{

EXAMEN CTINIC ORL

Examenul fizic al nasulului

lnspectia felei si piramidei nazale; se noteazi prezenla

- tumori,

cicatrici,plSgi la nivelul piramidei nazale, deformdrile acesteia, prezenta

paraliziei faciale.
Palparea piramidei nazale deceleazi prezenta

- unei mobilitSli anormale la nivelul scheletului osos al nasului

- frecituri sau crepitalii
semene clasice de

osoase, cu deplasare de pe linia mediand ale piramidei sunt

fracturi

a oaselor

proprii nazale'

Palparea punctelor dureroase:

supraorbitar

suborbitar

sinusale

Narinoscopia permite examenul vestibulului nazal

Tehnica: - aplicarea policelui medicului pe

virful

nasului si ridicarea u$oara a acestuia

expun6nd narinele si vestibulele nazale, folosindu-se lumina proiectatl de oglinda frontalS sau
lampa Clar, iar restul degetelor examinatorului se sprijini pe fruntea bolnavului.

tegumentul

densitatea Pilozititii

simetria vestibulului nazal

Patologic:

leziuni malformative (stenozS,atrezie)

leziuni inflama'torii (foliculite, abcese locale)

,
-

traumatisme ( PlSgi)

cruste

secrelii

formatiunitumorale

dismorfii

Rinoscopia anterioara- sau inspectia foselor nazale

speculul
Tehnica: - se foloseste un specul nazal tip Hartmann sau killian, examinatorul tine
este introdus
in podul palmei, policele mSinii fiind sprijinit pe articulatia specului'Speculul
stSnd cu capul strict vertical, dupa care speculul se deschide

cu blSndele, bolnavul

fixati
progresiv si lumina se proiecteazd intre valvele sale. Cealalta mdna a examinatorului
pe capul bolnavului, imprimi acestuia diverse pozitii'
Poate fi: -rinoscopie anterioarS orizontali

- rinoscoPie anterioard oblici

Rinoscopia anterioari orizontala

-capul bolnavului este strict vertical

-se inspecte aza:- zona anterioarS a plangeulu fosei nazale

- caPul cornetului inferior

- intrarea

in meailtul inferior

- porliunea anterioari si inferioari a septului nazal

Rinoscopia anterioari oblici

-capul bolnavului este in extensie

-se inspecteazS:-capul cornetului mijlociu

-intrarea in meantul mijlociu

- lumenulfosei nazale
- porliunea superioarS a septului nazal pana la fanta olfactivi(rimanasii)

2r

{
Patologic: -obstructia fosei nazale- deviatie de sept

- riniti hipertroficl
- polipi
- corpi

strlini

- sinechii septo-turbinale
-

tumori- maligne

- benigne
-secrelii -apoase
-mucoase

- muco-purulente
-sanguinolente
- crustoase

Rinoscopie posterioari -permite examinarea deschiderii posterioare a foselor nazale

respective a coanelor si conlinutul acestora ca si a rinofaringelui(epifaringe, faringe

superior sau cavum)

Tehnica:- se efectueazi cu ajutorul uneioglinzi de dimensiuni mai mici(aroximativ 1"
cm)montatd pe o tiji si introdusi intr-un m6ner universal.Oglinda se incSlze5te pe falfcu
sticlipentru a nu se condensa vaporii din aerul respirat pe suprafata ei.lnainte de a se

introduce in orofaringe se incearci partea metalicl pe tegumentele de pe partea dorsalS

mdinii stdngi.Cu un apdsator de limbd linut in m6na stangl apisim primele doua treimii
anterioare ale limbii iar oglinda de rinoscopie incalziti este tinut6 in m6na dreaptd si
introdusi cu multa finele inapoia valului palatin.Este orientati cu fata in sus d6ndu-i
diferite inclinSri laterale si antero-posterioare pentru a vedea fala posterioarl a foselor
nazale si peretii cavmului.Cind rinoscopia posterioarl nu se poate efectua se
indeparteazi valul palatin anterior cu ajutorul ridicitorului de val sau sonde Nelaton

sub(iri.
Se

inspecteazi: - sept nazal posterior

- orificiile posterioare a foselor nazale (coane)
- co[zile cornetelor nazale inferior, mijlociu, superior

{
pe peretele lateral- orificiul faringian altrompei lui Eustachio
- amigdala lui Luschka(vegetalii adenoidiene)la copii

- inapoia si posterior de pavilionul tubar, la unirea peretelui posterior cu cel

lateral al cavumului- foseta Rosemuller-o aglomerare de lesut limfoid, care poate fi sediul
unui proces tumoral malign
- alteori cavumul este ocupat in intregime de o formaliune tumorali
voluminoasS, cu suprafala netedS, cu mucoasa prezentSnd undesen vascular abundant,

tumora fiind durd ugor s6ngerandi- elemente definitorii pentru fibromul nazofaringian
Patologic: -tumori
- escoriatii

-dismorfism
Examenul clinic al laringelui

proiecteazi
lnspeclia laringelui- inspeclia regiunii cervicale la nivelul cireia el se
- bolnavul este de obicei in pozilie sezandd pe scaun cu capulin pozitie

dreapti cu ugoari extensie

- se desface cdmaga sau bluza, pun6ndu-se in evidentd sternul inferior, osul
lateral
hioid superior, marginea anterioari a celor doi mu5chi sternocleidomastoidieni

- regiunea de proieclie a laringelui poate fi modificati prin deplasarea

lateralS a acestuia de citre o tumord (tumori chistice tiroidiene, colectii)
- alteori pot apare tumefieri care fac sa dispari reperele normale ( neoplasme
lari ngiene exteriorizate)

- plSgitegumentare superficial sau profunde

lnspeclia a riilor ganglionare:- jugulo- carotidian
- sPinal

- cervical profund (transvers sau retroclavicular)

palparea laringelui- se face palpind pe linia mediani elementele constitutive de sus in jos:

{
corpul osului hYoid
- membrane tirohioidiani
- incizura

tiroidiani la nivelul mdrului lui Adam

- membrane tiro-cricoidiana
Palparea lateralS pune in evidentS:- coarnele mari ale osului hioid
- lamele laterale ale cartilajului tiroid
- cei doi lobi laterali ai glandeitiroide

'\-/

Laringoscopia

metoda de examinare prin inspeclie vizual5 a interiorului laringelui

endolaringe)
LaringoscoPie indirect

Tehnica:- bolnavulin pozilie qez6ndd pe scaunul de examinare ORL, iar medicul

taburet in fala bolnavului cu fala protejati de o masci 9i ochelari de protectie.

sti

pe un

cere bolnavului sI deschidd gura gi sd proiecteze limba in afara respirind liniStit. Medicul
prinde cu m6na stange intre medius si police prin intermediul unei comprese limba bolnavului,
prealabil
traclion6nd-o cu blandele in afar5. Cu m6na dreapti !ine oglinda cu m6ner incilzitd in
la flacira pe fala cu oglinda( cit suportS tegumentele in zona tabacherii anatomice a m6inii
Se

stingi a medicului).

Se

fixeazi pe luet5, pe ea proiectndu-se lumina de la lampi frontal sau

oglinda Clar.
Se inspecteazS: - sinusurile

\v.

piriforme

- epiglota
-

vestibulul laringian

- repliurile ari-ePiglotice
- aritenoizii

- benzile ventriculare
- corzile vocale
- spatul glotic

- inelele traheale

{
EXAMENUL CLIN!C AL FARINGELUI
- folosegte ca metode inspeclia gi palparea, at6t externS, la nivel cervical c6t si internS,

endobucal si endofaringian.
- examenul exterior- inspeclia buzelor

- forma, volum,culoare

obrajilor deceleazd mdrimea 5i consistenta

eventualelor tumefaclii, prezenta fluctuenlei ( semn de coleclie), prezenla adenopatiilor
satellite * submentale, submandibulare si jugulocarotidiene
- palparea buzelor gi

- examinarea endolaringelui- se poate face direct, prin observarea de citre examinator a

lampi
detaliilor anatomice ale acestuia, cu iluminare naturalS sau o sursi de lumind (lanternd,
oglinda Clar.)- lnstrumentarul necesar iluminarifaringelui include pe l6ngi sursa de

frontall,

luminS, un apSsdtor de

limbi (spatula) drept sau curbat'

- examenul interior al faringeluiincepe cu- examenul cavita{ii

bucale.5e face inspeclia si palparea vestibulului bucal. Se examineazi versantul exterior,

gisursa de lumin6.Se
reprezentat de fafa interni a buzelor 5i obrajilor, folosind spatula lingualS
continua cu inspeclia versantului intern reprezentat de dinli si arcadele dentare
palparea vestibulului bucal pune in eviden!5 sensibilitatea 5i consistenla unor formatiuni
gingivale
de la nivelul acestuia,mobilitatea excesivS a unor dinli, mai ales a celor cu reaclii
marcate.Alteori palparea pune in eviden!5 prezenta unor coleclii la nivelul mandibulei 5i

maxilarului, precum si a unor formatiuni tumorale'

-examenul cavitalii bucale proriu-zise-acesta este delimitate

intre arcadele dentare si istmul buco-faringian.Se incepe cu inspeclia bollii palatine(palatal dur)
-examenul planseului bucal- ridicarea limbiiin sus spre bolta
palatine, manevra efectuati de c6tre bolnav la solicitarea examinatorului sau de c6tre
examinator cu ajutorul spatulei lingual permite observarea frenului lingual, cu cele doui
incisivilor
caruncule ale canalului wharton la inserlia acestuia pe planseul inferior, la nivelul
-examenul limbii-inspeclia acesteia care permite constatarea
aspectului normal, roz cu prezenla papilelor gustative de aspect normal'
cu
Examenul orofaringelui(sau bucofaringelui) urmeazi examenului gurii. Se incepe
inseratd
inspeclia luetei, care in mod normal misoari 1-L,5 cm lungime, de culoare roz netedS
roz
pe linia mediani la nivelul marginii libere a valului moale. Valul palatin este in mod normal
gurS
acestuia se verificd cer6nd bolnavului sa emiti vocala" a"cu limba in
5i

mobil. Mobilitatea

,,
gi gura deschisd,

apisitorul de limbi !inutin m6na de citre examinator deprim6nd cele2l3

anterioare ale limbii.

Examenul lojilor amigdaliene si amigdalelor palatine- amigdalele sunt localizate in mod
normalintre st6lpii anterior si posterior gi baza limbii, in aga- zisulvestibul amigdalian sau loja
amigdalianS. Potfi:- mici, ascunse spre polul superior al lojei ( intravelice)

pediculate ( coPii)
bombate spre linia medianS- hipertrofii amigdaliene

Examenul auricular
lnspeclia pavilionului auricular gi a ganlului retroauricular notSnd culoare, form5, relief'
palparea pavilionului - modificdri de sensibilitate, in special dureri la tracliune pe pavilion, in
punctelor
caz de otiti externS, precum gi palparea regiunii mastoidiene, cu cerecetarea
dureroase :- punctulv|rfului ( policele medicului, urmirind marginea anterioari a
sternocleidomastoidianului, ajunge la inserlia pe mastoid)
- punctul antral, situat inapoia unghiului posterosuperior al conductului auditiv
extern
- punctul marginii posterioare a mastoidei, care ne orienteazi asupra participarii
mastoidei la procesul inflamator otic.
palparea articulalieitemporo- mandibulari gi grupurile ganglionare periauriculare : -

preauricular, parotidieni, retroauriculari mastoidieni'

''1

a
cu speculul auricular !inut intre policele si indexul m6ini
examinatorului, omolog urechi de examinat ( mina sting5 pentru urechea st6ngi). Speculul se
introduce prin migciri bl6nde de rotalie, sub controlulvederii gi al luminii proiectate din oglinda

Otoscopie

- se efectueazS

curburilor conductului auditiv extern,

prin tracliunea pavilionului cu m6na cealSlti a examinatorului, exercitatd in sus 5i in afari'

frontali sau lampa Clar. Concomitent

se face redresarea

Repere conductul auditiv extern- inspectia tegumentului

inserlia Pilozititiilor
- aspectul secretiilor ceruminoase
- aspectul epiteliului de tranzitie
- angulatiile

Membrana timpanicd- forma conic5, escavati in treimea superioari 5i bombatd in rest

sPre interior
- are partea central

deprimati

- Umbo

- la periferie prezinti o ingrogare a fibrelor circulare

ligamentul fibros Gerlach

- segmental superior- pars flaccida (membrane Shrapnell)

- segmental inferior

Pars tensa

- culoare gri deschisS, semitransparentS prezintd la nivelul

poluluisuperior un mic relief -apofiza scurtS a ciocanului. De la aceasta spre inelul

timpanal ligamentele timpani- maleare.De la nivelul scurtei apofize coboari spre centrul
timpanului o bandi alb galbuie- manerul ciocanului'
- lumina proiectati la otoscopie se reflectS sub forma unui
triunghi luminous ( Politzer)cu virfulin umbo 9i baza orientate antero- inferior.

Recoltarea frotiului lingual

Definilie tehnica prin care se preleveazd secreJia albicioasd cu aspect cremos situat[
dorsol ingual, in vederea determindrii spectrului micologic.
Scop: - diagnosticul tipului de micelii implicat in evoluJia unei stomatite
Pregdtirea- materiale -de protecfie : mascs,m6nuqi ,halat, c6mpuri
- de recoltare - sterile -lamele de sticl5
- comprese
- pacient

Execulie:

-psihic[

- nesterile -lamp[ de sPirt

se anun{d qi se explicd tehnica

fizicd-pacientul nu mlndnc6 qi nu bea ap[

- nu-qi efectueazdtoaleta cavitalii bucale
- se aqeaz6 pe scaunul de consultatie
inainte de administrarea oricirui tip de tratament local
recomand[
se
asistenta se spal6 pe mOini qi se dezinfecteazd cu alcool, apoi iqi pune
masca de protec{ie apoi invitl pacientul sd deschidd gura gi s[ exteriorizeze
limba cu putere
lamelele de sticld se flambeaz[
o lamel[ de sticld se {ine in m6na stdng[ qi alta in m6na dreaptd
cu lamela din mdna dreaptd se efectueazd o rdntire a dosului limbii dinspre
posterior pdn6 la v6rful limbii printr-omiqcare continua si cu o presiune
suficientde mare pentru a recolta secrelia aflatdla suprafata limbii. Apoi cu
aceeagi lamela se intinde secrelia recoltatd pe lamela de sticld Jinut[ in
mdna st6ng[

procedura se Poate rePeta

cele doua lamele se aqeazl fala in fala gi se infrqoard in compresa sterild se
scrie biletul de trimitere la laborator pe care se mentioneaza: numele si
prenumele pacientului, vdrsta sexul, tipul de proba recoltatd, cine a recoltat
proba, data si ora recoltdrii
Recoltarea frotiului lingual nu se efectueazd cu anestezie, asa cd pacientul poate mAnca si
bea dupa terminarea procedurii.
Contraindicalii: -nu existd.Uneori leziunile foarte severe ale mucoasei linguale pot
temporiza procedura

Incidente
Accidente: -rare
- sdngerdri ale mucoasei linguale

{
RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

Definitie

exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui process inflamator faringian

sop -explorator-diagnosticarea germenilor patogeni la nivelul faringelui

Pregatirea

diagnosticarea personelor sanatoase purtatoare de germeni

material- de protectie -masca

'

sterile -sPatula

-eprubeta cu tamPon faringian

- ser fiziologic sau glicerina 15%

Nesterir'-]:;:Iil:llx,"r,,ou."
- lampa de sPirt
- chibrituri

Pacient -pregatire psihica- se anunta si se explica tehnica

- pregatirea fizica-se anunta sa nu manance si sa nu bea apa
- fara solutii dezinfectante in nas;sa nu faca gargara
- se asaeza Pacientul Pe scaun

i?F-_-

-.'

--**u.utie-

se recomanda inainte de administrarea antibioticelor

-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool

- isi pune masca de Protectie

-invita pacientul sa deschida gura
- deschide ePrubeta
-apasa limba cu sPatula lingual
- cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale sau cand

., ,,'

m b ra ne

.l;,':Iij:: ;

ffiffi : :J,*::'e

Pregatirea produsului- se eticheteaza cu data, nume bolnav

-se transporta podusul la laborator evitand suprainfectarea

Notarea- se noteaza data si ora recoltarii in foaia de observatie

-se noteza daca s-au facut sau nu insamantari

Timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore

lnainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze

o infectie
Recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de
fa

ringiana(nePhrite, R.A'A)

ln

Recoltarea frotiului lingual

Definilie tehnica prin care se preleveaz[ secreJia albicioasd cu aspect cremos situati
dorsolingual, in vederea determin[rii spectrului micologic.
Scop: - diagnosticul tipului de micelii implicat in evolu{ia unei stomatite
Pregdtirea- materiale -de protectie : masc[,mdnuqi ,halat, c6mpuri
- de recoltare - sterile -lamele de sticl[
- pacient -psihicd

- comprese
- nesterile -lampd de spirt
se anunld gi se explic6 tehnica

fiircd-pacientul nu mdninc[ qi nu bea ap[

Execulie:

- nu-qi efectueazdtoaleta cavitaJii bucale

- se aqeaz6 pe scaunul de consultalie
se recomand[ inainte de administrarea oricdrui tip de tratament local
asistenta se spalS pe mdini qi se dezinfecteazd cu alcool, apoi igi pune
masca de protec{ie apoi invitd pacientul sd deschidl gura gi s[ exteriorizeze
limba cu putere
lamelele de sticl[ se flambeazi
o lameld de sticl[ se tine in m6na stingd qi alta in mina dreapt[
cu lamela din mdna dreapt[ se efectueazd o r[zuire a dosului limbii dinspre
posterior p6nd la vdrful limbii printr-omigcare continua si cu o presiune
suficientde mare pentru a recolta secrelia aflatd la suprafata limbii. Apoi cu
aceeaSi lamdase intinde secrelia recoltatdpe lamela de sticl[ ]inut[ in

m6na stdngd
procedura se Poate rePeta
cele doua lamele se aqeaz[ fala in fala qi se inf6qoar[ in compresa steril[ se
scrie biletul de trimitere la laborator pe care se menlioneaza: numele si
prenumele pacientului, vdrsta sexul, tipul de proba recoltat5, cine a recoltat
prob4 data si ora recoltdrii
Recoltarea froiiului lingual nu se efectueazd cu anestezie, asa c[ pacientul poate mAnca si

bea dupa terminarea procedurii.

Contraindicafii: -nu exist5.Uneori leziunile foarte severe ale mucoasei linguale pot
temporiza procedura
Incidente
Accidente: -rare
- sdngerdri ale mucoasei linguale

{
PUNCTIA, INCIZIA SI DRENAJUL FLEGMONULUI PERIAMIGDALIAN
Flegmonul periamigdalian este o complicafie a unei angine care de reguld este o
redncdlzire a unui process inflamator cronic amigdalian
Cea mai frecventd formd de flegmon periamigdalian este cel cu localizare anterosuperioar6.
O cauzda producerii flegmoanelor antero - superioare este dispozilia anatomici a lojii
amigdaliene, care se poate prelungii adesea in valul palatin, ddnd recesul palatin, in care
se pot dezt,oltasupuralii, atunci c6nd orificiul de comunicare cu faringele se inchide prin
aderenJe patologice gi transforma acest reces intr-o cavitate inchis5.
Definilia - tehnica de mica chirurgie prin care cu ajutorul unui trocar ataqat la o seringl
se punclion eazd colec\ia periamigdaliand cu scopul de a identificalocalizarea acestia se
numegte punctia flegmonului periamigdalian.
Rezultatul puncliei poate fi pozitiv ( in seringl se aspira puroi) sau negative ( in sering[
nu se aspira nici un fel de secrelie sau se aspira sdnge )
Daca punc{ia este pozitivd, ea este urmata obligatoriu de incizia qi drenajul colec}iei
purulente
Instrumente necesare - nesterile - tdvi!6 renala
- oglinda frontalS
- sterile - masca de protectie, mlnuqi, seringd, trocar lung de l015 cm, comprese sterile, anestezice locale
Pregatirea pacientului - psihica - pacientul este informat despre necesitatea intervenliei,
in ce consta aceasta, incidente qi accidente
- fizicd- igiena cavatd\li bucale
- antibioterapie
Pacientul se afl6 in pozilie sezdndd pe scaunul de consultalii. In dreapta acestuia se afla
un ajutor care inmdneaza instrumentele chirurgului gi menline fix[ extremitatea cefalicl a
pacientului, iar in faJa pacientului se afl6 medicul care execut[ tehnica.
iracientul line pe brale t[vita renal6, apoi este invitat sd deschidd larg cavitatea bucald ( de
cele mai multe ori acest lucru este dificil deoarece existd un trismus antalgic )
Se efectueazdanestezie locald de contact prin pulverizalie cu lidocaina 10% 9i se aqteaptd
5-10 minute pentru a se instala anestezia.
Dupd instalarea anesteziei pacientul deschide din nou cavitatea bucal[, chirurgul
priecteazdlumina in orofaringe qi line apisat dorsul limbii cu un apf,sdtor, ajutdndu-se de
m6na stAng6.Cu m6na dreapta ia seringa cu acul de puncfie qi introduce acul de punc]ie
perpendicular pe suprafala colecliei in locul in care aceasta bombeazf, la maximum
(maxim[ fluctuen]a).in profunzime acul de punc{ie este introdus aproximativ 1-1,5 cm qi
patrunderea in coleclia purulentd este marcatl de senzalia de cidere in gol.
band in seringd se aspira puroi se noteazapunclia ca fiind pozitivd'. Dupa o punc{ie
pozitiv6 obligatoriu se efectueazdincizia gi drenajul colecliei periamigdaliene.
lncizia se efectueazdfre cu bisturiul fie mai sigur cu o pensa Pean.
Pensa Pean se introduce inchisd prin locul unde s-a efectuat puncfia. Dupd introducerea
oensei in colectie,se deschid bratele acesteia realiz6ndu-se astfel o incizie orizontald'
urmator inciziei se
faralela "r'S8{J&%%ferioard a valului palatin. in monentul imediat
suigeneris
miros
cu
galben-cremos,
Lxteriorizeazd od,antitate apreciabilS de puroi

lI

{
pe care pacientul il scuipa in tdvila renald.Pacientul continua sI execute sucliuni
voluntare pentru a facilita drenajul puroiului, apoi efectueuzi gargarisme cu ap[
oxigenati in diluJie.
Drenajul se repet6 zilnic pAnS la vindecarea completd.
Cdnd puncJia flegmonului periamigdalian este negativi fie coleclia nu este inc6
constituit[( amigdalitl acutl flegmonoasd) fie este eroare de tehnica.
in cazul in care este vorba de tehnica defectuoasd, fie se mai introduce trocarul c6{iva
milimetri, fie se mai retrage c6{iva milimetri aspirdnd continuu pini c6nd in seringd se
aspira puroi.
Puroiul recoltat se trimite pentru insdmdnlare ( se efectueazd culturi) in vederea
administrarii unei antibioterapii lintite, in funclie de antibiogramS.

Incidente gi accidente: - lipotimii

agitalie psiho-motorie; c6nd nu a existat o buna pregdtire psihica a pacientului
- aritmii cardiace
- ascensiuni ale tensiunii arteriale
- tehnica defectuoasd
- hemoragii( cAnd se punctioneazdvase sanguine voluminoase
- bronhopneumonii de aspiralie

Biopsia faringiana
Definilie - procedeul chirurgical prin care se recolteazd un fragment dintr-un proces
tumoral situat la nivelul mucoasei faringiene sau chiar din mucoasa faringiand
susceptibild de procese patologice.
Scopul - determinarea structurii histo- patologice la nivelul procesului patologic
evidenliat (tumor6, mucoasl inflamatd)
Examenul biopsic este foarte utilizatin O.R.L. Procedeele tehnice indintate de
investigalie a multiplelor cavitdli anatomice aflate in sfera O.R.L ne dau posibilitatea
prelevdrii fragmentelor de fesut in stadii incipiente ale bolii ceea ce permite qi ini]ierea
unui tratament timpuriu.
Recoltarea biopsiei este obligatorie in toate cazurile, in care leziunile prezintd cea mai
mici suspiciune de proces tumoral.
Pregdtirea : -materiale - de proteclie (mascd, qort, mdnuEi)
sterile -apls6tor de limb[
- pense de recoltare ( Chetellier laringiene)
- oglinzi laringiene si de rinofaringe
- comprese
- specul nazal
- sond[ Nelaton
- pense Pean
- recipient de recoltare
nesterile - tavi!6 renal[
- lampd de spirt
- brichet[
pacient - psihicd-se anunt[ si se explic[ tehnica( importan{a,
beneficii, accidente gi incidente)
-fizicd-se anun{d s5 nu m[ndnce qi sd nu bea ap6
- se efectue azd toalata cavitd{ii bucale
- se ageazd pacientul pe scaun
Execufia - Biopsia din - rinofaringe
- orofaringe
- hipofaringe
Biopsia din rinofaringe
- pacient in pozifie qezdndd pe scaunul de consultalie
- un ajutor in dreapta pacientului menline capul pacientului in pozilie verticald
- un ajutor in st0nga pacientului iwnilneazd instrumentele
- medicul in fafa pacientului preleveazdbiopsia
* se efectueazd anestezialocald prin pulverizalie cu lidocain[ l|Yo nazal, apoi 9i in
cavitatea bucal6 incepdnd de la arcada dentari pdnd Ia orofaringe gi insistdnd retrovelar
- cu aiutorul speculului nazal se introduce o sondd Nelaton pe fosa nazald dreapt[
extrdgdndu-se capitul distal prin orofaringe cu ajutorul unei pense Pean, apoi capf,tul
distal se prinde de cel proximal
- se procedeazd identic controlateral

ajutorul din dreapta menJine in tensiune sondele Nelaton, cu m6na stdng6, iar cu cea
dreaptd introduce ap6sdtorulde limba dorsolingual si menline cavitatea bucala deschisd
- medicul se ajutl de oglinda de rinofaringe (in prealabil incdlzitd) pentru
vizualizareazonei de biopsiat, prin introducerea acesteia retrovelar si dupa locahzarea
leziunii, cu mdna dreaptd se introduce pensa Chetellier in cavum si se preleveazdun
fragment de {esut
- prelevarea se efectueazd din margine pentru a evita zonele de necrozl care de
regul[ sunt in centrul leziunii si pot da reztitate histo-patologice eronate
fragmentul recoltat se introduce in recipientul cu recoltare in care exista formol sau
alcool de 90"
- se etichetezd recipientul si se completeaz un bilet de trimitere cuprinzand: numele si
prenumele pacientului, vdrstd sex , Clinica unde s-a efectuat recoltarea, numele celui care
a efectuat biopsia, diagnosticul prezumtiv, tipul de investigatie cerut, data si ora recoltrii
- pacientul nu mdn6nca si nu bea l-2 ote dupa proceduri
Biopsia din orofaringe
- pacient in pozilie gezAnd6 pe scaunul de consultalie
- un ajutor in dreapta pacientului men{ine capul pacientului in pozilie verticalS
- un ajutor in stAnga pacientului inmOneaz[ instrumentele
- medicul in fata pacientului preleveazd biopsia
- se efectue aza anestezia locald prin pulverrzalie ct lidocaina l0o/o in cavitatea bucala
de la arcada dentard si p0n[ la istmul orofaringian
- medicul in fala pacientului cu mdna stAngd tine apdsdtorul de limb[ dorsolingual
exprimdnd regiunea orofaringiand iar cu m6na dreaptl cu ajutorul unei pense in cupf,
pr"l"r"uru u, f.ug.nt de lesut din regiunea suspect[ de transformare tumorald (
iegiunea suspectd poate fi: polul superior amigdalian, polul inferior amingdalian, pilierii
o,rligduli.ni, vilul palatin, lueta, mucoasa peretelui posterior al faringelui)
- testul reooltat se introduce in rccipientul cu conservant
- se efectue azd etichetarea produsului : numele si prenumele pacientului, v6rst6, sex,
data biopsiei, ora biopsiei, numele medicului care arecoltat biopsia, diagnosticul
prezumtiv, clinica unde s-a efectuat biopsia, denumirea invrestigaliei cerute
- pacientul nu mdndnca si nu bea l-2 ore dupa intervenlie
- pacientul poate efectua gargardcu apa oxigenat[ in dilu]ie pentru controlul
hemostazei
Biopsia din hipofaringe
- pacient in pozilie sez0ndd pe scaunul de consultalie
- un ajutor in dreapta pacientului menline capul pacientului in pozilie vertical[
- un ajutor in stinga pacientului inmdneazd instrumentele
- medicul in fala pacientului pteleveazdbiopsia
- se efectue azd inestezia locala prin pulverizalie ot lidocaina 10%o incep6nd de la
arcadadentar[ pfind la istmul orofaringian, apoi se pulver\zeazd in jos sprebaza limbii 9i

vestibulul laringian
- ajutorul din dreapta pacientului menline exteriorizatd cu o compresa limba
pacientului care st6 cu cavitatea bucala larg deschisd
medicul {ine in m6na stingd oglinda laringianl in prealabil incdlzitd ( pentru a nu
se aburi) si cu fala ogindat[ in jos, vizualizeazd hipofaringele cu leziunea de explorat, iar
cu mdna st6ngd (in care {ine pensa laringiana) preleveazdun fragment de {esut tumoral

*;

{
se introduce in recipienful cu conservant
- se etichetezd piesa recoltatI: numele si prenumele pacienfului, v6rst6, , sex, data
biopsie, ora biopsiei, numele medicului care arecoltat biopsia, diagnosticul prezumtiv,
clinica unde s-a efectuat biopsia, denumirea investigatiei cerute
- pacientul nu mdnfinc6 si nu bea 1-2 ore dup6 intervenJie...

: fragmentul recoltat

-poate efectua gargard cu apa oxigenat[ in dilu]ie pentru controlul hemostazei

- de reguld hemostaza este spontan6 si sdngerarea este minim6
Incidente si accidente in timpul efectu5rii biopsiei faringiene
- anestezie insuficientd
- pacient necooperant
- iritmii, lipotimii ascensiunii ale tensiunii arteriale

- hemoragii
- aspirarea de corpi stdini(fragmente rupte din pens6, etc.)

't

*
INSTILATIILE LARINGIENE

Definilie - tehnica prin care se aplicS solulii sub form[ de picdturi pe suprafa]a cotzilor
vocale in scop therapeutic sau anestezic
Manevra se efectueazl cu ajutorul seringii laringiene care are ataqat6 o canul[ curbi
special[ pentru a se adapta regiunii bazei de limbl
Indicalii- laringitele cornice
- pareze miogene funclionale
- procese degenerative ale epiteliului corzilor vocale (pahidermite, leucoplazii)
- terapia locala dupa microchirurgia corzilor vocale
- consolidarea anesteziei locale in vederea prelevarii de biopsii de pe corzile
vocale sau in vederea efectuarii de mici interven{ii chirurgicale ( abla}ia de
polipi, papiloame etc. )
Materiale necesare - nesterile- oginda frontald
- tavila renald
- spirtiera

sterile -magti, m[nuqi, sering6 laringiana, canula de instila]ie laringiana,

comprese, oglinda de laringoscopie indirectS, solulii medicamentoase (
solulie Lugol, ulei mentolat l-2Yo, ulei gomenolat 5%o, ulei eucaliptolat2-

3%)
Preg6tirea pacientului - psihica - se anuntE qi se explica tehnica ( importanld, beneficii,
accidente qi incidente )
- fizica- igiena cavitalii bucale
Tehnica instilaliei laringiene :
- pacientul se afld in pozilie sezanda pe scaunul de consultalie
- un ajutor in dreapta pacientului menline cu o compresa limba pacientului
exteriorizata
- un ajutor in st6nga pacientului irundneaza instrumentele
- medicul se afla in fala pacientului tindnd in m6na stAng[ oglinda laringianS
qi in m6na dreapt[ seringa laringiand in care se afl[ solutia de instilat qi la
care este atagat[ canula de instila{ii laringiene (canula de instila}ii laringiene
prezintd o curburd care se adapteazd curburii bazei de limb[)
- cu oglinda laringianl (in prealabilincdzitd,laflacdra spirtierei ) se
v izualizeaz6 endolaringele. DupI evidenlierea corzilor vocale, cu m6na
dreapt5, medicul, introduce canula de instilaJii atagat[ la seringa laringiani,
astfel incdt vdrful acesteia s6 ajungd deasupra corzilor vocale.In acest
moment pacientul este invitat sd prontlr{e vocala " i" lung in timp ce se
instileazi solu{ia medicamentoas[ pe suprafala corzilor vocale aflate in

vibralie
reuqita tehnicii este marcat6 de un acces violent de tuse
manevra se Poate rePeat de 2-3 ori

Incidente , accidente:
- pacient necooPerant, agitate

a
lipotimii
aritmii cardiace sat/ gi oscilatii ale valorilor tensiunii arteriale
eqecul mirnevrei cu pltrunderea solutiei de instilat in faringe gi nu pe
suprafa[a corzilor vocale (pacientul nu prezintl tuse ci reflex de deglutilie )
rdnirea mucoasei laringiene cu sAngerdri secundare
aspirarea de corpi strlini (fragmente din instrumentele cu care se executd
tehnica )

_l

t
LARINGOSCOPIA DIRECTA $I LARINGOSCOPIA SUSPENDATA
laringoscopia directa este metoda cu ajutorul cdreia putem observa direct
aspectele cavitalii laringiene.
-tehnica laringoscopiei directe a fost imaginata de Kirstein in 1895 care a numit-o
autoscopie ( deoarece se vede ins[gi cavitatea laringelui )
- laringoscopia directd a mai fost denumitl qi ortolaringoscopie, deoarece arat[ laringele
in pozilie normal[ qi nu prin imagini reflectate.
- liringologi care au adus imbundtdliri tehnicii au fost : Killian, Bruning, Jackson,
Hasslinger
- axul cavitAfli bucale formeazdun unghi cu cel al conductului laringotraheal pentru a
realize o continuitate lineara, trebuie comprimatd puternic baza limbii, astfel ca cele doua
cavitAfl sI fie dispuse in acelagi ax, in timp ce se impriml capului o pozilie de
hiperextensie fo4atd
- ientru laringoscopia direct[ se folosegte laringoscopul care este un tub - spatuld care
are un mdner qi un system de iluminare proximald cu fibrd optic[ sau lumina rece
- laringoscoapele cu lumind distald au dezavantajul c[ se acoper[ cu secre]ii qi de aceea
au ieqit din uz
Indica{ii - extrac}ia de corpi stdini
- prelevarea de fragmente de {esut pentru biopsie
- extirparea fumorilor
- mici interventii chirurgicale
- in urgenJd pentru inl6turarea asfixiei (stenoze laringiene)
- scop exploratory (acolo unde laringoscopia indirecti nu permite o btrn6

Defini{ie

vizualizare)
copii la care nu se poate efectua laringoscopia indirectd
Contraindicalii - stenozele accentuate ale laringelui
- insuficienfecardiacedecompensate
- hipertensiunea artetialamaligna

anevrisme ale aortei

Materiale necesare: -c6mpuri sterile , t[vifd renal6, comprese

- laringoscopul, aspirator, pense de diferite forme qi mlrimi ( in funclie de
indicalia laringoscopiei ), recipiente de recoltare a biopsiei, foarfece de
microchirurgie laringian[, spatula
Preg6tirea pacientului - psihicd -se anunti qi se explicd tehnica ( importanf6, beneficii,
accidente gi incidente )
- fizicd- pacientul sd nu fi consumat alimente ( solide sau lichide ) cu igiena
riguroasd a cavatdlii bucale iar dacaeste purt6tor de protezf, dentard aceasta
se scoate inainte de executarea tehnicii
Anestezia - fie anestezie locall prin pulverizalie cu lidocaind 10% poten{ati de
preanestezie cu luminal sau fenobarbital
fie anestezie generalI cu intubalie orotraheal[
Tehnica laringoscopiei directe :
- pozitriabolnavului este culcat, in decubit dorsal, ajungdnd cu mijlocul
omoplalilor, la marginea mesei

{
-un ajutor mentine capul bolnavului cu mAna sa dreaptd trecutd pe sub gdtul lui, iar cu
mdna st6ngd men{ine extremitatea cefalicS. Cu aceast[ mdnd imprimd capului miqc[ri de
ridicare, de deflectare sau de lateralitate, dupd cum ii sunt cerute de cdtre examinator
- un alt ajutor apas[ omopla]ii

- un al treilea ajutor fxeazd mdinile qi genunchii bolnavului

- dacd eventual bolnavul poartd o protezddentard mobild, aceasta va fi scoasd in prealabil
- pacientul deschide larg gura, iar medicul indepdrteazS in sus cu indexul m6inii st6ngi
buzele qi incisivii superiori
- introducerea laringoscopului se poate face pe linia mediand sau pe partea lateralE a

limbii

epiglotei. Epiglota este incdlecati cu

vdrful tubului care este impins prin alunecare 1-1,5 cm pe suprafafa ei posterioar6, in
acest moment, aplsdnd puternic asupra epiglotei gi impingdndbaza limbii inainte se
observd proieminen{ele simetrice ale aritenoizilor gi migcdrile lor de aropiere 9i
indepdrtare in timpul respirafiei. Accentudnd presiunea pe epiglotS, apare imaginea
- cdnd se ajunge

labazalimbii

se vede marginea

laringelui in intregime
- p.rtg a se examina mai atent unul din pereJii laterali sau ventriculul Morgagni, se
introduce tubul in direc{ie oblicd sprijinindu-l in comisura bucal[ a pdrtii opuse celei pe
care dorim s-o examindm
- pentru controlul spafului subglotic se introduce vdrful tubului intre corzile vocale qi se
apasa pe coarda vocal[ opusd leziunii subglotice pe care dorim s-o examinim
-ia patienlii cu gfltul scurt qi musculatur[ puternici, inspectarea comisurii anterioare este
foarte dificil[
- la copii mici examenul este ingreunat de dimensiunile reduse ale laringelui, de
contrailiile spasmodice ale musculaturii faringolaringiene, de secrefiile abundente qi de
faptul cd v6rful laringoscopului poate aluneca cu uqurin!6 in hipofaringe
- pentru a efectua un examen correct, trebuie s[ existe o echip6 ajut[toare bine instruiti,
un instrumentar bun gi aspiraJie continul
- pentru eventualele incidente ce pot apdreain timpul examenului este necesar de a avea
la indemand oxigen gi un aparat de reanimare precum gi instrumentar de traheotomie
dinainte pregdtit
- pentru a putea executa intervenlii endolaringiene care necesit[ un timp mai indelungat
s-a imaginat laringoscopia suspendatI. Dupd introducerea laringoscopului acesta se
frxezd,prin contrapresiune pe torace. Acest lucru permite ca medicul sd aib6 ambele mAini
libere pentru manevrele necesare
Incidente, accidente: - avulsia sau ruperea incisivilor
- lezarca buzei suPerioare
- lezareamucoasei delabazalimbii, epiglotei qi hipofaringelui
- tulbur[ri asfixice
- sincope respiratorii sau cardiace

u
EXAMENUL FUNCTIONAL AL AUZULUI

Analizatorul acustic este un transformator al energiei sonore in excitatie nervoasa care,

la nivelul scoartei cerebrale, realizeaza senzatiaAonora'
Hipoacuzia de transmisie ( sau de conducere)

apare atunci cand sunt afectate primele doua segmente ale analizatorului auditiv:
urechea externa si urechea medie,
acest tip de hipoacuzie intereseaza zona frecventelor joase ( grave)

Hipoacuzia de percePtive

apare atunci cand este afectata urechea interna sau structurile nervoase ale
analizatorului auditiv
acest tip de hipoacuzie intereseaza zona frecventelor acute ( inalte)

Hipoacuzia mixta

cand sunt afectate portiuni, atat ale aparatului de transmisie cat si ale celui de
PercePtive

sunt interesate atat frecventele grave cat si cele acute

caile de conducere ale sunetului sunt: aeriana (cA) si osoasa (co)

precum si
Examenul functiei auditive se face cu scopul de a stabili capacitatea sociala a auzului,
sediul topografic al leziunii.
Examenul functiei auditive se efectueaza prin trei procedur:f:

acumetria fonica
-/
acumetria instrumentalotr
acumetriaradioelectrica

Acumetria fonica

consta in examinarea functiei auditive cu vocea vorbita

vocea utilizata este: soptita, de conversatie si strigata
de regula se foloseste doar vocea soptita celelalte fiind necesare daca hipoacuzia
este profunda

Se pronunta - cifre cu

tonalitate

grava 1 (unu), 9 (noua)

- acuta 3 (trei), 6 (sase),7 (saPte)

- mixta 8 ( opt), 5 ( cinci), 10 ( zece)

t
- cuvinte cu tonalitate

grava : mar, rau, roua

acuta : titi, bibi, gigi

mixta : muc, mac, ban, bar

Tehnica: - distanta dintre examinator si examinat = minim 6 m

camera sPatioasa si linistita

in pozitie sezanda cu urechea de explorat spre examinator, ochii
examinatul

:-

inchisi si excluderea celeilalte urechi

miscari)

"-"'''"""''-

-olilill:

( prin apasarea tragusului

IiiJifi".ffi:

Wflr'tr

imprimandu-se

fo*

6il

Notarea se face : US = 6 m, US = 3 m, US = 2 m etc

Acumetria instrumentala

ajutorul diapazoanelor
se efectueaza o examinare cantitativa care se refera
diapazoanelor
cu ajutorul
numai la durata de percepere si nu la distanta la care acestea potfiauzite
se efectueaza cu

de otel in forma de U prevazut cu un maner. Prin lovire acesta produce

sunetul pentru care a fost construiut. ln practica sunt intrebuintate trei diapazoane de tonalitati
diferite care sunt cuprinse in zona de conversatie a vocii omenesti.
Diapazonul

* instrument

- diapazoanele cel mai frecvent folosite sunt:

- diaPazon grav ( 128 dv)
- diaPazon mediu ( 512 dv)
- diaPazon acut ( 2048 dv)

Probele cu diapazoane sunt : proba Weber

proba Schwabach
Proba Bing

proba Rinee
( Bonnier, Gelle)

Proba Weber- se foloseste diapazonul

--<

na sau{Y$d

- diapazonul in vibratie se aseaza pe vertexul persoanei de examinat

iltfu-

*
Rezultate

sunetul ramane localizat in vertex si se noteaza Weber : egal, difuz, indifferent

acest lucru se intampla in: integritatea functionala bilateral

afectare bilateral de acelasi grad

sunetul se lateralizeaza la urechea bolnava in surditate de transmisie

sunetul se lateralize aza laE$ftmeva cand ambele urechi medii sau externe sunt
afectate
sunetul se lateralizeazala urechea sanatoasa sau mai putin bolnava - surditate de
percePtive

Explicatia- prin teoria" scurgerii sunetelor"

pe calea urechii
Sunetul transmis la urechea intern ape cale osoasa continua sa se exteriorizeze
(cerumen,
medii si a conductului auditiv extern. ln caz ca sunetul intalneste in cale un obstacol
inflamatie, distructia osisoarelor ) el nu se mai poate exteriorize si se intoarce spre cohlee
intarind auditia

este raportul intre durata auditiei pe cale aeriana si pe calea osoasa

+ryS
-

diapazonul de i.28 dv in vibratie se aseaza

Tehnica
inregistreaza momentul cand nu mai este auzit

p" prn.tr(a{ antralrastoidian si se

apoi diapazonul este trecut cu bratele in jos in fata conductului auditiv extern la
cm distanta si se noteaza cat mai este auzit
durata in secunde pe cSle aeri@se imparte la dulr-ata in sq-cgqgLe pe qdry:
( lN MOD NORMAL CA ESTE DUBLA FATA DE CO)

Raportul este CA

=44' Z

co 20" L

=RINNE POZITIV

=2

( NORMAL)

ln surditatea - de transmisie - Rinne este negative ( CA este scazuta si CO este crescuta)

cA =20 1

co

402

-deperceptie_RinneestetotpozitivdarprescurtatCA=10=1

co

10

Acumetria radioelectrica

Audiometria - Audiometria electrica este un procedeu perfectionat de investigare

functiei auditive, stabilind pierderile auditive in raport cu vibratiile acustice.

l"

{
Tipurile de audiometrie:

L.
Z.
3.

4.

Audiometria tonala - se inregistreaza limitele campului auditiv pentru sunetele pure pe

un grafic
Audiometria tonala liminara - cerceteaza pragul minim al auditiei sunetelor pure
Audiometria supraliminara - cerceteaza distorsiunile senzatiilor auditive
Audiometria vocala - inregistreaza gradul de inteligibilitate a limbajului'

Aceste metode sunt subiective

- se bazeaza

pe raspunsurile bolnavului.

Audiometria tonala - consta in metoda de inregistrare grafica a auzului sub forma audiogramei
(sunt reprezentate tonurile cu intensitatile percepute)

\-/

Audiograma

tonurile - reprezentate grafic prin frecvente

intesitatea- masurata in decibeli (dB- a zecea parte din Bell)

grafic are

- intensitatea
- tonalitatea

(dB) pe ordonata

(Hz) Pe abscisa

- este formata din doua curbe

CA curba aeriana ( se noteaza cu X)

co curba osoasa

(,. nd<oXi e{

rau

t)

o{

{
Spalatura auriculara
Definitie
Scop

spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui current de lichid'

- therapeutic -

indepartarea secretiilor ( puroi, cerumen)

lndepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau

voluntary
tratamentul otitelor cornice
Pregatiri

- material - de protectie - sorturi de cauciuc

musama, prosoP, aleza

sterile

- seringa GuYon, vata

- lichid de sPalatura la 37oC
- solutie medicamentoasa Precisa
- solutie de bicarbonat de sodium L%

- nesterile -

masa tratament
- tavita renala

- scaun

- pacient

- psihic * se anunta pacientul

- i se explica scoPultehnicii

-fizic- pentru spalatura depozitelor de cerumen cu 24 ore inainte se

instileaza in conductul auditiv extern de trei ori pe zi solutie de bicarbonate de sodium in
glicerina 1/20

-pentru dop epidermic- se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de

vaselina

- pentru corpi staini hidrofili (boabe de legume, cereal se instileaza

a./

alcool

-pentru insect vii se instileaza ulei o"

rrr"kfa {^ooncu

alcooll

-tehnica: - pacientul se aseaza pe scaun

-asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc
- se verifica temperature lichidului si se incearca seringa Gyon

0A

{
-pacientul deschide gura ( conductul se largeste)
- trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu stanga, iar cu mana dreapta se

injecteaza lichid de spalatura spre peretele posterosuperior

-operatia se repeat pana cand evacuarea conductului auditiv extern este
comPlete
- se usuca conductul auditiv extern prin tamponare

- medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie

- se introduce un tampon de vata in conductul auditiv extern

t\-z

- se aseaza pacientul in decubit dorsal

!/2 -L ora

- se examineaza lichidul de spalatura

(corp strain extras)

Notarea in foaia de observatie- se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii
(presiune de instilare
Accidente: -varsaturi,vertij, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului
prea mare sau temperature maresau mica)

oL+.

limbii
se incarcl pe tub (tubul trece
aceasta
epiglota
tubului
arare
lumenul
in
cdnd

cobordnd in lumen apare peretele posterior al hipofaringelui, iar anterior

comisura posterioar[ a corzilor vocale cu cei doi aritenoizi
extremitatea tubului progreseazd sub aritenoizii pe care-i impinge u$or

se impinge ugor inainte deprimAnd baza

sub epiglota )

anterior
progreseazd, tubul intAlnegte o rezisten{i mai mare, creatd anterior de
cricoid qi posterior de coloana cervical[, iar lateral de musculatura

cu cit

cricof,aringiand
rezisten{a gurii de esofag se invinge printr-o presiune continud qi bldnd[ p6nd
c6nd aceasta cedeazd
dup[ depdgirea gurii esofagului progresarea tubului se face cu uqurinfd intr-o
cavitate real6, menfindnd tubul in ax
in extremitatea superioard a toracelui, capul pacientului se ridic[ ugor pentru
c6 esofagul are diieclie antero-posterioari pdni la strdmtoarea bronho-aorticd
ulterior capul coboard pentru cd esofagul are tendin{a de a migra anterior 9i

spre stdnga
Pe toatd lungimea esofagului, tubul progresez6 imprim6nd migcdri de dute- vino
qi migcdnd capul bolnavului in dreapta qi in st8nga pentru a descoperi detalii in
pere{ii esofagului
Examenul se completeazd cuaspiralii de secrelii
Mucoasa trebuie s[ fie neted6, umed6, colorati roz cu pliuri longitudinale
Extragerea tubului se face cu grij6, sub controlul vederii, imprimAnd manevre
inverse f4a de cele de la introducere qi examindnd in continuare perelii

esofagului
lncidente , accidente:

anestezice

sedare incomPletd

- incompatibilitAfl la substanfele anestezice

- supradozaj de substanfe injectate intravenous
accidente de pozilie - imobilizarea insuficientd a copiilor
- deflectarea incompletd a capului tubul in peretele

posterior al esofagului

- deflectareaprea accentuatd a capului tubul in peretele

anterior al esofagului
- neridicarea suficient[ a gAtului
- cobordrea insuficientd a toracelui qi capului in
examinarea l/3 inferioari
manevre vicioase ale tubului- lezarea peretelui posterior a oro

hipofaringelui

piriforme care pot ftlezate

luxarea aritenoidului

qi

- migrarea laterald a tubului spre sinusurile

- ridicarea prea precoce 9i forfat6 a tubului cu

- progresarea fo4atd a tubului in afara lumenului

put0nd duce la o perfora[ie

complicatii tardive - periesofagite

- celulite cervicale
- perforalii hipofaringiene
- mediastinite
- abeese pleurale qi pulmonare
- traumatismul mucoasei cu spasm secundar
- paralizie recurenlial[

ingrij ire postoperatorie

'repaos lapat
- alimantafie hidric[ 12-24 orc
- spitalizare 24 ore
- tratament antisPastic general
- dezinfectie bucald
- sedative

{
sub controlul vederii pAn6 in zona laringiani de unde prinde in
cupe un fragment de jesut patologic
- dac6 nu se extrag fragmente sufficient de mari pe aceastl cale,
manevra se repetl sau se va preleva biopsia folosind
laringoscopia direct6 qi pense muqcltoare puternice ce pot
pdtrunde in {esuturile dure
- fragmentele recoltate se introduc intr-un recipient cu formol, se
eticheteazi gi se trimit in serviciul de anatomie patologicd
Biopsia laringiand rin laringoscopie direct[:
- de regul6 se foloseqte anestezia generalS
- se poate folosi qi laringoscopia directi in suspensie
- in acest mod se pot excizafragmente qi din sinusul Morgagni
sau spaliul subglotic, mai pulin accesibile in laringoscopia
indirect[
Exist6 situatii in care deoarece tumora este voluminoasd qi determinS insuficien[[
respiratorie este necesard efectuarea in prealabil a traheotomiei 9i abia dupd aceea s5 se
preleveze biopsie
Incidente, accidente:
- aritmii cardiace
- lipotimii
- ascensiuni tensionale
- anestezie local[ cu instalare tardivi

anxietate

asfixie- prin decompensare in cazul tumorilor laringiene

voluminoase
hemoragii locale ( de obicei rare )