tesor. El e coala, el e msura, el e modelul, dup

-care desineaz copilul viata sa in viitor. FAO el,
in afar de el, coala, oricare ar fi aparentele,
e o simpl amgire. Ael stat vitiul organizatiei noastre, de sus pn jos, dela universitate
rin la coala din comuna raral.
0 scurt ochire a corpului didactic o dovedete
ln deajuns : Este profesornl de universitate la inltimea menirei sale i la nivelul colegilor si din
.alte OH mai Inaintate ?
Dela inceput, cand priveti cariera universitaTilor notri, to uimete suma considerabi% de alotria care, la fieee pas, Ii Inttimpin In curmeziul
lor. Avocatur, elientel medicalii,
serviein sanitar, serviciu administrativ (prefeetura
alegeri !), clientel politic, ha chiar i. elientel comercial in unele cazari. Dela sine se intelege, c manca tiintifie in astf el de imprejurari nu poate ajunge intensitatea eelei de aiurea.
undo profesorul rrnane credincios numai catedrei

sale. Ziva e tot de 24 ore la Bucureti, ea i la

Viena, Paris ori Berlin .; d. dae mai multe ore
fost jertfite departe de eatedr', ce mai r'mne
pentru studii i pentru cei ce vin 'la universitate
In ateptarea studiilor ?
Flea ndoial, poporal nostru e mic, i pentru
a decor fatada vietei noastre de stat modern, selectiunea se face neaprat Intro putini ;iar dela ace-

tia se car foarte multe. Asta nu scade ins en

mimic adevrul .constatrii, c orice alotrii sant

www.digibuc.ro

PG

s. mELIEDINTI

tot attea pietre in drurnul destul de gren mai

ales at unei cariere tiintifice. Chci chiar efind arecineva o mare amplitudine sufleteasch, educatia
personalh dureazh, i trebue sh dureze pAn la
sfhrsitul vietei. Erh deci fatal ca personalitatea
stiintifich a profesorilor nostri universitari s sufere, iar in uncle cazuri O.' fie aclne stirbith.
A fost si este stirbith. Acesta e adevhrul.
Cine va vol deci alta viatci universitard, eine
iea In serios cuvhntul spre scoalrt, trebue sh,
fad posibil mai Inthi o altei viagi profesoralci..
Mai intdi firele, care leagh invilthmAntul superior
de unele cariere lucrative si politice. sh fie thiate.
Trebuesc stabilite riguroase incompatibilithti :

tela, avocatura, ingineria, prefectura i toath atrnosf era de buiseness care a piltruns In lile universithtii sh fie eliminath. Incep s se gseasch
acuma tot mai multi tineri, care sh fie dispusi
Al doilea,.
consacrh viata numai stiintei bor.
initsurl pozitiv, trebne o serioash organizare
a muncei stiintifice, singura care poate asigurh.
desvoltarea personalithtii profesorului. Cel mai
tare sprijin al unei cariere de studii e putinta

de a urmhrl adevhrul, de a-1 ghs1 si de a ajuth

pe altii s-I ghseasch. Dpx aceasta e aproape
imposibil frh o realh organizare a seminariilor
fiedrui curs. Se poate mestesug flrh unehe ? Se
poate ucenicie tiintific, Phi% a lucr lmpreunh
In seminar ? In el si numai Fin el e posibil
munca ash de roditoare a universithtilor strhine.

www.digibuc.ro

INDA RAT

&ME COALX

97

i lui i se datorete In bung parte strlucita, ca

rierg a multor invtati care, spro sfaritul vietei,
dau aiurea la ivealg opere de o durabil insemntate i de mare rgsunet In ramura kr.
Dar despre acestea i despre altele de felul
acestora va mai fi vorba aiurea. Le-am amintit
ca simpl dovadg de neprtinire, pentru
a afirmg ea, chiar n universitate, mice inovatie
trebue sg porneascg din viata profesonilui, inainte

de a ajunge tu sfera vietei studentilor.

Unde ins personalitatea profesrului a avut sg

sufere i mai mult de pe urma saderior oiga-

nizrii

a fost invtgmntul secundar.

De bine, de rgu, profesorul universitar, prin
construireaogneincetat a cursului i prin varietatea
nesfaritg a materiei, e In mgsur de a dezvolth
cu oarecare libertate individualitatea sa. Cel secundar ins, neavnd afarg de rare cazuri sg
se ocupe cu cercetarea adevgnilui, ci cu predarea
unor cunotinte elementare, vede inaintea sa chiar
din anii dintgi o apgsgtoare monotonie. Toat'g,' viata

i se desfgrarg ca o cale lungg, dar fArg sui i

frg cobort, avnd doar pe margini cgtiva stiilpi
numerotati gradatiile. Toatg perspectiva sa e
deci o chestie de calendar. i din acest punct de
vedere, rar pustiu ca drurgul vietei unui profesor
secundar.

Singurul progres mai uor de realizat

S. MF/IEDINTT. - Mtre nolla goneratie.

www.digibuc.ro

98

S. MEHEDINTI

nu poate fi altul decal doar dezvoltarea aptitudinelor sale pedagogice.

Dar tocmai pentru aceasth parte, esentiald
carierei sale, indemnul i-a lipsit i Ii lipseste
aproape cu deshvarsire. Militarul, care se distinge
prin munch si capacitate, e inaintat ; inginerul de
asemenea ; magistratul la f el ; medicul, functionarul

de carier administrativh... toti pot face un pas

mai departe. Singur profesorul e o exceptie. Ca si
cmn fiinta sa sufleteasch ar fi mai presus de ()rice
adiere de emulatie

Frt indoialh, e aci o eroare de pedagogic socialh, cal se poate de prigubitoare. Evident, profesorul de liceu nu este un spirit pur, iar decretul
de numire la o scoalh e departe de a fi o incarnatie perfect. Profesori sunt toti cei numiti ;
dar gradele lor de merit sunt numeroase si mereu
schimbhtoare in cursul anilor. Ca si ceilalti muritori, sunt simtitori i ei la o rhsplatil, macar sufleteasch, din partea societhtei In care lucreazh.
Sunt i ei capabili sil fie educa tj. mai departe.
e ash de important lucrul acesta, in at se poate
afirma eiS. tocmai aicea sth nervul InvAthmantului,
chci nu poate existh progres scolar, acolo
unde profesorii nu stint personal In progres.
Qnd va atipl profesorul, clasa e mai dinainte
adormit.

Trebue deci educat i insufletit profesorul Wirth.

la sfrsitul carierei. Trebue sui tie eiS. meritul e
apreciat i e necesar sh fie introdush nurnai decat

www.digibuc.ro

INDXRA.T

seas scoALX

.99

Inaintarea pe loc. 1). Faptul cl dela aceastI

mAsurti a fost exclus corpul didactic secundar e
grav eroare. De aci a venit in parte acea -deviare i derogare, inlesnit apoi i consfintit de
faimosul adicol unic.
A doua mAsur4 pentru inviorarea mai departe
a corpului didactic liceal i gimnazial este crearea
directoratului. Directorii de azi, numiti i destituiti adesea telegrafic, sunt umbra umbrei ade-

vratilor directori. Cine n'a cunoscut mai de

aproape directorii din Austria, Germania sau alte
tAri mai inaintate in cultur, .cu greu i0 pot-face
o idee, ct facultate de initiativ au acolo aceti
directori in sfera familiei lor colare. Sunt niste
educatori in cel mai plin inteles al cuvntului.
Directoratul acesta trebue realizat si la noi ca
o necesitate organicil a havAtAmntului, i totdeodat4 ca o noua treaptrt in cariera profesorului
secundar. i e posibil. Dup.' cum unii ofiteri sunt

rimi0 vremelnic in armatele strine, tot de asemenea, un numAr de profesori a1e0,2) lucrnd cte
trei luni lngit diiectorii de aiurea, In cativa

ani ne-ar da un contingent indestulnor pentru

I) Masua aceasta aplicata la invatilmantul primar n'a
primejduit pan& azi situatia financial% a Statului. Introaucerea ei la InvWmantul secundar ar fi si mai putin
primejdioasti. CA,t priveste Inaintarea onorifica la gradul
de agregat, aceasta e o simpla chestie de apreciere aca,demica.

2) Propunerea a lost primita i experimentatiti In mic.

www.digibuc.ro

S. MEHEDINTI

cele dintdi recruthri de directori definitivi. Firete,

titlul de director nu s'ar puteh cpth deck pe

temeiul nnor lucrhri practice i teoretice, precum_
i a unui colloquium public in f ata juriului uni-

versitar. Departe de mice amestec nu politica,

asigurati apoi prin garantii de incompatibilitate
primind consacrarea lor prin probe fAcute Inaintea colegilor din invthmtint, astfel de directori ar aveh un real prestigiu de conauchlori ai
coalei.

In sfaxit, inspectoratul, considerat iarhi ca a

carier didactich, nu politich, ar fi o nouh treapth

de Inaintare pentru cei mai mai alei dintre direetorii i profesorii secundari. Cel de azi, mai
mult i de-ct directoratul, e o anex a orgarizArii
partidelor politice.

Atht deocamdath pentru corpul secundar.Se

intelege apoi dela sine, ch o mhsurh paralelh ar
fi i reorganizarea seminarilor "pedagogice, din
care es profesorii secundari.
*

Trechnd la invthmntul primar, iar4i profesorul nu elevii ne atrage atentiunea In primul loc.
Pentru copiii satelor, invhthtorul i preotul sunt

Irish prin chiar preghtirea lor nite modele protivnice. Normalistul, ajuns Invthtor, privete pe
preot ca pe un retrograd, un fel de ipocrit oficial, menit sh ph4reze mai departe ni0e traditii
ihrh valoare-.- Preotul, la rnclul srm, prive5te pe

www.digibuc.ro

INDARAT

BYRE itiCOALA

101

Inv'tlor, ca po o piatr4 de scandal, un tulbudtor al umilitei vieti a ateanului. Tar acest divort dintre preot gi InvAttor se simte in zeci
imprejudri publice, descreditfind astfel
lucrarea coalei i a bisericei, care la un loc fac
pn acum aproape singura indrumare sufleteasd,
pentru viata celor din sateacl trebuie s interving o vindecare cht
mai grabnic'. Vitiul de pregAtire profesionalli,
care desparte calea invl'atorului de a preotuzeci

lui, trebuie dt, mai repede inlturat. Pentru nevoile cariorei lor, ei trebuie s aib, pe ct e
aceeai pregnire. Invt'Corul s'a" fie ca un
preot, iar preotul s fie in sufletul sItu un pe-

dagog. Minunata solidaritate a coalei i bisericei

romneti de peste munti este o experientg istorid, de care trebuie s. ne folosim cu incredere ;
ea se intemeiad acolo in parte pe apropierea din
timpul studiilor intre candidatul la preotie i nor-

malist. i dincoace, amandoi sunt fii de tgrani.

De ce in locul seminarillor de azi i a coalelor
normale, n'am ave o singurh' categorie de coli
seminariile pedagogice cu un num`r de ani comuni?

Nu e locul

intrAm in amnunte de orga-

nizare. Cei ce cunosc Ins deopotriv" eoala de

uncle e invitttorii i pe cea de uncle es preotii

ii vor da indat seama de insemrialtatea unei

astfel de reforme.
Mai intdiu, vocatiunea ar ie1 wai nesilit la
aceasta e mare lucru. Putini mireni cu-

www.digibuc.ro

102

S. MEREDINT

nose ce delicate cazuri de constiint se desteaptg.

In mintea tinerilor seminaristi. Putini bilnuese ce
spirit de negatiune se dezvolt In unii eandidati

la preotie, de pe urma programelor si a pregatirli lor de azi. i totusi, ca prizonieri ai srciei, ei tree clas dup clas cu acoast surd
rsvrtire in suflet, care stinge n unii dintre ei
orice initiativg pe viitor

face s, calce pragul

vietei cu sufletul ars de rsvrtire i contra lor

i contra lumei intregi. Avnd 'MA ctiva ani
timpul de alegere intre cariera pedagogica si cea
bisericease, ei ar alege eu mai mult llbertate i ar

rmne astfel mai en dragoste lng ceace /singuri au ales. i n'ar fi rar, ea invttorul si
preotul comunei, sit fi una si aceiasi persoang,
un mare eftstig moral si pentru scoal i pentra
bisericg.

In orice caz, divortul de azi ar fi inlturat. Cei

ce au fgeut studii aproape egale si au mers cu acela

pas in anii copilriei, nu s'ar mai semeti sit privease eu dispret unii la altii. Preotul, In loc de a
Implin simple forme hieratice, ar deven In oarecare

msurg pedagog, iar invttorul si-ar nsui eevk

din prestigiul adevgratei preotii. Ba, cu putin praeticg chirurgiealg si medieinalg, absolventii acestor

seminarii pedagogice ar ajunge pentru sate fctori de culturg de o valoare hotrt superioar
celei de azi, att ca pr3oti, cat i ca invttori.
Cat priveste pe cei de astzi, lor li so adreseazg tot atfit de mult, ea si altora, indem -

www.digibuc.ro

INDXRKT - SPRE s,onm.A.

103

nul de a se intoarce indrdt spre ooalet. Duph,

ce an dal un sprijin real mischri economice din
sate, aceasth mirare poate deven fatalh invhthmtintului t). Dupa cum iobagii din vremea lui
Horia fAceau catre Imphratul socoteala zilelor din
sapthman, date domnilor, spre a arhth ch. lo.r nu

rhmitne timp de munch, ash ar puteh face invttorii de azi. Unnl a si fAcut-o (30 mu lie 1907):

Sunt until dintre cei mai tineri invAthtori ai

ai scoalei rurale... i nclieie certind ca Invhthtorul s inceteze de a mai fi agricultor, creschtor de vite, easier de bane& tovarhs in asociatia
de exploatare,Intelegand prin aceasta, probabil,
asociatiile de negot. E un role stright de alarmh
chiar din laghrul invh'ttitorilor !...
Odath instt intorsi spre scoal, incepe problema
cea greh a educatiei i indeurnhrii mai departe a
acestor modesti, dar foarte insemnati factori de culturh. Aceasth problemh trebue s o deslege revizorii.
Acl e ins marea grentate, chei revizomtul
este azi poate cea. mai rusinoash path a intregului invAthmnt. Aproape totdeauna, el e o

roadh nu a scolei, ci a cluburior politice. Cu

buni, fireste, se riclich, ; cu cei slabi, el
cade pginh la cel din urmh nivel, la care se poate
cobor trivialitatea politicei de partid.
1) Prevederea aceasta s'a implinit. Rapoarte oficiale ale
revizorilor au constatat chiar sub ministerul d-lui S. Haret
nevoea de a Intoarce corpul didactic spre

www.digibuc.ro

104

S. MEHEDINTI

Ca si directorul, revizoratul trebue sA ajungA

deci o carierA profesorabA. Educatorii corpului didactic dintr'un judet trebue sA fie ales9i prin examerle de capacitate, dupa luerArile lor practice,
dupA publicatii pedagogice, intr'un cuvAnt dupA
prestigiul lor didactic. Apoi, o riguroasrt incompatibilitate intre revizorat i politicA vatrebul numai
bungoarg ca in cariera militarg ;
decAt impus

neimplinirea acestei conditiuni, constatatA de un

juriu superior didactic, ar atrage dupA sine cAderea revizorului din demnitatea, de care s'a arstat
nevrednic fatA de colegii sAi.
In rezumat ash dar : corpul profesoral trebue sA
fie readus in sfera sa proprie. Iar pentru aceasta
e necesar
1. SA se stabileascA incomptabilitatea de sus
pAnA jos ;

2. SA se creeze cariere didactice, intemeiate pe

garantii didactice.
CAnd inaintarea pe bc, numirea ca dirigent, directoi , revizor si inspector vor fi primite din maim
colegilor din invAtrimAnt, dupa norme de capacitate profesionalg, influenta agitatiunilor politice va
fi considerabil redusrt, iar fructele seci ale invkAmAntuhii vor cdea pe treapta, unde se adunA gunoiul orcrei cariere. Abia atunci autonomia corpu-

lui didactic va incepe sa fie o realitate.

Aceasta e opera zilei de mAine, i vrAnd, ne
vrand, aceasta e calea. Altfel, cAt timp politica va
puteh plAtI cu situatii 5co1are pe membrii devotati

www.digibuc.ro

INDARAT

SPREI WOALX

105

cluburilor unui partid, atAt timp coala va fi in mod

fatal subordinat politicei, iar roadele sale vor fi

inveninate.
Guvernul Jncliiloi plte,5te in fiecare
.an o sum considerabila pentru capetele erpilor
ucii, cu scop sa scape tara de pacoste. Munca perduta, caei acuma Indienii cresc inadins erpi.
fel e i silinta statului pentru strpirea ignorantei
a celorlalte scaderi sociale, dae tot el hrnete

prin buget specimene inferioare de profesori pe

care le d apoi drept model societtii ! Cel putin in
India, abominabila 'cultur a acelor tartoare veni-

noase se face tainic, de particulari.

*

acuma o ultima intrebare : Cine va luh initiativa pentru o asemenea reform ? Fata de
iminenta ei necesitate, iti vine s rspunzi. : ori
cine. Dar mai potrivit dect toti ar fi de sigur
un om i un eunoscdtor de oameni. E vadit ins
astfel de opera va fi mult inlesnita, daca insui

corpul profesoral in cldp demn, lmurit i struitor va cere aducerea ei la indeplinire. Pentru
toti, intoarcerea spre coal i autonomia carie-

relor didactice ar trebul sa devin un fel de

cae-

Milan censeo.

De altf el, e mai presus de oriee indoiala ca reforma aceasta sa va implinl. Sunt in viata popoarelor momente, and e tot ap de greu sa faci bindle,

pe cat e de greu s urmezi ou rul mai departe.

Aa e pentiu noi momentul de fat. Raul facut de

www.digibuc.ro

106

S. MEHEDINTr

politica Invtmntului e incalculabil de mare. T_Tr-

masii nostri se vor mirk, and vor auzl ca. am stat

la Indoiala intre lege si ilegalitate 1), si c In loc de

a considerk calcarea legei ca o exceptie supAratoare, am facut incercarea s o consideram drept

precedent, vrednic de a fi luat ca Indreptar pentru

viitor. Li se va parek de necrezut, s nu fi luat

noi aminte c, pe aceasta primejdioasa' cale, chiar
eel mai slab progres devine eu neputinta.
Dar tocmai acest prisos de ratacire e o dovada
reforma nu mai poate intkrzi. Generatia trecuta a
luerat la revolutionarea societ'ateinoastre, i ca atare

a fost mai int'ai de toate o generatie politica; cea

de azi, daca nu e o prelungire vegetativa a celei
vechi, va trebul sa fie o generatie de organizare..
Tar cel din urm i cel mai mare om politic al
scoalei va fi acela care va da politica afara din
1nvatamant.

1) Se discuta tocmai atunci (1907), daca numirea i1ega16

a unui profesor trebue s fie valabil5.

www.digibuc.ro

ACTIV1TATEA EXTRA-COLAR

/nvttorii se adunh 'in congresul lor anual.

Nimeni nu se poate ludo de folosul unor-astfel de adunhri. Cei mai bh,trhni, i cu mai mult
experienth, se vh'd cu cei mai tineri care abi
incep ; cel, dela munte
cu cei dela es ; cei din
sate bogate, cu coli frumoase i chte trei sau
patru Invttori cu cei din sate grace, unde
coala e o andranah, iar Invthtorul i copiii suRh in clegete toath iarna... Se adunh' i-Fj spun
necazurile i bucuriile, luand indemn i. povat
unii dela altii.

Bine fac. In lupta noastr pentru cultivarea

phturii rurale, invttorii sunt o trupti de elith.
Cine are cevh de spus satelor, n'o poate spune
deocamdat clestul de lmurit nici prin glasul pri-

marului care azi e, mine nu-i; nici prin al notarului care e cum e; nici prin al medicului
care nu prea e (cte unul singur are zeci de sate
i chtune In seama lui!), ci prin mijlocirea hill-www.digibuc.ro

108

6, MEHEDINTI

Vtorului si a preotului. In deosebi, inatatorii,

multumita pregatirii kr mai vechi in aceast diTectie, sunt cei dintai gata la mobilizare.
Cine i-a -Omit la conferintele partiale si gene-mle, in cercuri culturale si in alte imprejurari

legate de cariera kr, stiu ea acestea nu-s vorbe

cle ocazie, ci curatul adevar.
Ne bncuram deci sa vedem cat mai des invatatorimea noasta adunata, la un loc.
Scriitori anonimi Indraznesc sa afirme ca cutare
--sau cutare grupare politica ar privi ran sateIe si
pe invatatori.
Cat nu s'a indignat bietul Eminescu in contra
-acestui neadevar ! i totusi vedem ca, iese din nou
la iveal. Din fericire, azi niciun ora cu minte nu
mai poate fi inselat. Cu totii stim ca in partidele
noastre gasesti oameni din toate paturile societ'lei : negustori la unii, negustori la altii ; mosieri la
unii, mosieri Ia altii ; tarani la unii, tarani la altii ;
cvva boieri la unii, ceva boieri la ceilalti... Cum tai
felia de sus pang, jos, as se desparte si fara noastra

iu partide. Elementele sunt aproape aceleasi.

Deosebirea de capetenie sta doar in cinstea cekr ce, la un moment dat, sunt pusi in capul trebilor. Invatatorii o pot vedea, in satul si in judetul
lor. Uncle primarul e om vrednic s'i cinstit, toate
bleep a se indrept ; unde nu, toate merg poncis,
oricare ar fi titlul partidului dela carma,
Alaturi de cinste mai e insa ceva, : e si buna
ehibzuiala. ,5i aici incep deosebiri mai mari.

www.digibuc.ro

ACTIVITATEA EXTRA1C0LA1a

109.

Au fost oameni in tara noastr care socotian c`al

colile rurale trebuiesc creiate repede, cat ai bat&
din palme. Am auzit pe un director al invtmntului, fcnd aceast mrturisire : principiul nostril_

e acesta sti nu fie atun fril scoal.

Frumos, foarte frumos. Dar clack' e vorba s ne
multumim cu visuri, apoi, iat, eu a zice : s nu
fie caun fr scoal de meserie, frg doctor, fr
farmacie, funi birou de pot, fin bibliotecri, mu-

zeu, ateneu i... o scar s te sui la cer.

Cand ins aproape o treime din scolile creiateOra- aici n'au Invttori ; cnd avem multe localuri ca vai de lume, inct punem in prirnejdie
viata copiilor adunati in acele bojdeuce, intreb pe
orice orn drept la cuget : cum e cu putinti s Infiintm la repezeal cte o scoal In fiecare ctuni ?
M. S. Regele e un birbat cu multi experient.
A vAzut si-a auzit multe in aceast tar. Cnd o
delegatie de profesori universitari s'a prns acuma

doi ani de unele lipsuri ale Universittii, Suveranul ne-a rispuns : daci lungiti mereu fatada,
cum vreti si mobilati interiorul ? Daci infiintati
mereu catedre, cum voiti s ingrijiti bine pe celece sunt acum In fiint ?
Asa i cu scoalele rurale. Cum voiti si ajutati:
satele, cnd dati tranilor scoale fr invttori
i fan g. local, adrinand copiii unde se intAmpli i

chemnd ca invittori niste absolvent-i cu eke 2

i 3 clase secundare, elemente de acelea, pe care
raportul inspectorilor din anul trecut le-a incon-

www.digibuc.ro

110

8. MEHEDINTI

deiat asa de grozav ! Ce fel de scoli mai sunt

-acestea?

Unde ar ajunge armata trii noastre, dacut intr'o

bunii zi ne-ar trsnl prin minte s. Injghebni cate

o cornpanie in hecare sat, andu-i pusa. Manlicher, pusc. cu ac, pusti cu cremene, lanci, suliti,'
cease i gbioage ca'n vreraea lui Papur.-Vod,
dar alturi de ofiterii pregititi in co1i1e militare,
s punem la comand pe cine s'o intamplh : notari, pdurari, vardisti, vtsei... i ce-o mai da

Diunnezeu!

La ce a fi bung o astf el de armat, ()rick

de mare ar fi numruI ei ?
S'a vzut la ce ar fi bun. Amin vreo 15 ani,
armata impestritat a Chinezilor erh de vreo 19
ori mai numeroas decal a Japonezilor ; dar, dela
intaia ciocnire, a fost fcutrt tndri de regimen-tele japoneze, care erau hash' regimente,nu blmustil de ocazie.

Voirn oare scoli organizate ca armata chinezeascA, sau e mai cu minte s intrim cum se cade
pe cele ce sunt i apoi s mai croim altele ?
Pentru orice orn serios, cbestia e aici vrem fatada lungh' i lat, ori vroim s avem cevh i innAuntru vorba Suveranului.
Rspunsul nu poate fi indoelnic.
Scoala rural de azi ori care a fost rvna

celor ce s'iM ingrijit de ea

nu tine indestrd

-seama de nevoile satului. Partea practicA si in

www.digibuc.ro

ACTIVITATEA EXTRA1COLARA

111.

deosebi lucrul agricol e o fudulie goal, dupg

m'rturia chiar a invatiitorilor.
Datoria momentului e deci sit punem In locul
fuduliei realitatea. Sit intrim coalele de azi
slav Domnului, e in fiecare sat o ccal
adriugarn tot ce lipsete pentru pregatirea
ranului in practica gospodreasa. :tar In aceast
grea opera, toti cei ce inteleg interesele colii se
vor bizai mai intai de toate pe zelul invttorilor.
ru vorba i cu fapta, ei trebuie sg fie pilda vie
a regenerarii satelor.

Svonul cit un anume partid ar vol

in-

atueze o calomnie, vrednia de atentiunea ce

se da calomniilor. Invattorii sa lucreze mai departe cu cel mai mare zel. Rmane ea cei in drept
s hotarasert cum vor socotl mai bine, normele
muncei kr : ,ce e i ce nu e posibil.
Cel ce scrie aici cunoato un sat, unde acum
25 de anii, tranii, afarg de arat, prhit i cosit
nu titiau un singur meteug. Azi satul acela are:
fierari, croitori, lemnari, Meat se laud singuri cit
gnumai bicicletele nu pot face.
vointii i s'au facut toate.

A fost eeva buna-

Pe de alt parte, In capitala judetului aceluia

nu era o bana romaneasa. Azi n'a mai ramas

deat una singura in mainile streinilor, i aceea
bate numai dintr'o arip.
Cum s nu creasca increderea in puterile- noa_stre, and vedem cit intr'un timp a, de scurt

www.digibuc.ro

112

5. MEMODINTI

putem smulge arma din inAna streinilor ?

i acurn,

cnd incep i Wand a economisi, a face bAnci

ca Romnii din Transilvania i Baco-

cnd vedem apropiindu-se momentul s

lum cu asalt meseriile i negotul ocupat de altii,
se poate inchipul un Romn atat de lipsit de intelepciune, nc s zic : Stati pe loc ! Fiecare
sI rmng in coltul lui, fr s6 se mite... ?

-vina ;

Cu neputintA.

Am pornit la drum i nu ne vom oprl. Invt'torii .1 preotii tArii noastre trebuie s fac ceeace
au frtcut i povAtuitorii satelor din alte Iri mai
inaintate in cultura. Att nurnai, s deschidem
ochii ; s nu Orsim calea cea dreapt4 ; iar aceastg.

cafe e urmtoarea : Fiecare s'-i implineasct mat-

intdi datoria sa intreagei i ceeace face O.' fie

temeinic, nu spoialA.

Inti coala, apoi cele ce stau mai departe de

coala.

De altfel ne arnintim toti &a' Insui revi-

zorii si inspectorii au recunoscut in rapoarte oficiale cit depiirtarea de coalti poate- deveni primejdioas4.

Initiativele bune nu vor fi insg impiedecate denimeni.

Incil din anul trecut, intr'o cronicA a Convorbirilor literare, se spuneau urmaoarele'cu privire
la preoti i. Inv4a.tori :
DupA, ce au implinit c'um se cade datoria
coal i din bisericA, va fi un semn de Myna

-si de putere deosebit, dacg vor da mn d ajuwww.digibuc.ro

ACTLVITATEA EXTRA-COLARX

113

tor i pentru multumirea altor nevoi ale vietii

rurale. A fi povtuitorul satenilor, a-i indrum
in economia lor casnica, ; a fi un fel de PopaTanda pentru un sat, e cea mai cinstit sarcing
dintre toate cafe se- pot inchipul atilt, pentru
preot, cat i. pentru invtator.
Erram deci invatatorilor spor in toate plnuirile
lor colare. Le aducem aminte a menirea lor e atat
de frumoasa, bleat Noghi, biruitorul Ituilor, dupa

biruint n'a gsit nimic mai de cinste, cleat sa

fie invatatorul copiilor patriei sale. Le aducem
aminte ca, muncind cu ravna i pricepere, In zece

ani, impreuna cu preotii

i. ofiterimea, ei pot
schimbN intreaga Infatisare a tarii noastre.
trebue sa o faca.
In fiecare clip poate sos pentru noi ceasul
unor socoteli mari, pe care le ateptam de malt.

Pentru a fi insa la inltimea nevoilor, se cuvine

ca cei ce pregatesc noua generatie sa nu-i piarda
vremea, plecand urechea la clevetirile venite din
dreapta sau din stanga, ci sa tin drumul datoriei privind : drept inctinte.

S. MEllnonvin.

Ciitre noua generatie.

www.digibuc.ro

FROFESORII SECUNDARI
Ce f el a fost invhthmntul primar acum vre-o

50 de ani, o stim din Amintirile lui

Creangh.

La scoala din Humulesti bunhoarh, se ajuth fiecare cum puteh. Phrintele Ioan de sub deal, pe
laugh pitaci si colacip, a dAmit inteo zi scoalei
un scaun nou i lung, pe care 1-a botezat Calul
cel bhlan.
Mo Fotea, cojocarul satului, adusese si el un

drAgut de biciusor de eurele, pe care phrintele

iarhsi 1-a botezat puindu-i numele e Sfiintul Ne,culai. ,5i in vederea acestor daruri cu inteles,
scolarii lui cbhdith Vasile, cnthretul bisericei,
se intreceau pe capete sh ajungh dela fila cu crucea-

a jutd la trathji, lar dela tratji la ciaslov, care

mai slujeh copiilor i de ppinzhtoare de muste,
(lin pricina filelor sale utise. Mud clraphneam

ceaslovul, ate zece, douhzeci de suflete prAphdeam deodatA ; potop erh pe capul mustelor.

www.digibuc.ro

116

METIEDIN'FI

Despre invthmntul secundar, n'a scris nimeni

astfel de amintiri. i totusi ar merith i acesta

cteva pagini, chiar dach ele n'ar avea nici unt
pret literar.
Ilacar faptele sh fie notate pe scurt.
Ah, noi, cei ce suntem azi la mijlocul drumului vietei, am apucat inch unele obiceiuri interesaute si cu adevrat caracteristice pentru trecerea
dela iguoranth la culturh. Qnd am intrat in scoala
secundarh, vergile (de salcie, de mesteachn i chiar

de prun) erau inch o podoabh a catedrei.

Pe cLd soldatii primeau phlcii, dup reglement, noi copiii primeam nuele fr reglenien(
dar le primeam, E vie si acum la multi amintirea profesorilor rio, a chror indemnare pedagogich st aproape numai in pedepsele corporale..
De altfel i pedepsele acestea erau aproape inevitabile. Duph roetodele de atunci, profesorul ziceh :

de ici i pOnd ici. Tot plamil

didactic-

in predarea unui obiect erh o simpl imphrtirede pagini, potrivit cu numrul orelor din program ; iar uneori complicat cu o serie de parenteze milostive (fcute cu creionul pe carte),
spre a schp pe bietii copii de memorisarea unor
OW in -fata chrora priceperea daschlului se opre
cu aceiasi sfial, ca si a elevului. Inevitabile si

aceste parenteze, chci er vremea cnd Fisica

d-lui Poni se InvAth in clasa IV gimnazial si tot
aceeasi in clasa I la seminarii !
Erau vremuri grele chiar i pentru daschli. Unii

www.digibuc.ro

PROFILSOBII SECUNDARI

117

ascultau cu degetul pe carte, cnd elevii le devnau lectia dondnind (cum inva.ta, Treisnea gra-

matica lui Itadrescu) ; iar and se porne vre-unul eu o turuial mai rnestesugit, daschaul trebuia,

s-i tin calea tocmai la rndul din urm care,

,dad ese deplin, lectia era. de zece. Vorba
lui Creang: Cumplit mijloc de tampenie, Doamne
fereste !

Azi, perioada aceasta de naivitate didactid

a'a sfarsit. Cu privire la pregtirea intelectual
a profesorilor nostri secundari, nimeni nu mai are

nici o ndoial. Aveth unii dasdli de gimnazii

vi de licee pe acelas nivel cu colegii lor din
riie apusului.

Pe ici, pe colo, unii vor fi aproape chiar s

.cad In primejdia unei specializri pedante.
Asta, se intelege, nu e vre-o bucurie pentru nimeni ; e o bucurie insa convingerea ce o avem eu

totii, di nu exist azi profesor secundar, care s

nu poat explick lectiile hotrite de program. Clci
dupa atatea examene anuale, examene de licentd

de capacitate (unii le-au fcut panala varsta

cle 30 si mai tine de ani), stpanirea obiectului
de predat e pentra fiecare profesor o realitate,
nu o ipotez.
llmnea nc indoiala, dac i partea pedagogic a lectiilor este destul, de ingrijit. Conferindin anii din urm au dovedit c si
ac progresele sunt vrednice de toat lauda. S'au
ele

www.digibuc.ro

118

S. IIEHEDINTI

tinut lectii practice, care (cu toata pornirea noastra spin critica) au intrunit laudele tinanime
colegilor. Cu firea desghetata, caracteristica neamu-

lui, profesorul secundarchiar i cel autodidact

a gasit mijlocul s intre iute in miezul problemei
pedagogice, Indata, ce i s'a atras atentia mai deaproape.

Ce semnificativa e bunaoar o marturisire ca,

aceasta (fcuta de un profesor in urma unei lectii
eu oarecare neajunsuri) :
Niciodatei, nimeni nu m' a ascultat cum fac
afard de elevii mei... Cine eret sei md co-

recteze ? Dar la o noud Trobd, Mcercarea v

cred, cu mutt mai bine.
0 astfel de marturisire e o garantie pentra viitor, care te bucur mai mult chiar cleat o
facuta de pe amnia fra cusur. Ea e un omagiu
fat, de critica desbracata de orice personalitata
a colegilor, i un semn vadit de serioasa preocupare pedagogica. Hotarit, suntem foarte depart&
de vremurile, cnd se creedea ca a ti materiao..
este de ajuns: i and se socotea c Dumnezeu
Vie de zece, pro fesorul poate vti de noud, iar
elevul numai dela opt tin jos...N)
Aceasta conceptie copilareasert i unilateral&
despre invatatura buchereasca a cartei i-a trait

www.digibuc.ro

PROFESORII SECUNDARI

119

Dar, spre multumirea noastr, trebue s, eonstatm c s'a fcut un pas i mai departe.
A t bine lectia i a o explica lamurit elevilor nu-i de ajuns. Dup cum ziceh cu mult bun
simt un dasea'l la conferintele de geografie din
ia
profesorut In tara noastr trebuie
asuped-i o sarcinS mai mare decat a colegilor
si din strintate : el trebuie s de, elevilor
educatia In sensul larg al cuvntului, educatie,
pe care mediul nostru social, att de neajUtorat, nu
i-o in1esne0e indeajuns.
de fapt, semnele acestei noui preocupri a

profesorilor notri sunt iari destul de vdite.

Un -singur i mic exemplu :

La o masa campeneasc, unde mai multi profesori erau Intro ei la umbra copacilor, frog nici
un gnd de etichet oficial, unul se ridicti cu
simplitate : Colegi, acest pahar s fie bachinat
pentra. snnate, M. S. Regelui i a familiei regale.
De bun seara, suveranul nu s'a bucurat de
multe urri aa de sincere, ca aceia. Omagiul
acesta att de spontan, fat, de nepsarea
ineptele aluzii politice, care se strecurau odinioar
pan i intre lectli, e o dovadil c simtul convenientei i al datoriei va fi infiltrat copiilor de
aci inainte de un corp profesoral pe care pviala prerilor zilnice nu-1 mai clatin. Progresul
e i aci considerabil ; putem fi multumiti de semnele prezentului.
S, pstrin deci toat recuno0inta noastr ve-

www.digibuc.ro

120

S. MEllaDINTI

chior dascgli, care nu tiau dastard carte, dar

avean simtul nevoilor neamului i instruian pe
elevi nu atta prin tiint, ci mai mult prin cldura sufletului bor.
SA acordAm o indulgent uitare profesorilor eu
vergi i. frazeologilor, care incepuser a invt
carte, dar din criticismul culturei moderne se

aleser unii cu o vecinic6 indoial, iar altii cu

apucAturi de prozelitism in vederea cutrei sau
cut'rei doctrine politice.
Merit . ins toat` stima i increderea noastr,

profesorii mai noui, care, pe Mug% destul pre-

gaire

tiinifie, pe lng' o vie preocupare de

adevrul pedagogic in predarea unui object, mai

unesc i interesul superior cultural de a da neamului lor nu numai absolventi cu certificate, ci
adevrate valori sociale.
E o linitire sufleteasd, s, tii c' educatia geneneratiilor tinere e incredintat unor astfel de
pnducAtori, mai ales cnd te gndeti la negura,
care acoperg viitorul nostru, i la marea cotitur
istoriel pe 11110 care vom trece poate chiar noi,
ceti de azi, hotrand prin energia sau slbiciunea
noastr, rolul istoric al neamului romnese pentru
vecia vecilor.
Sunt destule semne de indreptare. $i e bine s le
vedem, cci mai bun i deal pesimismul i deck
optirnismul de odinioar este cunomterea exact a
realittei.

www.digibuc.ro

DIRECTORI I INSPECTORI

Tn anii din urina, ministerul instructiei a hiregistrat o bogata' legiferare. Intre altele s'a hoar& si suprimarea examenelor generale. E un
pas spre bine, cred.
Mid s'au infiintat cele dintai scoli, examenele
erau o adevarata sarbatoare. La Sf. Sava venau
boerii si uneori chiar Domnul. Solemnitatea s'a
pastrat apoi vreme indelungata ; examinarea se
-facea in fata -comisiei, la o mast imbracata cu pos-

tav verde si impodobita cu flori, iar elevii esiau

e rand, trageau cu mare sfiala niste bilete mai
mult sau maiputin netrasparente, pe and unii parinti mai zelosi stau pe la ILA cu mana la gura,
.ca la Sfanta leturghie.
Cu vremea, in sfarsit, cand scoalele si scolarii au
prins a se Inmulti, solemnitatea a scazut. A ramas
singur profesorul cu elevii. Totusi, zilele din Iunie
.erau si ash o mica incercare, atat pentru elevi, cat si
Tentru profesor, caci se asteptaii cu totii la o pro-

www.digibuc.ro

122

B. MERE INN TI

babil sosire a inspectorului. i, in vederea aces:tei posibilith, pe alocurea se plnuih chiar oarecare
comedie nu tocnrai nevinovat. Intre elevi i profesori se stabilea un fel de tcuth, conventie In
vaderea succesului: daschlul 1i phstra pang. la.

sfarit pe elevii cei mai buni, un fel de truph,

de elit iar In vremuri maL vechi, se zice ca seluau cu privire la biletele de pe mash... i alte
masuri mai putin inocente. 0 adevarata mistificare a inspectorului i a publicului extralcolarAcum s'a sfarit.
Nici pi ofesorul, nici elevul nu mai fac examen
general inaintea altora. Ca i In tri mai mature,.
ei vor face examen general inaintea kr MOM :examen de conIstiintd, nu da
Ad e partea delicata a reformei i, duph, a mea
prere, vrednica de mult atentie pe viitor.
tiu ch membrii invtmntului secundar sunk
intre toti of iterii culturii cei mai incercati. Magistrat, inginer, subprefect... poate ajunge cinevh,
pe la 22-23 de ani. Profesor secundar, aa cum,
s'au desvoltat nevoile invtamntului, na ajunge
aproape nimeni dect la o etate mai inaintat ii
dupa examene foarte grele. Suprimarea examenelor anuale e deci un omaglu. de Incredere aduscorpului profesoral.
Totui e necesarh Inca" mult grija.

Chiar cel

mai scrupulos In deprinderi de higiena, are ne-voie din timp in timp s se uite in oglinda.

www.digibuc.ro

DMECTORI SL INSPECTORI

123

In ce oglinda se vor uit insa de acl inainte profe-sorii secundari spre a-si veddt figura lor didactica

In afara de constiinta profesorulni, in alte tni

mai e i alta oglinda. E directoral. Iar acesta nu e

ca la noi un profesor ca insrcinari mai mult administrative, ci e o figura didactica, despre car&
cu greu isi poate face. cinevh o idee, daca nu l'a
cunoscutt In tarile cu traditii mai vechi.
Director este acolo mai totdeauna un profesor
in etate, care, dupa cum nu e chemat telegrafic
la directie, de asemenea nu e poftit telegrafic s.

o treaca altcuivit. E un dascal cu multa experient i mult prestigiu personal, care, odata adus
in capul scoalei, raspunde de starea ei (nu numai

de elevi, ci si de profesori), cum ar raspunde de

intreaga sa familie. Socotesc intre zilele cele
mai bine intrebuintate in viata mea, pe acelea care
le-am petrecut in apropierea unui bateau director
din Coblenz.

De la acel batrn si de la alii, am capatat impresia, c in tarile cuIte, directoratul e o demnitate,

pe care nu oricine s'ar arata gata s o primeasca.

Directorial e un soin de pontifex. El cearca puterile profesorilor ; el hotrste clasa, materia de pre-

dat pentru fiecare el stie leacul tuturor... E

f el de patriarh al numeroasei sale familii scolare.
(And un profesor tanar e cam incapatanat,
am cut el mai multa munca deck- cu
Mi-am adus aminte de aceste vorbe ale bald.nului, en ocazia utmi absolvent, numit anul acesta

www.digibuc.ro

124

5. MEHErartv

-suplinitor In provincie. Venind prin Bucureti,

mrturisea bietul tAnr c. directorul liceului nici
nu i-a intins mna, chnd s'a prezentat spre a luh
suplinirea catedrei...

Desigur, acesta e un caz rar i trebue s fie

-explicat printr'o neateptat de rea dispozitie momentan a acelui dirictor ; dar chiar rar fiind, el

este in ce privete directoratul ca organ de invtmAnt, o dovad c noi suntem nc in fata

problemei intregi :
Cum s. se recruteze pe viitor directorii ?

Profesori avem tot mai apti, dar directeri ?

De bunseam, un ir intreg de ani, tipul directorului ca deplin autoritate i deplin pricepere nu va puteh fi realizat. Dupa epoca noastr eu schimbri telegrafice la anumite perioade
ale vietei publice, care nu au legturi cu coala;
dup atAtea mazilirii pAgubitoare pentru demnitatea corpului profesoral, e greu s-ti InchIpui,
cum ai puteh inventa minunea aceasta care se
chiam adevdratul director.
totui trebue inventat. Desigur nu prin legif erare, ci pe alte ci i. mai pe sus de toate
printr'o personalitate colarg , care s simt tot
greul problemei i. s aib tot zelul de
lu
asuprli rezolvirea ei. Despre aceasta va fi vorba
ins mai pe larg aiurea.
Deocamdat m grabesc s adhog c e ceva de
fcut MA, a atepth o clip.
Ori-care ar fi sacrificiu1 cei mai alei dintre di-

www.digibuc.ro

DIRECTORI

1 INSPECTORI

125

rectori i profesori trebue sti fie trimisi mAcar pe-

cate dou6 trei luni s ia parte la viata scolarA a

gimnaziilor i liceelor din alte ri, unde pedagogia aro traditii mai vechi.
Am ascultat anul trecut timp de trei zile discutiile unei adunAri de profesori secundari, i sunt
incredintat c avem elemente atat de bune, Meat

cei trimisichiar dupA scurt timps'ar intoarce

in multe privinte destul de orientati.
*

Un al doilea sprijin o a doua oglindA CaresA ajute profesorului secundar un serios examen de
constiintA e(adicA va trebul sA fie) inspectorul._
SA nu se supere nimeni. Am uunoscut cu totii
multi inspectori scolari. Cati-va au fost persoane
foarte respectabile, -unele prin stiint, altele prin

tactul kr, prin modestia Mr... Mai toti au fost

i cred c' sent i azi, un fel de- procurori pe
lang ministerul de instructie. Procese-anchete
insA,

anchete=procese i apoi iarksi ----procese i anchete.

Ti au si acestea noima lor. Sunt inevitabile. Darin prima Ellie, inspectorul sc6lar trebue sA fie si
el
ba 'Meg mai mult dect directorul o figurA
didactic i o personalitte culturald a trei sale.
Gaud inspectorul soseste inteun tang de provincie,.
sA fie sosirea sa o serbare pentru lumea scolarA de
acolo. Profesorul, care e gAsit in timpul cand explia

lectia, s stie c e priceput i cantrit de d. ins-pector pang, in amnuntimi. Atat dasclii, cat si.

www.digibuc.ro

126

S. MBHEDINTI

,efevii, sa se uite In ochii, adica in sufletul lui,

nu la creionul sau atat de suspect...
*

Dar incil odata. : de unde sa iai aceklti directori i

inspectori?

Fara indoiala, problema e grea, dar nu insolubila ; iar daca n'o putem deslega integral i ime-

-diat ar fi o naivitate sa o trecem cu vederea.

Personalitatile rare nu se pot crea, ci se creaza

singure. Dar i pregdtirea inseamna ceva,cel

putin cand e vorba de directori. Aceitia trebuesc
numai dect pregatiti. i abia cnd aceste elemente
-culminante ale invtamntului vor exista, ne vom
-putek pronunta definitiv asupra reformei exame-

nelor, pe care am inaugurat'o In acest an polar.

Deocamdata e bine cal s'a sfarit cu examinrile

de forma, cu conditie insa ca sa. se ia toate precautiunile morale O. materiale, pentru ca sa in-

ceapa peste tot era adevdratului examen i al

adevaratilor examinatori.
Iar cnd aceste disiderate vor fi implinite, dascalii care au apucat vremea examenelor cu bilete,

-cu buchete de flori, cu harp: caligraficenu geografice... nu vor mai regreta in nimic solemnitatea
factice a trecutului.
Un singur cuvnt, spus atunci de inspector s'au
.de un director capabil, va fi o rasplata, pe care
In trecut niciodat nu i-ar fi putut'o da profesorului multimea asistentilor dela vechile examene.

www.digibuc.ro

CTRE TINERI1)
Diii. timp In timp, chemati i pe profesori la
edintele societtii d-voastre. Bine faceti.

Tot aa e obiceiul i pe aiurea, in tri

cu traditii mai vechi de cultur.
La Paris, am vAzut adesea intre studenti pe
Lavisse. La Berlin, mi-aduc aminto cl l'arn chemat
la o edint pe Treitschke. La Lipsca, odat pe lun,

membrii mai innaintati ai Seminarului geografic

stau cu Fr. Ratzel o searrt intreag.
Tineretea are mrate daruri, dar are i btrnetea

pe ale sale. Ceia ce te incnt la un tnr, iar

uneori te i Ingrijete, e nemsurata incredere in
sine. Dup cum copilul, lipsit inc de experienta

spatiulni concret, intinde mana s apuce luna,

tot deasemenea, tnrul, nedeprins cu incererile
vietii, dela premise ideale sare repede la concluzii

de activitate practic, fr s tin socoteal, at

1) La societatea studentilor $11 litere (1909 Martie 8).

www.digibuc.ro

123

S. MliFIED ENTI

timp si cte preggtiri trebuesc, Ong ce o gndiredreaptg de altfel sg poatg fi ad usg la indeplinire.

Ceia ce te ademeneste din contra in purtarea

omului matur si mai ales a celui ajuns la bttanete, e respectul realitgtilor inteleapta Sfialg.
In fata greutgtii de a infgptul o idee, precum i ovedere mai limpede asupra fluxului i refuxului cugetelor i sentimentelor omenesti. De aci nevoia
fireascg pentru.tineri de a se apropia de cei mai in
vxstg. decAt ei. E multg intelepciune in zicgtoarea

frantuzeasa si jeunesse savait, si vieillesse pouvait... De-ar putea bgtrnii sg mai apuce incg odatg.
de la capgt drumul vietii ! De-ar sti tinerii ce fel srt
calce pe drumul ce le stg, inainte, ascuns de taina
viitorului ! Aci e marea antinomie practicg a vietii
stiintg
cand nu mai e putere ; putere cnd nu

e incg stiiatg.
.Mgrturisesc, cg alternativa e mai grea pe partea.
bgtrnilor. Pentru ei, nu mai invie trecutul, nu se
mai int6arce puterea i avntul tineretei. D-voastrg,
insg puteti ti, cat de ct, intreband pe cei ce au
strgbgtut drumul ce acum v sta inainte.
De aci nevoia de intalnire i satuire...
E numai dect necesar. Altfel nu stiti sg vg.

bucurati nici mgcar de darurile cele ce vg stau

acum la indemng. Ask dae g. v'as intrebg bung
unde vg aflati pe drumul strgbAtut de universitatea noastrg, mg tem cg prea putini si-ar
da seama de momentul prin care treceti In evolutia invAtgmntului universitar. E firesc. Abia

www.digibuc.ro

CATRE TINERI

129

i duceti val dup val. Ncii ns, care

rmnem locului, putem vede creasta mai multor

veniti ,i v

valuri ; le putem pretul mai bine i intdtimea

directia.

Cnd cei din generatia mea ne-am apropiat de

aceast universitate, era inch" vie amintirea despre
cei dintai tineri care ajunseserg la inalta treapt a
licentei ! Ce studenti i ce trniversitate mai er
pe vremurile acelea ! Toat' administratia ocuph
o singurii mAsutri, wzat in coltul cancelariei, uncle
se adunau toti profesorii. La miisuta aceia sta un

singur secretar, avand in fat o singur condic.

Nici nu Vebuia mai mult erau carn_vreo sutil de
tineri la drept, cteva zeci la tiinte, litere i teologie. Medicinitiimai toti interni pe la spitale.
Coridoarele rrisunau cand i cnd de pasul vreunni
student, cum rilgung o biseria. de sat, cnd intrA
cineva in timpul siiptmnei.
Gravii notri magistri (mai toti c'runti ori cu pitrul

alb) tineau prelegeri in fata ctorva auditori adunati in banca intai, iar cAte odat chiar in fata unui
singur ascultiitor: BAncile din fund erau nou noute.

La ce-ar fi intarziat studentul s toceasc acele

.bnci, and cu eapte clase de liceu pute ajunge :
profesor, avocat,, magistrat, prefect i mai tot ce

se pute ajunge in aceast tar. Erau basil unii

care se inclrtniceau i struiau mai mult in preajma

universittii. Erau

studenti cu foarte mult

bunilvoint.
S. nunEwsp. Nitro ge:,eratia nourt.

www.digibuc.ro

s. NEHEDINTI

1:30

Sepati inariori din licee, uncle nu vgzuser nici

o experient de fizic ori de chimie, nicio plant
niciun mineral (eu insumi am invtat zoologia pe

o carte fAra o singurti figurri) ; netiind a ceti,

nici frantuzeste, nici nenatete,nu mai vorbim de
latinete ori grecete,studentii din perioada eroica
a universittii descifrau cu multa silin nite manuscripte vechi, trecute din man In lank cu

grepli de expresii i nonsensuri care, in cele din

trebuiau silabisite, cxci deinteles, nici Duhul

sfnt n'ar fi descoperit vre-un inteles de desupt.

Ce curioas e cteodat desvoltarea societtilor
omeneti, 0. cum se repet mai peste tot acelea0,.
greeli !

Fiir s fi avut un ev mediu la fel ell

cel din apus, In momentul cnd ne-am mnecat

sri intrm i noi pe drumul culturei moderne,
am fcut doi, trei pasi tocmai pe cArrIrile, in care
merseser i a1ii inaintea noastr4.
Asfel, In plin filosofie evolutionistri, cnd in
Anglia tria inc Darwin 0 Spencer, noi, la gurile
Dunarii, e0nd din coala bisericeasc, wide fusese

mai toat invttura noastr, am intarziat o clipI

In priclvorul scolasticei (forme si bucherie de,
forme) inainte de a e0., In. aerul liber al cugetri
tiintifice i filosofice a veacului. Degeaba cugetase Kant, Comte, Spencer 0. toti filosofii moderni.
La inceput, sub coperiul acestei universitti reswab, o biat filosofie, despre care n'am putek 0.a
o idee mai exact, deck coborndu-ne la, povestirea

de glume i anecdote. La unele cursuri,

www.digibuc.ro

am.

CATRE TINERI

131

apucat Inca tineri din categoria celor ce trecusera

.examene dupa manuale de liceu adevarati bucheri universitari.
De societati studenteti pe atuncea, abia clack"
putea fi vorba.
*

A venit apoi o

noutt perioada,

cam pe la

1890. Cu Inmultirea liceelor, s'a sporit i. numarul

tudentilor. ExameneIe au inceput a fi mai riguToase i a cere mai mult dela candidati. Faculta-tile de tiinte i de litere au inceput a imparti

tudiile i. studentii dupa sectiuni. S'a ivit oare.care mndrie de specializare...

De acele vremuri mi-aduc bine aminte i eu.

Critica ratiunei pure nu mai era o carte In.chisa cu apte peceti. Unele cursuri de filosofie
incepusera a fi ascultate cu mare evlavie. Cutare
lectie despre Fichte rasuna i acum In mintea contemporanilor mei. Un f el de armonie pitagoreica,
o muzica de sfere, ce se aude cum se nate din
rotire i cadere A patruns atunci In multe cugete
i a dat multora dintre contemporanii mei un indistructibil gust de idealism.
Alaturi de filosofie, veneau apoi studiile clasice.
-Latinismul hirsut al Transilvnenilor era 'Inca venerat i vrednic de venerare, del mai mult filologic.
Unii studentii prinsesera insa a cauta sub coaja i.
miezul. Ceva din 1),sprimea romana a lui Tacit i
Juvenal incepea sa, se simta in cugetul i sim-

tirea unuia sail altuia dintre tineri. In curand s'a

www.digibuc.ro

132

S. IyEHEDINTI

adaogat fug i eleganta elenicg, tnteo sening infatiare de forme frumoase : svulpturale i arhitec-

tonice. Atunci s'a aratat pentru intiasi data in

metropola aceasta a regatului rornnesc feciorelnica

Diana Gabii, atunci a venit Polymnia i Venerea

din Milo, pe care le vedeti i azi in Ateneu tot
atunci s'a ivit i grupa frontonului dela Egina, iar-

un magister elegantiarum, un fel de pagan superior, a fgcut sit se sirnta in universitatea noastr
o calda adiere de clasicism.
E greu de inchipuit .azi, ca ce emotiune tinerii
ridicau ochii spre colonada Ateneului atunci nou.

E cu neputint de povestit, cu ce tremurare desuflet au trecut unii si altir in fata marei pnze
a lui 8iemiradzki, unde ne erg dat s vedem pentru
intaiasi data, si numai pentru scurt timp, silt-Leta
templelor grecest i marea dela Eleusisun str-

lucit decor pentru Phrynea nata s intre Linde

Fra nici o mudoial, cultura intelectualrt i artistica incepea sa deifina o realitate. Vibratia aceia
sunt sigur nu s'a perdut. In multe suflete dureaza
Inca i pna azi.

nu nurnai cultura uni versalrt, ci i cea parnfinteana incepuse a incalzi inimile. Er vremea
cnd Erninescu stapnea covritor sufletul tinerimei. Erg intaiai data cnd simteam, ca din
neamul nostru s'a ridicat un artist, cu care ne
puteam infatisa inaintea oricarui popor cult.
Din vremea aceia dateaza i lozinca de Unitate
culturala a Romnilor, un cuvnt luat apoi in-

www.digibuc.ro

CAT RE TINE RI

13:3

deert de multi, dar pe atunci plin de atta

teles, in cat tinefetul universitar simtise nevoia de
da forma concreta prin infiintarea ligei culturale, i printeun memoriu care, cu o tinereasca
.semetie, cearca sii convinga tineretul universitar
din alte tari despre dreptatea aspiratiilor noastre.

Cnd m'am apropiat din nou de aceasta alma

imater, dupa vre-o zece ani, am gasit valul i ma
ridicat. TJniversitatea er plina ca un tiubeiu :
multi profesori, multe cursuri, multe examene,
anulte societati studenteti i foarte multi licentiati.
Ceiace er insii mai imbucurator e altceva : in'ceputul seminariilor. Tinerii prind acum m se In-

-crede in puterile lor i unii ajung sii lucreze cu

desrula indemanare. Dv. care treceti cu valul nu
dati seama ce Insearnna aceasta schimbare.
Nu puteti banui Insa cat de mult pretuim ceiace
puteti dobandi acum la o etate, pe and noi abia
ibuiam. Mad vedem azi in seminarii nu nurnai
-studenti, ci i licentiati ha unii staruese chiar
-dup. examenul de capacitate, cum se intampli i in
universitatile straine faxa sii fim cu parul de tot

noi, profesorii din aceasta faza, avem sentimentul linititor de cuget, ca. am crescut o generatie mai bung, decat a noastri, ceeace e intiia i
cea mai din urma datorie a oricarui povatuitor al
tinerimei.
*

www.digibuc.ro

134

S. MELIEDINTI

Aa a fost trecutul universitWi i, &JO curry

vedeti, nu e vrednic nici de osnd, nici dedispret. Prezentul Il cunoateti singuri i,. dupa a
mea parere, e Imbucurkor.
Cum va fi viitorul ?
Patem rspunde linititi cAci -Ern de cine athrn.

Viitorul poporului nostru, ea i al oricttrui poce se numeste

geniu. In n'zuinta ctr perfectiune, speta noastr
se intrece uneori pe sine inssi. Ceeace e armor
nie idealk ajunge din cnd in cnd annonie-realli.
Printeo iericit intmplare a naterei, ici i colo.
edsare omul-extraordinar care, and la ivealtt adevrttri nou In tiint6 i forme noug In artk ne despgubete pe toti de uniformitatea vietei mediocre.
De-1 chiana; Ion al lui Nic6 a lui Petre din Htimulesti, Erninescu din Ipoteti, Alexandri de lngtt
por, atarn g. intAi de- marea tain

Mirceti, Costruc de lne. muntii Rodnei... sau cura

11 mai cheamk geniul i talentul e o putere tainick quasi-tumultuark care ridicA dintr'o data' 11
o innalt treapUi capacitatea de a gandi, simti
lucr a unel generatii i a unui neam intreg.Marconi a mutat intr'o zi itele corespondentei dintreoameni pe toatti, fata globului!

astfel de energii, fie in tiinta purk fie la

aplicatiile tiintei, fie in artk filosofie i literaturk.
avem areptul
sperAm a le vede, eind la

intre hotarele noastre. Ca fiecare rand,

de auditori care se perindeaztt pe aceste bnci,

www.digibuc.ro

CATRE TINERI

POate cg, se strecoar

135

i acela care, neluat Intai in

anirt l putin pretuit, va fi poate mne o podoabg

culturei noastre i cbiar a culturei omeneti in genere. Bunele nsuiri trupeti i sufleteti ale neamului romnesc ne indrepttesc srt credem crt
aceste sperante nu-s numai simple amggiri.

.In al doilea rnd, viitorul athrnrt de ceva mat

sigur cleat geniul i talentul, atArrirt de munca
noastr a fiecgruia.
Mare virtute a muncei... mare putere a disciplinei cWigate prin incordarea zilnicg in agonisirea
Studiul cel mai Mrunt, al unor obscure
Vorbe dialectale bine fAcut, e ceva definitiv : o
i reziditri in mii
iatrg care va putea fi zic1i

mii de clgdiri viitoare. bescifrarea i analiza criticg a until document istoric poate fi iargi ceva
definitivdg un /And sau poate chiar o pagin intreagg dintr'o mare operg de sintezil viitoare, iar
pagina aceia vor fi ale iale, nimeni nu ti le
'poate AO. Un studiu asupra petecului de pmnt,

pe care e wzat un ora sau pp care se intlnesc

dou'l prae, dum ati avut unii prilej s faceti
.e in felul sau o oper de o reall insemnittate, cgci e

b vedere, care inlesnete alte veden i mai ales

e : manifestarea liberg a unei puteri ce prinde
coi*,iinta de sin4.. 0 experient de laborator. determinarea unei plante, studiul unui aninial su

www.digibuc.ro

1:36

MMI NJ) IN T

e o colaborare cu envier, Darwin si alti

protagonigti ai gtiintei. E un dar pe care ti-1 aai
tie insuti i pe care, vorba Bibliei, nimeni nu-1 va
lu dela tine.
Atunci de ce ne-am indol de viitor ?
Valul cu care treceti Dv. e cel mai inalt dintre cte au fost, i agh trebuea s i fie inteo desvoltare -normalh a institutiei noastre de culturil.
Fireste, sunt inch destule schderi, dar esentiallucru
e ca in fiecare epoch, sh putem constath, un progres
cat de mic.Despre rest se vor ngrij urmasii, care
vor putea merge mai usor pe ealea deschish de noi.
Iar in aceasth ordine de idei, iatti chteva phreri
asupra chrora rhinne sh, cugetati singnri.
Mai intai, progresul studiilor Dv. socot p va
fi inlesnit,-dach se va simt mai mult contactul din-

tre o facultate i vecinele ei. Ar fi bine s cbemati din timp in timp pe eke un coleg dela alte
ramuri ale stiintei, sh vh spunh ce mai e noii in
studiile de care nu vh, puteti apro pia. Un astfel de
oa,spete ar aduce, cred, in, adunarea Dv. sentimentul
unei mici serbri. Ati implini i menirea filosofiei, care e o disciplin de coordinare a rezultatelor
dobndite in alte stiinte, ati ridich apoi i nivelul
discutiei; in fata oaspetilor, sthphnirea de sine p
totdeauna mai mare ; se elimineazil atunci dela sine
incidentele care innspresc uneori zadarnic relatiile
intre membrii unei societhti. Obiceiul acesta ar
inltur apoi ii cusurul prirtinirei pentru sine
si ale

sale. Nimic mai plhent cleat specialistul

www.digibuc.ro

CkriZE

modest ; nimic mai supgrator

1:37

decktit

inchipuitul

.eare socuate c. numai in coltisorul specialittii

lui e tot adevarul, toatal lumina% Pe oamenii care
Tad lumea numai cu un singur ochiu, Kant
meh ciclopi. Feriti-va cat puteti de ciclopie.
Al doilea, cred c yeti Inlesni mult dezvoltarea
sufletoasca, daca yeti observh bine hotarul intre

idee si realitate. Pe cal 'e de inchntator tnarul

-care are sentimentul relativitatii valorilor
seama do intelepciunea proverbului ca nu toate
ca.te sboaril se mnnca, pe att e de supgrator

naucul care, prins d o formula citita sau auzita

-de la altii, da busna inainte ca o streche neroada
si Se incaera, cu, cel clinti obstacol, Mia sa-si

dea seama de rezikenta lui reala.

Dv., pe drumul pe care mergeti acum, se cuvine sa pipaiti realitatea pe cht e posibil de departe, cu toiagul rationamentului, nu cu fruntea
Dv., care poate ramnea rnith, iar cnd ajungeti
chiar dezonorata.
jertfa irnei formulei perfide
stiti o bunavoiota i dorinta de a feried lumea
iiu e numai in sufletul tinerilor, ci i inalte suBete. Inainte deci de a sos momentul,ca sa pureti
mhna la roata, aveti prevederea de
va intrebh oare de ce cutare sau cutare (mu
de onoare i acela) nu implinete ceeace mi
pare mie thnar, aka de u.sor de implinit ? Nu
cumva o fi greu ? i nu cumva e chiar eu nepu-tinta, dupa cum e ca neputinta sa tragi eu creta
tabla o circonferinta care sa realizeze deplin

www.digibuc.ro

138

S. MEHEDINTI

notiunea idealA a circonferentei ? Mare cstig

F,3tie cineva din timp preVosul adevhr, cnti tog&
dAte sboar pot fi aduse roe mash.
-In al treilea rnd, inainte de a ajunge la chestia
totdeauna prozaich a mesei, chtati de v adunati5
nu numai stiinth, ci i o mare provizie de poezie.
$i anume : in acesti incnttori ani a tineretei,
child toate sunh armonios la ureche, opriti-vh
loc sh ascultati mcar o cliph muzica potolith a
clasicilor. De geaba tea,- ste, chip n'a stat de mai
multe ori in viata sa la sfat cu Oraer, in ochii
cIruia s'a oglindit cea mai frumoash infhtisare a
chipului oraenesc. Cine Il citeazh, fr sh-1 citeasch,

sau li pomeneste In desert nuraele, ar trebui privit ca un shlbatec care, fhrh sh-si dea seamh, araestech rahrghritarul cu nornolul prost al vorbelor de toate zilele. Cine n'a stat apoi la tainit in
ceasurile sale cele bune cu un artist ca
nu stie ce va s zich nobleta sufletelor care au
svrsit odinioarh minunea de a face dintr'un oras
stpAnul intregei lumi.
Sant mari i timpurile noastre. Cum sh nu fie,
and vedem prin phrete cu ajutorul fotografiei si
vorbim prin vhzduh, ca duhurile, fhr nici o leghtur, pe deasupra mrilor i thrilor. Cnd socotim ch intr'un bhnut de aramh e atta energie
intra-atomich, Inca dach am deslega-o s'ar schimbh

fata universului, chpthm despre indrznealh

adncimea cugetului omenesc o 'idee in adevhr
grandioash. Un tnar care a isprhvit abia liceul,

www.digibuc.ro

CXTRE TINER1

139

un asculttor al unui curs de fizicti ori de himie,

poate fi mane sau poimne un adevArat Prometeu.
Dar cu ,o singurg conditie sti OstrAnd i invea-

cul nostru, cnd partea technic6 a vietii pare ca.

merge dela, sine, s pstrilm frumoasa plasm% a
contemporanilor celui ce a credt dramatica figura
a lui Prometeu. Elinul acela, i eroul lui, au fost
mari 1inititi fat de natura fizic i morath, Cdti-va
ciclopi i cti-va miopi ai specializarii au declarat
in vremurile noastre c geniul e o forma, de ameteald! si de nebunie. Pals. Geniul e cea mai Inalta
forma a puterii si a santtii, iar puterea mare si sa,natatea e totdeauna linititii. 0 vedern la clasici,

care tocmai de aceia au rmas neintrecuti.

Dela umanitatea de bi onz sau de marmor a

clasicismului, am cazut acum in unele priviri la
umanitatea de mucava

stamb, proast a ameri-

canismului a toate nivelator. Omul cumptat

echilibrat al Atenei i Romei pare c e in primejdie sa se piardri.
Paguba aceasta, criderea aceasta trebue ins inlturat, iar leacul e in clasicism, care vindecA sufletul de orice trivialitate i, dndu-i msura, Il

scapa, de primeidia lunecarii spre Chaos atdt in

art, 6,1 si in viata.
Ce minunat Indreptar era pentru cei mai buni
dintre antici idea superioar de ethnos. Tot ce
nu-i Elin, e barbar... Superb afirmare a individualittii unui popor ! Ideia trejme reluata.: oricine
nu apartine unei natiunii nu simte in sine mndria

www.digibuc.ro

140

S. MEHEDINTI

unei meniri nationale, deosebite, e un American,

o individualitate fgr caracter specific, un col-

portor de idei i de sentimente eterogenejar cu

vremea i de snge eterogen.
Clasicismul, pe lane]. poezie, InvatA pe cel ce
se apropie de el ce Inseamng demnitatea unui
neam, i prin aceasta te pgzete de amestecul cu
turma internationalilor de pripas, care au uitat de
unde vin i le este indiferent incotro vor apue\a.
Urn:land acelor Indrumgri, anii acetia de studiu
vor fi ca trecerea printr'o frumoasg grclinti
Ara Inflor cugetul, va Inflorl simtirea, iar

parfurnul tineretei se va Imprgtia i spre

spre noi, tovar4ii d-v. de lucru, care, pri7
vind anii cum se due, avem o singurg. mnghere :
child ne vorn col:m/1: de pe aceast' catedr, srt pu-

tera lash pentru pregatirea viitorului o generatie

Insutit mai puternicti In lupta pentru adevgr : In
lirart i totdeodat In viata publicti a
Statului.

www.digibuc.ro

MANIFESTARI STIMENTE*TI

Ann]. 1) acesta universitar s'a inceput la Ploesti cu un congres al studentilor interzis

de ministrul instructiunei publice. Semes-

trul intai s'a sfrsit cu o intrunire la Dacia; iar

in acest rstirnp, ziaristica s'a Inavutit prin aparitia
unui nou jurnal : Tribuna, organ studen(esc-na-

tionalist, redagia in calea Victoriei, 51.

Imprejuri-irile acestea sunt un simptom caracteristic pentru indrumarea culturalri a generatiei care

ne trece pe sub oclii.'

Elemente universitare si anume, studenti
care sa simt", nevoia. de a- si orient activitatea

dupa indicatiile zilnice ori gptrimnale dintr'un

ziar ! aceasta e cu totul neobisnuit si poate fra pre-

cedent In istoria tuturor universittilor din lume.

Tinerii, care a luat cuvntul la Intrunirea de

la Dacia, se Zice ca ar fi fitcut o paralelii intre
1) 1903.

www.digibuc.ro

142

5. MEHED1NTI

i cei de azi. Din ziare

n'am putut afl, care au fost indicatiile date de

studentii de odinioar

acei sftuitori studentimei noastre ; dar desigur,

cu ocazia aceasta, multi ii vor fi adus aminte
de studentimea altor tri i chiar de auditorii
mai vechi ai universitrttit noastre spre a-i compara
cu. cei de astAzi.
*

A fost o vreme (intre 1865 i 1890), cnd la

unele prelegeri abia erau de fat cte doit trei
studenti,
perioare,

i aceia bursieri ai coalei normale su-

un fel de internat universitar.

Er vremea studentului cam inaintat In varst,
cam slab in pregtire, dap inciudat la munch'.
Examenul, firete, er o adevArat opintire : mai
cev note, mai un voliima francez... i ca chiu
cu vai, primejdia trece. Dar i trecerile de
erau rare ca rndunelele in luna lui Martie.. Dela 1865 Oa, la 1888 (aproape un sfert de
veac'; facultatea de litere n'a dat deal, 33 de licentiati, iar cea de tiinte abia 21.
A venit apoi epoca Ingrm'Adirei la universitate,un rezultat al liceelor create de politica
judetean.

De unde inainte paltoanele i padriile stau luirate pe hnci, au trebuit acum i cuiere, crtci
sOle gemeau de auditori. Se intelege c nu toti
cei nscrii treceau i examene ; dar totui destul
de multi. Ba unele examene erau paradoxale ca

www.digibuc.ro

MANIPESTXRI STUDENTEVI

143

presum0e din partea candidatilor, care pe aci, pe,

ad stall s ajungg adicg i inchipuiau cg le mai
lipsete putin, ca, s. ajung pe profesori.
Simpatica, oricum, i aceast, perioadg, cu toat
ridicula ingmfare a unui tineret prea inchipuit
de pe urma unor studii ceva mai bogate ; dar simpaticg la urma urmei prin avntul sgu i mai ales
prin aducerea in discutie publicg a unei cestiuni
de o suprema insemngtate: cestiunea culturei neamului romnesc din afarg de hotarele regatului.
S'au incglzit atunci multe iMmi; i chiar departe de zidurile universitgtei s'an aprins lumini,
-care nici pang azi nu s'an stins, poate, cu desgvrire.

An venit in sfgrOt timpuri... pe care e bine sg

nu le mai amintesc. De ruinea kr insg n'au fost
de villa nnmai tinerii, ci i cei cu pgrul alb, dovovedind astfel cu totii lipsa de temeiu a culturei noastre in genere i a celei politico in special.
Acum eat i ziarul, pe lngg o insolitg inaugurare de an .la PloWi i un sfrit de seinestru la Dacia!
Evident am ajuns departe.

M' abtin dela mice apretiare asupra acestor

imprejurgri culturale din tngrul nostru re.gat.
S-mi fie totui permisg o amintire din alte tgri.
Nici pe acolo nu-s toate perfecte, dar e neasexagnat mai mult .bine i mai pre sus de toate e

www.digibuc.ro

144

S. MEHEI,TNTI

un adnc sentiment de armonie i de proportie ' fiecare e bucuros cu ale sale i nu dorete A' fie decat la locul i timpul snu.

La i.niversitate e tiinta ; afaru ns. e o incantritoare veselie,

mai .ales in Germania, Elvetia

i Anglia. DupU vechiul obiceiu al strmoilor kr

din vremea lui Tacitus, studentii germani nu se

sfiesc in timpuri anume de a fi purtai la lungi edinte de noapte in fata paharelor. Criticabile,
Mru indoialu, unele amununte ; dar in totul lui tot
inultiltor do suflet acest simposion academic. Se
dovedeto aceasta cu prisosinth din cintecelelor pentru Germania (Deutschland Deutschland ber alles)

pentru universitate, alma mater ; pentru iubirea

germanU; pentru Rinul german... pentru tot co
este frumos i scump sufletului kr. Merg Ong.
acolo &A, din cenua vremurilor de mult trecute,
trezesc scantei a pasiunilor de acum 2000 de ani. Tir-

mai lui Arminiu s cntti i azi : Cand Romanii

ai celutat pe d racul au venit la Arminius in pudurile Germaniei... !

tie el ce tie ne6bositul imprat Wilhelm al

cnd ii duce singur copiii i pe motenitorul coroanei su ciocneascu paharul la aceiai
masu, unde a stat i el cu tovarli din corporatia
Borussia dela Bonn. Trebue su ailya ceva in gnd
profewr, magisftatii, gui mai ales in inim
vernatorii de provincii i alti demnitari mari ai
Statului, care, veniti in treacUt prin Berlin sau
prin oraul universitutei unde au studiat, se ak,eaig

www.digibuc.ro

MANTUESTAIII STUDENTEM

145

nepoftiti lngA tinerii membri ai corporatiei In

care au fost i ei, i cAntA imprenn gaudeamus
igitur : cei ffneri de bucurie, cei cu Oral alb, de
induiosarea anilor pentru totdeauna rAmasi in

Tar ce a esit dinteo astfel de educatie sening

o stie mai bine si decat impAratul, i decAt nniversitarii Germaniei de azi, o stie istoria rAzboaelor germane. Stalpii de marmurA si de granit ase-

zati la intrarea fiecrei universitti vor pAstr

pentru toate veacurile ce vin amintirea acelora care,
dela vesela mas universitar, au plecat sA moarA

si au murit pentru inltarea patriei lor...

SA dan aceastA viatA drept model tinerimei
noastre universitare ?
Cu neputintA. Si in price caz, copia ar fi inferioarA fat de original. Din contra, din noi, adicA

din sufletele noastre trebue sri rsarA ceeace e

potrivit pentru
; iar in sufletele noastre nu
va Astir nimic, pAnA ce nu vai cpAtA mai inthiu mAndria, trecutului nostru ca neam i o cunotinIt mai exact6 a posibilitAtilor i bune
rele din viitor.
Forme eftine (ziarele spun 61 o parte din studenti au deshAmat eri cafi lui Novelli la Craiova !),
forme de acestea sunt flori de hArtie, dela care

nici un ona cu minte nu poate sit astepte vreodatA roade.

Exercitii fizice, ca In Anglia si ca cele incepute

de societatea gimnastilor dela Halle dupA sdrobirea
S7 MEIIEDINTI.-

Care nona generatie.

www.digibuc.ro

146

S. MEHEDINT1

Prusiei de Napoleon, asta da. Deprinderi de tir ca

in Elvetia (atat francez, ct 5i germana) 5i chiar
'in vecina Bulgarie, asta da, fiindc e lucru bdrbatesc. Cntece nu numai concerte de so1i5ti, pentru.
urecheci cntarea de entusiasm, pornita din ceata
intreaga, asta da, din tot sufetul da. In s fd,r5it, lungi

cltorii cu toiagul in mn, din cotul dela Man-

galia pna la Putna, undo se odihne5te eroul

de trei ori sfant al neamului nostru, sau pan in
Muntii apuseni, la gorunul lui Horia, asta, mai
pre sus decdt ori 5i ce, da 5i iar5i da.
Caci atunci 5i numai atunci vom cdpt, siguranta cd. 5i la noi, ca 5i in batjocoritele sttulete ale Germaniei de odinioard, se va pregatI o
epoc, de aur in politica istoricA, singura de care
trebue sa se intereseze auditorul unei universitti.

Dar se va pregriti... numai daca cei ce trec

acuma prin grdina fermecnoare a anilor tineretei,
privind departe inainte, se vor feri ct mai mult

de mrkinii realittilor a5a de triste din timpurile de fat.

Tinerimea noastr, dac i5i respectt idealul si-1
iube5te, sd nu aspire niciodat a se... cobori. Aceasta

i-o spune un profesor, care nu are pe con5tiintii

de a o fi adernenit vreedatt spre eroare.

www.digibuc.ro

VINOVATA IJITARE.
Tineretul universitar, care a sgrbgtorit pe Cuza

la Ruginoasa, a trimis omagiile sale Suve-

ranului. Bine a fgeut. Cel ce scrie aceste

yanduri a apucat vremuri rele. Cnd regele a stir-

bgtorit un sfert de veac dela sosirea sa in tar,

.a venit la 10 Mai sg-1 salute tot norodul. De lngg
.statuea lui Mihai, El a privit defilndu-i pe dinaip.te :

-armata, elevii scoalelor publice si private, delegatiuni din provincie, comitete ale deosebitelor so-cietgti irnpreung cu drapelele bor.., au defilat pang
si vgduve si femei nevoiase, unele in papuci, urn-land grgbit steagul societtei lor de ajutor... Dela
universitatea din fatg nu s'a argtat insg nimeni. Cu
o searg mai inainte, studentii hotriserg sg Se abting
dela serbare, s nu primeasc darul regelui (Fundatia Carol), iar prezidentul, un medicinist simpatic,
multumind adungrei, declarase cri. prin o atare ati-tudine:studentii au inaintat democratia cu 30 de
Abia s'au gilsit cativa, care au indrgznit
ani.

www.digibuc.ro

14

S. MEI1EDINTI

trimit la palat o delegatie impreung cti corpuE

profesoral spre a salva mgcar aparentele.
Urte timpuri! Bine cg s'au dus. Bine cg tineretut
universitgtilor noastre a inceput de vreo 10-15 ani:

simt i lucreze mai potrivit cu menirea

Telegrama dela Ruginoasa ne d Insg iargi de,
gndit.
c..generatia care incepe, i pe care o reprezentAm noi,.
v. trimite respectuoasa incredintare a unui absolut loia
lism celui dinthlu stiipeinitor al Romniei, ckuia vitejia
gireinimei i-a pus coroana de rege pe fruntes.

Cam adicg ? Tgranii singuri au purtat rzboiut

i au intemeiat regalitatea Aceasta e judecata_
tineretului nostru care face studii istorice i care
maine se va sul pe catedr spre a spune copiilor
ce fel a fost trecutul tgrei ?
Cum, Valter Mrcineanu, *ontu, Giurescu, Ene,

au fost nite Nimenea, nite netrebnici, iar buni

in trebile rzboiului n'au fost dect Ion i. Neacu ?'

Aceasta e seningtatea de cuget care domnete in

universittile trei noastre ?
Dela cine a pornit gndul ptima care a ins-pirat acea telegram? Cine e desrobitul sau omuL
de pripas, sosit din alte tri, care vorbete de stapan in regatul liber al regelui Carol I ? Cine e re-

trogradul care ne intoarce cu fata spre monarhiile asiatice i semi-asiatice, dela care nu vrem.
s primim lectii de culturg ? Cine ii ia apoi indrsneala s despartg nearnul nostru in felii i ridicg pe frate contra fratelui?

www.digibuc.ro

VINOVATA UITA RE

141)

Am vzut cu intristare unele ziare ale celor

rspunderea ordinei in acest stat, vorbind
.de minile reci ale burgheziei rapace, fr s
le vin in minte acelor progresisti-papagali, 0 bur-

ghezia romneas0 ne e tot asa de scump, ca si

lrnimea; c cismarul, dulgherul, tamplarul, tipozraful, precuPetul, negustorii de tot soiul care duc
lupta contra concurentei streine, sunt i ei carne

din carnea noastr, snge din sngele nostril; 0

sunt tot asa de trebuinciosi i vrednici de laud
incurajare, ca si cei dela coarnele plugului.
acum, dup ce gazetele unui partid batjoco-rase fiinta acestor orseni si asmut satele contra
oraselor, acum vine- i tineretul
insulte, trecnd

ca buretele peste faptele din rzboiu, ca si cum

toti orsenii ce au slujit atunci sub steagul Wei
fost niste Iasi fr cinste i fr patriotism?
Crede tineretul 0 cei ce au lsat dalta, rnistria,
ferstrul, compasul ingineresc, codicele de legi,
catedra, mosia, fabrica... toti aceia au fost niste bi-

i Neacsu au pus pe capul

Dornnitorului de atunci coioana de rege? Aceasta
singur LIon

iinpartialitatea istoriei?
Dureroas rtcire si vinovat nedreptate !

Ca printre gene vrid departe, departe... acum

30 deA ani... cete risipite pe un deal, arme puse in

piramid, soldati cu ranite in spate si cu baeri

multe peste piept, elreti, pedestrasi, vlmsag
www.digibuc.ro

150

S. 31E11 EDINTI

mare ca la iarmaroc. Pare c aud i acum goarna.

care a despgrtit intr'o clip pe toti cei cu pang,
la cciu1 i cu mantalele suflecate ca pentru drum,.
de bgtrnii care au famas obiditi aluituri, i. defemeile, cari sughitau de plns, ascunzanduli fata
in mararne. Pare cg' vgd i. acum la doi pasi lang5,
mine, coloana intreagg desfsuratg, trechnd podul
Dragomirei in pritul tobelor, i inirndu-se

in lungul soselei pe urma cgpitanului care merge clare in frunte. Am auzit cu urechile mele
bocetul desndgjduit, care a isbucnit din mii depiepturi, cnd capul coloanei a trecut dela casa
lui Lgu, iar btrfinii se sileau sui opreascg femeile,
sg nu strice inima soldatilor, tinandu-se mai
departe, dupg ei. Le-am auzit, le-am vgz,ut toateacestea...

Am ingenunchiat la un an dup' aceea cu tot .

norodul lngg zidul mngstirei la parastasul cpitauului care nu s'a mai intors, al dorobantuluipe care 11 asteptasem cu atta dor toti ai familiei.._

l'am vgzut pe sergentul Vitg venind rnit, pe

sergentul Bocu sosind Khiop i chiop trandu-si
vAzut
viata, png ce a intrat in mormnt.
i-am cunoscut... Si pcat mi-ar fi inaintea lui Dumnezeu i a cugetului meu, clack' a smulge Dakar-

o raz din cununa ce se cuvine .a,cestor viteji.

Pot zice ca Psalmistul : Lipeascg-se limba mea de-

grumazul meu... dac voiu spune un cuvxt de

ocarti asupra acestui minunat, in adevr minunat .
popor, care a fost in stare sti aduc astfel de jertfe.
www.digibuc.ro

VINOVATA UITARE

151

cuprinde ins, indignarea, cnd vcl c in

chip de law.% pentru trani, se arunc osnda ui-

trei asupra celor ce au fost in fruntea lor.

Cum, a murit fr glorie cApitanul care a cilzu
in capul companiei ? i Sontul care in ziva aceia

a cerut sii treac5, la batalionul de atac i a perit

alAturi de soldatii si in viforul nemilostiv care
i-a cuprins dintiodat pe toti? Cum, numai cei
din sate au ingenuchiat in ziva aceia in Valea
Plngerii?
Aceasta e dreptarea ta tineret universitar ?
Aceasta e nobleta sufleteasc, a generatiei care se
ridic ? Recunostint, numai pentru unii, iar pentru

ceilalti o insulttoare uitare?

Nu, de sigur, nu acesta a fost gandul tinereci e la mijloc numai un nefericit amestec
al oamenilor ptimasi in fapta si cugetul tinerilor
lipsiti inc d experientg.

Si cine sunt cei ce seamn aceast neghin a

vrajbei in sufletul tinerimei ?
De gazetele care asmut satele fmOotriva oraselor ne impieclic sila sA mai vorbim. Sunt ins. si
alti semntori de neghina si despre acestia trebue
sii spunem douri, cuvinte :
Lipsa noastr, de cultur temeinic, precum

atmosfera demagogic a vietei noastre politice

a lisat s iasti la iveal in anii din unn, o seam
de oameni neisprviti. Ca porniri generoase in

www.digibuc.ro

152

S. nimInDINTI

unele momente, dar in esenta lor apturi condamnate la o vesnic invidie (si de aceia la o
vesnicA, miscare i schimbare), oameni de flacAr.,

capritiosi ca i flacra care, 'n loc de a luminh

orbeste. Suflete sdruncinate. Ceva mijiocin intro
agntate i nebunie.

Lipsiti de mice fir logic, In gndire ca si in

fapte, formula vietei lor e un perpetuum mobile.'
TriascA flacAra, triase cutremurul, triasc hao-

sul, numai miscare s fie i, dae se poate, eipe

un piedestal in mijlocul agitatiei.
Alturi de acestia sunt i neisprviti de alt gen :

genul rece. Reci fiindc. sunt streini de noi

de ale noastre. Edecuri greco-evreo-muselesti,
inteligente obtuze, fr pic de lumina' ; suflete
fr scntee de entusiasm.
Lumea pentru ei are o singual culoare cea
mohort. Aceast spet si mai detestabil
propag ura sadea ; distileaz, constient veninul,
dup cum neamul rece al unor trtoare secreteazA zi cu zi picAtura fatal, pe care o strecoar
in rana victimei imprudente ce trece pe delturi.
Mai ales a cestia sunt cei care cultiv si imprs
tie silmnta de vrajbA in inimile tinerilor ce n'au.
'MCA simtuI vietei reale. Ce le pas acestor anarhisti
reci sau inflcrati si cum ar puteit s le pese,
cnd lipsa de judecat la unii, de suflet la cei-

lalti ii irnpiedic de a prevedeit catastrofa, pe car

totusi o pregtesc ? Nou insrt ne pas si de aceia
tinem s spunem lmurit :

www.digibuc.ro

VINOVATA MARE

15:3

E o datorie pentru toti tineriinu vorbim de

roadele seci, inevitabile In fiecare generati ci, de

cei capabili de independent sufleteascAe o datorie s se abtinA dela nepreptAti, ca cele din telegrama de eri. SA-si dea seama cA unele vorbe
din aceastA telegramA aduc o sngeroasA ocarA
unei bune "Alt din neamul nostru, si tocmai
-cele mai primejduite. SA-si dea seama, c. negustorii, cti mai sunt
i slavA Domnului sunt incA
destui in Muntenia si Oltenia,meseriasii de tot
felul, inginerii, arhitectii, preotii, profesorii, fabricantii, proprietarii, functionarti statului... sunt i ei
elemente sociale pozitive, eh' tocmai dela acestia se asteaptA ofensiva cea mare in lupta pentru
apArarea trii de vegetatia parazitarA a strAinilor
care ntizuiesc sa cuprindA toatA fatada vietei noa-

stre de stat modern.

SA tie seamA tinerii, cA acum 30 de ani, aceastA
pturA cinstitA i muncitoare a fost si ea pe p

mant, nu sub pmnt ; a trimis si ea pe ai sAi

dincolo de Dunre, alAturi de trani. A stropit si
-ea cu sngele ei tunurile din care- s'a facut coroana de rege.
Sil lin seama, fiinde momente mari se apropie iarsi.

Va veni o
sunt sigur.... Iarsi curdle si
baere multe peste piept, iari coloane intregi in
iar'Asi toate durerile si toate sperantele as-teptrei intre moarte i via, intre rusine si slav.
CAnd naframele vor fni, cand trenurile se vor

www.digibuc.ro

154

S. MEHEDINTI

urial dirt gri, cnd ofiterii vor saluth din vdrful sWei; cnd in vagonul de Irnagg naming inuzica regi-

mentului ce pleac la rzboiu va face s tremure

geamurile, va, salut care tineretul cu vorbe ca
cele din telegram pe ofiterii care vor trebui srt
duc cea dintiu compauie la asalt ? Vor spune
oare ofiterimei adunat din toate familiile trii, cIt
singurii ostmi pe cari se sprijin ndejdea neamului sunt cei sositi din vatra satelor, iar ceilalti
sunt de prisos, nevrednici de amintire i de recunmtint ?

Tineret universitar, in ziva aceia te vei sfii

de sigur sIt subscrii telegrame ca cea de eri. Si
clack' vrei o povat dela unul care iti poart, grij
in vederea vremurilor ce ne mteapt., iat-o:
Invag-te s cugeti singur. Daa elementelor
haotice i anarhice nu le e rmine sIt duca patinaa

pang, la infamie, tu nu te lsa ametit; nu amesteca cu ambitiile lor dreapta ta generozitate fat
toti consAngenii ti din orme.
de fratii
Fat de steanul care se sprijin la Devoe pe
toti cei din sat, Romnul dela orase, asediat
uneori de streini pang la ma i ferestrele casei,
prin urmare tot ma
e .mult mai primejduit
de vrednic de ajutorul
Tineret universitar, fii drept !
Studentilor de azi le e rMine de vremea and
additrii universittei nu voiau SIt adua suveranului omagiile ce i se euvineau. Deprinde-te a fi

www.digibuc.ro

VINOVATA ITITARE

155

drept In vorbe, ca i In fapte, pentru ca s nu

r'almtli de ruine fat d generatia de naaine.

Wei generatia aceia, In vederea idealului nos

tru istoric, va cuprinde de sigur cu aceiai dragoste intregul nostru neam dela cei mai umiliti parl

la cei din slav, dela vrdic Ong, la opinc.

www.digibuc.ro

0 iNTALNIRE iN CALEA BINELIJI

/n piata teatrului, unde florresele anuntg sosirea primgverei, s'au intlnit zilele acestea
Caritatea vi cu 'dragostea pentru limba rom&neascg.Urrnarea a fost : vagoane de tramwai scoase
de pe vine, prvlii devastate, un tumult groaznic vi

apoi un iurev de cavalerie uvoarg si grea, cum

nu s'a mai simtit niciodat pe paveaua Bucurestilor.

Fr indoial, si. unii vi altii lucrgm pentru binele poporului nostru ; iar in grija de popor, esen-

tial lucru e intai vi mai intgi pginea de toate

zilele, pe care chiar nevinovata rugAciune a copilavilor nevrstnici o cere In fiecare dimineatg dela
Tatl nostru, cu sincera credint cg li se va da.
Societatea doamnelor dela Obolul vrea tocmai sg
dea, iar studentii trebuiau s fac loc vi al salute cu

pglria pang la pmnt pe cele ce veniserg s

aline suferinta la attia ne,voiasi, a cAror strilmtorare
uneori tragic umple coloanele ziarelor cu descrieri
ce shngereazg inima oricgrui om cu putin simtire._

www.digibuc.ro

158

s. MEHEDINT1

Cand e vorba deci numai de caritate, membrele

acelei societati de binefacere pot sa fie deplin con-

vinse, ea' ceice apreciaza mai temeinic buna lor

intentie sunt tocmai studentii. Oki doamnele din
societatea avuta, cnd se gandese la caritate, de
bunk' seama, unele asculta de oarecare principii
morale, castigate printr'o reala educatie sufleteasca, ;

altele vor fi urmnd quasi-masinal bunei traditiuni

de milostenie a batranilor ; iar altele se vor fi
gandit la serbarea dela teatru Mr nici o idee
de obligatie morala, ci numai cu speranta de a-si
multumi curiozitatea, ascultnd_ niste actori impro-

vizati sau admirand virtuozitatea de pronuntie

franceza a vreunui compatriot care se mandreste
cu problematica distinctiune de a vorbi, sim0,
gtindi, in frantuzeste.

La studenti, din contra, respectul pentru caritate are un temei logic cu mult mai adanc. Ei
tiu c lupta dintre neamuri e o lupta pentru
stpanirea pdmntului national, i prinurmare,
orice fiinta scapata de mizerie, orice gospodarie
intemeiata mai tarziu de orfanii salvati dela moarte,

e ca un steag mai mult, ridicat spre apararea

acestui pamant care al nostril a fost, si al nostru
vreme s ramae pang. in vecii vecilor. i sunt
sigur, pentru astfel de temeiuri, studentii ar fi salutat cu palaria pan la pamant pe toti ceice venisera la Obolul.

www.digibuc.ro

O iNTLNIRE IN CALEA BINELUI

159

Dar algturi de phine mai e ceva; mai e fiinta

sufleteascg a unui popor, care trebue si aceasta
-s6 fie aprat din toate puterile. i aci incepe
greutatea, reala greutate a eulturei romne in
prezent; cgci In aceastg, privint, ideile sunt departe de a fi limpezite in mintea tutulor. Decteori

n'a auzit fiecare din noi :

Da, m rog, de mide atAta curtenie cgtre popor ? De cnd aceastg etnicgrie si aceastg pornire exclusivg de a sustine un neam contra tuturn': celorlalte sub toate formele, pang si sub
forma unei reprezentgri de teatru? A intelege s
mg, ting cineva de rgu c vorbesc frantuzeste pang

i cu animalele d'mprejurul casei, (Loulou, ma

-chienne, ne comprend que le franais) ; inteleg
supgrare, cand m aude lnmea cg vorbesc peste
tot numai frantuzeste, dar nici pomana nu mg, lag,
sg o fac in frantuzeste ?
Ad e ac i.
tem c ad tinerii au la indemWg, im rgspuns care nu admite nici o replicg :
au de partea lor .o convingere istoricci, pe care
.orice om de caracter e gata sg, o apere phng la cel
din urnag, sacrificiu, dupg cum se face si s'a fgcut,
decgteori e in joc o idee, care formeazg polul con-vingerei pe vieatg i pe moarte.

iatg cum glsueste, dupg cte lnteleg, acea

convingere:

Nu, doamnelor, nici pomana nu e bung.,

cnd se face pe frantuzeste. S ne fie cu ertare,
clar Limba Rornn s'a asezat cu drept cuvant
www.digibuc.ro

160

S. :11,31I0D1NTI

po pragul teatralui pentru a impiedeca s. intm

acolo Caritatea costumata frantuzeste, fiindca un
popor nu traieste numai prin painea de toate zilele, si mai ales nu traieste pentru painea de toatezilele.

Daca la atata s'ar ridich menirea unui neam,

due de azi pe mane o viat vegetativa In felul
dobitoacelor carora le trebue numai hrana, cred
ca studentii, cu bogsatia lor de cultura abstract,
ar fi cei dintai, care sil ramn nepastori fata cn
un fenomen ash de banal si cu o caritate asa deanimalie inteleasa. Sunt un ludabil lucru asociatiile pentru protectia dobitoacelor, dar un popore ceva mai mult decat att i merita cu mult mai

mult. Iar de aceast parere sunt nu numai ti-nerii, ci i profesorii lor. i pentruca sa nu se:
creada cumva, ca iscodim argumente de ocazie
fie-ne Ingaduit sa reproducem aceste vorbe trescrise de un profesor universitar in primavara .
c nta :

r,() astfel de conceptie feniciant, care Rune scopul vietei numai in procurarea unui traiu material, inlesnit pentru
turma zoologicri, a bipezilor din granitele unui stat, conceptia aceasta ca i neamul gi statul care ar avea-o

nu meribl, cred, nici o clipt de sacrificru.

De digestia plebei omenegti, care ar tral cu acest ideal
irnprejurul masivului Carpatilor peste 100 sau 1000 de
ani, nu mt interesez, cum nu rut pot interest de ceeace,
vor pagte erbivorele din Sudan peste suta sau mia ceia
de ani. Pentru wastfel de pleavt zoologic?i, nici o minuM
(le interes.

www.digibuc.ro

0 INTALNIRIO IN CALEA BINDLUI

161

E o speranta "joss, --pentru mine o sigurantA. Din acest

substrat etraic, plmdit cu atata greutate In timp de aproape

dou milenii ; din acest popor capabil de a simti armonii

superioare i de a le Infatisa In forma neperitoare a artei ;
din acest neam, dupa cum a esit Eminescu (olimpicul Eminescu) de bunit seamt vor mai rsari
poate
multi altii.
GAci, daca loteria absurd a soartei ne-a osandit
sii perdem cu El o opera, literar de un nivel mondial,

poate va mai veni Altul... iar coroana de aur se va cobori cu supusa 1nvoire a neamurilor si a secolelor pe
crestetul unui geniu esit din nearnul nostru, scriind in
limba noastrd. i cine stie ca s mai pomenim si de
alte arte cine stie, daca urmasul cel mai apropiat al
lui Beethoven nu va fi din tinutul, unde se aude acuma
muzica primvrateca, a lui Vidu I Cine stie, claca. nu
cumva In tara unde au luat fiinta panzele lui Grigoreseu...
eine stie ?

Iat de unde vine tot interesul nostru pentru viitorul

acestui popor :11 credem In stare O. triliasc printre celelalte

neamuri ale lumei nu numai prin buna stare economieg

ci ctiint, ceeace e onorabil, dar i printr'o artft originalt,
ceeace este nemurirea
Pentru cei ce au acest gand, poporul nostru nu e deci
o plebe zoologia, gata sa, fie plecat i Indemnatit spre
imitarea oricui, adica, a oricrei mode streine ; ci e fiinta
tainica, a viitorului, Inaintea careia se Inchin toat vista
noastr de azi.
Ne pleam noi, pentru ca neamul nostrus nu se piece
in aintea nimdnui

atunci, vedeti, doamnelor, lucrul se schimbA.

Daca de aceast'A prere sunt nu numai studentii,
ci i profesorii lor, i dacti de -aceastA opinie,
Vezi (Primilvara literar6., cEpoca, /Aartie, 1906.

S. Micoitoini.

Okra noua generatie.

www.digibuc.ro

11

162

S. REHEDINTI

afar de societti academice (ca a Itomnilor din

Viena) mai sunt i persoane de m'sura social a
d-lui Filipescu de ex. (care acum doui ani, Inteun
articol plin de snnos umor, a ridiculizat frantuzomania, isbind in snobismul adoratorilor de argot
parisian, atunci se schimM judecata grozav se
mai schimb.

Atunci, cu drept cuvnt, respect si mulmitt

celor ce dau sracilor painea de toate zilele, dar
de o mie de ori mai mult respect si mai
recunostintil dare limba romneasc6, pecetea fiintei

etnice, care ne-a pstrat in valul vremurilor, panil

ce am esit iafsi la suprafat. Respect atunci

mai Intai si mai presus de toate pentru pftinea

sufletului, pe care se intemeiazrt toatA viata
viitoare a acestui nearn, ca fiintrt deosebit de

alte neamuri. *i de aceea cred &A a spus un

mare cuvnt, pe care istoria culturei romnesti
va uita, un fruntas al tA,rii, anuntnd c de
aci inainte reprezentri frantuzesti pe scena Teatrului National nu se vor mai da. Se aducea astfel
in faptg, din partea doamnelor romne omagiul ce
se cuvenea limbei strmosilor, limb de pare nu
s'a rusinat geniul lui Eminescu si de care sperilm
s nu se mai sfiascrt de aci inainte nici talentele
mai discrete ale catorva amatori de reprezentatii
teatrale.

Cinste deci, mare cniste i sincer respect celor

ce au trimes vestea cea bun a pcei , de aci nainte
reciproc onoare. Tar la mull viitor,
www.digibuc.ro

O INTXL.NUIE iN CALEA BINELUI

163

dajduim ca. doamnele, care au auzit acele grozave

-strigate de indignare, vor defila spre Teatrul Na-tional In aplauzele nu numai ale tinerilor, ci i ale

batranilor si ale tuturor celor ce sunt una, cand

e vorba de viitorul acestei Vtri. Unde au curs
petrele, vor curge florile. Ba-mi vine sg cred ca.
chiar earturarii (ca profesorul Torga bungoara)
vor fi fericiti sa se gaseasca din Intamplare pe
acolo i. sa salute respectuos hotarIrea acelora,
care au dat fagacluinta ca se vor pune de aci
inainte de acord cu sentimentele acestui popor atat
de batjocorit de pe urma streinilor.

iatg de pe acuma, ma incumet s. profetesc

-an mare succes, nu numai moral, ci i material,
unci astfel de serbari.
Miile celor ce au blocat cri teatrul au i ele destul

patriotism O. destulg mandrie pentru a umplea

nu intr'o searg, ci in mai multe, caseta unei reprezentari de binefacere.Cei ce au fost gata sa.
plateasca cu capetele, vor fi i mai gata s pla-teasca convingerea cupungile lor, oricat ar fi acelea
de uurele.
Tar acestea nu-s inchipuiri dearte. Ganditi-vg,
doamnelor, c aproape 3000 de .5coli sunt tinute

la Romanii de peste hotare numai prin bani caritatei, i c aceasta caritate nu cere un heller nici

ungurete, niai nemt*e, nici chiar... frantuze0e.

Cer romanete i romnete dau. Chid se aude peacolo Romana, tremura podelele i vibreaza pang
i. paretii de spontaneitatea entuziasmului. Cand se

www.digibuc.ro

S. MEHEDINT1

aude Eu nog duc, codrul rmne, pldn,ge frunza

dupe mine... ori: Dela Nistru pfinla Tissa, tot romnul
ochii femeilor i fetelor se
mureazil de lacrimi, iar peste capul celor ce nu
le e dat s. plng, plutesc gnduri tragice, care
fac pia i pe cel umilit s' fie gata
d, nu
punga, ci ins`ai viata intreagl pentru infptuirea
idealului. Aa -e acolo, i. nu va fi bine de noi,
pang. nu va fi aici, ca i acolo.
IsbAnda a5, dar a serharei ce va urma la anni
in swim de impcare va fi, n'aveti grij, deplin
.

asigurat.

Dar clack' nu va fi o reprezenta0e francez4

nu vor veni strinii, nu va veni de exemplu corpul diplomatic...
Ne pare ru c. nu va veni corpul diplomatic,

ne pare insA i mai ru de ineptia celor ce cred

e perduta caritatea romneascA, dac nu voxfi de fat" i ativa membri ai corpului diplomatic.
Pace deci i linite, iar ca semn de inseninare
sufleteascA ne exprimgm buna sperant c limba
romn i caritatea se vor intalnl din nou in piata
teatrului i amndou, de mand, vor trece de asta-dat pragul spre scen, uitnd unii ahora tot ceea-

ce trebue s ne uitm ca fii ai aceleii tri.

www.digibuc.ro

UN PAS MAI DEPARTE

unele obiceiuri bune ale universittitilor din

apus Incep a prinde i la noi. Suntem pe
cale de a aveh o oviat universitarA din
ce in ce mai cu minte.

0 mare pagula e ina imobilitatea tinerimei

noastre in timpul neocupat de cursuri.
Aiurea, vacanta PaOilor, sptAmna dela Rusalii i vacanta de peste var sunt momenta insemnate ale educatiei. Cu un s'cuor la spinare,
cu un lat in marl, auditorii, prsind alma mater,
pornesc chte doi, ate trei... spre munte, spre mare
i incotro ATM cu ochii ; iar la redeschiderea cursurilor se intoarce fiecare cu mult mai bogat la suflet, de cum plecase. Medicinist, filolog, teolog,
jurist... n'are a face : fiecare a vAzut, in legtur
cu ramura sa de studii, o parte din realitatea vietei,
pe care tiinta academia i-o inftiase sistematic

i. numai dintr'un singur punct de vedere. Lozinca vacantiei este deci pentru toti : dela hfirtie, la

www.digibuc.ro

166

S MEHEDINTI

viatg,potrivit vorbei lui Goethe 4 toate teoriiley

sunt cenusii...! verde e numai arborele sgntos al
vietii.

Asg se explicg, de ce intalnesti pe acesti stuestudenti rgtgcitori pang departe de cgminul lor.
Acuma trei ani, pe vrful Cndrelutai, am intalnit

cativa Danezi. Nu mai pomenesc pe Sasii care

cunose vrfurile i Valle Carpatilor, cum le cunose in tara noastrg' poate abia unul la cteva
sute de mii.
Adevgrul e cg dispozitia aceasta de a tral in mijloculnaturei libere nu se naste dintr'odatg. In Anglia,.

Belgia, Germania etc., studentii au vechi traditii,

care nu-i las, sii cadg In amortire nici in tinipul
cursurilor. Dumineca e ziva primblarei si a sportului. In deosebi Englezii sunt nelipsiti dela numeroasele lor exercitii in E'er liber. Chiar si in luna
lui Decemvrie, imbracati cu o flanelg uoar, avand
bratele i picioarele pe jumritate goale, fiii Albio-

nului es la jocul de minge iu numai in tara lot

cu iarni mai domoalg, dar i in Germania, uncle e
destul de frig. Cu bgrci lungi, mgnate de 6 si 8
rnduri de lopeti, Ii vezi pe Rin, pe Neckar, Pleisse

Havel... huzurind de cald, ca in luna lui funie.

Iar ce ese de aci, stim cu totii.
Suprematia anglo-saxong, de care se vorbeste
atilta in timpul din urmg, e din ce In ce mai mult
o realilate ; i nu se poate triggdui ca la aceastii
intetate a contribuit Intre altele i minunata des-

www.digibuc.ro

UN PAS MAI DEPARTE

167

voltare a spontaneittei individului, din toate punctele d vedere.

Increderea in sine e in parte i o chestie de gra-

vitate. Cine calca pmntul apsat i sigur, acela

ii tine bine echilibrul, ori unde ar fi: dela un pol
pari la celalt. Ca Englezii.
(160 schitele din kdia ale lui Kipling sau clitttoriile lni Nausen. Co suflete in adevr otelite au produs popoarele acestea nordice, deprinse
cu o vepic lupt . contra naturei ! Dar ascensiunile lui Gssfeld i ale altor indrsneti alpiniti,
care, nemultumiti cu muntii Europei, s'au dus pfin5.
in Himalaia i in Anzi, s. calce zpada varfurilor
atinse numai de condorii cei puternici lp. sbor !
Nu mai rmne nici-o ndoial, c prin atingerea

eji natura, sufletul se imputernicete zi cu zi i.

ctig in acelaE;-; timp ca amplitudine; duprt.
cum e sigur iari c, se IngusteazA i slbete
progiesiv mintea tembelului, care 4i anemiaz cre

era] cu ocupatii exclusiv intelectuale. Vorba tot

a lui Goethe :
Hitt Kerl, der spekulirt
Ist wie ein Tier auf diirrer Haide
Von einem bsen Geist im Kreis gefiihrt
-rind fings umher liegt schne, griine Weide.

Nu nmnai flmnd, ci i ridicol bietul dobitoc

purtat de nas pe aria cea uscat i bttorit, pe
cnd de jur imprejur se intinde iarba verde
inflorit a livezilor !

Va fi deci un c4tig nu se poate mai insemnat,

www.digibuc.ro

168_

S. MEHED1NTI

clack' tineretul nostru universitar va face un pas

mai departe vi In aceast5 lature a vietii.
Dar capitala noastrg e prozaic5, nu Indeamn
la excursiuni in apropiere.
Nu att, pe ct se crede.
PrimAvara lun'oar, 'Ana ce aleea lui Kisselef

nu so transform5 Intr'un lung grajd cu mii de

cai, iubitorul de natur5 va simtl o adevrat
cere s5 cerceteze micul petec de pAdure din nordul

oravului. Cei ctiva larix cu bucbetelele lor de

frunze fragede i subtiri ca acul ; cornii care Infloresc, child ninsoarea ourge ilic '. de. sus ; eleganta floare a Pavtilor (anemone ranunculoides)

ava de fin crestat5... vi alte plante interesante

merit5 ori i cnd cinci, vase drumuri spre voseaua pustie

Cine ins nu se multuinevte cu putin, iat are

in altg parte a oravului o grdin5 botanic5, unde
sunt adunati oaspeti din toate continentele. Zilele
acestea au inflorit magnoliile, venite din dep5rtata
China, iar cine are ochi de vzut, va vedeg acolo
opt luni pe an o intreagg procesiune de flori vi de
plante, rsArind i vevtejindu-se fiecare In luna,
care le aduce aminte de patria lor, de munte ori
de ves. E o adevrat5 simfonie de culori vi de
forme.
Dar afar5 de elevii unei vcoale streine,
vi de micul Principe Carol, n'am intlnit niciodatii
pe cei ce ar fi trebuit s5 se duc acolo-m5car de
dragul umbrei.
$i n'am isprvit.
www.digibuc.ro

UN PAS MAI DEPART

169

De jur imprejurul Capita lei, pn in lunca Sabarului i Ong in salba de lacuri legate prin firul
de api al Colentinei, cel sprinten va gs zeei

zeci de drumuri, unde simtul su estetic s fie

pe deplin Multumit.
Cea dintiu groap de nisip s zicem cea dela
Pantelimon celui ce are ochi de vzut i po-

vestevte o intreag epopee a. naturei, incepnd

din timpurile cnd s'au topit ghetarii din Nordul
Europei vi din Carpati, cnd bogata ap a rauribor noastre (pe atunci ale nimeinui) umplea cu
prundi i nisip toat adnckur, uncle e azi vesul
parclosit cu paveaua Bucuretilor. Origina lsului,

pe care Richthofen a trebuit s. o descifreze in

pustiile Mongoliei, o poti intelege dup o plimbare de o ora, coborndu-te inteo carier de nisip
din marginea oravului. Iar, daca vei fi mai norocos, vei asista poate la desgroparea oaselor vreunui uria pahiderm din diluvium... S. fie o astf el
de uvoar excursie att de banal pentru interesul
educativ al unui stadiosus ?
Cine are in sufletul eau acel perpetuum mobile, acel dar fericit de a gandl totdeaunea, i de

a gAndl ceva cbiar despre ceeace se pare mai

putin in natur, aceluia desigur nu-i va prea, ru
c s'a cobort vase, vapte metrii sub nivelul esului nostru, in necropol ascuns de nisipurile
acelui vechiu cpotop

am luat inadins pild cea mai stearp diii

punct de vedere ostetic.

www.digibuc.ro

170

S. MEIIIEDIN'rI

Dar mnstirile i lacurile crngurile dimprejurul Capitalei ?

Dar Snagovul la o depa'rtare de o singura
ora cu trenul mnastirea i lacul, pe care cei
mai multi Il cunosc numai din fioroasa drama
descrisa de Odobescu in Cateva ore la Snagov ?
Dar minunatul pare dela Mgarele ?
De bunti seama, nu-i nimeni dintre auditorii uni
versittei, care, in momente de cispozitie literara,

nu fi scandat incet, ca pentru sine, versul eminescian

St castelul singuratec oglindindu-se...

Dar cati banuese c lacul i castelul care a

slujit ca motiv de o clip minunatei descrieri din
satira lui Eminescu, e castelul i kcal dela Magurele... o palma de loc lnga Bucuregti ?
E de prisos a starul mai mult...

Decnd e lumea, pentru cine vede, cerul Intreg se oglindegte i intr'o singura picAtura de
apa. Prin urmare, pentru un tnar care prin cultura a cagtigat putinta de a vedeet natura, chiar
imprejurimile unui orag de ges, ca al nostru,
pot fi ocazie de interes estetic i educativ. Numai cei sterpi la suflet socot c natura incepe a
fi frumoasa i vrednic de atentie acolo, unde
stncele se inalta pana la ceruri, vaile se coboar ca un abis... cum scriu de obiceiu stiligtii
mediocri. Din contra, gi in putin, poate gAs1 niulte

cal ce are in sufletul su destul.

www.digibuc.ro

UN PAS MAI DEPARTE

171

Sg nu invinuim deci Capita la pentru imobili

tatea tineretului nostru. Vina e in sufletul nostril,

nu inch' destul de format pentru o viatrt superioarg. Gaud sufletul se va preface, vor fi IndestuThLoare chiar i imprejurimile Bucuretilor, ca

ne porneascg din cand fn cnd pe drum.

Se Intelege, aci va fi numai pasul inti. Vor urma

apoi ocei multi inainte... spre Mare, spre stepa

semi-asiaticg a Dobrogei, spre Muntii Apuseni,
spre pusta Tissei i in tot largul pgmantului lo-

cuit de Romani. 0 oil petrecutg pe varful Detunatei, pe fulgeratul monolit al Rarchaui, $,ub
turnurile de peatr din varful Ceahdului, pe plaiul Bucegilor sau in alte tinuturi nfgrete ale muntilor notri, va fi un pas mai departe care cultura depling, la care trebue sg aspire, mai ales in anii

tineretei, orice suflet bogat In armonii lguntrice.

Cgrtile sunt i vor fi totdeauna un simbol. Ele
nu au prat deal pentru acela, care intre randuri
zgrete totdeauna realitatea naturei. De aceia,
orice taniir, care nu vrea s. merite dteapta ironie
a lui Goethe, i nu vrea sg se asemene cu auimalul din aria bttoritA i uscat a speculatiunei
pure, trebue s fac loc alturi de studiile sale
i unei sincere preocupgri de frumusetile naturei
Totdeauna, lozinca va trebui s-i fie aceasta
dela hrtie spre viata real.

www.digibuc.ro

NOUA INDRUMARE A UNIVERSITTII ')

_

u fiecare generatie ce trece pragul univer-

sittii, cel ce are sarcina unui curs repetg In

sine-si doug intrebari, care trezesc intreaga
sa constiint profesional : 0e s'au fAcut toti, cati
m'au ascultat pang aci ; si ce se va alege de cei ce
vin sa mg ascuIte acum pentru intaia oarg ? Dat'am
profesor tot ce trebui pentru desvoltarek depling
a individualittii celor c-, s'au apropiat de univerC....41

sitate ? Jar ascultatorii au dat si ei tot ce se astepta dela insusirile fiecgruia ?

.
A rspunde la aceste intrebri nu e tocmai lesner
dar- repetarea lor e totusi inviorgtoare pentru cuget. Gaci, intrebandu-se astfel, profesorul are iluzia cg porneste din nou pe urmele propriei sal&

vieti si, cu grija la tineretul dimprejur, simte el

insusi un fel de intinerire sufleteascg.
*
I)

1911

Prelegere la deschiderea cursului in anul Folar

1912.

www.digibuc.ro

174

S. MEREDINTI

Ca sAl putem judech drept ce-au dat profesorii

pAnA, acum celor ce i-au ascultat, trebue s tinem
sea inA : 1) c invlmntul superior la noi e re: 2) c universittile noastre, inainte de
lativ
a fi institute de innalt culturN, au avut obligatia
-de a da trii o sum de organe trebuincioase moderstatului. Tar In aceast directie, putem afir-

mh c roadele muncii universitare au fost apreciabile.

Facultatea de medicinN a dat tArii medici In

stare de a IngrijI de silnAtatea publia Faculttile de stiinte si de litere au dat scoalei profesori
care au creat invtAinntul de toate gradele ; corpul nostru didactic are azi unele elemente care
pot st alAturi cu cele mai bune din Virile cu mult
mai vechi In eulturl. Facultatea juridicrt a dat magistrati vrednici de laucl, iar facultatea de teologie, cea mai tnAr dintre toate, a inceput s
scoat si ea la iveal -clerici de un nivel superior
celni din trecut.
Dar, oricare ar fi insemniitatea practic a aces-

tor rezultate, nu e mai putin adevrat cil scopul

propriu al universitAtii nu e organizarea statului,
ci pregritirea stiintificrt a tinerilor doritori de o
cultur superioar. Statul, la urma urmei, nu e
dect platosa, pe care corpul unei natiuni o imbrac spre a desfsur la adApostul ei toate formele esentiale traiului omenesc. Tar manifestarea
cea mai inaltil a vietii, la toate popoarele
In
-toate timpurile, e cultura : inaintarea

www.digibuc.ro

174

NOLIA INDIZUMARE A UNIVERSITATII

-teraturei i artei. Cgci orice neam sgngtos, in culmea desvoltgrii sale, trebue neapgrat sg ajungg la

inanifestgri de talent i chiar de genialitate.

li tocmai aol e intrebarea : a pxeggtit indestul
universitatea pe coi mai ale0 din fiecare generatie. spre a-i apropia de creatiunea
ori artisticrt?
Adevgrul e crt tinta aceasta rinne de acum
inainte sg fie atins. Crtci, pe langrt greutatea de
a sprijinl reorganizarea statului dupg modelul celor din apus, universitatea noastrg, ea ins* o co-

pie a coalelor din Franta, a avut nenorocul de

insu0 unele traditii foarte putin prielnice
-tiintifice. In logicg 0 In teoria educakircu
toti untem incredintati c ceeace e general nu se

poate scoate deal din observarea cazurilor particulare ; cii intuiti precedg notiunea ;

prtile
precedg. suma. In pregtirea tineretului insg i noi,
ca i streinii pe care i luasem drept model, am
procedat mult vreme tocmai dimpotriv, : am pus
intregul Inaintea pgrtilor i generalitgtile inaintea
cii

cazu.rilor particulare. Am fost Ong mai eri robi

ai traditiei medievale, pe care am pute-a numi :
universalism.

titi cum se ajungeg pe atunci la culturg : prin

invgtarea
latine, iar altii, mai oropsiti de
soartri, trebuiau srt invete neajutorata limbg sla-

vong. A ajunge notarius sau diac erg, pe acea

vrcme semn de mare hivAtgturg ;

adecg forma,

inaintea cuprinsului. Abia mai trzin, in epoca

www.digibuc.ro

176

S. M.P.3HEDINTI

Itenaterei, s'a ivit o conceptie mai dreapt -despre intelesul cuvantului cultur. Dar calea spre o
real pregtire tiintified nu s'a nimerit nici atunci ;

exci, sub presiunea clasicismului, moda timpului

er ca price invtcel s nAzuiasa a deveni un
spirit fin : s vorbeasc i s scrie ca i clasicii ;
cuvinteze ca Cicerp, s cnte in ritMurile lui
Oratiu -i Virgiliu.... Cu alte vorbe : floarea inaintea ramurilor i rdcinilor. Tar in tiint, mai ales
dup ce au aprut vestitele Cosmografii ale lui
Franck, Mnster i Apianus (compilatii in felul
lui Pliniu) idealul culturii erh pentru multi s poat
vorbl de omni re, s fie enciclopediti ; adec
intregul inaintea prtilor. i astfel, dup cum odinioar cutare cavaler rtcitor, increzut in platerea bratului, arunch lancea in aren, chemnd la
lupt pe oricine s'ar fi bizuit s-i steh in potriv,
de asemenea in filozofie i tiint se iveau virtuoi de acetiea, gata s discute public despre ori
i ce : despre toate cele Istinte, ba ne i despre
alte cteva pe deasqpra.
Cars puteh fi pe atunci indrumarea unui &Mgr
doritor de tiint ? In aceste vremuri de romantism cultural, studentii se Indreptau i ei incotro
aflau c aceste exbibitii academice erau mai interesante. Cu toiagul in mn rtciau (vagantes)
ici i colo, s asculte cte o disputatio unde profesorul, firete, er totul. Cu ct magistrul er mai
solemn i mai enigmatic, cu atta respectul pentru tiinta lui erh mai mare, iar studentii. ca
www.digibuc.ro

NOUA INDRUMARE A UNWNRS I TXT1T

ifl

mnitime fara cptaiu, n'aveau nici mcar bnci

made s se aseze....
Nu e locul s urmrim aici cum a evoluat inTrtamntul universitar pana in stadiul de azi. E
de ajuns s amintesc c abia de curnd, dup ce
limba latin a fost Inlturat din slile de prelegeri Si. din scrierea operelor de tiint 1) ; dupti-ce

oamenii de studiu au inteles ca nu-i e dat fie cui

s ajunga encielopedist ca Aristotel sau poet ca
Omer si Virgiliu ; abia atunci invtmntul superior a intrat pe calea mai modest, dar mai rational a specializrii, care cere fiectiruia s:i adune
printr'un fel de cristalizare concentric
imprejnrul unei singure ramuri de cercetare
tot ce
mai poate fi potrivit cu inclinrile sale si cu amplitudinea sa intelectuala.
Ins vechea nzuinta spre enciclopedism a durat pe alocurea chiar [Ana in vremurile noastre.
Pe chnd lurnea noua i in libera Anglie,
Ii aleg singuri drumul vietii, dup dispozitiile
dividuale, i astfel psesc de timpuriu in fata
pe continent
i in deosebi in Franta i
trile organizate dup modelul centralizrii franceze

s'a jertfit nc multa vreme i mult energie

pentro, asa numita educatie generala, insotitl de

examene enciclopedice. Iar noi, se Intelege, am
nrmat pilda.
Pana de curnd cel ce se aprepi
Scrierea unor teze de doctorat e cel din urmk sema
din acea epocg.
S. Wercum. CAtre nona generatie.
12

www.digibuc.ro

i78

8. ME13EDINTI

de lacultatea de litere trebuih se asculte deodata :

cursuri de filosofie cu toate ramurile sale, oursuri
de istorie i filologie, atilt modern, cat si clasica.
Din puntul de vedere al formei, studentul erh
sau tindea sa devina un adevrat Polihistor. Iar
facultatea de siliinte, tararul trebui se imbratiseze
toate disciplinele, incepand du astronomia i Inabachimia i tiintele
Matica spre a sfars1 cu
biologice ! Adevarati enciclopedisti.
Rezultatul practic a fost o neintrerupt ratacire
dela un curs la altul, un fel de cboemie universitara

care i facah sa bata la toate uile, far sa deschid

cu adevarat vreuna. La fel cu acei vagantes, despre
care am pomenit, auditorii, prin sila regulamentur
'lui, deveneau
ertati-mi apropierea etimologica
un fel de vagabonzi intelectuali.
ln sfarsit, noua directie spre specializare a prius
a se afirnah i la noi. Acum vre-o 20 de ani s'a
simtit in facultatea de litere nevoia de a isprvl cu.
enciclopedismul. S'au Impartit studiile in douil ramuri stiintele filozofice i istorice de o parte, fadlogia clasica i moderna de aka parte. Dupa altii

vre-o 10 ani, In loc de doug s'a ajuns la

patrik

rmuri : istoria s'a emancipat de filozofia (oe legatura puteh fi intre istoria Romanilor bunaoara
cursul de psichofizica!), iar filologia clasica a'a desOita de cea mderna. in fine, in timpul din urma

am ajuns la atatea grupri de studii, inca fiecara

poate urmh numai acele cursuri care sant mai apropiate de interesul stintific al specialitatii liber alesa.

www.digibuc.ro

NOIJA iNDRUMARE A UNIVERSITATII

179

'Si la traditiei imprumutat dela altii a fost cu totul inltnrat.

Reforma aceasta, de care se leag i infiintarea
,seminariilor, e rnenit s inaugureze o er noul in
u5aiversitile noastre. Sub acest regim de studii,
profesorii vor fi din ce in ce mai in stare de a d
Arai tntir putinta de a ajunge la o reala pregtfre stiintific. Siastfel, cnd Inzestrarea seminarifva fi deplin ; child unele desprtiri chinezesti
dintre facultti vor fi inlitturate, postulatul waiversittii ; fiecare tnr, la sfrs'itul studiilor

creze cu aceiasi libertate ca siprofesorul va pute fi realizat. Aceasta e tinta spre care mergern,
iar pe aceast cale roadele muncii universitare
ori cat de mic ar fi numrul ascultatorilor unui
curs vor fi neasmnat mai mari, dect goal

ascultare de prelegeri din partea unor auditori

boemi, care coboar universitatea la nivelul unul
ateneu de distractie sau de simplt popularizare a
Evol:itia, in partea organiztirii formale a studiilor, s'a implinit deci ca i aiurea, i, fax% Ea hid
prea optimisti, socotim di nu e departe momehl
tul cnd profesorii vor pute zice tinerilor dori
tori devulturri aveti la Indemn tot-ce cutati
rmne sit alegeti singuri ramura care v intereseazit mai mult si apoi s o cultivati cu toat In;
grijirea ce o implic alegerea deplin liber.

www.digibuc.ro

180

s. MEHEDINTI

Ad lus h. vine la rand a doua intrebare :- Alegeti d-voastr cum se cuvine ? Si dati toti universittii ceeace ea ateapt dela insusirile heatruia ?
Socot c a venit vremea sii puteti rtispunde afir-

mativ. 0 msur de precautiune e Insil necesar

s iulturati dela inceput din calea studiilor unele
piedici care v. pot fi pgubitoare.
Feriti-v intai de utilitarismul strmt, care vetejeste toate pornirile inalte ale sufletului omenesc. Helmholtz spuneh lnnurit : M calea ctitr.
stiintrt, cel ce vneaz folosul practic, irnediat, acela

este aproape sigur cti degeaba il vneaz 3). Iar

Claude Bernard zicea de asemenea : Descoperirile

nu se fac atunci, cnd cauti o aplicare, ci atunci

cnd cercetezi faptele, legile tiintifice, cu un cuvnt tiinta purl 2). Feriti-vg, hag, si in laturea
.Heal de tot ce e himeric. La intrarea in uni verSitate, mai fiecare tntir (in deosebi cei darnic inzestrati) sufer,
cum O. zic, de un fel de telescopism : le vede pe toate ca din varful unui munte
40 de aceea le vede mici. increziltor in puterile sale,
el socoate cii. mintea lui doritoare de lumin poater
ptitrundti. '-oate tainele naturei. Dupd cum cointinde mna s apuce luna, a, tanrul, ajuns
1.) H. Helmholtz, Das Verhltniss der Naturwissenschaf
ten zur Ges.,natheit der Wissenschaft, Vortrage. Erstes.
Heft, P. 26 Braunschweig 1876 und zweites Heft, p. 186.
2) CI. Bernard, Le9ons de physiologie opratoire, pag..
"21 Paris, 187.

www.digibuc.ro

NOUA INDRUMARE A. UNIABIISITATU

181

in pragul universitii, deschide bratele s cuprindi

intregul univers.
VI aduceti at.Linte de scena
dintie student si Mephisto care, 'in lipsa lui Faust
luase InfItisarea magistrului.
Ce facultate If i alegi
A don i.
ajung tare invtat. As
vrea sit cuprind ce-i pe pmnt si'n cer : stiinta
Mephisto.

Studentul.

si natura.
Mephisto. (ironic)

Ai nimerit tocmai cilea cea

adovIratI.. . Dar vezi, nu care cumvh, sit te abati

din drum. . . (Doch masst ihr euch nicht zer-streuen lassen...)
Dac Insit Mephisto isi puteh bate joc de nevinovrttia tnrtrului, un profesor e dator s previn
chiar dela inceput astfel de iluzii. E o lege a vietii
ca dorinta s, intreacI putinta ; dar e o lege a inca s, n'o intreacI niciodatrt cu malt
prea mult.
In anii and sufletul se simte pe fiecare zi intr'o spornicA devenire (da ich noch selbst im Werden war, cum zicea Goethe) nimic nu i se pare
omului ca neputintA de cuprins : Philosophie,
Juristerei und Medizin, und... auch Theologie...
pe toate le.ar studiI, pnI ce mai trziu, critica
ettii bature Ii arat margina puterii. Abia atunci
se ridic &KEA eel nimerit : enthbehren sollst du,
du sollst entbehren... adic/. Impacrt-te ca soColinta cI nu poti realiz tot ce doresti ; multumeste-te cu lipsa, om mIrginit care credeai sit onprinzi totusi nemrginirea....

www.digibuc.ro

182

5, MEHEDINTI

Si ce semnificativ e concluzia lui Faust ! Dupk.

ce simtise relativitatea tiinei, desngduit face
o eroicA incercare
vinde sufletul spre a Intin'eri i a cAut multumina in iluzia absolutului

pe care pare a o realiz marele sentiment al iubirei. Dar sj. aci, din nou se ivete zgazul rarginirii, i atunci Faust, cumintit, Invat'd spre b.trnete a se multuml cu putin clde,te un zgaz
E i. asta ceva; e o fapq care
la trnml
linitete mintea lui impcat, acum cu inexorabila
nadrginire a tot ce .e omenesc.
Prin urmare dela inceput, impAcati-v si d-v .
cu gandul acesta al mrginirei .
Pstrand iteatins dreptul pe care poezia i. arts,
trebue sa-1 aib asupra sufletului unui tmr ; lsnd netirbit nazuinta spre marile perspective
ale stiintei si ale filozofiei, luati seama s priviti

totusi la o .tint bine precizat. Tintiti la o spe,

cializare serioas mcar inteo singurii ramuril a
Nu telescopism, ci vedere de aproape
limpede inteo sfer. de cercetare bine trmurit_
Aci se ridic ultima intrebare in care ramuiit ? .
lispunsul e categoric : in ori i care. Se porneascA

orice tnr pe calea spre caro Il mn plicrile

sale proprii. Fiecare stiint are frumsetea i insemntatea sa relativA.

O cercetare ea de mic poate ave un rezultat

neateptat de mare. Picaura de ploae, care cader

www.digibuc.ro

NOUA INDRUMARE A UNIVEIRSITATII

183

acum In ocean, e in clipa ce urrneazg o parte a

valului care saltg o corabie cu greutgti uriae. Nu:
se tie de unde poate e1 gndul care incheagg
intr'o clipg mii i rgsmii de fapte rgslete i ridicg
deodatg cunotinta omeneascg cu muite trepte peste
ceeace tiea intregul veac png atunci.

0 repet : mice tAiintg e vrednicg de iubire

de ingrijire. Dar, dintr'un punct de vedeve mai par;

ticular, s'ar puteg stabill totui o ierarhie a interesului lor i anume : Dacg scopul universitgtii e
sporirea culturii ; i dacti aceastri sporire mai
ales in latura artisticg presupune vari etate de
germeni i prin urmare varietate de natiuni care
s dea fiecare nota lor specialg in armonia cultu:
rei universale ; atunci, dupg cum sunt coli pe.`.
care le-am numit de elit (acele care asigurrt inflorirea unui stat, ca pavzg a fiintei unui popor),
de asemenea, inteo anume epocg din desvoltarea
unui neam, am pute. numi tiinte de earl' pe toate
acele care, ascutind contiinta de sine a acelui
neam, i lmurind originalitatea sa fatg cu altele,
prin aceasta chiar contribue In chipul cel mai direct la progresul culturei omeneti.

acest fel mi se par a fi in primul rnd

tiinte\e care cerceteazil o natiune i. pdmantui
pe care ea s'a Infiripat cu toate insuirile sale,-

manifestate in limbd, literaturd i artd. Aceste

tiinte (unele exacte, altele mai putin exacte) for-,
meazg deci un ciclu select, i spr ele e nimerit
s se indrepte Inguntrul fiecgrui popor, nu zic cei

www.digibuc.ro

184

s. MEEIEDINTI

mai numerosi, dar cei mai destoinici din fieeare

generatie.

0 cere aceasta, dupa cum vedeti, nsi1i privirea teoretica asupra conditiunilor de progres ale
spiritului omenesc.
.Mai e ns i un alt motiv
de ordin mai milk
psichologic. Dac, nu putem cuprincle universul,

ci trebue sa ne mrginim la o sfer, de realitate

accesibil, apoi In aceast realitate e logic, mi se
pare, sa ne asezam, pe cat se poate, mai aproape
de punctul central : primantul i poporul nostru,
ca fiind cele mai interesante pentru noi. In loc
de a privi deci planeta in perspectiva infinitului
-care painjeneste vederea i doboara cugetul ; In
loc de a privi pamantul romanesc ca un fir de
praf in imensitatea spatiului, dimpotrivit : din mijlocul acestui pamant, vom privi planeta intreag.
intregul Cosmos.

Aceasta cu atat mai milk, cu cat ne mai indeamna la o astfel de alegere i uncle consideratii, ca s le numim astfel, estetice. In adevar,
in cadrul silu de azi, privelistea planetarrt dintre
Dunre, Tisa i Nistra e de o armonie de forme
care dan geografului aprospe impresia unei opere
de art. In lunga sa evolutie, global nest rn si-a
schimbat mereu mrile i continentele. In fiecare
epoc, decorul a fost altul si iars altul. Cum se
arat Mgt azi, In faza care ne e ingAduit i noua
sa-1 privim, tinutul romnesc e pe toatti fata Oman-

tului de o simetrie i o armonie de linii in ade-

www.digibuc.ro

NOUA INDRUiAR133 A uravicasrrArn

185

vr unic. La mijloc un plaiu, nu mare ca ale

Africei sau Americei, ci mijlociu si deci
prielnic plantelor, animalelor i vietii omenesti.
Imprejur o cununii de munti iars mijlocii, ziditi
eu materiale din toate erele pmntului, cu fatade
in stiluri osebite dupra veacul geologic cnd s'au
eldit. De jur imprejur o alt cununti de coline
dealuri de o rar finet de forme i, In sfrsit,
la margine ocolul marilor sesuri prinse in chenarul Tissei, Dunrii, Muirii i Nistrului. Dac5 mai
socotim i marea delt a Dunrii, urmele ghetarilor, rmsitele vulcanilor de odinioarti, marile
izvoare de petrol si lagunele in care s'a depus

braul de sare ce ineinge aproape intregul lant

par'c inadins adunate
mai toate elementele pentru a Intelege cele mai
deprtate privelisti ale globului.
Astfel fiind, abela dintre noi care vrea s aib
o vedere asupra lumii concrete, ad trebue s-si
aleag punctul de privire dad, nu vrea sui se
expun la greutti i cbiar hi greseli zadarnice.
earpatie, gilsim ad

0 dovall. Se stie cum se poate hotrt vechimea priturilor coajei pmnesti. Du pa cum arheologul, cu ajutor unor monete sau inseriptii fixeaz
epoca unei ciltdiri, de asemenea cercettitorul se

ajut5 in reconstruirile sale cu observarea rmsitelor organice, aceleasi forme presupun aceiasi
epocti, adicil sincronism intre pturi. Ce se intmpl
ins, ? Din timpuri Indui strilvechi, duprt ce viata

a apiirut pe prunfint, spetele au ineeput it se dife-

www.digibuc.ro

186

S. 311111EMISTI

renti. Dela un continent la altul i dela o mare

la alto., prin izolare in spatiu i alte imprejurrtri
temperatur, salinitate, adncimea apei etc., formele organice au variat. De aci rezult ns, cl
entru sincronizarea pturilor, e primejdios s sari
dela un tinut la altul prea deprtat.
Totui cei ce au studiat la inceput tinutul romnese, venind cu clasificriri din basinul tertiar
al Parisului, au introdus in orizontarea straturilor
noastre grupri nepotrivite. Abia mai tArziu, privind

aproape de noi basinul panonic i ponto-sarmatic .

ne-am dat seama mai bine de realitate.
Conclazia se impune deci dela sine : nu din deprtare i dela generalizrtrile altora trebue s. pornim, ci dela ceeace e apropiat de noi, s Incepeni
orientarea asupra litosferei.
Acela e cazul ca fenomenele privitoare la florrt
faun, etnografie, istorie i filologie. Dup cum
prtmntul romnesc s'a filcut printr'o sedimentatie
mrtrilor carb aol s'au retras, aol s'au intins peste
tinuturile noastre; duplt cum plantele i animalele

noastre de azi sunt urme din fluyul i refluxul.

organismelor ce au trecut pe aci in osebite epoce,
de asemenea i poporul i limbs, i toat cultur.
noastr s'a cldit pe incetul printr'o sedimentatie
de elemente, parte proprii, parte venite din vecintate. Punctul de plecare al studiilor trebue s fie
ad i. tot in mijlocul nostru.
in loe deci de a pune intregul Inaintea partilor
planeta inaintea tinutului romnesc ,i omenirea

www.digibuc.ro

NOUA INDRUMARD A UNIVERSITATH

187

inaintea poporului roman, 'vom purcede dimpotrivit : vom pune partea inaintea intregului, prt-mntul nostru inaintea planetei i poporul nostrir
inaintea omenirei.--- i aceasta cu atat mai mult, cu
cat omenirea, la dreptul vorbind, e o simpl ab-

stractie. Realitatea geografica nu ne arata decat

o sum de popoare deosebite, avand fiecare caractere aparte, i nzuinti proprii.
Aceasta e calea cea dreapt i pe aceast cale
si mers para instinctiv unii din reprezentantiicei mai tipici ai neamului.nostru.
Cnd Eminescu a cuprins cu intuitia sa genialI
viata poporului nostru dela strvechii inchintori
ai lui Zamolye, pantila caracteristica figur5 a lui
Mircea, i pan5la poporul roman de azi, pe cam
11 cunostea in toat intregimea sa, el scpase de.
influenta babilonidi a culturei ctipiltate intre streini-

ce aveau alte perspective asupra lunii. El spulbe-

rase dimprejurul su, ca pe un fum suptirtor,

fantoma omenirei-abstracte, pentru a vedea cu ochi

liinpezi neamul su cu ce e caracteristic in el ca,

parte concret5 lang, alte unitti etnografice concrete.

Gaud Grigorescu, dup5 ce-si purtase privirilo

peste mii de picturi din toate trile i din toate

epocele, isi opreste ocMi la carele cu boi din largul

esmilor noastre si la capetele de o clasicA gingsie ale fetelor de tran, imbrobodite ou o ma-,
Grigorescu sepase si el de robia neo-babi-,
lonica a Parisului : intelesese c i in cuprinsui:

www.digibuc.ro

188

s. MEHRDINTI

pAmntului romnese sunt elemente originale, vred-

nice de nilzainta unui mare artist.

Sau cnd vedem acum ivindu-se pe coasta deaInrilor noastre i chiar in mijlocul oraelor, casA
cu albele arcade ale pridvoarelor motenite din
bOtrani, aceasta e un semi crt arhitectura noastr
incepe a scilph de mod:la clildirilor de toate forinele i de toate culorile din cpoca iari babilonica
a stilului de tinichea din cea din urrn6 jumOtate
*de veac.

Si aa va fi i in alte priviri. CAci, dupO cum

ticeam, de cte ori un popor e sOniitos i are In
sine germeni de originalitate, el trebue neapArat
ajungil cu v .emea la forme de cultura proprie,
iar .poporul nostru e tocmai pe cale de a ajunge.
Cer ce inainte de eJunimea apAraserg limba vie
poporului de schilodirile ctorva iubitori de geteralitOti filologice ; cei ce i-au intors ochii spre
poezia popularA, spre arta popularti i spre tot ce
e caracteristic poporului nostru, aceia, cu tiint
tau fOra tiintO, au urmat legea interna a desvolL
t rii neamului nostru.
Iar aceastii directie logicit trebue intOritO acum
td In latura micOrii tiintifice.
Res.pectAnd adevitrul
oricare ar fi i. de ori

de undo ar venl, chiar de ar fi clureros pentru

noi

datori suntem s. cOutOm mai inthi inOuntrA

lotarelor noastre tot co poate sporl cultura uni,versalit St studiam tot ce poate fi particular me.diului nostril fizic, Incepand dela marea aeruli

www.digibuc.ro

NOUA INDRUMARII A UNIVERSITATII

189

atmosferic pang la scoarta prunntului i la tot case afl pe ea : 'ruri, lacuri, izvoare, plante i animale. Al Atari de studiile matematice din universitate e multgmitor pentru contiinta noastrA de oameni ce ngzuim la autonomie cultura St tim
cri, de cnd pgmfintul e pgmnt, cea dinti hartg.,
exactA a tinuturilor romneti a fost fAcut toe-

mai de oameni de tiintg ngscuti pe pgmntui;

romnesc. Raportarea geodesicg 4 tinuturilor noastre ctre restul planetei i culegerea exactg, a fetei acestui pgratint in hArtile topografice, lucrate

de instiiutul cartografic al armatei e o operg de

o mare valoare national'. Algturi de fizicA i chimia teoreticA, e de un rar interes pentru stiintA
urmgrirea fenomenelor fizice i chimice, privitoare de ex. la petrol ori la sare, a cum s'a
fAcut si se face in laboratoriilc noastre. Algturi
de botanica generalg, e de mare interes pentru
cunoaterea florei planetare ceeace am adgogat
adgoggm i noi In herbarul botanitilor. i tot ast-

fel sunt contributiile din latura special a faunei

pgmntului nostril.
Tar dac trecem dela mediul fizic la om, calea
trebue aceeai s rgmng. Vom studi i pe ora
din punct de vedere antropogeografic, etnografic,.
istoric, filosofic, economic, medical... cu deosebitA
jprivire la relatiile speciale tinutului nostru. Da-

toria universitgtii, In noaa sa indrumare; e toc7

mai s creeze in tiintA valori noug, din materialul
aflat Intre hotarele noastre.

www.digibuc.ro

190

5. MEHEDINTI

Generatiei care, trecand odinioara hotarele,

tmas robita de inaltimea culturii straine 0, intorcandu-se inapoi, a trait smeritg, fara initiativa
0. fail speranta, trebue
urmeze o generatie
-libera, gata in orice ramura sa afirme autonomia
.cugetarii. noastre.

Pe altii i-au luat valul, pc d-v. sa nu va mai iea.

SA nu va cuprinda sfiala, gndindu-va la ma.rirnea altor popoare 0 la vechimea i bogatia altor
Aniversitati. Ca intindere in spatin Romania nu e

Mica, e cel dintai intre statele mijlocii ale Europei, iar pamantul romanesc, la un loc, e cat al
karii-Britanii. Dar chir daca ar fi niai mic sat'

itm fi mai putini, nu uitati ca i in mic se pot

realiza lucruri mari, caci fiecare poate avea darnl
sau, pe care nimeni pe toa-k fata pamantului nu-1

inai are la fel.

De aceia, In timpul i pe local uncle traiti ; cu
Insuirile pe care le aveti, ca un rezumat al vietii
veacuri a poporulni nostru, cautati a urea vaIori noua pentru tiinta i a deven
indidividualitati de valoare. Relative sunt, firet,
-Coate Valorile, dar In relativ cautati de atingeti

5 Universitatea, incepe sa va dea putinta. Dati

cl-v. universitatii tot ce ea ateapta dela gerie
rAti'a de fata,

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
Peg.

Prefaia .
Oiltre noua generatie
Pentru biserica noastr, .
41911

3
5
.

Reforma clerului chip, 1911

Autonomia invtranntului nostril.
Invattorii

coli de eliUt ........

IndrNt spre roal,
A ctivitatea extralco1ar,

Profesorii secundari .
Directori 1 inspectori

Care tineri
Mani festri studenteti
Vinovat, uitare

0 Intalnire In calea binelui .

Un pas mai departe

Noua Indrumare a universittitei

www.digibuc.ro

41
49
61
77
83
89
107
115
121
127
141
147
157

165
173

www.digibuc.ro