Sunteți pe pagina 1din 3

Iliada

de Homer
Opera literara “Iliada” de Homer este impartita in sapte mari capitole dupa
cum urmeaza:

I. “Marul de aur” este capitolul care deschide calea. Ne este prezentat


mai intai de toate locul in care se desfasoara actiunea, in palatul de clestar al lui
Jupiter-Zeus, ce salasluia in muntele Olimp. Aici au dat zeii intr-o seara o
petrecere de proportii. Marea lor greseala a fost insa faptul ca nu au invitat-o si
pe Eris, zeita discordiei. Ea a dorit din aceasta cauza sa se razbune si in miezul
petrecerii a deschis usile cu zgomot si a aruncat la picioarele zeitelor un mar de
aur, precizand ca el este destinat celei mai frunoase dintre ele.

Dupa mult timp in care nimeni nu a revendicat marul, a venit la Zeus, fiica
sa Venus-Afrodita, urmata de Atena (zeita intelepciunii si fiica lui Zeus) si Hera
(sotia lui Zeus). Nestiind pe care sa o aleaga, le-a sfatuit sa gaseasca un muritor
drept judecator.

Afrodita a fost cea care l-a gasit pe Paris, frumosul arcas si i-a promis ca ii
va darui dragostea celei mai frumoase muritoare, a Elenei. Zeita a primit marul
de aur si cu ajutorul fiului sau, Cupidon i-a facut pe Paris si pe Elena sa se
indragosteasca nebuneste unul de altul. Din pacate Elena era casatorita cu
Menelaos, iar la nunta acestora s-a facut un legamant: daca cineva va indrazni sa
o ia pe Elena de langa Menelaos, toti pretendentii pe care i-a avut mireasa inainte
de nunta se vor ridica la lupta . Toate acestea s-au intamplat sub atenta dirijare a
zeitei Hera.

II. Al doilea capitol se numeste “Mania lui Achile” si aici este povestit
cum Hriseida a ajuns pe mainile lui Agamemnon. La rugamintile si lacrimile
tatalui ei, Apolon a inceput sa arunce cu sageti otravite ce aduceau ciuma in
randul aheilor. Agamemnon a trimis tatalui ei pe Hriseida la indemnul lui Achile,
luand-o in schimb pe iubita lui, Briseida. Maniat de atitudinea acestuia, Achile i-a
cerut mamei lui, Tetis, sa-i impiedice pe ahei sa mai castige vreo batalie atat timp
cat el va fi plecat.

In ciuda impotrivirii sotiei lui, Zeus a acceptat propunerea lui Tetis si i-a
indemnat prin siretlicuri pe ahei sa atace Troia.

Ajunsi acolo, au hotarat ca Menelaos sa se lupte cu Paris pentru a hotari


tabara invingatoare. Paris este ranit si dispare, iar lupta continua intre locuitorii
Troiei si ahei. Se amesteca si zeii, fiecare tinand partea uneia din tabere. In final,
Marte este ranit si fuge la Zeus, care il mustra.

III. Razboiul continua si in cel de-al treilea capitol, “Andromaca si


Hector”, numai ca de aceasta data majoritatea zeilor parasesc parasesc campul
de batalie la porunca lui Zeus.

Troienii incearca sa o induplece pe Minerva cu daruri, cerandu-i pacea, insa


aceasta este mult prea manioasa pentru a le asculta rugamintile. Astfel Paris si
fratele sau Hector se decid sa se intoarca la lupta, dar nu inainte ca Hector sa-si
revada sotia si fiul si sa-i imbarbateze. Revenirea celor doi in randurile lupatorilor
i-a insufletit pe troieni sa lupte cu mai mult curaj. In timpul acesta Apolon si
Minerva au cazut la invoiala ca fiecare sa isi sfatuiasca protejatii sa convoace o
infruntare intre Hector si un alt viteaz din randul grecilor. Acesta s-a dovedit a fi
Aiax. Lupta a fost intrerupta de caderea noptii, neavand niciun invingator.

In aceasta noapte, Agamemnon realizeaza faptul ca are nevoie de Achile si


ii trimite pe trei dintre cei mai apropiati prieteni ai voinicului, sa-l roage sa se
intoarca. Achile refuza sa lupte pentru o cauza ce nu-i apartine, iar cei trei viteji
se intorc la corabii intristati.

IV. In al patrulea capitol, “Foc la corabii”, impinsi de zeita discordiei, aheii


se napustesc asupra troienilor. Acestia din urma, in schimb, reusesc ca ucida
multi dintre ahei si sa le raneasca cei mai puternici luptatori, dupa care cu
ajutorul lui Jupiter, darama o portiune din zidul lor de apararesi navalesc spre
corabii, cu Hector in frunte. Vazand ca situatia se inrautateste, batranul Nestor il
trimite pe Patrocle la Achile sa il roage sa vina la lupta sau sa-i dea lui armura si
caii, pentru a-i inspaimanta pe troieni.

Hector reuseste sa-i rupa spada lui Aiax si sa dea foc unei corabii.

Patrocle se intoarce imbracat cu hainele lui Achile si este ucis in


confruntarea cu Hector. Primind vestea mortii prietenului sau, Achile doreste sa-l
razbune chiar cu pretul vietii. Astfel o trimite pe mama lui la zeul Vulcan sa-i
faureasca arme si armura.

Hector nu ia seama la sfaturile varului sau, Polidamos si ramane pe campie


impreuna cu jumatate din armata in asteptarea lui Achile.

V. Capitolul cinci, “Impacarea lui Achile”, infatiseaza stradania pe care o


depune zeul Vulcan in faurirea armelor lui Achile. Ele erau din aur, argint si placi
groase de arama, iar scutul sculptat cu maiestrie, reprezenta taramul muritorilor
cu indeletnicirile lor zilnice.

Odata intrat in posesia armelor si a scutului, Achile porni in cautarea lui


Hector. In drumul lui ii omori pe toti troienii pe care ii intalni.

Pacalit de zeul Soare, se indeparteaza de cetate si desi Hector ar fi putut sa


se ascunda, el decide sa-l astepte cu vitejie in fata cetatii.

VI. Capitolul sase, “Moartea lui Hector”, aduce cu sine lupta dintre
Hector si Achile, din care semizeul Achile iese invingator. El decide in furia sa sa-l
lege pe Hector de picioare la trasura si sa-l tarasca prin tarana in jurul cetatii
Troiei.

Trei zile au incetat lupta aheii pentru inmormantarea lui Patrocle. In groapa
lui nu au intrat doar oasele si cenusa lui ci si jertfa in aur si vieti. Doisprezece
tineri troieni au fost arsi si s-au alaturat lui in negura mortii.

Timp de douasprezece zile Achile a continuat sa tarasca trupul dusmanului


sau prin tarana. Acest procedeu barbar a luat sfarsit atunci cand tatal lui Hector,
Priam a cazut la piciarele lui Achile si l-a implorat sa-i inapoieze fiul. Miscat de
gestul regelui, Achile, a spalat trupul dusmanului sau de sange si de colb si l-a
inapoiat poporului sau. Astfel a observat ca trupul era intact, ca si cum ar fi murit
atunci, neatins de umflaturi, vanatai sau putreziciune. De aici a tras concluzia ca
era protejat de un zeu.

In aceeasi noapte i-a fagaduit regelui ca timp de doisprezece zile cat va


dura inmormantarea, aheii vor sta de o parte.

VII. Opera literara se incheie cu “Ultimele zile ale Troiei” in care lupta
dintre troieni si ahei continua. Achile ii mai ucide pe cativa dintre troieni si ajunge
si la Paris. Acesta indrumat de zeul Apolon arunca o sageata otravita fix in
calcaiul lui Achile, ucigandu-l. Mama lui Achile l-a scaldat cand era mic in apele
Stixului, raul infernului, pentru a-l face de neatins. Totusi, ea l-a tinut de un calcai,
acesta ramanand punctul sau slab.

Aiax si Ulise s-au luptat pentru armele lui Achile, iar Ulise a castigat.
Neputand accepta infrangerea, sau simtindu-se nedreptatit, Aiax s-a injunghiat cu
sabia.

Desi soarta parea sa-si intoarca fata spre troieni, moartea veni s-al ia pe
Paris, cu o sageata otravita. Astfel fratele sau Deifob a luat-o in casatorie pe
vaduva Elena.

Cei zece ani erau aproape de implinire si nici Troia nici cei din randul
aheilor nu au cazut din pricina cruntului razboi. Totusi sangele curgea in valuri,
jertfa crunta a zeului Marte, de-o parte si de alta a maretelor ziduri cu fruntea
infipta in cer.