Sunteți pe pagina 1din 489

/.

N. IORGA

ISTORIA
BISCRICII
ROMANOTI
SI A

VICTII ROLIGIOASE
jS ROMANILOR .
:

,w
r4q.
7,4,7elp
.

EDITIA a II-a

,e

REVAZUTA SI ADAUGITA
-

.1?

Vol. II.

EDITURA
MINISTERULUI CULTELOR SI INSTRUCTIUNII PUBLICE
BLICUREgI st 1932
www.dacoromanica.ro

ISTORIA
BISERICII ROMANESTI
VOL. ll.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

ISTORIA
MERU ROMANESTI
SI A

VIETII BELIGIOASE A ROMANILOR


EDITIA a Il-a
revAzut

aclAugitA

Vol. II.

BLICURE5TI

EDITURA MINISTERIULUI DE CULTE


1930.

www.dacoromanica.ro

Cateva iscalituri inedite de arhierei din

veacul al XVIII-lea.

Jc

17E7

e-,

Ccref

GHEDEON, EPISCOP DE ROMAN

(Ghedeon, episcop Romanschii" ; 1734).

f4

f Tr 11

7r1

DANIIL EPISCOP DE ROMAN

(Daniil, episcop romanschii" ; 1731).

C
? 1711.0:
GHEDEON, EPISCOP DE FILTI

(Ghedeon, episcop husschii" ; 1731).

7
NEOFIT I-IU, MITROPOLIT MUNTEAN

(Neofit Mltropolitul Ungrovlahii").

www.dacoromanica.ro

ANTON1E, nuTROPOLIT AL 4OLDOVE1

Antonle Mitropolit Sueavschii").

..

rnrf
c.77rrcjd

77-cf/c l'

.,,exf

GHEDEON, IsIITROPOLIT AL MOLDOVEI ( Ghedeon, Mitropolit Moldovlahii").

MISAIL, EPISCOP DE RADAUTI

(nMisail episco Rad." ; 1733).

www.dacoromanica.ro

CARTEA III-a

EPOCA ROMANEASCA.
CO:

www.dacoromanica.ro

PARTEA Ia.

LUPTA PENTRU DESAVARSIREA


UNIRII ROMANILOR DE PESTE MUNTI.

CAP. I.

Politica religioas a lui Voda-Brncoveanu si


tiptuiturile muntene din epoca sa.
Cnd, putin timp dupA soborul din Februar 1697 si urmArile lui, VIAdica ardelean Teofil muri, alegerea urmasului lui
se fAcu in conditiile obisnuite. Spre Bucurestii Mitrop6litului
plecA un tinerel cAlugAr, de neam bun, dela Ciugud, Atanasie
Anghel, care ducea cu dAnsul recomandatii puternice din
partea nobililor ardeleni, calvini, pe cari-i cAstigase cu bani.

De o plata facut in mnile lui Teodosie ca sa fie ales, nu


poate fi vorba; el dAdu dupA spusa unuia dintre negociatori,

negustorul Dindar, numai optzeci de lei ca multamit".


Alegerea se fAcu dupd datina creat pe vremea lui Serban
Cantacuzino, si, in Ianuar 1698, Atanasie era sfintit ca Mitropolit pentru Ardeal.
Data aceasta, noul VlAdicA nu primi conditii dela Guvernul

ardelean, ai egrui membri nu mai erau slobozi sA-si dea la


iveal tendintele calvinisatoare. Inva'tAturi pentru purtarea sa le

prittii el dela Bucuresti chiar.


Aici Voda-Brancoveanu, om bogat, darnic si mAndru, n'avea
o politica' religioasA asa de sigurd ca a maintasului sau,
t In recognitionem ; lorga, Sate fi preoti, p. 179, nota 2.

www.dacoromanica.ro

10

Istoria Bisericii romanesti.

II

cum, de altminterea, $i in politica propriu-zisa el se dovedise


mai $ovaitor deaf acesta, dupa stricarea bunelor legaturi
cu Dosoftei de Ierusalim. Strict ortodox fireste, fail sa aibd
fata de catolici macar acea cuttenire care deosebise pe Serban-Voda, el tiparise, pe de o parte, carti romnesti, de cuprins religios si literar, bune pentru cetirea boerilor si a
preotilor : la 1691, Radu Greceanu cla astfel la iveala o fru-

moasa carte, lucrata de dansul cu ajutorul fratelui Serban si


supt supravegherea lui Constantin Cantacuzino Stolnicul,
,,Margeiritarele" lui loan Gura-de-Aur, intaritorin sabornicestii si apostolestii a Rasarithlui Beseareci $i adevaratei pravoslavnice credinte indireptatoriu", prefacuta in lirnba tuturor

ca sa poata fie$tecare Ruman ce $i putina invatatura ar


avia, s inteleaga".

Pe de alta parte, un calugar din Iviria sau Ivir, din Iberia


Caucasului, fost rob al Turcilor, Antim, m cu deosebit simt
pentru arta in toate infatisarile ei, tiparia, intaiu, pe sama
lui, se pare ', lucrari grece$ti care dovedesc fiinta unui curent
ce ducea, nu numai la inzestrarea cu carti, pe socoteala Romanilor, a bisericilor din Rasaritul grecesc, ci si catre grecisarea Bisericii romdnesti.
Pe langa Pareneticele Impratului Vasile Macedoneanul
catre fiul sau Leon, prefacute (1691) in greceasca poporala
de Hrisant, nepotul, trimes indata, in 1692, prin Rusia, in
Apus, pentru studii, al Patriarhului de Ierusalim2, pe lnga
Manualul" lui Cariofil, care raspundea la.unele intrebari de
natura teologica ale Stolnicului ,Cantacuzino (1697), pe langa
panegiricul Sf. Constantin, alcatuit de predicatorul Curtii,
Gheorghe Maiota (1697) 8,
altele, de acela$i, in 1706-7, la
se dau in greceste, prin osteneala lui Antim,
Ramnic 4,
' CArtile poartA numai 1nsemnarea cl sant lucrate de Antim ierornonahu14. Asupra lui, v. 1st. lit. rom. in secolul al XVIII-lea. I, p. 419.
' V. cele donA lucrAri a1e[pAr. Chrys. Papadoptios si Iorga,Ist. 'Midipmelntului, pp. 46, 56 si urm.
3 Pentru Maiota, v. /st. lit. rom., II, pp, 49, 417, 429.
4 Bianu si Hodos, Bibliogralia RomtInd, I, po. 468-9, 478-9.

www.dacoromanica.ro

Politica religioasA a lui Voc1A-Brancoveanu

11

dir(i de slujbli bisericeased. Astfel e slujba Sf. Grigore Decapolitul, facuta in aceast limba de Matei al Mirelor si
cea, in legatur de zi cu aceasta, a Sf. Paraschive,
cu toate
ca in manastirea Bistritei oltene, care nu era Inchinata" si
nu adapostia calugari greci, laudele Sfantului ocrotitor fusesera cantate pang atunci in slavoneste. La Mitropolie, si nu
Inca la Snagov, altd manastire neinchinata, unde fu numit apoi
si ea egumen strainul Antim, care-si gasi indata adapostui
prielnic intre zidurile ei2, se publica la 1693 o minunata
Evanghelie greco-romaneasca, prin care putem vedea mai bine
gandurile unora dintre arhiereii pribegi si boierii de alt neam
cari incunjurau pe Brancoveanu. $1 aceasta e dupa-greciasca
ai (sic) Bisearicii oranduiala asezata", ca 9 i tiparitura mai
veche a lui Serban-Voda ; partea greceasca e menita pentrit
slujba,

iar cea romineasca numai pentru ca si in casele

voastre cu cetaniia ei adease sa va indeletniciti", scrie tipograful. Teoria lui Dosoftei al Moldovei ca Scriptura foloseste
numai daca e inteleasa, teorie primit pana la 1688 si in
Tara-Romaneasca, e inlocuita prin aceia ea palimile rele din
inima omului si numai din cetanie si din auzire s omoara".
In sfarsit, nu numai pentru Grecii de departe, ci si pentru
Romnii de aproape; se da, la 1697, Antologhiul, Sbornicul
din Snagov, care cuprinde in el tot ce trebuie pe tot anul":
slujbe la sfinti sau acolutii", Psaltirea Intreaga, Octoihul,
Orologhiul sau Ceaslovul, Penticostariul, Triodul ; volumul de

aproape o mie de pagini era tiprit cu cheltuiala unui fost


categumen al Lavrei celei Mari din Atos, Galaction Vidalis,
si ingrijit de un Panaioti din Sinope. 0 noua editie apare
la 1709. Ignatie, egumenul grec de la Nucet, da, in 1705, o
Slujba a Sf. Visarion, care se canta de sigur in biserica lui.
Si o Slujba pentru Tarnosirea bisericilor se tipari, de1 Auxentie al Sofiei, pentru a se imparti in dar arhiereilor", in
1703. S mai citam Psaltirea de Snagov din 1700.
I V. mai sus, vol. I, pp. 252-3.
2 lorga, /st. lit. rom., II, pp. 4)9-21.

www.dacoromanica.ro

12

Istoria Biserleii romAnestr.

II

Dupd imprejurarile nou din Ardeal se cla la Snagov in


greceste Marturisirea" lui Petru Movila, la care se adauge
o carticica a lui Visarion Macri despre cele trei mai mari
irtuti" (1699). Unul din ingrijitorii acestei lucrari, Sevastos
Chimenitul, publica apoi o talmacire a serbatorilor, un Heortologion" in 1701, apoi o trivatatura dogmatica a Bisericii Rsritene" (1703), tratand despre impartsenie i sfintenia Fecioarei, iar celalt, loan Comnenul, isi tipareste o
descriere a Muntelui Athos, in 1701, descriere, care, cu
Slujba Sf. Ecaterine de la .Muntele Sinai, se retipareste la
1710 1, far urmasul acestuia la Scaunul din Silistra, Atanasie,
alt gazduit al Brancoveanului, editeaza la 1710, Panoplia
dogmatica" a vechiului Imparat Alexie Comnanul. Acestea
pe langa discursurile grecesti ale fiilor Domnului, cari lauda
pe sfintii patronali ai neamului lor s.
Liturghia greco-arabtl, data $i pentru acei preoti sirieni
cari nu stiau decat greceste (1701)Ceaslovut biglot din
1702, Psaltirea araba din 1706, lucrata in Alep, Liturghia
georgiana din 1710 si Evanghelia din 1709 in aceiasi limba
se adauga la aceste lucrari, ca jertfe facute de Brancoveanu
pentru marirea numelui ski in partile Rasaritului. Sant si
lucrari de comand, care nu stau decal in legatura tipograflea cu terile noastre, ca slujba Sfintei Chiopolitis din 1702,
platita de un Grec din Chios, sau cutare cuvant despre
preotie al lui Hrisant (1702).
Ca o curiositate interesanta, ca o carte bun pentru a
invata Inca o limba straina, $i far niciun gand la intrebuin-

tarea ei practica, dadea la lumina Antim in 1698 o Oramatied slavon destul de intinsa. Cand, cu titlu si prefata rornaneasca, se publica, la 1696, Slujba slavona a Sfintilor
Constantin si Elena, se spune ca s'a %cut slavoneste, nefiind la izvoadele grecesti". Un Ceastov apare la 1703:
Numai despre Psaltirea de Buzau din 1701 se spune c e
Bianu 1 Hodos, Bibl. Rom., 1, pp. 481-2.

Ibid., I. pp. 419 si urm., 452 si urm., 457 si urm., 468-9,

www.dacoromanica.ro

Politica religioasA a lui VocIA-BrAncoveanu

13

tipAritA pre limba cea obicinuitd a set' cell prin besearecile


rumnesti, sloveniasca, fiindu i lipsd de aciasta pre la besearici de as6,ast datA", adAugindu-se c e de nevoie si
pentru invatAmAnt, care se $tie ca se rAzima pe invAtarea
de-a rostul a Psaltirii : pre la $coale pentru invAtatura
copiilor"

Nu se putea inlAtura insA asa de usor ca vechea zdreanta


slavonA noul vesmnt al limbii rom.anesti. Numit episcop de
BuzAu la 10 lunie 1691, Mitrofan represinta Inca acolo, in

coltul de catre Moldova lui, curentul romanesc pe care-I


incepuse dascalul lui, acum pribeag in Polonia. incA de la
1691 el tipareste in Buzau o traducere romAneasca, publicata
de dnsul, dar tAlmAcit cu ame3tecul lumii de la Curte, a
Pravoslavnicii meirturisiri, scrise de Petru Movil. Nurnai

peste trei ani teascurile Mitropoliei dau o Psaltire, cu catizme", tropare, molitfe, pashalii de 50 de ani", exapsalm",
dup5 oranduiala greciascA" ; aceast lucrare, revAzutd dupil
textul. Bibliei de la 1688, era insA menita, nu sA se dea preotilor spre intrebuintare, ci sA se impart numai, pentru cetire,
in har pravoslavnicilor crestini". Tot asa i cu Evanghelia
de la Snagov din 1697, care d numai intr'o forma' diorthosit mai cu multa nevointa" textul cunoscut, pentru cetirea de cAtre cei ce nu stiu slavoneste.
In acelasi an; ca o urmare a aceleiasi miscari, Moldova
ra'spAndia o Tdlcuire a Litarghiei, tAlmAcire fAcutg de Cacavela, indreptat5 de un necunoscut $i tip ritA de AntiohVod Cantemir, prin ingrijirea boierului Lupu Bogdan, care
iscAleste Prefata.
SA se adauge traduceri dupA editiile grecesti ale acelora$i

me$teri, ca acea Carte sau luminA", din 1699, care e redarea in romneste a cArtii lui Maxim Peloponesianul, retipAriri
sau prelucrAri, ca aceia ce cuprinde InvAtAtura preotiloril

pe scurtil de $apte Taini ale Besearecii",


' Ibid., p. 415.

www.dacoromanica.ro

publicatie din

Istoria Bisericii romanesti.

14

II

Buzgu, cu titlu si pentru Moldova (1702) '. IntamplAtor se


dau carti de moralg religioasA sau de instructie poporalg
in materie de religie, precum sant lnvldturile cre,stinesti i
Floarea Darurilor, traduse amandoug de Filotei, un Roman
care se cgluggrise la Sfetagora, Sfantul Munte, si-si putea
zice, stand, se pare, la Sf. Ecaterina din Bucuresti, metoh
al Sinaii 2: Sfetagoretul", ori Pildele Filosofesti din 1713,
pe care le tipgreste, in traducerea lui Antim, Grecul ce purta
afacerile de negot ale lui Von in Ardeal, Manos Apostolu,

ori, in sfarsit, antologia de sentinte" ale filosofilor, Sfgturile crestino-politice" ale lui Antim Ivireanul (1715).

Mitrofan de Buzgu urma singur dincolo de Milcov traditia cea bung. La 1697 eVindraznia sg deie un Triod slavoroman, iar in 1698 incepea, pe temeiul Vietilor de Sfinti
ale lui Dosoftei, Mineiele romanesti, avand tipicul, par-miile $i sinaxariul in limba noastrg, traduse si de Radu
lucrate cu mare
Greceanu. Si in prefata acestei arti,
sarguire", cg si noaptea o am facutu-o", spune -episcopul,
supt iscAlitura sa, ca tipograf, si nu a superiorului sAu Teodosie, In unele vremi in loc de zi", el aratg cg, mai
inainte, din neintelegerea slavonei de cgtre preotii de pe la
sate, oranduialele Besearecii nu sg fAcea deplin, nici Vietile
Sfintiioru sA citiia, ascultgtorii neintelegandti si prorocestile
citanii"
intelese doar dupg acel sunet cu care se multmiau grecisantii : aramg sunandii era, au tinbale strigandti
sg auziia". Inteun singur an de zile ie$irg toate cele dougsprezece volume, proclamand, se poate zice, introducerea
Undid romdnesti itt slujba Bisericii, asa cum dorise Dosoftei
al Moldovei. Octoihul din 1700 al aceluiasi Mitrofan urm
aceastg lucrare revolutionarg, de cel mai mare folos pentru
.neam, dar tipkitorul nu cutezg, ori nu putu, sg deie in
romaneste decat tipicul $i nu cantgrile Insei, rgmase in
slavong. In Triodul buzoian din acelasi an se prefaceau,
Ibid., p. 539.
2 Radu Greceanu, ed. St. Grecianu, p. 347.
1

www.dacoromanica.ro

Politica re1igioas6 a lui Vochl-Brancoveanu

15

iarsi, din greceste numai tipicul, sinaxarele i cetaniile, lAsAndu-se in limba slavonA cntArile. Daca acestea se p5strau
in forma traditional5, nu trebuie,
am spus
sa se creadg
ca-1 indemna pe Mitrofan numai frica de a strica ortodoxia
sau de a elca datinile, ci mai ales greutatea de a pwze
cuvinte romdne.,sti pe melodiile obisnuite. Dovad a in Triod"
unele cdntdri stint si traduse.
Mai tarziu, Mitrofan si-a urmat opera de prefacere in romneste a crtilor de sluj136, macar inteo parte a lor. El da,
la 1699, Molitvenicul, caruia-i mai zice, dupg datina de a se
adugi si numele grecesc: Euhologhionti", un Molitvenic
mic carele cuprinde intru sine toga. treaba Besearecii, ce sa
cuvine preotilor": tipicul singur e rom'anesc, pe and Dosoftei aI Moldovei d5duse molitvele insesi in aceasth limba. La
1701 i sly P z icostariul, care nu mai fusese tipArit ptig
atunci la noi mci inteo formA. Liitirghia lui din 1702 are
tipicul in romaneste, pe cand Psaltirea, cu pascalii si para-

clisul Maicii Domnului, e numai o editie nou. Urmeaz un


Non Testamcnt, care reproduce cu indreptAri pe cel ardele-

nese si e, ca si acesta, o carte de cetire, nu una de slujba


(1703),

i un Apostol intocmai ca acela din vremea lui Ser-

ban Cantacuzino (1704).

CAP. II.

Arhierei greci la Curtea lui Brilncoveanu.


De o parte era deci tendinta fireasc a prelatilor greci,
fugiti sau asezati mai bine la noi, de a introduce in Biserica
Terii-Romnesti slujba elineascA. Spre aceasta mergeau sfaturile unui Patriarh Dionisie Seroglanul, mazil de Constantinopol, care incunung pe noul Domn t si muri in Targoviste,
ingropndu-se la Mitropolie, pe cnd la Bucuresti, in biserica
Radu Greceauu, ed. citat, p.

1 1.

www.dacoromanica.ro

16

Istoria Bisericii romtne0i.

11

lui Radu-Von, se asez trupul lui Gheorghe Castriotull maca si indemnurile


rele boier grec iubitor de neamul
unui lacov, urmasul lui Dionisie Patriarh pAn la 1690 ,
care muri si el in tara2, ale unui Atanasie, fost Patriarh al
Antiochiei, care, venit aici la 1700, traduse din limba arabg
pentru Constantin-Von, la 1702, iStoria pe scurt a Bisericii
sale3, ale unui Gherasim de Alexandria, care ceru Brancoveanului sa tipa'reasa trei volume din loan Gur-de-Aur 5i
anutne didahii si cuvAntgri, pe care le revgzuse dasc5lul Marcu,

urmasul lui Sevastos', in sfrsit silintile unui lerotei de Silistra si ale unor Arhierei balcanici ca aceia cari sfintir5 biserica Sf. Gheorghe, fundatie a lui Panaioti Nikussios, Marele
Dragoman, supt ingrijirea lui BrAncoveanu ca boier, Dionisie
de Tarnova, Clement de Adrianopol, Auxentie de Sofia, Ma-

xim de Hierapolis, Neofit de Sevastia, Mitrofan de Nisa,


Macarie de Varna'.
Chiar fgra" s aibd un plan hotgrit de grecisare, ei toti,
cari nu puteau face liturghia cleat in limba lor, trebuiau sa'
lucreze, fie si numai prin exemplu, pentru introducerea limbii
grecesti in biseric5. CA1ug5rii si preotii nostri, arhiereii de
Ord erau de fatd, trgtid neapgrat si inapminte.. Astfej
and bgtfinul Gherasim de Alexandria slujia, impreun cu
Hrisant, urmasul lui Dosoftei la Patriarhia de lerusalim, in
zilele de CrAciun si de ),Bogoiavlenie" ale anului 17080,

cu un an inainte, Domnul ,ascult liturghia serbgtorilor de


iarn de la Climent fostul Mitropolit de Adrianopol si de la
V. lorga, 1st. lit. rom., 11, passim; Gelzer, Patriarchat von Achrida,
Apendice; Cony, lit. pe 1903, p. 391. Piatra lui de mormant se vede
lorga, Inscriplii, I, p. 250 ; a lui Dionisie e deosebit de frumoasa, cu
text grecesc si romanesc. Pentru petrecerea lul In tart i Radu Greceanu,
p. 30 ; Erbiceanu, .Cron. greci, tabla.
Daponte, in Erbiceanu, o. c., p. 96.
3 lorga, in An. Ac. Rom., XX, p. 224 i urm.
Erbiceanu, Cron. Greci, p. 204 ; cf. ibid., p. 145.
Radu Greceanu, p. 175 ; cf. ibid., p. 180.
6 Ibid., pp. 180-1.

www.dacoromanica.ro

Arhierei greci In curtea lui Brancoveanu

17

Atanasie noul Mitropolit de DArstor, Dristra sau Silistra ',


and, in Iunie 1707, Hrisant, primit la Dungre cu caral5 dornneasc5, vfori postelnic si buluc-bas de Seimeni, intrnd in
sunetul tuturor-clopotelor in Bucuresti, facea la Sf. Gheorghe,

biserica Sfantului Mormnt, slujba cu stralucirea potrivit


demnifatii sale de Patriarh 2. Ori and se sfintia ate o biserica facuta de Domn, ca Sf. Gheorghe cel Nou, a drill zidire
se datoreste trecerii lui Hrisant pe langa Constantin-Vodl,
cu un stralucit sobor de Patriarhi si de arhierei strini, and
Gherasim de Alexandria slujia la nunta Domnitei Balasa, nas
fiind prin procuratie Hrisant de lerusalim 4, apoi cnd Atanasie al Antiochiei cunun6 pe sora Balasei, Safta 5, and, in
sfarsit, la moartea lui Teodosie, Mitropolitul Terii-Romnesti,
s5vArsiau ceremoniile de cuviinta un Patriarh tle Alexandria
si unul de lerusalim, cari luau parte si la sfintirea lui Antim
fostul tipograf 6
Altii, urmasi ai lui Dosoftei al Moldovei in ceia ce priveste
ideile lor de romanisare a Bisericii si munca lor pentru acest
scop, ar fi vrut sa deie cartea sfanta ca si slujba bisericeased
intelegerii tuturora. Altii, iarsi, intre cari trebuie sa se numere si Mitropolitul Teodosie si urmasul, dup 27 lanuar
1708, al acestuia, Antim 7, apoi Mitrofan al Buzaului, Intelegeau sa inlesneasa pe preot prin tipicuri romnesti, sa foloseascg tuturor credinciosilor, Maud sa li se infatiseze in roIbid., p. 166.
' Ibid., p. 169.
8 V. i lorga, Inscriptii, 1, pp. 305-6, no. 763. Biserica fusese mantuit la 1699 ; ibid.
4 Radu Greceanu, p, 185.
l

5 Ibid., pp. 98, In cf. p. 123.


6 Ibid., p. 181 si urm. Cf, pentru toti acesti arhierei greci, si tahla
editiei date de Stefan Grecianu din opera lui Radu Logofatul despre
Domnia Brancoveanului.

7 Data In Radu Greceanu, p. 181; pe piatra de mormant a lui Teodosie, lorga, Inscripfq, 1, p. 240, No . 540. Avea la raposare optzeci si
sapte de ani si jumtate.

www.dacoromanica.ro

18

Istoria Bisericii romanesti.

II

maneste cetiril.e, insa pastrau pentru cantari, care nu erau usoare


de transpus in alt limba, $i chiar pentru molifte, limba slavona.

Acestia biruir prin acel lung sir de carti bisericesti, tiparite


la Buzau, care au o mare insemnatate, prin aceia ca, in locul
manuscriptelor rare, . rele si cu totul neintelese preotilor de
sate, in locul formelor divergente ale cartilor de slujba, se
dadea acum prin tipar un singur rand de carti asezate dupa
Cele mai sigure si bogate .originale grecesti si avand indicaii
de folos in limba de obste, dar mai ales prin amestecul acestei limbi care in scurt timp trebuia sa cucereascci ,si molitfa,
unde patrunsese si 'mai inainte, prin publicatiile lui
Dosoftei , si cantarea in toate formele ei.

CAP. III.

Politica ambiguA a Mitropolitului Atanasie de


Ardeal. A doua Unire cu Roma.
Potrivit cu aceste idei se facu deci pentru Atanasie al
Ardealului, ales de Climent al Adrianopolei, de Auxentie al
Sofiei $i de Neofit al Sevastei, impotriva altor candidati,
Mitrofan $i Dionisie, instructia din 1697 1, iscalita de Teodosie, pe care noul ales il numeste preaosfintitul ski stapan
$i biruitor a toata tara Ungrovlahii", si de Patriarhul Dosoftei. E ca o Marturisire de credinta a Bisericii muntene,
si merit a fi analisata in amanunte.
Vladica ardelean cel nou va prizi cate tocmeale ce are
Scaunul Ungrovlahii, neschimbate", deci canoanele si hotaraffle sfintelor -saboare $i ale Sfintilor Parinti", supuindu-se
la puteri si la stapniri" numai in lucrurile ceale politicesti". Tainele le va (Astra cum e obiceiul, botezand cu al-A
curata", si fr preot doar la vre-o nevoie, in casa, iar in

btserica numai cu picaturi de untdelemn in apa si cu slujba


Pamenit si de scriitorii greet ; v. Chrys. Papadopulos, Aol:aso;, p. 44.

www.dacoromanica.ro

Politica ambigua a Mitropolitului Atanasie de Ardeal

19

preoteasc5, intrebuintanduse mirul si cuminecgtura in toate


instiintare impotriva botezului simplu al calvinilor
primit de catva timp in Biserica Ardealului. Impotriva ritului
catolic, va imp5rtasi cu p5ine de eau curat i dospit",
iar nu cu azima Latinilor
va admite prefacerea panii si
casurile

vinului mestecat cu apd in trupul si sangele Domnului, nu


dup5 invAtatura de fathcire a lui Cariofil
si va ingadui de
o potrivA impartasania ce se zice supt amandou spechle".
mirenilor ca si clericilor, pe cand Apusenii o p5strau numai
pentru cei din urm5. La taina preotiei" nu se primesc cei
insurati mai mult decat odat5
ori care ar fi tinut vilduv5
sau lasata de b5rbat sau curv5"; insurarea a doua aduce
pierderea darului. Nunta intre rudele prev5zute de canoane
va fi oprit5, si se ing5duie Ardelenilor numai obiceiul lor
vechiu al instiintkii publice cu trei zile inainte. Duhovnicii
vor fi alesi cu multa socoteal5, pentru a putea infatisa ortodoxia cea mai sigurA ; spovedanie si impartasanie se vor face
in fiecare post, sau m5car in postul cel mare si in zilele
Pastilor. Mashil se va pAstra, f5candu-se de sapte preoti, ori
macar de doi. La ingropAris nu se vor tinea in sama opririle calvine, ci se vor sdvarsi, dup5 rit, cant5rile, slujbele,
cazaniile si alalte ce sant tocmite si orAnduite de soborniciasca Bisiaricd, si asiamene s s bed pomianile si litur-

ghiile si milele". Icoane vor fi in toate bisericile, si nu numai spre podoabd, ci spre cinstea", potrivit cu hotArarile sinodului al VII-lea impotriva iconoclastilor ; dar sArutarea lor

se va face cu cinste", si nu cu adev5rata inchin5ciune",


pAstratA lui Dumnezeu singur
deci se lovia si in eresul
calvin si in datina patang a stenilor ; luminile, t5maierile se
vor p5stra pentru aceiasi cinste a- icoanelor. Sfintii prooroci,
mucenicii sant mijlocii si solitori" c5tre Domnul. Fr' de
pravoslavnica credinta niciun orn nu s poate spsasi", deci

concesii de dogma, fie si cu pstrarea ritului intreg, nu se


pot face. Ca s nu hmgim vorba, poruncim Arhieriei Tale
s pzesti dogmele, tainele si naravurile Bisericii Rsaritului,
neclintite", dupg Pravoslavnica Marturisire a lui Petru Mowww.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romAnesti.

20

11

vila, care s'a tiparit in romane$te ; dar, la vre-o nedumerire,


de vreme ce limba rumaniasca iaste putina $i ingusta",

trehuie sa se alerge la textul grecesc, care e temeiul".


Preotii s
monie

fie oameni de cinste",

bine ale$i, fara si-

j mit, can sa se ingrijeasca de zestrea deplina a

Bisericii. Ei vor ceti Evanghelia, vor face cazanie, vor spune


rugaciunile, atata la bisiarici, cat $i la pogribanii", in limba
poporului : la Sarbi $i la Ru$i pce limba sloveniasca, iar la
Rwmani pre limba rumaniasca". In schimb, cantarile $i liturghia : slujba Bisearicii, adecate Ohtaiul, Miniaele $i alalte
carti ce se canta Duminicile $i sarbatorile $i slujba de toate
zilele", se vor face neaparat slavone$te, iar nu rurnaniaste

sau intealt chip"; e ingaduit insa ca ele s se faca $i pre


limba eliniasca". Si Evanghelia cand se cete$te la liturghie e
mai bine sa- fie slavone$te, dar se poate $i in romneste, nu

ins in fie$tece forma, ci numai in cea pe care i-au dat-c>


dascalii din Tara-Romaneasca supt Voevodul ce domne$te.
Din vremea calvineasca se vor 'Astra sinoadele, nu pentru
judecati $i cercetari, ci pentru a se inlatura propaganda, ce

s'ar fi strecurat intre preoti, a prorocilor mincino$i" $i apostolilor mincino$i". Odata sau de doug ori pe an, se vor
aduna, nu toti preotii
de protopopi nici nu se mai vorbeste
ci numai ale$i $i intalepti $i cinstiti preoti", far
vre-o imparta$ire deci a clericilor straini ori a mirenilor de
orice nalie. Aici sa rasepesti mahnirile $i zaticnirile, $i sa
tai indoirile, i a$a sa aduci pacea Bisericii".
Deslegarile in pricini cu indoiala le cla Mitropolitul muntean, cu sinodul sau, cu arhiereii trini, dascalii" $i intaleptii" ce-I incunjura. Si el e supus in asemenea casuri apelului la Patriarhul sau din- Constantinopol t
In aceste instructii, in aceasta sfatuire" se oglinde$te, nu
numai dogma compleeta; ap cum o statornicisera teologii
din veacul al XVII-lea, lamurind-o in lupta cu calvinii $i cu
catolicii, precum $i in cea cu partenitorii lor din mijlocul or' Condica Sainta",

ed. Lesviodax, p. 328 si urm.; ed. Ghenadie, p.

714 si urm.

www.dacoromanica.ro

Politica ambiguA a Mitropolitului Atanasie de Ardeal

21

todoxiei, de la Chiril Lukaris pAn la loan Cariofil si la cugetMorii religiosi inrAuriti de lesuitii din Moscova, dar $i
ierarchia perfectd, w cum se impusese in urma caltoriilor,
infrunt5rilor, anatemelor si indreptarilor attor arhierei greci
in caTatorie de cucerire.
Stim care erau anume leg5turile Bisericii muntene cu cea
din Constantinopol dup povestirea cronicii oficiale a Brancoveanului cu privire la intronarea lui Antim.
Pentru a nu se l5sa alegerea in sama unui sinod eparhial,
Teodosie designeaz5 in scris pe urmasul s5u, $i diata aceasta
care hotAriste $i asupra Scaunului metropolitan se cete$te
Inaintea clericilor adunati, impreun cu boierii, numai de
forma', pentru a-i da un urmas. Ei recunosc pe cel voit de
inainta$ul s5u ; Vocl chiam5 pe -Antim acolo in casa cea
vldiceasc5", si-i d crja, dupa dreptul sAu de st5pAn al terii.
Apoi un Trimes pleacd la Constantinopol cu c5rti la Biserica cea mare, la Patriarsia Tarigradului"
unde, totu$i,

adesea Brncoveanu face el pe Patriarhi , ca dup orAnduiala bisericeascA s-i irimit ecdosis i metathesis, ca s5
poat fi arhiereu Vladic5". Ecdosis pentru int5rirea alegerii,

metathesis pentru stramutarea din Scaunul Rninicului pe


care-I avuse pAn5 atunci Antim. Patriarhul numeste pentru
aceast din urrnA ceremonie un exarh" din clericii de la
Curtea lui Constantin-Vod5, pe fostul Mitropolit de Adrianopol, Clirnent. Peste dou zile de la sosirea acestuia, la 21
Februar 1708, se face metathesis". A doua zi, Gherasim de
Alexandria, un Patriarh, slujeste liturghia inaintea Domnului,
apoi Marele-Postelnic merge cu carAta domneasc5 la Antim
in Mitropolie, de-I proscalise#e la Curte. Infra' pre Scara
cea mare, pen Devan", si Vod5-i s5rut mana, facandu-i apoi
frumoas5 oratie de 'Astoria ce i s'au clat" 2 Deci acuma
nu-i r5mane deck s'a-si anunte inceperea arhipAstoriei colegilor din tot cuprinsul ortodoxiei.
2 Radu Greceanu, pp. 181-2.

www.dacoromanica.ro

22

Istoria Bisericii romaneti.

Abia intors in Ardeal, Atanasie nu stAtu pe gAnduri s5


scrie ImpAratului, prin lesuitul Ladislau BarAnyi, cA el e unit
cu sfAnta BisericA romano-catolica" si, deci --;-, de aceasta era
vorba, de fapt,
poate pretinde sA i se intAreasca privilegiul

din 1697; el i se dAdu de la Viena la 14 April din acel an


1698, adAugindu-se la 2 lunie si ordinul cuvenit catre autorifati I. Dar Guvernul calvinesc al Ardealului il trecu supt tacere, si atunci Atanasie se hotari sA strAnga un nou sinod
pentru proclamarea solemna a Uniril 2.
FAri multa discutie se primi acolo Unirea (24 Octornbre>
Cu Besearica Romei cea catholi6asca", ca m5dulArile cestii
Bisearici sfinte", dupa formulariul latin scris in fata Inca de
la 7 ale lunii'3, dar ldsdnd la o parte in traducere mentiunea

celor patru puncte, adAugind c5 li trebuie neaparat privelighiomurile", f5rA care nu pot trAi. Aceasta a fost cea d'intAiu
forma a c5rtii de mArturie", singura data si in latineste,
dar Atanasie, care avea totusi putinA cinste in sufletul sit],
nu se invoi a-si pune pecetea cu cei trei arhangheli a Mitropoliei, pfrna nu se. adause, de aceiasi mAn5, dar economisin-

du-se putinul spatiu rimas pang la sf5rsitul foii, ca nu inte-

lege Unirea cleat cu conditii, si anume: pre noi si fatnasitele noastre diet obiceaiulti Besearicii noastre a Risiritului
si nu se cliteasca, ci toate tarAmoniile, sirbitorile, posturile,
cuma pina acutnii, asa si de-acumh' nainte si fimil slobozi a
le tinea, dup5 cilindariulit vechiu"; se adaugi ca Atanasie sa

nu fie scos din Scaun pia in rnoartea Sfintii Sale" ; urmasul lui va fi ales de sobor, in chip liber ; il vor MEM Sfinin locul Vlddicdi ,s1
Domnului de peste multi- ,iar sfinfirea o face Patriiarhulii
de suptit biruinta Innilti[mili Sale",
deci cel sArbesc din
tia sa Papa si InnAltatulil Imparatti",
CarlovAt; si protopopii

se asigurau ca nimeni nu se va

' Nilles, o. c., p. 201; Mag. ist., HI, p. 278 i urm.


2 Cf. Nines, o. c., p. 241.

" V. ibid., p. 206; Atanasie spune apriat InsA ca sinodul a fost che
mat Ia 24; Ibid., p. 200.

www.dacoromanica.ro

Politica ambiguA a Mitropolitului Atanasie de Ardeal

23

amesteca in rostul lor. Altfel sA n'aibA nicio valoare iscaliturile si pecetile noilor membri ai Bisericii Romane1.
Astfel isc5lir5 si pecetluirA in ceard protopopii Hategului,
Inidorii, Sas-Sebesului, Blajului, Catei, Nimigel, Bistritei, Haportei", OrAstiei, Bistritei, C51atei, Giumalului, L5pusului, Dail,
Armeniului, Chioarului, Colunului, Mohului, Racovitei, SAlistei, csei doi din Fagaras, cei din Ilia, din Vint, din UifalAu,

din Gurghiu, din Tichindial, din Beghis, din Leapindea, din


Sieut, din Simihaiu, din Silvas, din Ohaba, din Cugir, din
cei mai
CAlin, din Kora", SAcal", Keza" si Inca unul,
multi, protopopi Mil hotar sigur al puterii lor, preoti de sat,
cari, pentru. bani, purtau un titlu mai mare deck al popilor
obisnuiti 2. Iar, c5nd veni r5ndul lui Atanasie insusi, el adause
cA Unirea se intelege pastrandu-se toat leage nostra, slujba
Besearecii, leturghiia si posturile sa' stea pre boor, si !Askdu-se el, Atanasie Vladica, in p-ace", neheirbuttilait3. Nu se
poate, din partea unor clerici, o mai vadita urmrire a interesului material, o mai mare neincredere fat de aceia cArora
li intind mana spre Unire si o mai mare iubire pentru rosturile inclAtinate, de care in ruptul capului nu se pot despArti, al6 vechii Biserici in care traise neam de neamul lor,
luptndu-se, cu puterea sau cu viclesugul, pentru pastrarea
lor, ca fiind cea mai sigurA scar spre Dumnezeu si spAsenia sufletelor".

0 scrisoare solemna fu fedactata, in numele lui Atanasie,


cAtre ImpAratul, cerAndu-se privilegiile, care nu z5bovira, fiind

date inainte de 16 Novembre si apoi, dupg incheierea pAcii


cu Turcii, cari cedau linparatului Ardealul, la 16 Februar
1699 *.

' Nilles, o. c., p. 208 si urm.


2 Cf. cu lista din 1700, la $incai, III, pp, 305-6.
8 Mlles, o. c., p. 211.
4 Nillei, 0. c., pp. 200-1, 224 si urm ; Mag. ist., III, pp. 285 si urm.

www.dacoromanica.ro

24

Istoria Bisericii romanesti.

II

CAP. IV.

Urmgrile nemijlocite ale Unirii


Vestea Unirii umplu de mnie pe nobilii calvini ai Ardealului, can pierdeau prada cea mai obisnuit5 a legii lor inalc5toare, dar, mai ales, un num5r mare de iobagi, cari, in
vesmAnt preotesc, indepliniau aceleasi sarcini $i f5ceau aceiasi robot ca si teranii ceilalti. Plngeri la Viena, prin Trimes
anumel, prigoniri s5lbatece, ingroziri, t5inuire a diplomelor
imp5rAtesti, totul fu pus in lucrare pentru a zcIarnici o
schimbare religioas, fie $i numai aparent5, care ar fi dat

Casei de Austria, noua stApAn5 a fedi, sute de mii de credinciosi legati strAns prin comunitatea religiei ; in rnalte p5rti,
furia domnilor" de pgm 'ant merse asa de departe, irick dadu
la pAmnt capistile papistsesti ale Valahilor 2. In sfirsit, pen-

tru a irnpiedeca sc5parea unui num5r prea mare de Rom5ni


de supt jugul cel greu al iob5giei, Guvernul, lucrAnd cu de
la sine putere si impotriva vederilor Unirii, hotari,
indata
dup publicarea, silit, a diplomei de privilegii , la 26 Septembre 1699, CA in cel mai mare sat din tar5 ajung doi

preoti, c preotii noi nu trebuie s5 se faca deck dupa ce


se va orndui o cercetare, si de membri ai clerului latin, cari
vor vedea dac doritorul de preotie a nthrituit o scoala catolicd, cA VlAdica n'are drept de afurisenie, c preotii fAra
parohie n'au deck s5 se duc5 la m5n5stire i ca numai pamnturile parohiilor pot fi scutite de clijrn5 ; cu preotii ce
nu si-au ales nicio lege strAin5 e si mai fau : ei pot fi b5tuti
ca once oameni de rand 3. Afar5 de punctul inchiderii in
trArfastire a preotilor fr parohie si de supunerea la dijma
a tuturor averilor preotesti care nu se tin de parohie, cardinalul-primat admise punctele dietei, la inceputul lui 1700, ell
toat protestarea sinodului unit care se tinuse la 26-30 Sep' Mies, o. c., p. 219.
2 Ibid., p, 220.

8 Mag. ist., III, p. 295 si urm.; Nilles, o. c., pp. 227-9:

www.dacoromanica.ro

Urmrile nemijlocite ale Unirii

25

tembre 1699 $i declaratia catolicilor c nu inteleg a brusca


astfel lucrurile 2. In sfarsit, Bisericii celef noug unite i se dadura dou lovituri mari clerul din pgrtile Inidorei declarg
ea nu-i trebuie nici Papa', nici superintendent, ci ca-i ajung

vechile datine romanesti, iar, din randul preotilor celor mai


carturgri $i mai istetr, se ridicg Ion Circa, sau Tired, din
Batiz, si, string-and iscalituri de preoti, cauta a se face recunoscut -ca episcop; urmarit de catolici, prins, pus in fiare,
el afla adgpost, ca unul ce se daduse drept unit cu calvinii,
la sinodul din Cetatea-de-Balt, in casa acestora de la
Aiud 3.

Totusi pang' la o data asa de tarzie cei din Tara-Romaneascg nu aveau Inca stiri sigure despre gandurile si faptele
lui Atanasie, sufraganul cu jurmant i instructii al Mitropolitului Teodosie $i ucenicul in materie de dogma al marelui
teolog Patriarhul de Ierusalim. Astfel la 15 Iunie 1700 Constantin-Vodd intria Mitropoliei Balgradului satul Merisanii

din Tara-Romaneasca, veche danie a lui Mihai Viteazul, ca


si cum nimic nu s'ar fi intamplat 4. Pe de alta parte, Atanasie insusi tipgria la Balgrad, cu un mester trimes de Teodosie, Mihai Istvanovici,
deci : fiul lui Istvan, care-si zice,
in cirilice : ex Ungrovlachias", de si nu era din Ungrovlahia adevarata, ci din Ardeal,
o noul. editie a Cazaniei
calvine, careia-i zice acum, dupg moda greceasca a timpului
Chiriacodromion (el tipari si o Bucoavnti, cea d'intaiu in romaneste, tat in acest an 1699)1. Cu acest prilej, Viddica lash'
1 Mag. ist., III, pp. 295-301; Nilles, o. c., pp. 238-40, 241-2. Ordin
impAratesc pentru observarea privilegiilor, 12 Decembre 1699 ; Mag. ist.,
III. pp. 301-5; cf, si Hurmuzaki, V, pp. 540-1 ; Mon. Comitialia Trans.,
XXI, p. 431 i urm.
Nilles, o. c., pp. 242-4.
8 Ibid., pp. 220-2.
4 An. Ac. Rom., XXI. p. 288, nota 1 ; Mag. ist., III, pp. 305-6 ; Cipariu, Archivu, p. 453 sl urin.
5 Bianu SI Hodos, Bib!. Rom., I, pp. 369-70 no. 113.
2

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii roma.neti.

96

II

pe tipograful Mitropoliei sd numeasc5 pe -Voevodul ocrotitor: lumindforiul credintii pravoslavnice", patronosil adevdratii al Sfintei Mitropolii de aici ding Ardealii" $i s asigure
cd nu s'a Mart vre-o strAmutare in potriva Sfintei Scripturi,
au in rAnduiala dogmelorti ce tine si porunceaste pravoslavnica Besearec5 a Rdsdritului".

Cu sfArsitul acestui an ins5, masca era aruncatA. La 4


Septembre 1700 se strAngea un mare sinod, la care luard
dintre cari numai prea
parte, pe Ing protopopii din 1698,
putini lipsirA , multi altii, si din locuri insemnate astfel
Vasilie din Brasov si -colegii sAi din Sibiiu si B51grad, apoi
cei cari lipsiserd din rAndul protopopilor fdgdrdseni : de la
Vistea, de la Avrig, de la Berivoiu, de la RAusor, de la Calbor, peste apa Oltului ; pe lAngd cel din Gurghiu si alt
protopop din Secuime: cel din Haromsec ; apoi, de sus, din
pdrtile Bistritei, cel din SAngiordz, un numAr de protopopi
din deosebite Tinuturi, de la Supt-PAduri, Vidr5s5u, Chitoiu,
Chiuesti, Lemniiu, Bacaiu, Saldobagiu, Comlis, Cobia ; Un-gureni din Sdrvad, Bdsesti, din Baia-de-Cris, din Sdntul si
Lazuri; cei din Maramurds, Sn sfArsit, din Sighet $i Erasulde-sus.

Cea mai mare parte din Maramurdseni insd tinedu cu Vla-

dica Iosif Stoica, nemes avdnd un ostas cdlare in arme,


numit Inca de Apaffy cel d'intAiu, sfintit in Moldova si desfdcut de atArnarea ardeleand, ca vepiscop pravoslavnic, cu
mila lui Dumnezeu, al Maramurdsului, exarh al stavropighiei
patriatsesti tarigradene" actul din 1391 fusese impArtdsit
de MaramurAseni si lui Dosoftei al Moldovei , administrator al Mitropoliei Balgradului, Ardealului $. c. 1. '", pecetluind cu pecetea balgradeand a celor trei Arhangheli 2. El

tinea ate un partiales sdbor" prin satele Tinutului, judeca


in procese bisericesti, impArtia singhelii si antimise slavone
' lorga, Studii pi doc., XII, p. 298, no. v; cf. pp. L-Ltit.
2 Ibid., p. 234, no. in.

www.dacoromanica.ro

UrmArile nemijlocite ale Unirii

27

si strangea venituri. StMea prin mAnastirile" de prin sate,


la Giulesti de pild5, dar si in Hust apoi, si-1 recunosteau
protopopii din Visaul-de-jos, din Giulesti, din Jalova, pentru
erasul-de,sus, erasul CosAului si erasul Sighetului, precum $i
multi preoti, pe lang5 jupani asesori, fruntasii oarmeghiei"
sau ai comitatului 3.

Daca n'au venit, cum se spune anume, preoti din pArtile


Satmariului, trebuie s5 se caute lAmurirea intAiu in faptul
c5 protopopii de acolo ajunseserA apro`ape neatarnati, si apoi
in aceia c5, in vecingtate, in Tinutul Or5zii si comitatul
Bihorului, pada' la Gelmariu", cipAtase, la lanuar 1694 inca,
vicariatul catolic in p5rtile Ungariei asupra Romanilor" (in
partibus Hungariae super Valachos), pe cari se lAudase cA-i
va faceuniti si cu sila", un Isaia, Sfetagoret" i Grec,
paroh in Carei, apoi in Dobritin, care stAtu in mijlocul
satelor romanesti din tara Oasului, la manastirea Bicsadului,

pada' la uciderea lui de hoti (15 Maiu 1701). Isaia avea supt
ascultarea lui pe toti protopopii de pe acolo, pana ce sarcinile grele ce arunca asupra lor aduse plangerile unei Orti
din cler, cu protopopul Pantelimon dela Baia-Mare in frunte
Acolo era un Tinut de Unguri, Rusi i Greci, cu episcopi
din 1670-5 , and
cid se chiam5, cand Volosinovschi
Teofan Mavrocordat
din 1677 , cand Ieremia Lipnitchi
1685-8 , and Metodie Racovetchi
episcop de Munde
Zips,
de
Krasnobroda,
Maramufas
caciu, Machowicza,
si prin toatA Tara-UngureascA", in 1688, pada ce, la urm5,
un Chiot italianisat, episcop de Sivas, intaiu, apoi de Muncaciu, Maramur5s si Zips, pe lang5 care se adaugA Machow
si Komarom, ajunse vicariu apostolic al poporului de nit
grecesc in toatA Ungaria" si, cu autoritatea unui sfetnic al
Imparatului", fAcu Vl5dici pentru Romani si tip5ri pentru
mantuirea lor sufleteasc5 un Catechism, din care o a doua
editie iesi dup5 moartea lui, la 1726 2.
Ibid., pp. XLIX-L.
Ibid., pp. xLvnt-Lx ; XIII, pp. 9-10, no. 9 ; Bianu i Hodo, Bibl.
Rom.. I, p. 439, no. 100; II, p. 27, no. 190.
2

www.dacoromanica.ro

28

Istoria Bisericii romAnesti.

II

Cei cinzeci si cinci de protopopi, infatisind o mie cinci


sute optzeci si doi preoti, luar in desbatere dou chestii :
Unirea Intiu i apoi reformarea, dupA _canoane, dupg idealul
legii crestine si dupa' cerintile ritului si ale datinei, a clerului
rominesc unit. Impotriva Unirii se rostira Brapvenii i Sibieniii, dar mai ales cei din pktile Inidorei, insa", la urea, ortodocsii din cele d'intaiu dou locuri si calvinii clin al treilea
se invoir a-si pune iscliturile, si nemesii f5garaseni, veniti
in num5r mare, se arAtar foarte bucurosi 1
In a doua sedint se hatAri primirea Unirii in aceiasi
forma' ca la 1698 ; se adugi iari, dar in gall de forma
cel d'intdiu nu va fi lost gdsit bun si pentru
actului
aceasta, c yitul" si disciplina" nu se vor schimba si
c5, mergind acasA, fiecare protopop va face si se isaleascd
actul de juratul su 2, de ;doi preoti, comisari", de trei &I/rani din fiecare sat 3.
Abia la 14 ale lunii se hogrard articolele de reforme.
Unele din mdsuri amintesc sf5tuirea" muntean din 1698:
12 florini
si sat
supt pedeaps'a de gloabA pentru preot
24 , vor fi in orice biseric icoanele MAntuitorului, ale
Maicii Domnului si ale Sf. Nicolae ; oclAjdiile si odoarele
se vor tinea curat; se vor observa cu sfintenie cele patru
posturi, supt arnenintarea lipsirii de la bisericd" ; sa' se
cinsteasca serbtorile insernnate cu rosu la Ceaslov, fc5ndu-se
polieleu si cetindu-se evanghelia ; se 'va boteza cu mir, caci
altfel preotul va fi scos din preotie ; se va tunde preotul

ce se va afla insurat a doua oari; oamenii vor fi indatorati


a- merge la biserica, in zilele de Duminecg si serbAtori, fArd

gre$, iar cei ce nu vor asculta si vor lipsi a treia oard, vor
fi lepAdati dela bisearica", neavand dreptul de a fi ingropati crestinaste, ca in vechile ponturi" ale lui Sava Brancovici ; se porunceste ca fiecare credincios s stie Tatl
V. N. Densusianu, in Revista critico-literard, I, 0 Cestiunite din
Blaj, 1893.
2 V. Vol 1.
8

C. Mag. ist., Ill, p. 307 si urm,; Nilles, o. c., p. 245 si urrn.

www.dacoromanica.ro

Urrnrile nernijlocite ale Unirii

29

Nostru, Crezul, Cele zece porunci ; tot din acela$i izvor e


ofinduirea ca preotul s facA slujb Duminecile sau serbAtorile de trei ori si Vinerile si Miercurile, de dou'a ori,
iar pre post in toate zilele" Acelasi izvor il are oprirea de
a desprti in afar de soborul cel mare.
De limba slavon'a nu se pomeneste nimic, dar rostul celei
romAnesti se stabileste astfel : popii sA faa slujb cAt vor

putea rom5neste, evanghelia i poveaste, s inteleagg ere-tinii", si s fac'd poucenie" Dumirieca $i serbMoarea, dac

nu vreau sa p15teascg gloan 12 florini. SS nu se cunune


fugari, strAini, frgtii" ; logodna sa' nu se faca fr preot.

Diecii doritori de a se preoti se vor dovedi cu arti de la


protopopi a fi oameni cinstiti i adevgrati duhovriici",
stiind Psaltirea de inteles" glasurilt", tainele Bisericii",
$i

vor mai inVata patruzeci de zile la Mitropolie.


Acum incepe partea oarecum originara. Preotii vor trebui

sA aiba

toti, si cei de pe aiurea, carte dela Vlklica". Vor

purta haine lungi, pleas sau potcap", nu vor imbla la


drcimA sau beati prin farg", nu vor trage fabac, macar
in ce feliu de chip" ; nu vor sudui" si nu vor lasa pe
credinciosi

sa'

faca asa ; nu

or primi in biserick' pe ,,oa-

menu ri, hoti, curvari", ci-i vor da judeatii cuvenite ; nu

vor Ingdui jocuri" si tragere pe ulita sau intealt chip" ;


ei nu vor merge la judecata rnirenilor in procese mixte ; vor

cere satului s'a le tie un tarcovnic" sau crasnec" ; vor lua


de la sateni, dup vechiul obiceiu, claia de gru, ferdela de
ovas, si li se va sluji dou zile pe an.
Protopopii nurnesc pe preoti si prinlesc ca multgmit o
piele de vulpe ; ei tin soboare de eparhie", ca supt calvini,

si pot pedepsi, eu cei doi popi batrAni si cu soborul sgu",


pe preotii ce lipsesc ; ei vor veni la soborul cel mare, presidat de Vladid, impreun cu titorii-jurati, aduckid fiecare
doi preoti batr5ni" cu el 2. Pe urrn, protopopii, crezAndu-se
1 Cf. Mangra, o. c., pp. 812.
' Romaneste, In Mag. ist., Ill, p. 312
M

urm.

urrn,; cf. Nilles, o. c., p.250

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romaneti.

30

It

prea ingustati, impuserd VIAdicai a li se pastra dreptul de


despArtenie -lard stirea lui si, in vederea venitului de piei
de vulpe marturisit si altele nemarturisite, facura sa se
ingAduie preotirea farA alth clausa decAt aceia, foarte generala, cA diecii vor fi vrednici i invatati" 1
In schimb, la 6 Ianuar 1701, protopopii, cari arath sa 1111
se fi despartit, cinzeci si sapte la nurrthr, declarau cA poftesc" ke Atanasie singur, fara a se amesteca knirenii in
lucrurile vladicesti", si la aceasta declaratie se uneste si

protopop CrAstea san protopop Staicu ot Brasov" 2


Atanasie, care avea Inca' doi stapani, lucrase, de $i tanar,
dar fiind mester sfatuit, cu o dibacie deosebita. Avea amandoud mAnile pline de dartak: cci una intindea Impdratului si
lui Kollonics declaratia latin'A de Unire farA conditii si clause
de garantie, iar, cu alta, Muntenilor ortodocsi actul romanesc
de reforme. Pare sigur, aducandu-se innainte marturia protopopului Avram si a tipografului Nicolae, ca el ar fi infatisat lui Voda-BrAncoveanu Unirea toata ca un lucru numai
de forma', facut in vederea ierthrii portiilor ce se luau de la
preoti pan atunci 3, indreptAtire pentru care i s'a si intarit
sthpanirea Merisanilor. Si lui Dindar, Bulgarul care spiona
pentru Domnul muntean la Sibilu, VIAdica-i rspunse deslusit

a nu e unit" 4. Fara a pomeni cu un singur cuvAnt de o


schimbarea sa de lege, el mustrA aspru, in Novembre, pe
Brasoveni, in fruntea earora sfateau negustori greci, de o
strict ortodoxie, pentru CA nu voiau s recunoascA declaratia

de Unire, iscAlita si de protopopul Vasilie de la dansii ; noi


sntem Vlaclica... PAn'acum am fost fiiul pcii, iar, deaca
1 Ibid.

2 lorga, Studii i doc., IV, pp. 71-2, No. Lxvt.


8 ,Union em... tantum ad oculum et popas unitos ob retrissas portiones. Si unus alterve non obsisteret, qui huius Unionis auctor extitit, issolutam fuisse" ; Nilles, o. c., p. 261.
4 Ibid., p.. 267.

www.dacoromanica.ro

Urmrile nemijlocite ale Unirii

31

ma yeti maniia, voiu sa fiiu ca un leu tradat de fii sai (!)"


Un astfel de act nu-i ajungea lui Atanasie ca sa fie sigur
cd nu-I va scoate nimeni. El avea nevoie de intarire din
partea Bisericii catolice. Si, pentru a o capata, se puse acum
pe lucru, cu atat mai mult, cu cat $tia ce pari aduc impotriva lui du$manii pe cari $i-i ca$tigase : c joaca in mijlocul
protopopilor la manastire in zilele de serbatoare mare, ca
bea la ospete ca in carciuma", ea se incunjura de Tigani
cari $tiu bine $i jocul $i bautura, ca umbra cu arme $i vaneaza, c rudele lui calca pe preoti in picioare i mananed
veniturile Bisericii, ea se fac preoti de dei cari nu $tiu Tatal
Nostru, $i anume pentru bani, si chiar daca sant insurati a
doua oara ; ca se despart oamenii de rand, ba chiar $i preotii, pentru doi, trei florini ; c nu se irnparta$esc credincio$ii
cleat la moarte, c tine diaconi copii, ea pretinde prea
multi bani de la clerul su, ca are secretariu calvin, ea n'a
schimbat Crezul in ce ptive$te purcederea Duhului Sfnt, in
ulthna-i tiparitura pentru copii 2,
aceasta o spline $i Viadica armenesc Virzirescu,
care a fost scoasa cu mai putin
decal banii ce a strans de la toata lurnea ; c5 n'a fcut $coala
de preotie. Invinuiri in mare parte adevarate $i pe care le
crezura $i unii dintre Iesuitii ardeleni, cari erau de prere
& se caute pentru legea nou om nou, -Fara a pripi totusi
lucrurile 3.

CAP. V.

intgrirea Unirii de cAtre Curte.


Inca din 1699, Atanasie i$i aratase dorinta de a merge la
Viena sa negocieze in numele noii sale Biserici ; el pleca
Stinghe, Documente priviloare la trecutul Romtlnilor din ..5clzei,
pp. 5 si urm., 8-9, 10-11.
2 In nuper edita postilla ; Nilles, o. c., p. 261. E vorba, fireVe, de
Bucoavnd.
8 Ibid., pp. 263-7.
I,

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii rornanesti.

32

11

nnmai in iarna anului 1700-1, in sunetul 'clopotelor i petrecut de vre,o dotrazeci de protopopi si vre-o sut de preoti,
luAnd cu el pe vicariul Meletie $i pe negustorul balgr5deanStefan Rat, unul dintre Mori" 1. Sosia la 5 Februar 1701
in Capita la liuipriei, trei ani dup ce mersese la Tifgoviste spre a .fi ales si sfintit ca arhiereu ortodox 2 Avu cinstea de a Vedea luminata fat a Mgriei Sale imparatesti $i
lu parte la conferinte cu insu$i cardinalul Kollonics $i cu
vice-cancelariul Ardealului, cernd cu acest prilej, pe 15110 ce
$tim C doria, si plata zaherelei date de preotii rom'ani o$ti-

lor germane, pentru a se intrebuinta acesti bani la ridicarea


de scoli 3 I se ddu titlul de consilier imparatesc, pe care-1
avea si Camilli din Maramurgs, i se darui pentru el $i urmasi
un lant de aur cu chipul milostivului Imparat, i se fagadui
aducerea la indeplinire a privilegiilor si desAvArsita scutire a
clerului sat' de giug iobagescii", slujb5", de honorarium sau

cinste" Care domnii mosiilor, de varni si alte mai multe


tgrhaturi $i greutali si adaugiri" ; i se supusera partile exterioare", Bihorul, Cri$urile, uncle si incerc a se face recunotcut 4. in schimb, la 7 April 1701, el primia ca Mitropolit"
al sail pe cardinalul-primat al ling ariei, ca Patriarh al su pe
Papa, sfantulu Papa de Roma". Mitropolitul muntean, chiriarhul de pana atunci, ii este acumnumai Bucuresteanul" ;
Domnul Terii-Romnesti, vechiul patronus" si binefacator
in toate privintile, sfapanitor peste Romnii liberi, e numit
Craiul sau Voda farai-Muntenesti" ; amAndoi snt sismatici" si eretici", $i cu niciunul din ei nu va mai pasha
priete$ug", nu va mai tinea cura$pundeatie", supuind noilor sai stapani orice scrisoare va fi de lips" a li trimete.
Numai catolici sau dreptil uniti" se vor mai vedea la Curtea"
lui din Balgrad. Va tipari Catehism nou, care se $i publica"
I Ibid., p. 272.
' Ibid., p. 273.
3 Ibid., p. 276.
4 Ibid., p. 388.

www.dacoromanica.ro

Intkirea Uniril de dire Curie

33

In 1709, cu litere latine, la Sibiiu j, drift neatinse de eresie,


rev5zute de un teolog" 2. Se invoie5te sd fie sfintit din nou.
ca unul care s'a incredintat c hirotonia cea d'intAiu a putut
s fie gre5it 5i tali pret : aceast umilint5 i se iart5, ce-i
drept, in forma solemn5, dar e sigur c5 Atanasie a fost dispensat macar de Kollonics

3.

Va primi Ingg el ca supraveghe-

tor 5i sftuitor pe acel teolog" catolic pe care 5i unii din Iesuiti ii credeau prea impovarator 5i jignitor pentru bietul
episcop" cazut in epliropie 4; ii va primi ca un p5rinte dtator de sfat", cu drept ins5 de a-I intovgr55i in visitaii canonice, de a hotari in chestii de despArtenie sau Iepadare
din besearec5", in numirea preotilor, in globirea lor, in punerea de tascg", adecg taxg, $i, in sfar$it, in toate, cele,
ca unul ce se simte el insu5i in multe nainvatat, nemuncitti
5i necercat" ; teologul" va avea dreptul sg-I mustre, $i el
datoria de a primi dojeneala", ba chiar sfatuitorul va putea
sg oranduiascg imbungri", pornindu-se deocamdatg cu inggduirea cuminecgturii ,,$i din sarbatorile Pa$tilor incolo" $i
urmandu-se indatg cu incercarea de a se introduce calendarul
cel nou 5. Nici gospodgria Biscricii n'o va mai avea el, care
inggduise pang atunci pe tat $i frati sg-si facg afacerile cu
preotii $i diecii doritori de a se preoti. Va fi un socot" al
intregului cler unit, care se va trimete cardinalului ; episcopului i se va da numai cate un florin pe an de cgtre fiecare
preot ; taxele vor fi hotgrate, rupte pentru orice slujbe bisericeascg, iar hasna i proventu$ul din economie Besearecii
sau Mitropolii, ce va esi, o fi suptil grija coratorilor". Se
indatore$te, cu umilintg, a nu rgbda jocuri ia Mitropolie, a nu
aduce muieri" la petrecere, a nu lua parte la vangtoare armath $i cu sunetir. Si, dacd nu s'ar tinea de aceste conditii
si ar cglca $i a treia oarg porunca teologului sdu", va putea
1 Bianu si Hodos, Bibl. Rom., 1, p. 480, No. 156.
2 Cf. si Nilles, I. c., p. 312.
8 Ibid., pp. 107-109..
4 Ibid., p. 264.
5 Ibid., p. 24.

www.dacoromanica.ro

34

Istoria Bisericii romanesti.

11

fi scos din VlAclicie, ca un dregAtor oarecare vinovat -rata'

de Stpanire : de s'ar vedea bine Bisearecii rumnesti cu a


Romii unite din VlAclicie sA ma scoat $i in locul mieu altul
care sd tinA lucrurile mai din sus scriite (!), uniciunii foarte
de lipsa, va pune VlAclica" 1.
Va recunoa$te oricine, dupA cetirea acestui act autentic,

in care se oglindeste sufletul josnic al unui om Bea' demnitate si farA rusine, al unui arhiereu uitAtor de toate datoriile
$i jurAmintele sale), al unui Roman fara simt de neamul sau,
ca, intre deosebitele forme de Unire cu Biserica Romei pe
care le-au inirebuintat neamurile ajunse in stApanirea Austriei,

niciuna n'a fost a$a de ru$inoasa $i de brutala. Oricate foloase culturale, mari $i netagAduite, ar fi adus Unirea, foloase pe care Atanasie, cand fAgaduia la Balgrad, cu banii
Bisericii sau cu pomana de 6.000 de florini a lui Kollonics,
o$cula" de diecea$te $i rumaneaste : valachicam et latinam"
diploma imparAteascg vorbe$te de trei coli, la Balgrad,
Hateg $i Fagara$ 2,
n u putea sa le inteleaga $i sA le pre-

vada, declaratia lui din April 1701 e de sigur cel mai injositor act public sAvarsit pana atunci de vre-un VlAdica ro
mAnesc.

Aceste indatoriri nu se publicara insa niciodat, i, cand


la instalatia lui, in ziva de 25 Iunie, mergea ca un Craiu, in
cucie auritA, incunjurat de clerici $i nobili catolici in rAdvane,

intovAr4it, cu cruci $i prapure, de vre-o mie de preoti, cu


cei cinzeci $i patru de protopopi ai lui in frunte, $i salutat

de o multime de douA mii de oameni, de toate legile $i


neamurile, cand, in bAtrana mAnAstire a lui Mihai-Voda birui-

torul, groful Apor cetia recunoasterea, cu data de 19 Mart,


a lui Atanasie ca episcop adeveirat, din nou facut, in locul
1

Romneste in Popovici, Uniunea Romdnilor, p.153 i urm. ; extrase

in lorga, Sate si preoti, pp. 185-8 ; cf. Nines, I. c., p. 289 si urm. : v.
gi ibid., p. 99 si urm.
2 Ibid., p. 298.

www.dacoromanica.ro

Impotriviri la Indeplinirea Unirli

35

Mitropolitului fals ce fusese, cand lesuitul neamt Carol Neurauter, noul ieolog", adgugi intarirea privilegiilor episcopului romanesc, pe cand eroul zilei isi va fi oprit ochii la strlucita strangere subjugatoare a aurului, numai cativa ini-tiati stiau si intelegeau ca aceastg zgomotoasa petrecere se
serbeazd pe ruina unei vechi organisgri bisericesti si pe ramasitele sfasiate ale trupului Bisericii romanesti unice, intinse
fgra intrerupere pang la hotarele neamului '.

CAP. VI.

Impotriviri la Indeplinitea Unirii.


Serbgtoarea din Bglgrad, pentru Vladicie innoita si pentru
lege imparateasca noug, fusese stricata prin protestul zgornotos facut la usa bisericii Mitropoliei de trei Romani, un
preot si doi mireni, din Brasov se pare, cari strigau cg nu
pot inggdui ca biserica lui Mihai-Vodd s fie inchinatg altei
religii 2. Peste putin se presinta, in forma prevazutg de legi,

de cMre nobilul roman Gabriel Nagyszegy, o plangere de


acest fel, adaugindu-se in ea amenintarea cg, dacg se face
sild Romnilor, ei ar putea sg priveasca, la o intamplare, si

catre alti stgpini; sau sa ias din targ, care nu e doar incunjuratg cu zid de piatrg". 0 mare parte dintre orgsenii
cei mai bogati, unii dintre dansii Greci din Compania greceasca de comert, care-si avea Inca de mult membrii in cele
mai insemnate centre ardelene si in unele localitgti din Ungaria 3, nu mai voirg sg calce in biserica metropolitang, ri
facurd s li se slujeascg in biserica mica din oras 4, aratand
in gura mare cd-si vor aduce preot bun, ortodox, de peste
' Cf. ibid., pp. 287 si urm., 320-2 ; Sincal, III, p. 312 si urm.
2 Nilles, o. c., o. 322; Silviu Dragomir, Ist. desrobirii religioase a
Rondinilor dig Ardeal, I, Sibiiu 1920, Anexe.

' lorga, Studii fi doc., XII, p. v si urm.


4 Ibid., XIII, p. 34.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romanesti.

36

11

munti. Arestarea lui Nagyszgy nu potoli iire$te tulburarea


din spirite, care facea ca Guvernul s se teama de o rascoa151.

Tara Fagara$ului nu prirni nici ea Unirea, care se daduse


acum la iveal cu toate urmarile ei de prefacere $i de umilire ; in ragara$ chiar, Brancoveanu facuse de o bucata de
vreme o frumoasa biserica 2, ispravit in 1698 3, $i inzestrata
cu privilegii de ctitorul ei darnic4: preotii de acolo, pltii

din Tara-Romaneasca, vor fi stat in fruntea nemultmitilor,


mai ales mesteri de la tehiul tabacilor, cari aveau privilegii
de la Rakczy cel d'intaiu $i erau deprin$i cu inraurirea calvineasca 5. Cat prive$te pe neme$ii din Tara Oltului, cu toata
credinta lui Kollonics ca s'au ca$tigat, in 1702, 442 de familii dintre ei 6, aplechrile lor catre calvini, de nobleta carora
erau legati prin boieria lor, sant cunoscute. In Apusul terii,
Hategul $i Inidora, cu toata buna primire ce se fcuse lui
Atanasie la Ilia $i Deva, nu voiau sa $tie de Vladica inoit,
cu teolog" in coast. In Inidora, unde biserica Sf. Nicolae
fusese lucrata, in bun stil romanesc, de la 1634 la 1654, cu
cheltuiala protopopului Nicolae, precum $1 a multor negustori bogati de acolo 7, Grecii" din Companie $i alti locuitori
erau mai bucuro$i de legea cea veche a Craiului, cu al carii
rau se deprinsesera, cleat cu legea cea noud a Imparatului,
al aril bine n'avusera Inca prilej sa-1 guste ; indata dupa
sinodul, slab frecventat, din Iunie 1701,
protopopii fur
chemati din nou in jIovembre
la 16 Iulie si Vladica si
carmuitorul lui de mult vreme, Ladislau Barnyi, $i Iesuitul
conducator al Casei din Balgrad ca $1, intamplgtor, acela al
Casei din Cluj, dadeau voie protopopilor Gheorghe si Loan,
' Nilles, o. c., p. 331 si urm.; lorga, Sate i preoti, p. 196 si urm. ;
Dragomir, 1. c.

2 Radu Greceanu, p. 86.


3 lorga, Studii si doc., XIII, p. 94 si urm., no. .xLvni.
4 Iorga, in An. Ac. Rom., XXI, p. 288, nota 1.

5 lorga, Studii si doc., XII, p. xix si urm.


6 Nilles, 1. c., p. 24.

lorga, Studti Si doc., XIII, pp. 117-9.


8 Nilles, I. c., pp. 323-8.

www.dacoromanica.ro

Impotrivin la indeplinirea Unirii

37

precum si tuturor credinciosilor lor din Inidora, ora$ $i Tinut,


sa traiasca precum au trait pn acuma, dup obiceaiul pra-

vilii grecesti $i romane$ti", cu toate tocmealele Bisericii,


neadaugand $i nescazand", cu singura conditie s asculte
de Vladica, precum au ascultat $i mai inainte de Vladici $i
de eine le-au fost purtatori de ca$tigii", $i s nu huleasca"
legea Imparatului $i cele patru puncte, de care nu sant datori

sa se tie 1 Astfel se lucra $i din partea catolicilor ca din a


calvinilor, cari erau iminuiti ca, in aceste imprejurari tulburi,

nu cer deck o simpla declaratie iscalit de Unire cu punerea supt ocrotirea altei Biserici 2.
Cat prive$te Banatul, el ramnea in vechea lui alcatuire $i

credint, razimandu-se $i pe masa compacta a Sarbilor de


curand atra$i in tail prin tot felul de privilegii imparate$ti ;
Romnii banateni, cu centrele lor, Lugojul $i Caransebe$ul,
se departau de calvinisrhul adoptat Inca in veacul al XVI-lea,
doar pentru a se apropia de cea mai sigura ortodoxie, iar
nu pentru a trece la catolici ; preoti din aceste parti nici nu
se pomenesc in sinoadele de Unire tinute dela 167 incoace.
Mai bine deck toti se purtara insa Sibiienii $i Brasovenii.
Un batran companist", care fusese in 1672 birau al negustorilor greci" din Sibiu, Caloiani" Pater sau Pater Iano$ 3,
care avea mosii in Tara-Romaneasca, unde Domnii ii ziceau
prietenul" lor 4, $i care-$i daduse fata dup Dindar, agentul, pomenit $i mai sus, al lui Voda-Brancoveanu 5, facuse,
Inca din Martie 1701, cand Atanasie se afla la Viena, de la
Balgrad chiar, aspre mustrki acestui arhiereu cu doug fete,
cerandu-i a se deslusi fata de mireni, cari au $i ei dreptul
de a lua o hotrare, $i amenintandu-I cu pedeapsa calcatoriIon de juramant, cu afurisenia Patriarhilor, cu mustrarea grea
1 Mag. ist 111, pp. 322-3.
2 Nilles, 1. c., p. 299.
8 1orga, Studii si doc., XII, p. vit ; cf. V, p. 126, no. 421, p. 128, no.
48 ; P. 129, no. 54.
4 Ibid., V, pp. 126, 129, 138.

8 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 70; Lapedatu, in Prinos Sturdza,


p. 303 sl urrn.

www.dacoromanica.ro

38

Istoria Bisericii romnesti.

II

a vremilor ce vor veni


$i nu peste 20 s5u 30 de ani, ce
$i peste 100, tot Sfintia Ta vei fi ocgrAt", daa va schimba
Iegea, au rea, au bunA", pe care credincio$ii nu vreau nici
inteun chip s5 o m41e '. In lunie, Brasovenii declarau c
primirea celor patru puncte iaste adev5rat papista$ a fi",
$i C5 pentru aceasta ei n'au nici cea mai mica aplecare 2.
Nu numai cofele cu icre negre", dar toate pe$che$urile $i
yeniturile fur luate apostatului episcop din Blgrad. Pater
Iano$, Dindar, Andrei Banul zis $i Grtig, David Corbea,
toti oamenii Domnului $i boierilor munteni lucrau de zor
pentru a 'Astra Sibiiul in ortodoxie. Brincoveanu insu$i scrise,
in Iulie, la Bra$ov pentru a in$tiinta pe prietenii saic negustorii de acolo, c Impratul n'a ingaduit episcopului de acii
din Ardeal" s strice cu sila legea oamenilor 3. Din Maramurd$ in sfAr$it fu chemat n zadar la Viena Vldica ortodox losif Stoica ; peste cAteva luni, el se intoarse fail a fi
jurat on isclit ceva 4.
Acum, in sf5r$it, and nu mai putea fi iertata nicio slabiciune $i nicio zabava, Mitropolitul Terii-Romane$ti vorbi limpede $i tare. BtrAnul Teodosie, care fusese indemnat la o

msur energia $i de atre Dosoftei al Ierusalimului, sosit


in Tara-Romneasa in iarna anului 17025, unde statu cateva luni de zile, fdand $i mir in biserica Sf. Apostoli,
care se chiam5 Arhimandritul", i informat dui-A cuviintg $i
de boierii ce fuseser trime$i la aunta calvinA a guvernatorul ardelean, Bnffy, cu Ladislas Szekely 6, incepea, pome-

nind lui Atanasie, atre care nu scrisese de mull $i care,


urmAnd vechea lui politia in doi peri, Ii scrisese el, cerAndu-i Octoihul de Buzau, precum $i celelalte dou6 carti de
1 Ibid.
2 Stinghe, o. c., 1, pp. 5-6, 28 ; Cipariu, Acte i fragm., pp. 268-9.
Stinghe, Doc., 1, pp. 15 si urm., 17 i urm.
I. Puscariu, in An. Ac. Rom. XXIII, p. 7 ; Bunea. Vechile episcopii,
PP. 103-4 ; Cziple, In An. Ac. Rom., XXXVIII.
5 Chrys. Papadopulos, Aocriaeog, p. 59 ; Radu Greceanu, p. 115.
6_Ibid., pp. 114-5.

www.dacoromanica.ro

Impotriviri la Indeplinirea Unirii

39

cAntari, iesite acolo, Triodul si Penticostariul, ba chiar douA

comanace", despre faptele lui care cu rusine

i$i

vor aila

sfArsit... Te-ai in$elat de cinstea lumii, , pentru care, aruncAnd


cu piciorul sfinta maicA BisericA fasriteanA, mai presus de

dAnsa ti-ai cApAtat consacrarea", care e o adevArat batjocurd" (comoedia) ...Esti unit si ai mare legatura cu aceia

cari sant protivnici dogmelor noastre, ce sAnt temeliile Bi


sericii noastre fasAritene... Ti-am vdzut jurdmdntul, care ni
s'a adus... Faceti voi o tipografie, falsificati cArti cum voiti,
$i'ti vede cum yeti arde cAndva in Iad." Nu va avea de-acum,
din Tara-Romaneascg, nici cArti, nici venituri, nici scrisori,
nici mila cea mare" pe care o gatia VodA ; nici datoria lui
Teofil cAtre Teodosie, de care scrisese Atanasie, n'o mai
voieste Mitropolitul muntean. Cu acelasi Trimes, veniau si
scrisorile de afurisanie dela Patriarhii si Mitropolitii RAsritului", scrisori din care s'a pAstrat aceia a Patriarhului de
Constantinopol, Calinic, care, din punct de vedere ierarhic,
avea si chemarea sA vorbeascA '. Tot de odat Ardelenii erau
instiintati ca nici sA mai sArute mAna falsului VIAdicA, ceia

ce ar fi de o potrivA cu a sruta mAna unui birdu, sau a


unui cadiu, sau a unui calvin 2"
Teodosie mai astepta vre-o indreptare din partea lui Atanasie, pe care Calinic ins5, numindu-1, pentru pAcatele sale,
Satanasie", il despoia de demnitatea arhiereascA. Dacg Irish'
Mitropolitul muntean nu WA rnAsura, fireascA, de a chema
soborul de alegere $i de a da lui Atanasie excomunicatul un
urmas ortodox, aceasta se datoreste numai grijei lui Vod
BrAncoveanul, om prudent inainte de toate, de a nu se strica,
pentru lucruri bisericesti, cu un vecin asa de puternic cum
era ImpAratul. Se inchiserA granitele comuniunii duhovnice$ti,

si Ardealul, pierdut pentru ortodoxie, sau socotit ca pierdut,


in urma repetitelor manifestatii catolice ale celor cincizeci $i

doi de protopopi ai lui, rAmase sg-si caute singur de ros1 Niiles, 1. c., p. 344 i urm.
2 Stinghe, o. c., 1, p. 34 i urm.

www.dacoromanica.ro

40

Istoria Bisericii romnesti.

II

turile sale religioase. Cel mult daca Brancolleanu scrise la


Viena cu aceleasi plingeri cu care scrisese si Patriarhul Calinic 1, capAtand raspunsul ca Romanii din Ardeal vor fi tratati in materie de lege cum vrea stpanul lor, Imparatul, precum cei din Tara-Romaneasca ascult si in aceast privinta
de Domn 2. Nici necuviintile adresate batranului arhiereu
muntean, lui Teodosie Bucuresteanul, asa-zis arhiepiscop" 3,
de catre cardinalul Kollonics nu schimbara aceasta politica a
slbiciunii si a dibaciei, a inchinrii vesnice la doi stapani.
Se hotari, de sinodul pe care Atanasie Ii stranse la 1702,
ca tinerii sa se trimeata la scolile din Sambata-Mare, din
Viena, la Sf. Barbara si la Colegiul pazmanian, cu tipografie,
i unde se intemeie un Colegiu Iliric pentru uniti1,
in
Roma, la Colegiul grecesc sau i la cel unguresc, la cel germanic, si Ca, in lipsa cartilor muntene, i cele din Venetia
fiind prea scumpe 5, noi si bune carti ortodoxe" sd se tipareasc la Balgrad. Dar, peste cinci ani, pentru ca sa-si
poate acoperi Mitropolia", Atanasie amanet la Sibiiu matricula stampii, istromenturi tipografii"6, cu care tiparise Inca
la 1702 un catechism catolic : Pdnea Pruncilor. Rscoala lui
Francisc RalcOczy zadarnicise toate planurile, si ea strica
toata bucuria dela inceput.
Represintantul nationalitatii unguresti si al separatismului
ardelenesc in lupta cu Austria cauta sa-si gaseasca printre
Romani, nu numai luptatori, din cari avu, ca si bunicul sau,
destui viteji, dar si capetenii. Tirca alerga din Moldova, unde
fusese in 1706, si se sfintise de sigur 7, la Craiu, al carui
1 Nilles, 1. c., p. 354.

Ibid.
3 Ibid., pp. 353-4.
4 Ibid., pp. 27-8, 139.
5 Ibid., p. 26.
Iorga, Studii fi Doc., XIII, p. 96.
7 Un episcop valale din Croatia, Miakid, sfintit In Moldova inainte
de 1667; Nilles, o. c., pp. 715, 746-7. El se amestec In conspiratia lui
Petru Zdny l moare in temnita dela Gratz.
2

www.dacoromanica.ro

impotriviri la Indeplinirea Unirii

41

Vladica, Ardialului episcop Romani lor", cum iscaleste, se


zicea, si putu, in clipa norocului celui mai mare al stpanului sau, s ieie in stapanire $i Scaunul balgradean. RAkczy era catolic, Vladica Ion fusese calvin ; data aceasta
insa, el se dadu ca ortodox %fa' path, hirotonisit de orto-

docsii moldoveni, $i dusman neimpacat al Unirii ', pe and


in Maramuras acelasi principe cauta s puie la Muncaciu un
episcop rus unit, sfintit la Chiev 2.
Cand se duse Craiul neatarnarii, Ion plea si el, fara sa
fi avut legturi cu ierarhia munteana. La 1707, Atanasie,
intors cu catanele, facea s se intareasca Unirea inteun sinod,
la care luara parte insa numai treizeci de protopopi 3. Dar
Kollonics, a carui operd persohald era Unirea, muri in acelasi an, si cu dnsul disparu tragerea de inima, crutarea
sentimentelor firesti ale cuceritilor, spiritul de jerfa $i puterea de munch t. La 1711, partidul ortodox izbutia chiar,
avand in frunte pe un Vasile si fratele sail Petru, al carora
rost nu-I cunoastem, sa stranga pe protopopi laolalta pentru
o declaratie solemna in favoarea legii vechi ; cu toed impotrivirea teologului", Atanasie insusi iscali. Fu silit de
Guvern $i de Hevenesi, alt luptator pentru Unire, care trail
pana la 1715, sa revie asupra acestei iscMituri $i sa scoata
din sobor pe autoi ii loviturii impotriva Unirii (18 Novembre).
Dar, cand stranse un nou sinod la 1712, pentru a da impresia unei Uniri generale, el putu sa numere numai treizeci $i
patru de protopopi. In anul urmator, la 19 August, se stingea inca;" tank, dupa ce se spoveduise teologului" strain 5,
si la inmormantarea lui se auzirA doug cuvantari, dintre care
una in latineste, alta in ungure$te 6.
1 Cf. lorga, Studii fi doc., IV, p. 72, no. mom ; Sate fi preoti, pp.
200-1 ; Studii qi doc., XII, p. Lit ; Cziple, I. c., p. 24 (1709, osalicid la
moarte pentru excese); Rev. 1st., IX, pp. 21-2.
2 Nil les, 1. c pp. 864-7.
3 Ibid., pp. 372-3.

4 Ibid., p. 5
5 Ibid., p. 3 M.
Ibid.

www.dacoromanica.ro

42

Istoria Bisericii romnesti.

II

CAP. VII.

Noul V1 Adicg ardelean Joan Patachi.


La moartea lui Atanasie, partidul legii vechi cdut s impuie un Mitropolit ortodox, $i din Tara-Romaneasca sad din
pdrtile turce$ti" se si ivird trei candidati, despre resultatul
strAduintilor si scrisorilor cdrora n'avem ins nicio $tire 1
Urma$ul lui Atanasie, loan Giurgiu Patachi, nobil din
pdrtile Dobcei, $colar al Iesuitilor din Cluj, Viena $i din
Roma, doctor in teologie, misionar al catolicismului roman,
unealt a teologului" sdu romano-catolic, intors numai pentru
Vlddicie inapoi la ritul Convalahilor" sal, al scumpului
sdu neam romnesc", pentru care se declara gata a-si vrsa
sdngele si sudoarea, ziva $i noaptea" 2, dar cu dreptul de a
servi si in ritul latin, trecu frd sfiald peste margenile puse
Unirii prin grija de mntuire a ritului $i datinelor pe care
o avuserd inaintasii sal. Si Inca prin alegerea lui
de cati
protopopi nu stim, dar mai mult de Fagardseni 3, si de
titori", Mihai Puiu $i Stefan Rat 4,
Romnii din Ardeal
scdpard de episcopia Iesuitului ungur Szunyogh, care se
declard salul de deliciile Valahilor", sau a Iesuitului german Wenceslas Franz, care fusese $i ales la 9 Septembre
1713, card' ca Imparatul sa voiascd insd a-I intdri 5: Patachi
primi (1713-5) diecesa din it-1511a Ungurului Regay, care urmase

ca loctiitor Germanului Iosif Bardia, defensori i directori in


timp de vacant. Nu ca unul ce pleacd fruntea inaintea unei
aspre nevoi, ci intelegind $i pretuind schimbarea, el porni
' Ibid., p. 394: ,Iam terni se ex Transalpina et partibus turcicis
insinuant, corda nonnullorum sollicitantes, schisma vetus ressuscitaturi";
cf. p. 395.
2 Nilles, 1. c., pp. 87-8. Cf., pentru Patachi, Zenobie Pac1i$anu, in
Cultura creftind din Blaj, VI, 1916, pp. 37 $1 urm., 68 $1 urm.
8 Nilles, 1. c., p. 403 si urm.
4 Ibid., p. 404.
5 Ibid., p. 394 si urm. Alp dol candidati, Dragomir, 1. c., p. 84 $1
urm.; anexe, p, 18 $'1 urm. Cf. Silviu Dragomir, in Revista Teologial,
1915, n-le 16-8.

www.dacoromanica.ro

Noul VlAdicA atdelean loan Patachi

43

din BAlgrad, unde se dArarnase Mitropolia lui Mihai Viteazul

pentru a se putea zidi cetatea cea noug $i de .unde se izca episcopul catolic, adus inapoi in
Scaunul sAu, prin diploma dela 11 Decembre 1715 1, s5 nu
goni VlAclicia pentru

aib in apropierea lui un alt episcop, cu situatia indoit $i


$i protopopii romani, multi la
numgr, cantar5 rug5ciuni pentru sfintirea cctalii ce se ridica
pe ruinele ctitoriei lui Mihai-Vod 2
Se cre5 atunci pentru Patachi la Viena o episcopie de
F5g5ra$, care corespundea vechii episcopii calvine din Tara
Oltului 3. Pentru intAia oar Papa interveni de-a dreptul in
oranduirea Bisericii unite a Romanilor, si, lsand la o parte
tot ce se f5cuse mai inainte, el intemeie, la 18 Maiu 1721, o
dieces5 noud unit5, desfacutd din cea ardelean catolic5 : a
indoielnic5 (1716). Preotii

FagAra$ului singur, dandu-se lui Patachi, episcopul roma-

nese al Impgratului, Inca de la 23 Decembre 1715 4, biserica


brancoveneasc a Sf. Nicolae, uncle se asez in August 1723,
dup cetirea pe romneste a diplomei $i dup un discurs
latinesc dela teolog". Era si acesta un folos, fiindcA altfel, dup5 cererea lui Martonffy, episcopul romano-catolic 5,
Roma ar fi supus pe Uniti autorifatii acestuia, care pretindea
ca episcopul romanesc sg-i fie vicariu, purtand vre-un titlu
oriental. Astfel, pentru a doua oar Patachi inlAtura prin

presenta sa o si mai grea lovitur pentru neam. Numai struinta lui, in doi ani cat sttu la Viena, impAcA in aceast5
privint Curtea si Curia papal.
Autoritatea lui Patachi se intindea asupra tuturor Unitilor.
Avea mosii date de Imprat, ctitorul" diecesei, pe la
Gherla si la Besimbac. Maramursenii nu voiau A-1 recunoascg ins5, tiind ca urma$ al lui losif Stoica $i al lui
1 Un intaiu episcop catolic, Andrei lliyes, numit in 1696, nu se putuse-

sustinea: Martonffy fu ales in 1713; ibid., p. 449 si nota 1.


2 Ibid., p. 453.
5 Ibid., p. 418 si urm.
4 Ibid., p. 409 si urm.
5 Ibid., p. 418.

www.dacoromanica.ro

44

Serafim

Istoria Bisericii romnesti.

de Petrova pe alt ortodox, Dosoftei ;

BAnAtenii,

protopopii, doisprezece preoti si patruzeci de sate, izgonira


pe pravoslavnicul Moise, sfintit dela Turci, care lua mita' i
venituri nelegale, si cerufa in loc pe Unitul Petronie, la 1717 1.
Crisenii dela Beius, dusmani ai Unirii, primiau pe Vldica
sarbesc din luau sau lenopole, care se asez in Aradui
vecin 2. In pArtile apusene ale Banatului, in slirsit, credinta
veche era apArat5 de Vldica de Var5et, exarh al Mitropolitului din Balgrad 3.

Patachi tinu in coltul su de, Ora sinoade pentru vechile


pcate de betli si despartenii, pentru venituri, pentru impunerea tichiei" 4 in portul preotilor uniti, fAr cAciulg, dar fara
comanac, pentru inlAturarea superstitiilor pggane, de mu-

guri sau alte ierbi" ce se manncA la Pasti5, de hore in ajunul serbAtorilor, ca la Jina, de targuri" ale fetelor de maritat, ca la MAn'astur, de hramul Maicii Domnului fkAtoare
de minuni ; pentru baterea cu lopetile a celor ce nu vin la
bisericA, afard de alte lucruri carele acuma nu le'm putut
da afar, iara, and li va veni vremea", se vor da in stire 6.
In Sibiiu, el se bucura de ascultare, si, la ingroparea provincialului iesuit Rudolf Lewenberg, in 1715, protopopii romni si vre-o ireizeci de preoti fur de fats& purtnd si siriul pe umeri 7 j aici catolicii cntau latineste in ziva de
Corpus Christi, cnd preotii romni cetiau, in odAjdii, Evanghelia pe limba lor 8. La 1716 un preot romn primise, cu o
cuvntare romneascd, pe Martonffiy la poarta bisericii catedrale smulse de Guvern din mnile calvinilor, 5i preotii ro' Ibid., pp. 445-6.
2 lorga, Studii fi doc., IV, pp. 80-1.
8 Nilles, 1. c., pp. 804-6.

4 Camilafca ; cf. ibid., p. 862.


5 Moldovanu, Acte sinodali, II, p. 103 s't urm.; Petru Maior, p. 378
si urm.; Nilles, 1. c., p. 465 si urm.; Stinghe, 1, pp. 127-8.
6 Ibid.
7 Ibid., p. 448.
6 Ibid.

www.dacoromanica.ro

Non! InAdlcA ardelean loan Patachi

95

mani ii cantara romne$te ecteniile. In aceia$i biserica $i in


aceia$i zi, protopopul roman fu lasat sa faca slujba dupg ritul
grecesc 1. $i la Cluj erau destui uniti, gata s primeasca
legea catolica intreaga, la ale carii ceremonii luau parte $i
ale carii daruri le oprisera2. La Hateg, in 1729, protopopul
se invoia sa talmaceasca din ungure$te instructiile misionarilor iesuiti3. Numai negustorii greci, din Beiu$ $i aiurea;
se tinura straits de ortodoxie. $i bisericile brancovene$ti
din Ocna Sibiiului 4, din Poiana Marului $i Sambata-de-Sus,
pe mo$iile lui Brancoveanu, cea din Porce$ti, a lui Matei
Basarab 5, putura sluji pentru adapostirea ortodoxiei. In 1716,
cu militie dup (Mitsui, misionarul" lui Patachi merse in

Maramura$ pentru a visita provincia, in care statu opt luni 8;


Vladica Dosoftei ar fi fagaduit sa se uneasca $i el, dup
moartea arhiepiscopului Terii-Romane$ti $i a$ezarea in Bal-

grad a unui nou arhiereu de nit grec

$i

unit cu Biserica

Romand" 7. Apoi al doilea Vladica unit muri, la 29 Octombre


st. v. 17278, nu numai -Fara sa-I plnga, dar aproape fard
sa-1 $tie nimeni.

Ardealul avea atunci patru sute de preoti protivnici Unirii


sau banuiti de credinta fata de ortodoxie, cari nu venisera
sa ieie binecuvantare $i poucenie" la Fagara$. Cu catva
timp inainte de moartea sa, Patachi insu$i o spune 8 j calugari strini rataciau prin tara, $i satenii, neavand incredere
in preotii uniti, cari spuneau intaiu oarele canonice" $i apoi,
dupa intrerupere, Liturghia 40, mergeau la clan$ii pentru taine
1 Ibid., pp. 451-2.
2 Ibid., p. 454.
3 Ibid., p. 928.

4 lorga, Studii fi doc., Ill, p. 139.


5 Ibid., p, 152.
6 Nilles, I. c., p. 444 si urm.
7
Ibid., p. 444.
8 Cf. si ibid., p. 479.
9 Ibid., pp. 463-4.
0 Ibid., p, 495.

www.dacoromanica.ro

46

Istoria Bisericii romanesti.

II

$i alte nevoi suflete$ti ; in m5n5stiri distruse mai pe urm,


ca acelea din Stefanca, din Pfosca 1, din Feleac, se pAstra
ortodoxia neatins, $i sinoadele episcopului se alcatuiau
din ccitiva cinstiti frati protopopi jurati si cu alti preoti
intelepti" 2, iar primirea hot5rArilor era l5sat5 in sama protopopilor cari lipsiau, $i a soboarelor depline" din vechile
eparhii" calvine 3. Numai treizeci" de protopopi
dar
iscalesc abia $eisprezece
se adunard in 1728 la Mng$tur,
supt conducerea rectorului iesuit din Cluj 1, pentru ca s
audd cuvntarea ungureasc5 a lui Adam Fitter, lesuitul ales
episcop in soborul presidat de episcopul catolic $i pdstrat
director" dupa ce declarase ea' nu prime$te 5; la MAna$tur
chiar, unde la 1722 popa Ioan scria slavone$te 6, la Sona, la
Stilova, Joc, Cluj 7, erau protopopi cari luptau impotriva papista$ilor si-$i b5teau joc de sinoadele chemate $i stapanite
de lesuiti $i de alt neam, cari une ori nici romAne$te nu $tiau.
Ei aveau legAturi cu Tara-Romneasc5 sau cu Maramura$eanul
Dosoftei, r5mas statornic in ortodoxia lui 4, $i supt oblduirea duhovniceasc5 a c5ruia un popa Chirila de Aciva, din
varmeghea SAtmariului, prefAcea in romAneste, dupg un ori-

slavon, un Anthologhion sau Minein ales pre scurt


(1702-15), adaugind aceste observatii caracteristice : Noi,
ginal

Rum5nii, carii simtem intru acea$tia Tinuturi amestecati printre

alte limbi, simtem ca trmbita, de o rasufla, i nu-i intaleagem glasul ei ; asia $i tocmealele svintilor le audzimii intealt
limb5..., $i niciunfl folos nu luomil, iara alte limbi au de
$tiu toata Scriptura in limba boril, adeca cumu-s Sarbii, Ru$ii,
Grecii, iar5, dup aceia, jeluind $i ai no$tri spre infIesult
lorga, Studii i doc., XII, pp. 79, 121, 129, etc. Cf. Padiseanu, in
Cultura Crestinii, VIII, 1919, p. 151 si urm.
NilIes, I. c., p. 463 si urm.
3 Ibid.
4 Ibid., p. 491.
5 Ibid., p. 487 si urm.
6 lorga., Studii
i doc., XIII, p 101.
7 Ibid., p. 196.
8,1Iil1es, I. c., p. 494.

www.dacoromanica.ro

Noul V1 Adia ardelean loan Patachi

47

sloveniei, au intorsu multa den cartea sloveniasca pre limba


noastrA cea rumniasc, cu indernnaria milostivului Dumnedzeu, $i de aunt' Inca avem nedeajde s'a" ni se inmultasc
Scriptura pre limba noastra"; el insemna ca, in acele zile

and se lupta sa dea slujba ortodox in romne$te, EzoviPi", papista$ii se straduiau, cum $tim $i mai de sus, s
surpe Sionul cel de la RsAritil", pentru ddinuirea cgruia se
roaga" scriitorul

Iorga, Studii i doc., XIII, pp. 135-6.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IIa.

BISERICA ROMANEASCA DIN PRINCIPATE


LA INCEPUTUL EPOCEI FANARIOTE,

CAP. I.

Moartea Patriarhului Dosoftei. Noul Patriarh Hrisant.


In acest timp, nu numai Principatul muntean, dar si Biserica Terii-Romanesti, careia politica lui $erban Cantacuzino-i
ciao:fuse drepturi de superioritate asupra Ardealului, erau prea

slabe pentru ca s incerce un amestec efectiv si folositor in


aceste incurcate imprejurari ardelene.
La 1707, intre 6 si 7 Februar, muria in Constantinopol, la
vrasta de seizeci si sase de ani 1, Patriarhul indreptator al
ortodoxiei 5i lupttor pentru dansa, Dosoftei : mare om",
scrie cronica oficiala a lui Brancoveanu, si invatat foarte ;
au pastorit turma pravoslaviei ca un vrednic pastor ; lumina
multa si Bisericii lui Hristos au fost, stiut de monarhii si
Domnii maH ; toti ereticii si cati era improtivnici pravoslavii
se temea de el, ca putere mare si tare avea, si la cuvant, si

la scris ; mare paguba s'au cunoscut ca s'au facut la norodul pravoslavnic, $i rar orn in chip $i vrednicie se va putea
afla ca el"2; multa nevointa au pus pentru credinta pravoslavnica", adauge un scolar al Iesuitilor, Nicolae Costin
insusi, multe ca'rti au scos in tipar improtiva ereticilor, cu
filosofia dAsaliei lui ; c era un om prea invatat si indraznet
1 Chrys. Papadopulos, o. c., p. 53. La 1708 Dionisie de Heracleia la
Brasov; Dragomir, /. c., Anexe, pp. 15-6.
2 Radu Greceanu, p. 166.

www.dacoromanica.ro

Moartea Patriarhului Dosoftei. Noul Patriarh Hrisant

49

la cuvant, $i nu veghia voia, din dreptate afara, nici a Domn,


nici a boier, nici a bogat, nici sa'rac : pn i improtiva Agarenilor de multe ori cu cuvantul s'au pus"1. Nepotul si
urma$ul lui, Hrisant, tnr cunosator de multe tiinti i Intelegator de multe idei, $i in materie religioasa, ucenic al
dasalilor celor mari din Apus, ascultator al celui mai me$tesugit dintre Grecii uniti, Nicolae Papadopol Comnenul din
Padova, care era corespondentul lui Brancoveanu pentru
lucrurile romane i catolice prin el afl astfel Voda alegerea lui Clement al XI-lea, care punea sperante in sentimehtele lui Voda prielnice catolicismului 2, i-1 felicit 3, nu
mai represinta acelasi lucru ca energicu-i inainta$, care crease,
se poate zice, in partile rasaritene o politica ortodoxa miManta. Acesta era noul Ierosolimitean" adesea intrebuintat,
and era numai Mitropolit de Cesareia, in galcevile $i Odle
dintre cele dou feri4; el veni la Bucuresti indata dupa ale-

gerea sa, in Maiu 1707, tocmai and Atanasie pribegia la


Sibiiu $i Ion Tara, Vladica sfintit in Moldova, tinea Scaunul
Balgradului ca nou Mitropolit pravoslavnic. Dar nicio in-

raurire a lui Hrisant nu se poate descoperi, politica Domnului insu$i famaind neramurit, din motive de prudenta socotitoare, intre Craiul" de rascoala $i marele Impgrat al
Apusului5. Hrisant, prima impa'rate$te, se multame$te a sfinti
biserica bucure$teang inchinata Locurilor Sfinte, Sf. Gheorghe-

cel-Nou, care, in forma pe care i-au dat-o me$terii Brancoveanului, $i nu in aceia, schimonosit, care i-a fost impus
in veacul trecut, era un stralucit monument al architecturii
' P. 53. Pentru petrecerea lui la Bucuresti in 1702, v. lorga, Doc.
Cant., p. 141 si urm.
'.8 Nilles, I. c., p. 102: E ii pia ben affeziorato all' Unione di tutti
i prelati greci". Pentru activitatea lui curat literar i culturaIg, v. lorga,
1st. lit. rom., II, p. 51 si urm.
8 Hurmuzaki, IX', pp. 366-7, no. xxx11.
4 lorga, 1st. lit. rom., II, p. 363 si urm.

5 V. prefata la lorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, p. xx.


Cf. Giurescu i Dobrescu, Documente, p. 143 si urm. Pentru venirea lui

la Eucuresti, Radu Greceanu, pp. 169 si urm., 174-5.


4

www.dacoromanica.ro

50

Istoria Bisericii romanesti.

II

muntene ajunse la cea mai deplinA, mai sigur i armonioasA a ei desvoltare 1 Era incA la noi la sfarsitul anului,
si lua parte la inmormAntarea Mitropolitului Teodosie i la
asezarea in Scaunul arhipAstoresc a Ivireanului Antim, pe
care talentele si hArnicia sa II ridicaser in scurt vreme
asa de sus. Plecnd la Ierusalim in cursul anului 1707, el nu
pare s fi venit in terile de la DunAre, unde II astepta carAta
domneasc5, alaiu cu sunet de clopote, tain imbielsugat, inchinari de biserici i mnstiri si bAsmAli cu galbeni, deck
in 1711, and campania lui Petru-cel-Mare la Prut i stramtorarea acestuia de Turcii pe cari prea mult ii despretuise ii
pusera in masurA s5 joace un rol politic destul de insemnat
ca mijlcitor de tain5 2 Mai tarziu el intemeiazA la Sf. Sava
din Iasi, pe ianga o scoala greceascA in stare. s steie alaturi
cu Academia din Bucuresti,
de la celalt initoc al Sf. Mormnt, noua mnstire, cu chilli multe si frumoase, a Sf.
Gheorghe, supt conducerea unui Sevastos Kymenites (1702)
si a nepotului sau, Gheorghe Hypomenas din Trapezunt
o
tipografie bine inzestrat5, care dddu in 1715 Liturghia slavoromapeascA si Aratarea Credintei ortodoxe", a lui Loan Damaschin, in greceste. Hrisant insusi a scris o carte de
.matematic5, impodobit cu chipul sgu, Predici, Omilii", ap5rute dui-A moartea sa, in Venetia, la 1734, Inv5tAturi sau
Didahii, dar el d5du teascurilor din Bucuresti o editie, cerut de Constantin Cantacuzino Stolnicul 3, a falsului Curopalat, despre oficiile Curtii bizantine, adausA cu tratatul despre
Taine al lui Gavriil de Filadelfia4 si cu una din omiliile lui
Ghenadie Scholarios (1715), apoi, in acelasi an, rnarea lucrare
despre Vatriarhii din lerusalim a unchiului s5u Dosoftei 5.
1 Cf. stampa din Radu Greceanu, ed. St. Grecianu, p. 154, cu cele
spuse in lorga, Viata i Donznia lui Barbu $tirbei, 11, extras din An.
Ac. Rom., pe 1905, pp. 119-20 (si deosebit).
2 Iorga, 1st. lit. torn., II, p. 363 si urm.

Biserica ortodox, XIV, p. 423 0 urm.


4 V. mai sus.
i Axintie Uticariul, In Letopisite, II, PP.
5 V. lauda lui, de N. Costin
53, 161-3.

www.dacoromanica.ro

Moartea Patriarhului Dosoftei. Noul Patriarh Hrisant

51

Aici in Bucuresti se asezase o tipografie greceascA mai bunA


deck toate celelalte, in mAnstirea Tuturor Sfintilor, pe care
o inAltase Mitropolitul Antim, mantuind-o in anul dui-A caderea lui Brancoveanu, la 1715 it.
Pe cand autoritatea teologicA superioar a Patriarhului
ocrotitor lipsia astfel, insusi prestigiul Mitropolitului TeriiRomanesti scAdea prin loviturile ce se dAdurd lui Antim.

CAP.-H.

Cgderea Mitropolitului Antim.


ea Ivirean mAcar, Antim trebilia sA aibA oarecare simpatii
pentru Rusia ortodoxA a Tarului Petru, care proclama gandul
ce are de a scoate din robie pe crestinii din RAsArit si de a
intemeia din nou ImpArkia pravoslavnicA la Tarigrad. Oricat
ar fi lAudat pe Iesuiti cand ii dAdeau placute represintatii
de teatru 2, Tarul, care inlturase pe Patriarh si se facuse
insusi, impotriva oricAror canoane, cap al Bisericii muscAlesti,
era Imparatul crestin", cel adevArat si neatins de eresie.
LegAturile cu Moldova, pornite pe vremea lui Vasile Lupu
i Matei Basarab si urmate supt Domnii ce venirA indatA
dupA dAnsii, nu furA cu totul rupte nici dupA anii turburArilor, in cursul Domniilor de la Turci, care veniau la rand.
Supt Antonie-VodA din Popesti, negustori muscali veniau pe
la noi, aducAnd cu ei, de sigur, i altceva deck mArfuri,
si cu dansii se luau la drum, spre ordsul de Scaun, al
depArtatului Tar, cAlugAri doritori de milA

La sfarsitul anului 1673, pribegii Domni Constantin Serban si Stefan Petriceicu, cari furA goniti in curand de Turcii
1 Iorga, Inscriptii, 1, p. 280 si urm.
2 Cf. Nines, /. c., pp. 385-6.
3 Memoriile lui Radu Popescu, In Mag. ist., V, p. 103.

www.dacoromanica.ro

52

lstorla Bisericii romnesti.

II

si asezati de Poloni, cu mica lor oaste, la Rascov, langI


Nistru1, se inchinau, printeun alugr dela Sf. Munte, Tarului Alexie, care li faspundea cu faggduieli mari, la 10 Mart
1674, atunci cand trecAtoarea lor Domnie dela crestini se
incheiase acum 2. $erban Cantacuzino, tirmrind visurile lui
de m'arire, ajunse la incheierea unui tratat formal cu Tarul,
la 28 Decembre 1688, prin arhimandritul Isaia dela Sf. Pavel,
alt Athonit, care ducea la Moscova ceasornice de aur ; dar

acum, cind tratatul sosi, acel

care-I

ceruse nu se mai

afla printre cei vii3. Ispfavile noi ale Rusilor, luarea de


dnsii a celatii Azovului, unde fu asezat ca Mitropolit fuga-

rul Dosoftei al Sucevei, treziser un rAsunet de simpatie


respect la noi 4. $i pe vremea Brincoveanului veniau negus-.
tori obisnuiti dela Moscul Impratul", cu vesti, inadins
exagerate, despre ostile, tunurile, corbiile ce are pregAtite

pentru ca, atunci cAnd va gAsi cu cale, sA porneasc5 pe


Mare la Tarigrad". In rzboaiele lui se luptau si o samA de
tineri moldoveni 5i munteni, cari nu ggsiau de lucru cii
armele acas la ei 5. Brancoveanu punea s i se falmceascg
din nemteste prezicerea lui Acxtelmeier, despre viitorul lui
Petru si al Rusilor lui, cgrora ImpAratul Irnpratilor, Domnul, li-a fa'Oduit domnia Rsritului.G". Una din tipAriturile
muntene, Invaldtura dogmaticg" dela 1703, iesi intr'o editie
pentru Rusia impArateasc5, purtnd o dedicatie atre Tar 7.
Ba chiar, un negustor grec duse scrisori ale Domnului atre
puternicul stapnitor din Moscova S Cand, dupg o indelungat asteptare, Petru porni Impotriva Turcilor, la 1711,
lorga, Studii i doc., IX, pp. 159, 168.
Sturdza, Acte i doc., I, p. 9 0 urm.
8 Ibid., p. 12 1 urm.
Magazinul istoric, V, pp. 153-4.
5 Cf. lorga, Doc. Callimachi, I, p. xxv i urrn.
lorga, in An. Ac. Rom., XX, p. 25 gi urm.
7 Bianu i Hodo, Bibl. Rom., I, p. 4514
8 lorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. XvI-Nr11 ; Documente privitoare la Constantin-Vodd Brdncoveanu, p. 3 0 urm.
1

www.dacoromanica.ro

aderea Mitropolltulul Antim

53

.Intreband departe este Tarigradul", si Brancoveanu se aseza

in tabara dela Urlati, Oita ce se vor larnuri imprejurarile


fazboiului I, Antim vorbi pentru acea unire cu crestinii pe
care Domnul Moldovei, un erudit nepractic $i un tank
idealist, o gavarsise fr sa cugete prea mutt la urmari.
Razboiul Insa se mantui in paguba crestinilor $i a celor ce
pusesera sperante in ei.
La inceputul anului 1712, in ziva de 13 lanuar, Mitrofan
de Nisa, de la manastirea Dionisatului din Athos, se Infatisa
la Mitropolit, care nu era tin dusman al Grecilor, pentru
a. cere paretisis", amenintand, din partea Domnului, care
apucase a fagadui Mitropolia acestui strain, ca altfel va
scrie la Tarigrad sa-1 si cateriseasca". Douazeci si patru
de capete de Ora" i se dadura in mana, si e pacat ca nu
ni s'au pastrat tot asa ca iaprarea lui Antim : stim Insa
ca i sd imputa gospodaria de la Snagov, de uncle fusese
scos dup septe ani de rnunca, datoriile ce apasau Mitropolia, lipsa a septe pungi de bani, din care se gasira trei,
calitatea lui de strain. Cererea, atat de jignitoare, incalca si
dreptul Mitropolitului de a fi judecat, nu la Constantinopol,
de Patriarh si de soborul lui, ci in Ora, de episcopii locali
si de oaspetii ce se aflau la noi. Antim merse la Curte,
vorbind de-a dreptul Domnului, Ii Infatisa in scris desvinovatirea, pentru a se sti de urmasi ca el nu se simtia

gresit cu nimica, dar adause ca e gata a face voia Mariei


Sale plecnd din Scaun, fara Insa a da formal o paretisis",
pe care o crede rusinoasa. In memoriul sau, el arata ea daboare e toata lumea i ara insi, prin Domnul ei, ba chiar
cu peste doua sute de pungi, in asa de grelele intamplari
ale vremii" : cat priveste neamul lui strain, in Hristos

apoi n'am fost numai eu episcop si


Mitropolit strain in Tara-Romaneasca, ci au fost si altii
santem toti una :

si

precum sa vad in condice si precum se politiciaste in


1

Cronica Iui Radu Popescu, In Mag. ist., IV, p. 23.

www.dacoromanica.ro

54

Istoria Bisericii romAne0i.

II

toatg Biserica, precum au statut $i alti Domni de tug si

streini, ca si in toat lumea, cg Dumnezeu au facut lumea


slobodg pentru toti". Rgspuns care dovedeste cat de mult
scgzuse. in Biserica noastrg, pe acele timpuri de impestritare
cu tot felul de elemente strgine a vietii publice, simtul leggturii firesti si neapgrate intre neam si alcgtuirea, conducerea bisericeasca. De alminterea, Antim pusese versuri
grecesti de-asupra usii de intrare dela mngstirea sa, a

Tuturor Sfintilor, asezase -Mfg indoialg un egumen grec in


chilii si, prin testatnentul" sgu al doilea, din 20 lu lie 1715,
el credea cg vor fi acolo doud tipografii : una greceascei
$i caul rondineasca" 1
Dupg doug sgplamani, Antim venia din nou la Vodg, cu
15muriri asupra banilor ce i se puneau in sarcing, cu fa'gg-

duiala ca-i va ggsi si cu declaratia ca o caterisire" a sa


nu poate fi decat batjocurg Besearicei lui Dumnezeu si
Sfintelor Taine". Brancoveanu se sfii sg ducg ping la capat
lupta impotriva Mitropolitului sgu, care limase astfel in Scauti
Ong la sfarsitul acestei strglucite Domnii 2.

Domnul iertase; Mitropolitul nu se aratg tot asa de nobil ;


el lug parte la intelegerile dintre Cantacuzini i pgrtenitorii
lor, cari voiau sg rgpuie pe Constantin-Voda 3 ; a fost de

fatg si la sfatul din 1714, pentru alegerea unui nou stgpanitor, si el sfinti pe $tefan-Vodg, fiul lui Constantin Cantacuzio Stolnicul, pentru Domnia cgruia se lupta de multi
vreme partidul de opositie. Pe cand Patriarhul Hrisant se
strgduia sg scape viata lui Brancoveanu si a neamului lui,
Antim nu fgcu nicio incercare pentru aceasta, dovedind astDidachil, p. xviii l urm.; cf. Dinulescu, Antim lvireanut,in Candela" pe 1886, p. 74 0 urm.; N. Dobrescu, Antim Ivireanul; Biserica
ortodox& 1X, p. 63 0 Airm.; Suplementul Condicii Sfinte.
2 Desvinov5prea se afl la capAtul Didahiilor liii Antim ; v. mai departe.
8 V. Memoriile liii Radu Popescu, in Mag. ist., V, p, 177 ; cf. Cronica
ace1uia0, ibid., IV, p. 27-8.

www.dacoromanica.ro

Cgderea Mitropolitului Antlm

55

fel c5 avea mai multe insusiri cleat inima si ca era mai bun
mester si luptator politic deck arhiereu si episcop crestin..
$i Cantacuzinul muri, impreun cu tatal $i unchiul, autorii
mririi si nenorocirii lui, de moarte silnica din mna Turcilor, la 1716. In loc, veni Grecul Nicolae Mavrocordat, dar
un Grec credincios ,Turcilor si hotarat s pastreze pentru
dinsii Principatul muntean, in razboiul care se deschisese cu
Germanii. De si acestia aveau- scris pe steagul lor catolicismul si tarau dupa dansii harnica militie neagra a Ezovitilor",
Antim, care nu se putea desparti de partidul crestin" al
Cantacuzinilor, lucra pentru a da Bucurestii in mana catanelor. Cand Voda cel nou fugi, la 18 August, pang la Calugareni, de frica acestora, cari se zvonia s se apropie, Mitropolitul trebui s-1 intovaraseasc5.
La acest conac el ar fi aratat scrisori, de la vicariul sau,
Ca Nemtii au si intrat in Bucuresti, cu beizadea Iordachi, fiul
lui $erban-Voda. Domnul trecu atunci la Giurgiu, iar Antim,
fara a-si capata voie de la Mavrocordat, se intoarse inapoi

la Scaunul de Domnie si incerca o actiune impotriva Grecilor, ca aceia pe care o facuse inaintasul su Teodosie i;
fostul predicator al Curtii supt Brancoveanu, Grecul italian
loan Abrami, care daduse vestile cele false, era si el in complot. Oricum, indreptatirea pe. care Antitn o aduse, c n'ar
putea sa lase -Fara pastor turma sa, nu poate fi aruncata ca
zadarnica : in lipsa Domnului, dup cea mai veche dating,
Mitropolitul avea puterea si raspunderea, si, dacd inaintea
crestinilor navalitori nu putea s iasa Domnul Turcilor, era
dator s se infatiseze, cu scutul crucii, pentru el, pentru
locuitori si Ora, arhiereul lui Hristos. Strangerea unui numar
de boieri,
mazili", cum spune cronicarul ptimas al Curtii,
sau ba
facea parte iara'si din datoriile lui, caci numai cu
un Sfat de boieri Vladica era indrituit sa carmuiasca2. Cand
' V. lorga, /st. lit. rom., H, p. 472.
2 Mag. ist., IV, p. 48 0 urm.

www.dacoromanica.ro

56

Istoria Bisericil romanegti.

II

Mavrocordat, care chemase pe Tatari, se intoarse in fruntea


Turcilor Pasei din Giurgiu $i tale' la fantana lui Radu-Voda,
spre uimirea tuturora, pe boierul Brezoianu 1, veni pentru
Antim ceasul greu al raspunderilor (August 1716). Iarasi i se
va fi pretins demisia, $i o va fi refusat iarsi, cu aceia$i statornicie. Atunci se ceru, cum amenintase Brancoveanu, judecata Patriarhului, caruia Domnul grec trebuia s fie $i mai
mult aplecat a-i da acest drept necanonic. De acolo, de la
Cosma al III-lea, o trecatoare figur de ingaduit al Turci-

cilor, venira iute gramatele" care declarau pe Antim criminal", $i chiar vrajitor", facandu-i-se deci procesul pe

alt basa cleat a purtarii lui politice. Nu numai ca era caterisit", dar IOsandu-i-se calitatea de calugar, i se hotara,
de la Poarta, $i locul de pocinta, la muntele Sinai, wide
peste putin era sa fie surgunit $i Patriarhul mazil leremia 2.
Fu dat in sama unor Turci de cari Mavrocordat putea fi sigur,
si, multamit acestora, el nu ajunse niciodata la noul &Alas ce i
se preggtise: se spune c 1-ar fi inecat in apele Tungei, in Tracia,
si fostul medic al lui Brancoveanu, nepotul lui Abrami, care
fusese intemnitat $i el, Vanderbech, scrie ca Nicolae-Vod

nu s'a ingrozit a-$i minji manile sacrilege cu sangele" Mitropolitului prigonit de dnsul 3. Acestea toate se petrecurd
intre August si Novembre, cand catanele prinsera in Bucuresti, unde se credea asa de sigur in paza Turcilor cu tunuri, -pe Mavrocordat. In 1717, urma$ul lui Antim, care nu
era altul cleat Mitrofan, Ii lua in cercetare gest:Linea $i, pentru datorli, sechestra averea manstirii Tuturor Sfintilor 4, in
care, tocmai in August 1716, fail niciun rand din partea
Mitropolitului, se tiparise Istoria Sacra" a lui Alexandru
I Cf. Hurmuzaki, VI, pp. 160-1, no. mootuc; Vanderbech, in Engel,
Cesch. der Walachey, II, p. 12; Del Chiaro. Cf. Bis. ortodoxd, XV,
pp. 388-9, 395 l urm.
2 Mag. ist., IV, p. 148.
a L. c. Cf. DIdahille, Prefata, p. xvit; Cipariu, Acte i fragmente,
p. 226; Condica Sfdntd, p. 111 gi urm.; Cron. lui Radu Popesc141).5I.
4 BIs. ort., XV, p. 397 gi urm.

www.dacoromanica.ro

CAderea Mitropolitului Antim

57

Mavrocordat Exaporitul, tatal Domnului. Afara de o Intiinlare cu privire la clan, o singura publicatie straina mai iesi
acolo, dup intoarcerea lui Nicolae Mavrocordat din surgunul
-ski la Sibiiu ; cartea scris in acele luni de odihn silit si

{le studii impuse, cunoscutul sau De officiis grecesc, opera


a unui carturar in spiritul Renasterii, 'Bra niciun element mai
pronuntat de religiositate, cu atat mai putin de ortodoxie.
Antim n'a fost, afara de frumoasele lui Didalili romanesti,
-facute dup modelul Didahiilor lui Hrisant Notaras, un scriitor, de si invatase romaneste foarte bine in cursul anilor petrecuti in tara. Aceste cuvantari de mustrare si sfdtuire sant
pline de o elocventa energica i sigura 1. Dar mai ales
si
aceasta intereseaza din punctul nostru de vedere ele arata
hotararea Mitropolitului de a curati o Biserica decazut5 ca

moravuri. Pornind de la incredintarea lui ea are treaba cu


toti oamenii cati sant in Tara-Romaneasca, de la mic pand
la mare, si pana la un copil ,de tat5, afar5 din pagani si
din ceia ce nu sant de o leage cu noi", cd de gatul sat'
spanzura sufletele credinciosilor", el tine de rau pe boierii

deprinsi a batjocuri felurile pe care sant siliti a le manca in


posturi, verzele, legumile", cari nu sufar ap5, ci se mangaie
de infranarea de la frupt prin braga, beare, serbet, mied" ;
pe femeile cu fleacuri dracesti" pe obraz si cu inele gramada pe degetele care nu mai stiu muncl, pe crestinii cari
suduie, razand ca de o vitejie, de leage, de cruce, de cuminicatura, de morti, de comandare, de lumanare, de suflet,
{le mormant, de coliva, de prescuri, de ispovedanie, de
botez, de cununie si de toate tainele Sfintei Biserici",
pe credinciosii cari infra prin biserici de-si face cu ochiul
unul altuia mai r5u deck pe la carciume", pe toti cei ce
nu inchid pravaliile si nu se opresc de a cumpara, fie
si de la negustorii turci, in zilele de praznuire si in Dumineci 2.
1 lorga. Cf. 1st. lit. Tom., II, p. 477 I urm.
2 Ibid., pp. 430-2. Didahille as fost tlpArite 1ntAiu de Melhisedec (1886),

apol de C. Erbiceanu (1888).

www.dacoromanica.ro

59

Isteria BisrIcii romanesti. -- II

Spre a face din preon ceia ce in adevar trebuie & fie,


pentru cinstea lor $i pentru folosul societatii cre$tine, el tipad pentru dan$ii, la 1710, doi ani dupg ce se sui in Scaun,
o Invtatura bisericeascr, pe care toti trebuie s o aib in
mang, urmandu-i poruncile supt pedeapsa arhiereasca L Apoi,
la 1714, in cel d'intaiu an al Domniei lui Stefan Cantacuzino,

impartia in tot cuprinsul Terii-Romane$ti Capete de porunca", pentru a vesti preotilor ca stapanitorul cel nou i-a
scutit de orice fel de dare de randil cu tare, ramaind,
fire$te, darea lor preoteasca deosebit, a$a cum o a$ezase
$i Grigore Ghica, patruzeci de ani in urma, printr'o invoial deosebita, o rupta. Cu acest prilej, el, Mitropolitul,
invat pe pastorii satelor a face testamente: dieti" bune, a
scrie foi de zestre cum trebuie, a se feri sa cunune pe cei
fugiti de pe aiurea si cari-$i au poate sotiile pe acolo, a nu
arunca in robie pe nimeni prin ingaduirea de casatorii intre
Romani $i Tigani, adaugind i hotararea sa in ceia ce prive$te pe Ruthann scapati din rumnie", cari vreau s se
preoteasca

CAP. III.

Legliturile Bisericii muntene cu Constantinopolul


la Inceputul erei fanariote.
0 alt insemnatate mai are insa pastoria lui Antim, incepand de la incercarea de izgonire din 1712 'Ana la tragedia
din 1716. De acum inainte leg-a-tura dintre Mitropolia TeriiRomane$ti $i Patriarhia constantinopolitana se face $i mai
strans : de la Constantinopol ii vine marirea Mitropolitului
$i prin Constantinopol el i$i poate pierde carja, libertatea,
viata. A$a trebuiau s judece mai ales Domnii noi, tarigraMaim i HodOs, Bibl. Rom., I, p. 481, no. 158.
2 tin exemplar in Bib!. Ac. Rom.; cf. Blanc i Hodos, Bibl. Rom., I,
pp. 492-3, co. 168.

www.dacoromanica.ro

LegAturile Blsericii muntene cu Constantinopolul

59.

deni, cari, cu Nicolae Mavrocordat, incep a domni de la


1716 inainte, in Bucuresti.
In timpul petrecerii sale la Sibiiu, Nicolae-VodA, ca un om

invAtat, bine crescut si, mai ales, ca un om inieresat politiceste, avu legaturi de prietenie cu Iesuitii din acest nou centru catolic ; dacA n'avem nicio urmA despre daruri ce ar fi
fAcut, ori ajutoare ce ar fi dat, bisericii romnesti din acest
oras, sau capelei comunitAtii grecesti, in care slujba se fAcea
pe limba lui ', in schimb ni s'au pAstrat scrisorile lui latinesti
cAtre un Pater Bardia, vicariu al Romanilor uniti, cAtre un
Pater Miel 2, cgrora li trimete, pe lang vinuri bune din
tam unde se intorese, si cArti tiprite sau scrise chiar
de dansul, ca Iudaicele" Exaporitului ori acel De officiis
.
Fiul lui, Constantin, se gandi s deie Iesuitului Peterffy, recomandat pentru aceasta de colegii lui, sarcina de a scrie latineste, pe intelesul Europei, si in cat mai multe volume, istoria Principatului muntean 4. Caluzit de Nicolae Ruset, care se ficu
catolic si ajunse contele Rosetti, locuind in Ardeal ca pribeag, apoi martirul conte Nicolae de Rosetti, care traia la
Bucuresti supt aripa ocrotitoare a episcopului de Nicopol,
Anton Becich 5, un misionar episcop vAzu Bucurestii in 1745

al intelepciunii si eruditiei sale proprii

si afIA gandul lui Constantin-VodA de a dArui terii un Colegiu


iesuit, cu invaTatura de o potrivA in latineste si romaneste 6;
el cauta preceptori iesuiti si pentru beizadelele sale. Vrul lui
VodA, Grigore Ghica, trimese la Roma pe fiul unui boier al

1 lorga, Studii qi doc., XII, p. v si urm.


2 Nilles, 1. c., pp. 401, 1009 si urm.
8 Ibid.

' Ibid., pp. 1124-5; cf. lorga, Mdruntiquri culese in Ungaria, Pesta,
1904, pp. 58-60.

5 lorga, 1st. lit. rom., II, p. 227 si urm.


8 Arch. soc. qt. qi lit. din Iasi, V, pp. 549-50 ; in aceleasi notite dirt
Archiva Propagandei still despre sentimentele prielnice catolicilor pe
care le avea Constantin Cantacuzino Stolnicul.

www.dacoromanica.ro

60

Istoria Bisericii romanestl,

II

gau, de neam frances, Gheorghe Mil lo, in Colegiul Propagandei 1

De fapt insa, acesti Greci erau cei mai buni ortodocsi ce


se pot inchipui. In a doua Domnie a lui Nicolae Mavrocordat petrec in Ora batranul Atanasie de Antiochia, care se si
stange aici 2, 5i episcopul de Betleem, care sta la Sf. Gheorghe ca administrator al mosiilor 5i celorlalte averi ale Sf.
Mormant3. Afara de cladirile sale, despre care va fi vorba
indata
man-stirea Vacarestilor, unde se tin astazi hotii, o
gati pentru scopuri de binefacere : streinii sa-i priimeasca,
pre goli sa-i imbrace, flmanzii sa-i sature, bolnavii sa-i caute,
pre cei din temnite sa-i cerceteze cu mila..., pana va sta manstirea" 4,
el cheltui larg, totdeauna, pentru primirea oaspetilor dintre arhiereii Rsritului cari veniau s-1 vada.
Mult timp asteptat, Patriarhul Hrisant sosi la Bucuresti in

luna lui Septembre din anul 1727. La Vacaresti il asteptau,


in casele domnesti, beizadelele Constantin 5i Iancu ; a doua
zi, la 14 Septembre, Mitropolitul Daniil ii iesi inainte, cu tot
clerul &au ; la Curte, in ziva de 15, Domnul se cobori pan
in pridvor pentru a-I intampina. Dupa ce statu mai multe
luni in chiliile dela Sf. Gheorghe, dup ce sluji la cununia
lui Constantin-Voda, dup ce-si facu 5i calatoria in Moldova,
la plecarea spre locurile rasaritene, oaspetele de cinste fu petrecut pang la scari de Nicolae Mavrocordat 5i Inca-I-cat cu mila

boierilor 5. Patriarhul cel nou de Antiochia, silit sa piece din


Siria de catre dusmanii sai 6, Silivestru, pictorul, predicatorul,
se afla la 1749 in Bucuresti, unde pentru el se cladi frumoasa bisericuta a Sf. Spiridon, a aril pisanie se mantuie
1 Ibid., pp. 550-1.
2 Cron. 1M Radu Popescu, 1. c., pp. 135-6.
8 Ibid.
4 Ibid., p. 119.
5 Ibid., pp. 129-30, 152 si urm., 174-6.
6 V. Iorga, in Buletinul Comisiunil Monumentelor Istorice pe 1931.
Partenie al Ierusallmului e la not In 1742; v. lorga, Studil fi doc., VI, p.293.

www.dacoromanica.ro

Legturile Bisericil muntene cu Constantinopolul

61

cu randuri arabice 1; in Iasi el a tip5rit antimise $i o Lilarghie greco-arab52-. Loan Mavrocordat, fratele lui Constantin,
fostul beizadea Iancu", si Grigore Ghica 8- il ocrotirA $i ei.
Patriarhul Matei de Alexandria stAtu o bucat de vreme
intre Rgmani 4, al cgror Domn, Constantin-Vod5, ii castigasePatriarhia, f5candu-se chiar in Bucuresti, la 1746, ceremoniile
mutgrii" de la Mitropolia Libiei la Scaunul patriarhal 5. Ves-

titul erudit Chesarie, in mirenie Constantin Daponte, predicatorul Mavridakis, Mauroides, isi aflg rostul la Curtile Mavrocordatilor si la a lui Grigore Ghica6.
Mitropolitii din acest timp ai Terii-Romanesti sant priviti
de Domnii constantinopolitani cam asa cum 1np5ratii de odiniroar ai R5sAritului priviau pe Patriarhii lor. Toat cinstea
la toate prilejurile, intaiul loc in Sfat, intaiul loc la ceremonii,
intaiul loc in adunArile de obste pentru luarea socotelilor sau
inraturarea cu brast5m a obiceiurilor rele 7. Teninita, sabia uciga$ului, pe care Fanariotii indfaznesc a le intrebuinta -rata
de boieri, nu sant pentru ei. Dar sant numiti de Domn, dup'a

o simplA form5 de alegere, si ei stiu bine c5 prin Patriarh


Domnul II poate inl5tura in orice clip5. Orice amestec in
afacerile politice li e oprit: acum nu se von mai vedea Mitropoliti si episcopi de partid mergand in fruntea gloatelor
ridicate impotriva Domnului strAin, care stria datinele si
despoaie 15casurile sfinte. Arhiereul e sham legat de rostul
s5u bisericesc, si, dac5 vrea sA treacA peste indatoririle sale
de ierarh, literatura religioas5, tiparul de cArti pent: u biserici si credinciosi ii dau o indeletnicire. Usile c5m5rilor $i
1 lorga, Inscripfii, I, pp. 267-8.
2 Erbiceant., Cron. greci, p. 103.
8 Scrisoare a Patriarhului atre dansu1, Papadopulos Kerameus, 'hp,
Bte., 1, pp. 212, 217.
4 Cron. greci, p, 101.
5 Condica Sfantii.
6 lorga, 1st. lit. rotn.,11, p. 496 si urn%
7 V. s1 Cronica lui Radu Popescu, pp. 140-1.

www.dacoromanica.ro

62

Istoria Bisericii rornanesti.

II

ale chiliilor s'au inchis asupra clerului de toate treptele, care

nu mai are aceiasi voie de a se amesteca in lump pentru


ca s'o invaluiasca si sa o tulbure. Cat despre grija ortodoxiei
in genere, cat despre vechile legaturi glorioase si folositoare
cu alti Romani, din tara Imparatului vecin, de acelea nici nu
poate fi vorba intr'un timp cand Voevozii nostri se simt
prea onorati primind scrisoarea generalului din Ardeal, care
chibzuieste cu scumpatate si titlurile pe care le da acestor
vecini.

CAP. IV.

Greci si Romani in clerul muntean de dui:4 Antim.


MAnAstiri grecesti in Principatul
Terii-Romartesti.
Mitrofan de Nisa a fost un Mitropolit fara nicio initiativa si a carui arhipastorie a trecut cu totul fara urma
II mosteni la 1720' un Daniil, Roman de la Aninoasa, care
a dat Bucurestilor paraclisul Mitropoliei, gingasa zidire mica,
apoi biserica Vergului 3 si a Tuturor Sfintilor, pe paretii
careia se vede chipul lui 4. Avu ca urmas, doi ani dupg
moartea lui Nicolae-Voda, la 1732, pe un Stefan, nu Grecul

care fusese egumen la biserica bucuresteana zisa Arhimandritul" 5, ci un ucenic roman al lui Teodosie, langa care si-a
aflat, in 1738
a murit la 23 Septembre
si locul de
odihna 6: fu eclesiarh al Mitropoliei supt acesta i apoi,
de la 1720, episcop al Buzaului, in locul lui Daniil : luase
1 Corespondenta lul Hrisant, mal ales cu privire la Antim, in Bis.
ortodoxd, XV, pp. 778-80, 782.
2 Condica sfcintd, p. 119; Biserica ortodoxii, XIV, p. 70.
8 lorga, Inscriptii, I, p. 326.

4 Ibid., pp. 279-80, no.zyl.


6 lorga, Doc. Cant., p. r31 i urm., no. IA.
4 lorga, Inscriptii, I, p. 240.

www.dacoromanica.ro

Greci gi Romani in demi muntean de dupd Antim

63

Scaunul metropolitan fara a trece pe la Ramnic, caci Oltenia


se gsia atunci in stapanirea Germanilor 1 Numai acum un
Grec, din Creta, Neofit, care purtase titlul Mirelor din Asia
si capatase, crescand pe fiii lui Constantin Mavrocordat,
drepturi la luarea-aminte si recunostinta Domnului, urea' searile tronului Mitropolitilor Ungrovlahiei 2, pe care era sa-1
tie pand ce alt Grec, Filaret, ii urma in 1754. La Buzau,
Misail (1732-41), fost dichiu la Targoviste, arata s fi fost
Roman, iar Metodie (1741-8), pana la alegere eclesiarh al
lui Neofit, si Filaret insusi, care statuse ca egumen la manstirea cu calugari greci a Sfintei Ecaterine din Bucuresti,
se tin de acestalalt neam 3.
Cum se vede, pana pe la jumatatea veacului Scaunele
arhieresti raman ale calugarilor de tara, si, la Ramnic,
precum se va ardta in alt capitol, datina dreapta si bun
se pastreaza Inca si mai mult timp. Totusi un foarte mare
numar de manastiri se aflau acum in atarnare de Locurile
rasaritene. De Sf. Mormant, deci de Patriarhia lerusalimului,
atarnau : Sf. Gheorghe Nou, ctitoria Brancoveanului, cu
patru metoase ale sale, dintre care unul era Stelea din
Targoviste ; Vacarestii, dati de ctitorul lor, Nicolae Mavrocordat, cu cloud metoase, dintre care unul manstirea
Barbu din partile Buzaului, fdeuta, ca si Tarsorul eel nou 4,
dinii a bunului si crestinul Io Antonie-Vocla Vistierie" 5 ;
Caluiul Buzestilor, al lui Petru Cercel si al lui Mihai Viteazul, cu schitul lui, Tintarenii din Dolj ; Sf. Sava din
Bucuresti, acuma daramata ; biserica facuta in Bucuresti
1 Cf. Lesviodax, o. c., pp. 441-2; Condica sjdntd, no. ours.
' Ibid., p. 405; Erbiceanu, Cron. greci, p. 113 ; cf. lorga, /st. lit.
Tom., 11, p. 572 i urm. A lasat o foarte interesanth visitatie a mAnastirilor in greceste. Manuscrisul e la Academia Roman. 0 traducere de
episcopul Ghenadie de RAmnic, in Biserica ortodoxd, II.
3 Lesviodax, o. c., p. 442.
4 lorga, Inscriptii, 11, pp, 4-5.
5 Ibid., 1, p. 67, no. xxxi.

www.dacoromanica.ro

64

lstoria Bisericii romne01.

11

de aliatul lui Mihai-Voda, Stefan Razvan, Biserica Razvanului,


care s'a imparta$it de aceia$i soarta ; Platare$tii lui Matei
Basarab, sehiturile Negoie$ti $i Gruiul, din Ilfov; Comana
lui Radu-Vocla Serban $i a Cantacuzinilor, nepotii lui de
fiica1. Muntele Sinai avea : bogatii Margineni ai lui Draghici

cel batran $i ai lui Constantin Cantacuzino Postelnicul, impreun cu mitocul lor, Verbila, schit din al XVI-lea veac;
Antim, arhirnandritul Sinaii, facu, la 1742, din nou biserica

ce se afla in ruine dupa un cutremur2; biserica din Ramnicul-Srat, cladita de Stefan-eel-Mare, cu Ufl schit, $i, de mai

multa vreme, din a doua jumatate a veacului al XVII-lea


macar, manastirea bucure$teana a Sf. Ecaterina. La Scaunul
Alexandriei era inchinat biserica mai noud a Zlatarilor din
Bucure$ti i, in Ora, manastirile Segarcea, Stane$tii, capatate
Inca din zilele lui Chiril Lukaris, $i schitul valcean Arhanghelul. A Patriarhului Antiochiei era numai bisericuta Sf. Spiridon din Bucure$ti, de care .a fost vorba chiar acum. SArindarul din acela$i ora$, biserica lui Matei-Voda, cu schitul
ilfovean Balamucii $i manastirea Mislea, a lui Radu Paisie, se
fineau -de manastirea greceasca Sf. Parinti din Ianina. Manstirea slavona de acolo, Jita, avea biserica Sf. loan din
Bucure$ti ; manastirea Katzikia, tot a Grecilor, schitul
Dedule$ti, in judeful Ramnicu-Sarat; manastirea Velas, a treia
greceasca, schiturile Babeni i Coste$ti (Ramnicul-Sarat). Bisericuta intemeiat in Bucure$ti de Mitropolitul titular de
Stavropolis, loanichie din Ostanita, la 1724, a fost inchinata
de dansul manastirii Gura din eparhia Pogonianei, de unde
insu$i i$i tragea obar$ia3, i schitul muscelean, Valea, avand
de bung mita acela$i ctitor, capala aceia$i star-Atli ; o alt
manastire din aceia$i eparhie avea schitul Bradul din Buzau,
o a treia, Hanul Grecilor. Gorgota din Dambovita, Butoiul
$i Bucovatul se fineau Inca mai de mult de manastirile de
De ai-i vine aflarea acolo a unui patrahir al egumenului de Vacresti din 1781 ; ibid., p. 87.
2 Ibid., p. 3.
3 Ibid., p. 356, no. 1..xxx.

www.dacoromanica.ro

Greci si Romani in clerul muntean de dupa Antim

65

pe stancg ale Tesaliei, Meteora. Nucetul era al mAnstirii


Du$cu de la Tricala 1
$i mai bine impdrtit era in sfAr$it Athosul cu strAvechile
$i vestitele sale mgrfastiri, care adgpostiser ca protos" pe
cel .cle-al doilea Mitropolit al Terii-Romanesti, Grecul Hariton; Cotrocenii, cu mn5stirea Valenilok-de-Munte $i doua'
schituri, erau ai okstii intregi; Radu-Vod din Bucure$ti,
Ste lea, din acela$i ora$, $i Tutana arge$ean a lui MihneaVod erau ale Ivirului; Mihai-Vodr, a Sirnopetrei, impreun
schiturile Izvoranu, al Capitanului Jipa, $i Be$teleiu,
din Arge$; Sfintii Apostoli sau Arhimandritul din Bucuresti se
tinea de Stavronichita; Slobozia lui Ienachi, ctitorie a lui
Matei-Vod2, si schitul prahovean Apostolachi ajunseser ale
Dochiariului ; Ca$cioarele din Vlasca, frumos schit din veacul
al XVI-lea, cu pietre de mormnt ale celor d'intaiu ctitori,
recuno$tea superioritatea Pantocratorului ; Plumbuita, reparath
$i cu

de Matei Basarab, trimitea prisosul la Xeropotam; Clocociovul $i Slatina, din Olt, le avea Cotlumuzul ; Jitianul din
Dolj plAtia la Sf. Pavel; schitul doljean Roaba la Xenofont:
cel de la Baia-de-Aranfa la Chilandariu; Hotranii din Romanati la Dionisiu, iar schitul din Dealul Spirii, cldit de
Spiridon doftorul", mort la 17653, la Moni Grigoriu 4.
Slobode" r5rn'aseserl lush' destule mAnAstiri, de care, cu
toata" faima lor cea rea, Fandriotii", cafi, ca stra'ini, trebuiau

s tie in samd multe, nu cutezau a se atinge;

rAm'aseserg

destule m'andstiri mai mici, care nu au deocamdat o insemna'tate pentru viata cultural $i religioas5, intre ele $i Ostrovul, a lui Neagoe-Vod5, ViforAta, refacut de Radu Mihnea
si de curnd dreasg, mrnit si impodobit cu chilii de Brancoveanu3, Cald'aru$anii lui Matei Basarab, ma'n'astirile oltene
1 Cf. lorga, in An. Ac. Porn. pe 1912 si Studii fi doc., III, pp. 85-6.
2 Ibid., V, p. 363.
8 lorga, Inscriptii, 1, p. 336.
4 Aratarea dependentei, dupa Lesviodax, o. c., p. 460 si urm.
5 Radu Greceanu, pp. 228-9.
5

www.dacoromanica.ro

66

istoria Bisericii romanesti.

11

Dintr'un lemn, Surpatele, Mamul: cea d'intAiu, a lui MateiVod5, dreas5 de Stefan Cantacuzino, care e ctitor si la Sf.
Apostoli din Bucuresti l; cea de-a doua, fgcutd de iznoav
prin evlavia darnicd a Doamnei lui Constantin Brncoveanu,
Marica 2, ziditoarea la Bucuresti a bisericii Dintr'o zi, lAngA
biserica Ienii, a fratelui ei, l'an5 Negoiescu 3; cea de-a treia,
ctitorie a lui BrAncoveanu insusi, care g5sise in loc o bier
bisericutd de lemn I.
Pentru mai mult siguranf c nimeni nu se va atinge
de ele, unii ctitori si Domni luaser de la un timp m5sura
de a face din mAn5stiri, chiar din cele mai vechi, mai mari
si mai bogate, metoase ale Mitropoliei si episcopiilor : de
Scaunul TArgovistii se tinea un mare numgr din m5nstirile
si schiturile DAmbovitei si 'Prahovei, ca Zamfira, zidit de
Vacluva lui Manu Apostolu 5, agentul de negot si de afaceri
al lui BrAncoveanu. Episcopul RAmnicului isi avea ate o bisericA la Bucuresti
Patruzeci de mucenici" si la Craiova
Sf. loan Botelatorul 6, apoi un num5r de schituri
valcene, pe and Scaunul Buz5ului stgpania si mAn5stiri frumoase, ca Vintil-Vod

Berca.

Neatinse de vre-o cotropire i incunjurate de alte I5casuri


supuse lor, staleau vechile si noile mantstiri domne,sti: Tiamana, c5reia Serban Cantacuzino-i dAdu un strlucit aier,
iar Brncoveanu, supt egumenul Iosif, ripide de argint si care
mai primi, in aceasta epoc5, daruri de la neamul Br5i1oilor,
aici se odihneste neastampgratul chlugAr Dosoftei BrAiloiu,
numit asa in hatirul marelui Patriarh,
de la Glogoveni a ;
1 lorga, Inscriptii, 1, pp. 266-7, no. Ix.
2 Ibid., 1, pp. 182-3, no. Lxxiii : Radu Greceanu, pp. 227-9.
3 lorga, Inscriptii, I, pp. 265-6, no.
: pp. 268-70, no. xi.
4 Ibid., pp. 172-3, no. Lxvii.
5 V. mai sus; lorga, Inscriptii, II, op. 76-80.
6 Actele acestui mitoc le-a publicat episcopul Ghenadie de RAmnic in
Biserica Ortodoxd pe 1891.
7 $tefulescu, Tismana, p. 112 si urm.

www.dacoromanica.ro

Greci 0 Romani In ci!ru1 muntean de dup Antim

67

Cozia, care Muse pe Mitropolitul Teodosie si din care mai


fasarira in veacul al XVIII-Iea carturari bisericesti, ca Ghenadie, traducator, care se incerca si in versuri de cuprins
religios 1; Govora, dreas, supt egumenul Paisie, de Brincoveanu, la 1701 2; Bistrifa, pe care el cheltuise s'o refaca
Inca de pe and era numai Spatar-Mare al Terii, in 16833,
dandu-i apoi, ca boier si ca Domn, sfesnice de argint si de
bronz, ripide, discuri, Evanghelii frumos legate 4, pe and
Andriana, sotia varului su Serban Cantacuzino Vornicul,
-ctitoare si la biserica Banului din Buzau, dupa moartea intaiului sot 5, adaugia bisericuta bolnitei 6; Arnota lui Matei
Basarab, unde Brincoveanul facu doar o -lantana, ca sa
lie de multil ajutoriii lacuitorilor in sfanta manastire si Domnii
Meale pomeana in veaci", supt egumenul Varlaam 7; Stre-

haia, unde el inoi, la 1693, zidurile care nu mai cuprindeau


Brdncovenii, unde se ingrop, Inga tatal si
bunul sotului ei, Stanca, mama. lui Constantin-Voda, i unde
acesta dadu proportii marete bisericutii vechi si mici foarte" alui
,Matei-Voda 9 i facu din nou biserica bolnitei; Sadova lui Matei,
unde iarasi nepotul" su va fi adaus i inoit; Gura Motrului ;
Glavaciocul, unde Constantin-Voda pastra printr'o reparatie
vechea biserica a lui Vlad Calugrul " ; Cdmpulungul, care
era prea trainic lucrata de Matei-Vodd ca s fie nevoie
,de o nou cheltuiala din partea urinasului su cu lunga
Domnie, evlavie si darnicie, cladindu-se numai la 1718,
acum un episcop

I lorga, Doud biblioteci de mandstiri; Ghighiul

ci Argesul, p. 30

.1 urm.

2 lorga, Inscriptii, 1, p. 179, no. 369.


3 Ibid., p. 193 0 urm.
4 Ibid.
5 Ibid., pp. 362-3, no. 11; Buletinut Comisiunii Monumentelor Istorice, an I.
6 Ibid., pp. 201-2.
7 Ib
p, 205, no. 437.
8 Ibid., p. 211.
9 Ibid., II, p. 71 0 urrn.
" LAp6datu, Vlad Calugeirul.

www.dacoromanica.ro

68

lstoria Bisericii romnestl.

II

de ngstavnicul" Teofan, biserica bolnitei 1 ; Viero,sul Go les

tilor, unde fcuse prefaceri mai de curand Stroe Leurcleanul 2 si unde la 1702 era egumen roman foasaf, pe mormntul earuia e o inscriptie in limba lui si a terii 3; Arge,sul, unde doar fcuser daruri de obiede pentru moaste
Constantin Carnul i Doamna Balasa, fiind egumen poate
acel $tefan, mort de cium5, dup care veni Teodosie, care
ridicil la 1661-2 o cruce in amintirea lui 4; Reincticiovul ,
Alfircu(a, cerut numai dup 1750 de Alexandru-Vocl Ipsilanti3; Dealul, mult scgzut, unde se pa'streaia Inca o cruce
de la Matei Basarab si Doamna Ilina 6; si, in sfarsit, Snagovul,,

care iesise abia de supt ingrijirea lui Antim tipograful", de


pe urma caruia, dupg sfArmarea chiliilor, dararnarea zidurilor si coborArea singurnatii de astazi, a mai rgmas, de la
mesterul tuturor artelor, un potir, lucrat pentru dfinsul, la
1694, de Ghioca zigtaru17.

CAP. V.

Mgraistirea brncoveneaseg a Hurezului.


Brancoveanu nu se muItgmi cu prefacerea, m5rirea
impodobirea vechilor cIdiri nAngstiresti, care foimcaza" gloria
cea mai curat a Domniei lui, nu se multgmi numai cu
insaltarea din nou a Mitropoliei din TArgoviste, unde-si
ingrop o nora", Balasa, si un ginere, Scarlat Mavrocordat,
si a Bisericii Dornnesti din acelasi vechiu Scaun de sta'pa1 lorga, Inscriptii, 1, pp. 135-6.
2 Ibid., pp. 142-3, n-le 289, 291.
3 Ibid., p. 144, no. 293.
4 Ibid., p. 15% no. 319.
5 Cf. ibid., p. 84.
6 Ibid., p. 102, no. 202.
7 Ibid., p. 162, no. 333.

www.dacoromanica.ro

MAnAstirea brncoveneascA a Hurezului

69

tire, in care-i placea s petreacg pe fiecare an cateva zile


cu zidirea de biserici frumoase pe fiecare din mosiile sale
la Potlogi, de pild, lang strlucitele Curti domnesti,
stricate de vremuri si de Vandali, cari lucreazg fara rusine
astazi 2, ori la Mogosoaia3, in rnargenea Bucurestilov, la
Doicesti 4, si in Ardeal chiar, pe parnanturile sale, precum
la Poiana Mrului. Si-I urmeaza Constantin Cantacuzino, care
a cladit la mosiile lui, ca la Afumati; Mihai Cantacuzino Spatarul, care a lasat minunata biserica a Coltei 8, manastirea prahoveana a Sinaii, inchinati de la inceput Sfantului Munte,

uncle a facut drum de hagiu el insusi i mamg-sa, Doamna


Elena ; bisericuta de la Fundenii. Doamnei, cu podoabe de
-flori,

lampi, pauni, intiparite in tencuial ; Toma Cantacuzino,

nepotul lor, care a zidit biserica de la Filipestii-de-padure 6


(Filipestii au dada la Bucov r si la Mgtesti 8, iar Vdcarestii
in satul darnbovitean cu acelasi nume 9). Brancoveanu voi
s lase, pentru ingroparea sa si a neamului sdu, ca si pentru
adgpostirea unei vieti calugresti care sa poat fi indreptariu, pentru cultivarea artei religioase si a scrisului bisericesc, o mngstire -Fara pareche. In acea Oltenie, atat de
bogata in manastiri vechi, slobode, bogate i mandre, prin
calugarii cgrora se tinea munca si avantul in Bisericg, el
alese un loc singuratec, in paduri dese, prin muncelele
Valcii, si lam sa se cladeasca acolo, cu cele mai bune
materiale si cu mesterii cei mai destoinici, mangstirea Hurezului sau a Hurezilor. Inceput la 1690, ea putea fi sfin' lorga, Inscriptii, 1, pp. 102 si urm., 117 si urm.
2 Ibid., 11, p. 47.

$ Ibid., p. 5 si urm.
Ibid., pp. 361-2; cf. DrAghiceanu, 1. C., pp. 28-9.
5 Sculpturile dia pridvor i privelistea el generald In Istoria Roma-

nilor pentru poporul romnesc.


o Descrierea celel d'intAiu, de G. Mandrea; a celei de-a doua de Tzigara Samurcas, Bucuresti 1908.
' lorga, Inscriptil, 11, p. 256 si urm.
8 V . editia lorga a Cronicei lui Constantin CApitanul, Prefata.
9 lorga, Inscriptii, 11, p. 283. no. 820.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romnesti.

70

11

tita numai peste trei ani de zile, urmandu-se $i mai departe


la infrumusetarea ei, supt ingrijirea unui egumen ravnitor $i
priceput, unui neobosit gospodar, lui Ioan arhimandritul,
care, in toata viata lui urmatoare, n'a cautat nicio marire in
afara de cuprinsul laca$ului ridicat supt ochii i dup'a povetele lui.

Hurezul poate fi privit ca tipul definitiv al arhitecturii religioase a Romnilor, alcatuita prin contopirea elementelor

venite din Moldova cu cele, mai putine $i mai putin insemnate, afiatoare in principatul muntean. Frumos pridvor pc

stalpi lucrati cu o mare bogatie de podoabe ; incapatoare


biserica in chip de cruce, cu un rand de alti stalpi tot a$a
de me$te$ugit sculptati intre tinda femeilor $i naos ; flori de
piatra in jurul u$ii celei mari $i a tuturor fere$tilor ; doua
turnuri u$oare sprijinite pe bolti trainice ; apoi chilii cu cerdace razimate pe stalpi de o frumuseta neintrecuta ; paradise raspandite prin desi$ul de copaci ai livezilor: se desavar$e$te astfel un intreg de armonie bogata, de lux cinstit $i discret. Dupa aceasta capodopera a lui Vuca$in pietrarul, a lui Manea vataful de zidari, Nicolae Mavrocordat a

putut cheltui din belug pentru mn5stirea de intrecere a


VdcAreOilor (rnntuit la 1722), unde biserica are stalpi $i
mai rabdator sapati la pridvor $i in cerdacurile Curtilor
domne$ti, i pentru frumosul paraclis al Mitropoliei ; arhie-

reul de Stavropolis a putut strange inteun cuprins mai mic


o sculptura de capitele i privazuri care uime$te mai mult
prin lipsa aproape totala a spatiului neimpodobit 2; Grigore
Ghica a putut da proportii destul de mari laca$ului -de ingropare dela Pantelimon, in dreapta caruia se ridica inaltut
mormant de marmura al ctitorului 3. Dar dincolo de canoanele de frumuset ale Hurezului n'a mers nimeni 4.
1 lorga, Thscriplii, I, p. 242 i urm.
2 V. Nedioglu,In Buletinut Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1927.
3 Ibid., p. 70 i urm. Cf: Iorga, Studii si documente, XIV i Md
ndstirea Hurezului.
4 V. i articolul, cu admirabile desemnuti i planqe, al d-lui Al. LApe
datu, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, I.

www.dacoromanica.ro

MAnAstirea brancoveneascA a Hurezului

71

Hurezul avu dela inceput multe venituri, mo$ii $i cAteva


schituri-metow : al Polovracilor, clNdit de boieri din veacul
al XVII-lea 1, al RAme$tilor $. a.2. Averea mn5stirii celei
noug nu se putea apropia ins, fire$te, de a vechilor lgca$uri domne$ti, pe care randuri intregi de Voevozi $i boieri
le inpodobiser cu daniile bor. Pentru a o p5stra InsA bine,
pentru a inpiedeca orice amestec al ierarhilor strgini sau $i
al celor de Ora', ctitorul ceru Patriarhului din Constantinopol sa' creeze in folosul Hurezului ski inc o stavropighie,
pe lang a Tismanei $i a Arge$ului. Gramata" patriarhal
din Februar 1702 hotgra cg nici Mitropolitul, nici episcopul

de RAmnic nu vor fi primiti la Hurez decat doar ca oaspeti ; Domnul si boierii nu pot Inrduri intru nimic viata manstirii. Cu $tirea $i cu socoteala" ctitorului, sau a celor
cari, dup moartea lui, 11 vor represinta, se va alege egume-

nul. Pentru a se $ti de la inceput cg nu e vorba de o inchinare, actul spune c Patriarhul nu va trimete niciun cleric
numit de el la manastirea-stavropighie, ci va primi numai,

odat pe an, un dar de treizeci de ocd din ceara de pe pamnturile Hurezului 3.

A$teptrile lui Brncoveanu de a se face din Hurezi un


centru de culturg se dovedir insa zadarnice. Cu toat frumoasa inscriptie greceasc de pe kontonul biblioteciLpline
de cArti rare $i de manuscrise, nastavnicul", eclesiarhul,
ieromonahii, calugarii de rand 1$i cutar numai de slujb

ori de gospodarie, cand nu se luptau, impartiti in particle;


prin intrigi $i mith, pentru a se alege egumeni4. Un singur
carturar se ridicg din mijlocul lor, mai tarziu, Lavrentie. Dar
nici acesta nu ramase la manastire, ci trecu la Episcopia de
R.amnic.

-CAci nu anume imprejurari intampl'Otoare sau lipsa de oaStefulescu, Polovraci, Bucure0 1907.
I lorga, Studii i doc., XIV, pp. vil-vm.
" Ibid., p. 5 I urm.; cf. i pp. vill-Ix din Prefata acelei cArti.
4 V. Prefata la vol. citat din Studii i documente.
1

www.dacoromanica.ro

72

Istoria Bisericii romnesti.

11

meni faceau ca manastirile, din care pornise toata miscarea

de arta si de literatura a trecutului, sa nu mai poata raspunde chemarii lor, ci faptul c episcopiile, oprite prin
vointa Domnilor celor noi de la orice politica religioas, si
Inca mai mull de la politica propriu-zis, chemau la ele toata
priceperea, toata ravna, toata munca pe tramul bisericesc,
lasand in umbra manstirile, care din ce in ce mai mult Ianceziau in grija dijmei de strans, a viilor de cules, a padurilor de stapanit si a carmuirii salaselor de Tigani.

www.dacoromanica.ro

PARMA A IIIa

BISERICILE ROMANESTI DIN PRINCIPATE IN


LEGATURA CU RUSH SI IN LUPTA
CU GRECII

CAP. I.

Biserica moldoveneascA de la moartea lui Dosoftei


pang la 1750

si lecgturile ei cu puterea domneasa.

Mitropolitul Dosoftei, pribegind in Po Ionia pe urma ostasilor Craiului Sobieski, nu luase cu dAnsul numai odAjdiile
scumpe, odoarele vechi, folositoarele cArti de stApnire ale
Mitropoliei Moldovei, ci si sufletul ei insusi. Urmasul lui,
Sava, n'are niciun fel de insemnAtate ; fost episcop de Roman pe urma lui loan din Secul el nu si-a legat numele nici
macar de stramutarea Mitropoliei.
in

ArhipAstorii moldovenesti slujiserA pAn atunci, lAnga Curte,


biserica Sf. Nicolae cel Domnesc, dreas de Antonie

Ruset', care o impodobi cu clopotnit Doug, cu ziduri de


incunjur, cu cismea, cu sfesnice de aramA si vase de argint,
cu un mormAnt gAtit pentru el, in care ins nu-i era dat sA
se odihneasa, mazilia grabnic5 aruncAndu-1 la Constantinopol,

unde rabda chinuri grele, pentru a-si vAdi avutia, si muri


peste putin timp 2. Hand din ea o bisericA inchinatA Mitropoliei sucevene si hotArAnd ca sA hie arnAndoug un Scaun
de Mitropolie, nedespArtite, a loat tam Moldovei", Antonie' Melchisedec, Notife, p. 252 i urm.
2 V. N. Costin, pp. 14-6.

www.dacoromanica.ro

74

Istoria Bisericii romnesti.

it

Vocla incredinta noul lacas al Sf. Nicolae lui Dosoftei la 29


Mart 1678 1.. Duca-Voda, care mAntui si zugrveala la Sf.
Nicolae 2, nu se multamise insa cu aceasta bisericuta intunecoasa, si Doamna lui, Anastasia, ctitora si la Agapia cea
veche din deal 3, unde a fault case de locuinta, incepu ridicarea unei zidiri anume a Mitropoliei. Pe locul, intrebuintat
ca fintirim, al bisericii de de mult stricate a Sfantului loan
Biserica Alba, langa feredeiele" lui Vasile Lupu', si pe altele cumparate, 'Ana la Mitropolia cea veche" a Sf. Nico-

lae, se facu din pajiste" o cladire noug, care era isprvita


la 1682, and se sapau in piatra de la proscomidie numele
ctitorilor, incep5nd cu Dabija-Voda, tatal vitreg al interneietoarei, fiica a Doartmei Dabijoaii", Ecaterina-Dafina, si a
boierului-Dimitrie Buhus 5: Inca de la 1688 se ingropa aici
a doua sotie a lui lordachi Ruset, inrudit cu Dabijestii prini
casatoria lui d'intaiu cu Maria, sora dup mama a Doamnei
Anastasia 6.

In aceasta biserica a Strateniei, dusa !Ana la capat inainte de 1683, and se mntui cea din urma Domnie a Ducai-Voda, de ispravnicul" ei, Patrascu Jicnicerul7, se slujia.
deci Inca din zilele Mitropolitului Dosoftei 8. Intorcndu-se
dui-A 1693, ca mama de Domn, in stapnirea lui Constantin
Duca-Vocla, care a premenit biserica dela Copou 9, Anastasia
adause apoi ctitoriei sale zestre de mosii, din ale Dabijai' Erbiceanu, Ist. Mitr. Moldaviei, pp. LATIII, 3-4: lorga, Studii i doc.,.
V, p. 90, no. 65.
2 N. Costin, p. 18.
8 lorga, Inscriptii, I, p. 29, no, 65.
4 N. Costin, p. 20.
5 V . Studii ci doc.,. V, notele la cap. I. Inscriptia in culegerea adesea
citat, II, pp. 171-3.
6 Ibid., p. 173, no. 455.
7 N. Costin. p. 20
8 Cf. Erbiceanu, Ist. Mitropoliei Moldaviei, p. 1 0 urm.: cf. ibid.,.
p. XLIV i urm.
-9 lorga, Inscriptii, II. p. 146.

www.dacoromanica.ro

Bisericile rornnesti in legAturA cu Rusii si in luptA cu Grecit

75-

Voda", in pgrtile Barladului, si din alfa obarsie, smulgand una

dela nfangstirea mai de tot pustie" a Hadambului'.


Supt Sava, de altminterea, clerul moldovenesc dedzuse
adanc, in urma tulburarilor, a rzboaielor straine purtate pe
pgmantul Moldovei, a sal4luirii joimirilor poloni in mgnAstirile
noastre. Sava insusi, care era inca la 1682 egumen al Putnei 2,

nu-i apuca, la nAvalirile lor in acele parti, dar in curand Andrei Dymidecki, Nicolae Roguszki, Woicechowski, Dobrow-

ski ori rohmistrul" roman Alexandru Davide!, -- pe cand


stgrostia de Cernguti o tinea alt ofiter polon de neam romanesc, Turculet 3,
poruncir in Tinutul mangstirilor bucovinene. 5fim CA manastirea Slatina, a lui Alexandru-Voda

Upusneand, s'a pustiit" in cel mai deplin inteles al cuvantului ; in 1691 Polonii porunciau in Cetatea Neamtului, si-si
poate inchipui oricine in ce hal se va fi ggsit ingngstirea
de lang dansa i. Suceava era atunci in manile lor ; biserica
din Harlgu a lui 5tefan-cel-Mare, ca si cea, din aceiasi epoca,
dela Popguti langd Botosani, poart si astgzi pe tencuiala
lor iscbiturile scrijelate ale luptiitorilor Craiului loan, cari
veniau dela Stefanesti pe Prut si mergeau la Cotnari 5. La

Agapia ca si la Seca petrecur catva timp ostasii strgini 6.


La Putna, cu mormantul rui Stefan, veni o ceat de Cazaci,
dragani si joimiri inhaitati cu . dansii si cerur sa li se

dea in mana turnul unde b5nuiau a se afla bogAtiile ascunse ale boierilor ; neclndu-li-se, ei aprinserA mAnAstirea si

nu se invoird a o stinge cu pustile de apa" ce aveau,

cle-

at atunci cand li se dAdur cheile 7. Starea mangstirilor Mol' Erbiceanu, o. c.; lorga, Studii f i doc., V, pp. 95-6, no. 87. V.

vol. XVI, Inscriptii.

2 Doc. Bistritei, II, p. 36, no. ccxxv;

in Hurmuzaki, XV, cf. Erbi-

ceanu, I. c., p. 1..vm.

8 V . Doc. Ilistritei, I, Prefata.


4 Ibid., pp. 82-3, no. cccxxlx ; Hurmuzaki, XV ; Supl. 112, p. 231.
5 Inscriptii, I, pp. 7-8.
6 Cronicile Moldovei.
7 Neculce, p. ISO.

www.dacoromanica.ro

76

Istoria Bisericii romanestI.

II

dovei era a$a de nenorocitg, incast Patriarhia de Ierusalim


Van] cg n'are niciun ca$tig de la ele $i dgdu inapoi Moldovenilor, la 1705, Pobrata, Tazlgul lui Stefan-cel-Mare 1,
Ca$inul lui Gheorghe Stefan $i Bistrita strgveche, care rdmaserg astfel slobode pang la venirea in Moldova, pe la 1743,
a Patriarhului Partenie, cgruia Constantin Mavrocordat Ii
adaugi Soveja, care, pe vremea rgzboiului, fusese un adapost al budu$1gilor" de peste munte 3.

Astfel, dupg incheierea pacii din 1699-1700, Domnul de


atunci al Moldovei, Antioh Cantemir, dadu Mitropolitului in-

srcinarea de a cerceta care e starea mangstirilor pe la


munte $i pe supt mare" $i ce s'a fcut cu veniturile lor intr'a6aste cumpliti vremi", cnd $i egumenii de pe atunci se
invoiau cu osta$ii $i hotii strgini pentru a le jgfui. Va inlgtura, cu ajutorul boierului ce i se pune la indemng, pe orice

om hiclen $i facgtor de rau", va aduce inapoi de pe la


rude $i curtile boiere$ti", din prisacile boiere$ti", unde in-

grijiau de .stupi, de pe la odgi", unde pgziau vitele, pe


caluggrii fugari, la postrigul lor" ; va lua bucatele" acelora
dintre ei cari-$i fdcuserg acum gospodgrie deosebitg $i
dupg trebile lor umblau" $i inherandu-le", le va trimete
mgngstirilor 4. $i incg nu se in$irau toate scgderile $i pgca'tele timpului, cgci vedem pe un Mitropolit, urma$ al lui
Sava, Ghedeon, cumpgrnd, ca multi altii, mo$11 vandute de
egumenul, necredincios, al Ra$cei
in Tara-Romaneascg Nicolae Mavrocordat sfarama astfel de vanzgri
$i afurisind
pe aceia cari s'ar atinge, dupg moartea lui, de aceastg avere,

afarg numai dacg o mgsurg de ob$te ar atinge

$i

pe alti

-cumpgrgtori 5. $i, murind, el Igsg Mitropolia datoare cu $epte

-pungi de bani la camatarii turci 6 !


1 lorga, Inscriptii, II, p. 220 si urm.
2 Ibid., I, pp. 25-6.
8 V. Uricariul, II, p. 100 si urm.; N.!cuice, p. 420.
Erbiceanu, o. c., p. 10; lorga, Studii $i doc , V, pp. 97-8, no. 91.
5 Erbiceanu, o. c., p. 11; an. 1722.
8 Ibid., p. p. 12.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romane0i in legAtura cu Ru0i 0 in lupt cu Grecil

77

Porunca lui Antioh-Vod5 mai prevedea $i aducerea la


Curte a egumenului cu purfari rele, ca s5 se giudece pre
faptele lor cu ocna". Era o noti dovadA a dec5derii $i pierderii simtului de demnitate. In adevr, inc5 din 24 Februar
1649, supt Vasile Lupu, se hot5rAse ca in rosturile clerului
s5 nu se amestece pArcglabi, globnici ori desugubinari, ci,
potrivit cu pravila, pusa de curAnd in cinste, afar5 de moarte,
oriate gresiale vor hi, niciunti judetil mirenescii sA n'aibA
treabd a-i judeca ; numai carele va face moarte, den cei de
besiarecg, cu acela va avea treabA Domnia, iar5 la alte vine
$i gresiale sA nu aib nime nicio treab5 cu clAn$ii, -Med numai VlAdicii". Deci cu episcopii sA aib5 treab5 Mitropolitul,
prin urmare : Mitropolitul cu soborul
cu toti episcopii"
iarg cu c5lug5rii si cu calug5ritile $i cu preutii $i cu diaba chiar $i cu casele
conii mirenesti $i cu tercovnicii"
preotilor, feciorii neinsurati", cu poslu$nicii mgn5stirilor $i
cu nimitii lor", zice un act din 1667, si ndimitele" (1694)',
si, in sfArsit, cu bresle in leg5turA cu Biserica, precum
erau ale saracilor, sau mi$eilor", si ale cioclilor2, ca s
aibA treabA a-i judeca si a-i certa i a-i globi, cinesi dup5
deala sa", episcopul diecesan. DacA e grabA de pedeaps5,
clericul vinovat va putea s fie numai prins pentru a fi dus
la Scaunul judec5tii episcopale. Dup5 aceia$i pravil vor judeca episcopii, de-a dreptul, sau prin protopopii lor ate

unul de fiecare episcopie si ate until de fiecare ora$ de


toate casurile canonice: cuscrii, cum5trli, cununli,
sAnge amestecat, aceia ce petrecu din afarA de leage", fie in
oras, fie in sate slobode, ori avAnd st5pAnul lor 3.
Tot odat5, in vechile drept5ti" ale preotilor din veacul al
XVH-lea se cuprindea ca ei s5 nu plAteascA birul de tar5,
Scaun

rAmAind, fireste, a plAti VlAdicAi dajdea vlAcliceascA" sau


1 Melchisedec, Cron. Hu#lor, I, pp. 118 0 urm., 130.
2 V. Cron. Rom., I, pp. 316
l urm., 331 0 urm.; II, pp. 4, 8 0 urm.;
Iorga, Studii i doc., VI, p. 428 0 urm.
3 Melchisedec, Cron. Hufilor, I, pp. 119-20; cf. 0 p. 143.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romnesti.

78

11

poclonul episcopiei"1, a aril sum ni-o (IA Dimitrie Cantemir, domnescul istoric de la inceputul unui nou secol : 200
de aspri sau bani si o piele de vulpe ori de jder2, si colaci
vilidicesii, poclon in natura. Episcopii, din partea lor, dadeau
lui Voda-, dupd plac, un dar3. La 1657 inca se stia ea ydesiatina de stupi si desiatina de yin" si alte dijme le dau si
preotii, daca nu sant anume scutiti4, dar, cand, la 1707,
Mihai Racovita puse pe episcopii, pe manastiri si pe preoti
deseatina terneste", interesatii protestara, aducand inainte
ca au avut scuteala, pre obiceiul carele au fost legat de la
Domnii cei batrani". De fapt in 1706, Antioh Cantemir declara c preotii si diaconii din Roman sant scutiti, intre alte
sarcini, si de deseting si de gostin58, si pe mosiile Sf.
Mormant nu se lua gostina oilor6. Domnul trebui sa dea
privilegiu cu juramant, in lulie, pentru ca apoi asa-zisul abus
sa se intoarca T. Manastirile Sf. Mormant aveau Inca din cea
d'intaiu Domnie a lui ruptd cu testament, iarsi legata cu
blestem", ca sa dea o singur dajde pe an, in patru sferturi,
asa cum ceruse Patriarhul Dosoftei, care trebuia ascultat8,
i, in a doua stapanire a lui, Antioh Cantemir intinsese aceasta osebire de cMre tara si asupra tuturor celorlalte manstiri3. in vremea lui Dosoftei Inca, la imprejurari grele, se
luase bir si de la preati, pentru cheltuielile facute cu trecerea de dou ori a Sultanului prin tara, impotriva Poloniei".
Astfel aceast Biserica moldoveneasca, odinioara asa de
Cron. Rom., 1, pp. 331-3.
Descr. Moldaviae, p. 197; cf. Cron. Hufilor, pp. 194-5.

1 Ace1asi,
2
6

Si ipsi sua sponte ei aliquid donaverint; ibid.


Cron. Husilor, I, p 123.

4 Melchisedec,
5 Ace1asi,

Cron. Rom., 1, p. 321.

6 Codrescu,

Uricariul, II, p.

104.

7 N. Costin, pp. 56-7.


8 Concesie pentru mndstirile Sf. Mormant. lunie 1703; Codrescu, U-

ricariul,

11,

p. 100 si urm. Cf. actul urmtor, din 12 Septembre, ace-

1asi an.

9 N. Costin, p. 52.

"

Melchisedec, Cron. Hufilor, 1, p. 140.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romanesti in legAturA cii Rusil si In lupt cu Grecii

79

ingrditA de privilegii, ramase, ca si cea muntearfa pe vremea


,,Fanariotilor", si mai mult deck dansa, la poruncile Domnidor straini. Cand ajunge s vorbeasca de dansa, in clasica sa

Descriere a Moldovei", Dimitrie Cantemir declara ca Voevodul are toate drepturile asupra episcopilor, si deci a Mitropolitului, acele drepturi pe care Patriarhia din Constantinopol
nu le-a cerut si nu le poate cere fafa de o Biserica asemenea in rang si demnitate cu cele patriarhale: Domnul singur
are dreptul de a cerceta viata si invatatura candidatilor si a
hotari pricina de scoatere a episcopilor sau a-i despoia de
.demnitatea lor". Mitropolitul are numai chemarea de a-si
hirotonisi sufraganfii si a lua act de plecarea lor. Schimbrile bisericesti le face tot Domnul, cu singura incuviinfare"
consimfire" (consensus) a Mitropolitului, care, in schimb,
are dreptul, curat teoretic, de a se impotrivi la masurile
domnesti ce jignesc legea. Episcopii au de lucru cu preofii
dor, iar, cat priveste pe calugari, ei n'au niciun drept in
asezarea sau scoaterea egumenilor i arhimandrifilor, ca unii
ce trebuie s stea numai inaintea Scaunului Domniei". Singure pacatele mai u$oare" se judeca si se pedepsesc in
-cuprinsul Bisericii, pe calea ierarhica. lii casuri canonice chiar,

episcopii au numai drept de raport la Domn, daca acesta a


judecat odata pe parit. In sfarsit Domnul poate pedepsi pe
Mitropolit, iar pentru pedeapsa Mariei Sale e numai Dumne.zeu in cer si pe pamnt, unealta" lui, Sultanul2.

Si dupa astfel de teorii lucrau Domnii din acest timp, cei


de tug mai cu var.! cleat Tarigradenii, vechilii imparatesti,
cu simf de raspundere si frica de stapan. Varlaam, urmasul
lui Nlitrofan, episcop de Husi, in al douazecelea an poate de
pastorie, e invinuit de Antioh Cantemir ca nu judecg drept,
Voda-i strigg in Divan : Popo, ce nu giudeci drept, cand
' Solius enim principis est de candidatorum vita et eruditione exquirere
et exauctorandorum causam dirimere sententiamque depositionis ferre";
p. 146.
2 Ibid.

www.dacoromanica.ro

80

Istoria Bisericii romAnesti.

11

iti vin crtile mele ? Ti-oiu rade pletele r, silindu-1 s ias5


cu blgstgm din randul clericilor inalti si al boierilor de sfat,.
martfori ai acestei nemai pomenite rusini 1. Si, cand acest
episcop, altfel in adev5r om nedrept si risipitor, -WA tragere
de inim i hrnicie, e silit s plece, supt Mihai Racovit4
care insA n'avea aceleasi apuaturi brutale, se spune de dan-

sul apriat in carte domneasc deschisg : c6 cine a fostil si


episcopti, n'au grijitit pe giurti &Ansa [Episcopia] nimica" 2.
Despre urmasul su, un Sava- de Panggrati, se aratA, in
cartea domneased de la 19 lanuar 1709, ca Domnia Mea
amil socotitti cu totu soborulti sfintei Besiareci de am pusti
acolo episcopti la Husi" 3. Iar in vestirea catre protopopii

de Tinuturi, cu data de 20 : Bine vrand Domnia Mea, si


impreuna cu tot Sfatul Domniei Meate, am socotitti si am
ales de am pus acolo la piscopie Husilor pe Svintia Sa chir
Sava, sa fie piscop", rmaind ca preotii toti s se infatiseze
noului numit, ca s4 vaz si sa-I cearci pentru vrednicie
preoteascr, izgonind pe cei nevrednici, dupg pravil 4.
Nenorocirile terii din anul de razboiu 1711, cand, pe urma
Rusilor, cari

se duceau indarat, Tatarii pradara -cumplit

ara, hain prin tridarea fat de Turci a lui Dimitrie Cantemir si ramasa Ufa Dorian, atinsera greu subreda si sAracita Biseric a Moldovei; care, inteun timp cand TaraRomaneasc5 se umplea de biserici minunate, ptitea s arte
doar reparatia lui Antonie-Voda la Sf. Nicolae, noua Mi
tropolie a Doamnei Anastasia si biata mantistioard de hotar
de la Miera Putnei, la care cheltuir pe rand bgtranul Cantemir, ingropat definitiv acolo, i fiul ski Antioh 5. De pe
urma focului fataresc nu famase in Episcopia de la Husi
decat piatra goal, piatra in jeriste", spune cel d'intaiu
Domn din sirul Constantinopolitanilor, Nicolae Mavrcicordat
1 N. Costin, p. 55.
2 Melchisedec, Cron. Ilufilor, 1, p. 171.
8 Ibid., p. 173.
4 Ibid., pp. 173-4.
5 V. lorga, Inscriptii, 1, pp. 23.
Melchisedec, Cron. Hufilor, I, pp. 185-6, 198-9.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romAne0i In 1egAturA cu Ru Oi 0 In 1uptA cu Grecii

81

(atunci se va fi nimicit si manastirea Clatia de langa Iasi).


Mitropolitul Sava paretisise Inca din 1700-1, urmandu-i Misail
de Roman, calugar din Secu, tot asa de slab ca si dansul,

iar de la 1708 inainte Ghedeon, de la Aeapia, risipitorul,


asemenea cu Varlaam de Husi, tinea Scaunul Mitropoliei.

Pe vremea lui, un al treilea razboiu pustii manastirile, umplandu-le cu catane si pribegi, cari-i ajutara. La Casin si in
alte manastiri din munte se facura cuiburi de ostasi nemti,
cari venir si spre Iasi, ca sa-i gateasca lui Mihai Racovita
soarta din 1716 a lui Mavrocordat. In Cetatuia statu inchis
Voda, si Tatarii se luptara cu oamenii lui Ferent pe coastele
dealului. Ei mersera pe la manastirile-cetati pentru a goni pe
dusmanii Sultanului. Tinuturile Neamtului, Sucevei, Bacaului,
Romanului fura jafuite si arse, si la plangerea Vladicai Pahomie de Roman' se adauge a Mitropolitului Ghedeon, care
se tanguieste pentru averea lui luata de catane si Tatari2.
Episcopul Gheorghie de Roman fugise spre Pangarati, cu
privilegiile Epicopiei sale, uricele, si ispisoacele, si yesmintele, si arginturi", dar carale se inecar in Bistrita 3. La
1723 Ghedeon muri, si las Mitropolia impovarata de datorii.

Nicolae-Vocla si-a dat toate silintile ca sa aduca in buna


stare si cele bisericesti. Punctul de vedere al lui in ce priveste legaturile Domniei cu Vladica il aduse si aici insa : oprirea de la politica a clerului, supravegherea lui de aproape
in ce priveste cheltuirea veniturilor, supunerea stricta fata de
ierarchia patriarhala greceasca. Astfel, cand, in Moldova, care
primise, pe vremea batranului Cantemir, trei Patriarhi, Iacov
si Dionisie de Constantinopol si Gherasim de Alexandria 4,
si care fusese cercetata de Hrisant, veni, la 1715, intorc5ndu-se apoi la 1721, Samuil de Alexandria, Domnul il darui
' Melchisedec, Cron. Rom., 1, p. 351.
2 Erbiceanu, o. c., pp. 11-2.
3 Melchisedec, Cron. Rom., 11, pp. 6-7.

4 D. Cantemir, Vita Constantini Cantemyri, ed. lorga, in fine.

www.dacoromanica.ro

82

Istoria Bisericii romAnesti.

11

cu manastirea Hangului 1, fcandu-1 judecAtor suprem intre


lorest de Husi $i loanichie de Braila % cand II lasa sA dea in
maim acestui din urmA, ca -Band parte din raiaua turceascA,
satul de peste Nistru al Dubasarilor3. Acelasi act poart $i
alta iscaliturd deck a fericitului pArintele Papa si Patriarhul

de la Alexandria", anume a unui fost Ohridan, Grigorie,


care nu cuteazA a-$i mai zice acum, in 1715, Patriarh, ci
numai arhiepiscop" 4 .
Mitropolitul Gheorghie

se pare a fi de prin Dorohoiu 5

care urma lui Ghedeon la 1723-4, venise din manstirea


Neamtului i pstorise $ase ani la Roman, unde fusese o
bucatA de vreme ieromonah pe langl episcopul Sava al III-lea

urmasul, de pe la 1715, al lui Pahomie6. El se arata un bun


gospodar, platind greaua datorie a inaintasului su i daruind
Mitropoliei, pe care o inzestrase cu toate cele de nevoie, $i
un numar de mosii7. Inca de la 1723, el intemeiase, in sfanta
Mitropolie in 1ati, unde este hramulti Stretenii Domnului
Nostru Isus Hristos", o tipografie de romaneste $i slavone$te,
la care lucra Ieremia Simion, dupa cat se pare un mirean %
1 IntAritA apoi de fiul ski; Neculce, p, 420.

2 Cf. lorga, Studii i doc., V, p. 59, nota.


8 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 336 si urm.; II, p. 5; Cron. Husilor,
I, pp. 190-1.
4 Acelasi, Cron. Hiqilor, I. pp. 190-1.
5 Movila lui VIAdica Gheorghie" la Saucinita; lorga, Studii si doc,,
V, p. 536, no. 25. Dar fusese la Bistrita ; v. revista loan Neculce, Ill,
1923, recensie in Rev. Istoricd, X, pp. 76-7. Pentru relatiile lui cu Papa,
cAruia ii scrie pentru arnicul San prefectul catolic Giovatini Franc. Bossi,
iscAlind : si mA rog i ma plec Sfintil Tale de rAspunsu : robul Sfintii

Tale" (25 Maiu 1729), Rev. !storied, II, pp 90-1.


o Melchisedec, Cron. Roni., 11, p. 1 si urm. Supt el, la 1715, Patriarhul 1-1risant cercetA episcopia. Cf. lorga, Studii i doc., V, p. 100, no. 100.

Erbiceanu, o. c., p. 12; 24 Decembre 1729.


8 Ultima carte tipAritA inainte de aceasta a fost Sinopsis de la Sf.
Sava, a Mitropolitului Ghedeon ; v. mai sus.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romanesti in 1egAturA cu Rusii 0 in luptA cu Grecil

83

Inteun Sbornic, apgrut la 1723 1, el dAdu la iveal povestea


trecerii prin Moldova, supt Alexandru-cel-Bun, a tngrului
ImpArat bizantin loan Paleologul, care, intre altele, si-ar fi
al-Mat recunostinta trimetnd Mitropolitului Iosif icoana Sf.
Gheorghe, o mitr si cel d'intAiu sacos, in locul felonului
intrebuintat Ong atunci, precum si diploma patriarhal a neatArn5rii de orice Patriarhie a Mitropoliei Moldovei, al c5rii
arhipgstor era sA fie de acum inainte ca un Patriarh, precum este Ohridul si Ipecul si Chiprul". Cum se vede, nu un
adev5r istoric, ci un rlispuns la amestecul Patriarkilor rdsdriteni in afacerile Bisericii moldovene#i, la purtarea dictatorialei a lui Samuil de Alexandria, sprijinit de Nicolae Mavrocordat2. Gheorghie nu arAta, fireste, uncle se afl scrisorile sobornicesti" din Tarigrad, ci spunea c'd s'.au pierdut pe
vremea Polonilor, la 1691; Nicolae Milescu le-ar fi tlmgcit
la 1655.

CAP. II.

Reformele in BisericA ale lui Constantin-Vodil


Mavrocordat.
Venind Domn, in April 1733, Constantin Mavrocordat, un
nou Mitropolit,
de la 1730 (?) , Antonie, ggsi in acest
om luminat, care era st5pAnit de idei nou.5, filosofice, de
gospod5rie ornduit si de r5spAndire a culturii, un puternic
sprijinitor intru aducerea la mai bun5 stare a unei Biserici
asa de mull si des incercate. Intr'un hrisov, foarte frumos
redactat intr'o romAneasc5 desvArsit
se stie ea al treilea
Mavrocordat trimetea inapoi rapoartele grecesti ale isprav-

nicilor si , Domnul evlavios si iubitor de invdtAtur arat


1 Ist.lit.rom.,11, p.484; cf. Viata prea-cuviosului plirintelui nostru
Paisie, tipritei de stareful Mardarie, Neamt, 1836, p. 58; Minunile
Maicii Domnului, Neamt, 1847, op. 148-51; Codrescu, Uricariul, I, p.
398 0 urm.
i Cf. 0 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 86 0 urm.

www.dacoromanica.ro

Istoria gisericii romAnesti.

84

a a fost

II

el, dup5 datorie, la hramul Mitropoliei i c5 An-

tonie, la voroava" ce au fcut impreunk i-a spus in ce rea


stare se afl Biserica lui, c5ci nicio mil5 de la Dornnii cei
mai denainte noastr n'au avut &Uinta Mitropolie", aa incit,
cu veniturile ce are, abia urne0e cheltuielile Casei". Plin

de veneratie fat5 de maica Bisericilor", el s'a hotgrAt a a


impodobi cu zugrAvealk a-i face zid de imprejmuire i a
clAdi chilii, in care ez coala slavona
care functiona
pe lAnga cea greceased , addugind obinuitele scutiri i venituri mrunte1. Peste cateva luni, la 30 Maiu, ConstantinVon inoia mAsura din 1715 a tatlui s5u, luat i din indemnul lui Samuil 2, de a se scuti de once d'ajdii clerul mirean intreg: de acumti inainte ceata bisericeasc din toat
teara Moldovlahiei, carei d de doa ori inteunti anti dajde
la Visterie, sA fie de totti nesup5rati". Stim insA dintr'un act
al urmatilui sal, Grigore Ghica-Vad5, c5 preotimea sprijinia
acum colile printr'o dajde specia15, de patru galbeni pe an,
pe care acesta o scade la un singur galben 3, din care trebuia s se ajute '$i coala de la Ierusalim 4. In schimb Constantin Mavrocordat cere clerului a-i c5uta de datoriile sale,.
fr a trece din ora11 in orasti", fr a se wza in locuri
fsdr biserici". Preoti vor fi numai oameni cu viata cinstitk
fAr5 def5imare", cu tiint de carte, slujiti i pedepsiti intru
bun5 petrecere, pentru c5 curati trebuie sg fie cei ce s5,
apropie de cele prea-curate" 5.

Peste trei ani Ru$ii pAtrundeau in Moldova, noul Domn


moldovenesc Grigore Ghica
Mavrocordat trecuse la Bu-

cure0

se retr5gea inaintea lor, iar generalul Miinnich infra

' Erbiceanu, I. c., pp. 13-4. UrmeazA un act din 1735 pentru preotil
de la biserica Sf. Nicolae Domnesc.
2 lorga, Studii si doc., V, pp. 100-1, no. 101.
3 Cf. Melchisedec, Cron. Husilor, I, p. 205.
4 lorga, Ist. llt. rom., II, pp. 493-4.
5 Melchisedec, Cron. Husilor, I, p. 199 si urm. Cf. D. FurtunA,Preo
timea rorndneasca in secolul al XVIH-lea, VAlenii-de-Munte, 1915.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romAnestI In legAturA cu Rusii sl In luptA cu Grecii

85

In Iasi, supuind orasul la o grea contributie de rkboiu. Mitropolitul Antonie 1 fcu fata de Rusi ceia ce Meuse Dosoftei
fata de Poloni : se duse cu ei, la 1739, luand cu sine bucatele si altele ce au fost mai ramas a' Mitropoliei". In
Novembre din acest an, el se afla inc5 la Harlau, langa
Domn, impreuna cu episcopul de Roman, Ghedeon, caruia
Ohica-i dadu voie s poarte paterita impodobit cu argint si
dincolo de hotarele eparhiei lui 3; indata ins, Antonie parasi
sara pentru a nu se mai intoarce niciodata 4. Fara zabava i

se cauta un urmas : Voda 15s5 la o parte pe Ioanichie de


Roman, pe Teofil de Husi i pe Varlaam de Radauti si numi pe un Grec invatat, dintre cei de pe langa dansul, pe
Nichifor, calugarit la Neamt poate anume pentru aceasta,
care era socru Agai Lupului"5, al lui Lupu Anastase, care
era la 1748 biv Vel Stolnic 6.

Ca noul Mitropolit, cel d'intaiu strain care tinu carja de


arhierarh al Moldovei, a fost un rau 6rmuitor nu se poate
spune. In asezamantul" de reforma al lui Constantin-Vod5,
dat la 1741, se prevede ca raspopii, ipodiaconii i alti clerici
falsi s5 fie pusi la bir; preotii vor primi o invatatura prealabila de la obraze invatate, care vor fi randuite de la pastorii narodului", si nu numai in dogme : cele trebuincioase
ale pravoslaviei", ci si in datoriile lor preotesti fa-0 de credinciosi. Mitropolitul si episcopii, ca si manastirile, vor avea

s tie dascali pentru copii, precum tot ei vor tinea scoli si


la targuri, la sate mari"; programul va fi ruga si credinta",
Crezul, Tainele, cele privitoare la Dumnezeu... pe intales",
1 Relatii cu Liovul I Danzigul (April 1735), Revista Arhivelor, II,
p. 417.
2 Letopisiti, III, p. I ; Erbiceanu, 1 c., p. 15.
Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 23-5.
4

0 scrisoare cAtre el in Papadopulos Kerameus, 'Isp. MX., IV, p.

-867 (411). Asa face si episcopul Misail In Octombre, i Mitropolitul Sidis, duhovnic al lui Grigore-VodA Ghica ; Daponte, Ephemerides daces,
pp. 381-2, 398. Cf. lorga, Studii i doc., VI, p. 411.
6 V. i Neculce, p. 413.

6 lorga, Studii i doc., V, p. 107, no. 130.

www.dacoromanica.ro

86

Istoria Bisericii romaneti.

11

cetire i scriere. CalugArii se vor face cu voia Mitropolitului

ei nu vor putea fi vAcari au prisacari au pAcurari


$i alte ca aceste", ci vor sta la mAnastire. Egumenii se vor
alege de sobor, in randul intaiu dintre locuitorii manastirii ;
ei vor da sama soborului. Vor fi pe viata, $i, pentru a-i
scoate, trebuie cercetare in scris 1 SA adaugim ca pentru
numai ;

alegerea episcopilor $i Mitropolitilor se hotari a se face sinod,


cu votare in regula : avem astfel actul, praxia" din 1742,

prin care Nichifor, care-0 zice : cu mila lui Dumnezau Mitropolit Sucevi pre-cinstit $i exarhil plaiului" (!)
ca $i Mitropolitul muntean,
arata cA la 1-1u$i, in locul liber, prin
trecerea lui Teofil la Roman, a chemat pe lerofteiu, $i pe
pravila cu sortu" a fost. ales, de cei ce s'au aflatu la noi
arhierei $i de Dumnezau iubitori episcopi", Teofil $i Varlaam

de Radauti, frati $i intocma slujitori noa", hirotonisindu-se


apoi de Mitropolit 2 Abusul numirii de Domn $i de boieri
era deci inlAturat $i, astfel, and mai tarziu locul de episcop
al Rdautului ajunse slobod prin trecerea titularului la Mitropolie, arhiereii se stransera numai cu porunca, indemnarea
$i slobozenia" Domnului, la Curtea Domneascd insd, i nu la
Mitropolie, $i aici pusera inainte, spre aflare $i alegere cinstitului si vrednicului obrazi.I..., hotariri canonice$ti" $i, din
trei cAlugari : egumenul Putnei Dosoftei Herascul, Lazar $1
Ghedeon, de la alte mAnAstiri, alesera, fail a fi de fata vreun cleric strain, pe cel d'intaiu3. Pentru paretisiri insa se
pasted vechiul obiceiu de a se inchina omoforulil pe svantulil preastol", dar paterita", carja, data de Domn, intru
manule" acestui incorunat" stapan, cu $tirea $i blagosloveniia" Mitropolitului $1 a tot svintitului sAbor $i cu voter
a tot blagorodnicului Sdnotit al Mani Sale Domnului"4.
' Codrescu, Uricariul, IV, pp. 400-2.
2 lorga, Studii fi doc., VII, pp. 341-2 tn acel an Partenie de lerusaim e la noi; lorga, Studii fi doc., VI, p. 293, no. 588.
3 Melchisedec, Cronica Hufilor, II, pp. 131-3.
Hasd
4 Cf. demisia din Maiu 1728 a lui Calistru de Radauti

www.dacoromanica.ro

Eisericile romionesti in legAturA cu Rusii 1 in lurtA cu Gredi

87

In 1742, Constantin: Mavrocordat precisA dorintile sale in


ce prive$te clerul. Vor .fi scutiti de dajdi toti clericii. Ca-

lugarii se vor face dupA recomandatia Mitropolitului atre


Domn, care-i va scoate de la bir inainte ca ei s'a" se calugarea9ca. Preotii vor invga patruzeci de zile intelesulfi"
tainei biserice$ti", vor fi ispititi de Mitropolit $i de episcopi,
vor trece .prin treptele de tircovnici, ipodiaconi $i diaconi,
inainte de a primi darul. De la rivna lor pentru $tiint va
atarna $i inaintarea lor mai departe1.
Supt Grigore Ghica intors in Scaun se hotari a$ezarea de
$coli slavone la fiecare episcopie, cu dasai inatati la slovenie ori $i la rumAnie, ori din cei ie$iti de la $coalele de
la la$i, ori dintealtii"; episcopii s facg $i necontenit cercetare $coaleloril"2. La Sf. Nicolae, Sf. Vineri $i Sf. Sava,

din la$i, un preot trebuia s cerceteze popoarale" de dou


ori pe saptamana, pentru tiitori, amestecare de sAnge", copii nebotezati" $i altele Cate sAnt biserice$ti", dnd $tire $i
de ce stralni se ivesc ; copiii de la trei ani in sus, ins'a
care nu va fi de hran", vor merge la $coala de invataluri
cre$tine$ti"; cei de mazil, de negustor $i alte bresle de
cinste" vor urma pn la doisprezece, cei de preoti pang la
doukeci $i mai departe 3. Duca Sotiriovici din Thasos, adus
$i insurat in tara, incepu Inca' de la 1743 o tipografie noud4.
In sfAr$it, prin arhimandritul Marelui Schit din Galitia, ca $i
prin Primatul Poloniei, Ghica-Vod caut sa" capete inapoi, ceia

ce mai incercase $i Antioh Cantemir, moa$tele Sf. loan cel


Nou i zestrea instrainath a Mitropoliei 3.
Foita, Maiu 1860, p. 66; lorga, Studii i doc., V, p. 105. nota 1; cf.

Melchisedec, Cron. Husilor, 11, p. 128,


cu aceia din 1752,10 Maiu, a
lui leroftei de Husi ; ibid., I, p. 224.
' Melchisedec, Cron. Rom., 11, pp. 26-7.
2 Codresal, Uricariul, 1, pp. 62-7; Melchisedec, Cron. Rom., 11, PP.
32-3; Cron. Husilor, 1, pp. 218-9; lorga, 1st. Invateimantului, pp. 76-7.
3 ErbiZeanu, 0. c., pp. 16-7; Iorga, 1. C.
4 Ibid., pp. 23-4; Bianu $1 Hodo$, Bibl. Rorn.; lorga, 1st. lit. rm.,
11, PP. 498-9; Studii ci doc., V, p. 108.
5 Erbizeanu, o. c., p. 17 si urm.

www.dacoromanica.ro

88

Istoria Bisericii romanestI.

II

CAP. III.

M4carea impotriva grecisarii Bisericii Moldovei.


Impotriva lui Nichifor insa, ca i impotriva lui Antim
Munteanul, se alcatui o legatura de rasturnare, pe temeiul
strainatatii lui, a slabiciunii pe care o simte la batraneta i
mai ales al calcarii, pentru bani, in folosul altui arhiereu, a
fgduielii ce (Muse la asezarea lui in Scaun c va alege
pre urma lui pre unul din episcopii parnanteni, sa-1 aseze la
Scaunul Mitropoliei, ca sa nu se stramute obiceiul terii".
Noul Domn (de la 1749), Constantin Racovita, Roman de
obarsie, de si crescut si el intre Grecii din Constantinopol,

cari-I purtau dui-A voia lor, sili in ce imprejurare anume,


nu stim,
pe Nichifor s piece. Alegerea urmasului, Iacov,
din Putna, Roman, fiu al caluggrului Andrian, de la Radauti,
si al Marianei egumen al Putnei de la 1744 la 1745, episcop de Radauti pe urma lui Varlaam,
incepatorul tipografiei de acolo
Inca din 17472, se Mai in sobor, la 13
Novembre 17503, - lsandu-se la o parte episcopul cu dreptulle cele mai multe, Ioanichie de Roman. Domnul cel nou
voise astfel.
Se stranse apoi pentru ziva de 1-iu lanuar 1752 un sobor
de reforma. Luara parte la el Vladicii de tara: Ioanichie, noul

episcop de Roman, pamantean, de la Tutcanii Neamtului,


din vita Hasanestilor4, urmas al lui Teofil, care murise la
17475, 1-iu Septembre ; Ieroftei de Husi, care, venit in Scaun

la 1742, era sa piece peste cateva luniG; Dosoftei de Radauti,


1 Kozak, o. c., p. 79; Dan, Patna, pp. 40, 120; lorga, Inscriptii, II,
pp. 12-3, no. 29.
2 Wickenhauser, Radauz, pp, 42-3; Melchisedec, Cron. Hufilor, II,
pp. 130-1.
o Dup.1 Condica Sfant a Moldovei,
Melchisedec, Cron. HuFilor, II,
p. 131; am publicat din nou actul In Bal. Com. Ist., III, pp. 4-5.
4 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 30-1,
5 Ibid., p. 29.
6 V. pp. precedente. Cf. Goroveiu, in Revista Moldovei, din Botosani,
II, 1923, p. I.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romnesti In legAturd cu Rusii si in luptd. cu Grecii

89

alt Putnean, ca si Iacov, precum Putnean era s fie si urmasul lui Ieroftei. Alta' data, dup acesti ierarhi ai Bisericii
moldovenesti veniau egumenii de la manastirile inchinate
Sfntului Mormant : cel de la Hangu, de la Sf. Sava din Iasi,
de la Galata, Barnovschi, Barnova, Cefatuia, a caror vreme
egude inchinare o stim, de la Sf. Gheorghe din Galati,
men roman la 1749 1,
de la Tazlu, Casin, Bistrita, Pobrata, si poate c5 si egumenii de la manastirile ce se tineau
de Athos : Dobrovatul, inchinat de Vasile Lupu, dar pastrnd
egumeni romani 2, Capriana, ctitorie a lui Stefan-eel-Mare,
ddruit de Antioh Cantemir la 16983; cel de la Aron-Voda,
supusa mangstirii din Chalke4. Acuma, locul intaiu, dup5
episcopi, il are egumenul Putnei, Calistru, fostul si actualul
egumen de Neamf, Lazar, care functiona la 1749, si Nicanor ; Misail, un arhimandrit de la Bisericani, manastire a carii
insemndtate literard se va lrnuri indat;_ Ioanichie de Moldovita5, pe care navalirile n'o atinseser si care ramasese
intre cele mai vechi manastiri slobode ale terii ; Calistru al
Voronefului, i el scutit de nenorocirile vremii ; Natanail de
la Sdntilie, langl Suceava
tot manastire de-a" lui Stefancel-Mare ca si precedenta,
Teofan de Humor. Apoi Nicanor al Bogdanei, din Tinutul Bacaului, ctitorie nou5, a marelui
boier Solomon Barladeanul si a sotiei lui, Ana, manastire
binecuvantat, la deschiderea ei, in 1670, si de Dosoftei al
Ierusalimului6 si adApost in 1676 al Mitropolitului Teodosie :

peadata de atane, ea se intremase din nou7. Tot asa fasat-Ise din mina Slatina, care-si trimete egumenul, pe Par1 KogdIniceanu, Arch. Rom., I, ed. a 2-a, p. 97.
2 Ibid.
8 Codrescu, Uricariul, III, p. 272 si urm.
5 in actul pentru vecini din 1749, iscAlesc patru egumeni greci din
aceasta categorie, pe langd doi egumeni de origine boiereascd de la alte
rnandstlri ; KogAlniceanu, Arch. Rom., ed. a 2-a, I, p. 97.
5 Wickenhauser, Moldowiza, p. 136 si urm.
0 Melchisedec, Notite, p. 117 si urm.
7 Ibid.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisiricil romnesti.

90

11

tenie, urmasul de cur5nd al lui Ghedeon. Egumenul Dragoamindou famase


mirnei e Atanasie, al So Iced, lorest,
slobode de inalcarea greceasc5. IntAlnim apoi pe egumenul
de la mnstirea nou a Flore,stilor, in p5rtile B5rladului, pe
alt Antonie, egumen de Agapia. Numai acum se vede iscglitura romAneascA a unui Iorest de llangu, urmasul Grecului
Atanasie, care la 1749 se isc5lia cu mndrie arhimandrit al
Patriarhului Alexandriei si egumen al Hangului". Secul e represintat prin egumenul Partenie, Peingiiratii, spre care Pahomie de Roman isi indreptase averile episcopiei in zile grele
de rzboiu, prin Sava. Mai intalnim in sfirsit iscliturile celor
ce staleau in fruntea m5n5stirilor Ilisesti, Runcul, $. a.1; poate
era de faf i Naftanail ,$eptelici, neam de boier, al Rd,scei2.
Sinodul WA in cercetare purthrile, protivnice datinei, ale
proin Mitropolitului Nichifor3, si, r5zimAndu-se pe m5rturia
lui Gheorghie al II-lea cu privire la autocefalia Scaunului
moldovenesc, despre care si Dimitrie Cantemir spune c nu
datoreste ajutorul obisnuit cdtre Patriarhul din Constantinopol
si c acesta are numai dreptul de a fi instiintat despre alegerea unui Mitropolit, pe care neapArat trebuia s-1 recunoasc5, hotri ca de acum inainte din pdmAnteni s'a se aleag5.
Mitropolit sau episcop, iar strein niciodat s5 nu se priimeasc5, nici s mai intre altul strein la p5storia vre unui
Scaun, cu mijlocire de bani, sau m5car si f5r5 bani, sau nfacar
cu prieteni, sd-si isprheasa inpotriva pravilei si obiceiului
pAmAntului" 4.

Cu aceasta Mitropolia moldoveneasc5 era scutit de cotro-

pirea Grecilor tocmai in timpul and, prin Neofit de Creta,


Grecii luau pe mull timp in sthpanire Mitropolia Terii-Ro1 Erbiceanu, o. c., 24-6.
2 lorga, Studii M doc., V, p. 106, no. 127. Pentru alegerea lui Dosoftei de RAdduli, Bul. Com. 1st., III, pp. 5-6 ; pentru a lui leroftei de Husi,.
ibid., pp. 6-7.
V. asuprd-i i Neculce, p. 413.
Erbiceanu, 1. C.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romanetli In legAtura cu RuOi i In lupt cu Grecii

9L

pornit din multele mndstiri


slobode ale Olteniei fusese biruit acolo, dupg alipirea din,
nou la trupul terii a celor cinci judete, stgpanite peste dougzeci de ani de c5tre Austrieci. Pe Cand dincoace curentul
romnesc din slobodele mAngstiri bucovinene biruise, pgstrnd pentru Romni toate locurile de arhierei ale Moldovei.
mne$ti. Curentul romnesc

CAP. IV.

Mingstirea Bisericanilor, Pahomie si Introducerea_


in Moldova a noii vieti schivnicesti din Rusia.
Biserica din acestglalt Principat mai are un caracter deosebitor. Ea se apropie cea d'intgiu de Rush muscali, cu can
se afla in hotar, $i prime$te cea d'intgiu Inr5urirea lor, in
acela$i timp cnd ea insg$i ii Infaure$te. Aici strgbate Intgiu
o putere care de mai multe ori, cu stAruinta indrtnicd ce
o caracteriseazg, a incercat, nu numai intrebuintarea arhiereilor nostri pentru scopurile ei politice de cucerire in Rgskit,
dar $i un fel de comuniune bisericeascg si cultural-religioas
a noastr cu puternicii vecini de peste Nistru.
Bisericanii de lngg Bistrita Neamtului, dupg ce deckuse
cu totul in veacul al XVI-lea 1, se impgrtg$ise de binefacerile
lui Miron-Vodg Barnovschi, care-i fgcu zid imprejur, in zilele
egumenului Partenie, un bun gospodar ; Pgtra$cu Basotg,.
Marele-Logofgt, $i sotia sa, Grozava, clgdird turnul de spre
Miazgnoapte tot atunci, la 1626-7 ; Toma Cantacuzino $i
Eftimia, jupgneasa lui, fgcurg pe cel de la Rgsgrit ; Dumitrascu Buhu$, $oldan, Dumitra$cu $tefan, ziditorul turnului
de la Miaz'azi, lordachi Cantacuzino, fratele lui Toma, ctitorul pridvorului $i trapezgriei, adgugirg alte lucruri de nevoie1 Ava ins danii de la Mitropolitul Nicanor.

www.dacoromanica.ro

92

Istoria Bisericii romnesti.

II

p5n5 la isprgvirea total a mAnAstirii, in 1637-8, and, supt


Vasile Lupu, tot Partenie inoitorul 'Astra egumenia. Daniile
venir si mai tArziu, supt egumeni ca Mitrofan, Iorest i Serafim. Cel d'intaiu s'ar putea sa" fie tipograful care ajunse
-episcop de Husi si de Buz 5u. C5ci scrisul de c5rti sarbe$ti"
ajunsese indeletnicirea de c5petenie a alugrilor de aici, cari
au lsat o intreagg bibliotec5, inteun timp and lucrul scrisului $i t51m5citului intetase in. toat Moldova 1 Daa aici

s'a scris la 1652 de Misail alug5rul, poate cel ce a facut


insemn5ri la Cronica lui Ureche, un Apostol rom'inesc 2, daa
aici se va fi talm5cit Viata lui Andrei din Creta 3, felurite
Cazanii, Inv5tAturile lui Calist Catafighiotu14, tele mai multe
skit in slavoneste i arat5 c Bisericanii au fost ultimul ada"post al culturii vechi biserice$ti in acea IimbL

De aici plea, la o data care nu se poate statornici usor,


chemat poate de fostul Mitropolit al Moldovei Dosoftei, care
trecuse acuma din Polonia in Rusia Tarului, un Pahomie,
alugr invtat, care ajunse in noua sa patrie, alt Tinut biaci asa putea s5 inteleaga el lucrusericesc de slavonie
rile , Mitropolit de Voronej. Manastirea lui de postrig nu-1
pierdu din vedere, i peste catva timp ea trimetea in tara
Muscalilor pe Antim Cretul, egumenul ei, ca s5 strng5 mil

cu acest prilej s vad si pc fratele" de odinioara. Antim plec in Domnia lui Mihai Racovit, deci dupa 1716, si
el se intoarse la 15 Iulie 1722, aduand cu sine $i un Tetravanghel moschicesd, ce-i fusese druit de eclesiarhul Lazar,
al lui Pahomie5.
Pe acel timp, de alrninterea, nu era lucru rar s se vadd
1 Lista lor, cum erau olat, la Melchisedec, Notife, p. 76 si urm.,
cele pAstrate Ora azi i addpostite la Bibl. Ac. Rom., in Lapedatu, Manuscrlsele de la Bisericani i R4ca, din Bis. ort., Bucuresti 1906.
Pomelnicul romnesc i istoricul mnAstirii in vol . XVI din Studii doc.
2 Mss. 69, 85 ale Academiel Romaie.
8 Melchisedec, I. c., p. 79, no. 11.
4 Lnedatu, I. c., pp. 27-8, 35.
Melchisedec, Notife, pp. 79-80.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romnesti In legAtur cu Rusii si in lupt cu Grecii

93

in Moscova chiar preoti brasoveni veniti pentru milA 1. Deacolo veni ceva mai tarziu preotul Statie, fiul lui Vasile Grid,
care-si zicea, deci, dupg moda ruseascA, Efstatie Vasilievici,
ca sA-si dea la scoalA pravoslavnicA fiul, Dimitrie Evstatievici,

cunoscutul scriitor, secretariu episcopal si inspector de scoli.


Dimitrie Cantemir, pribeag in Rusia, unde era sfAtuitorul in
ale invAtAtudi si stiintii al lui Petru-cel-Mare, tovarsii si fiii
acestuia, fiul, plecat din Moldova si el, al lui Antioh Cantemir, beizadea Constantin, Toader Corbea din Brasov, fratele
Ceausului David, omul SpAtarului muntean Mihai Cantacuzino,
acel Teodor Corbea care a tradus la 1720 Psallirea
in versuri romAnesti, dedicand-o stapAnului sAu 2 ---, acum
pisariu" si cantelariu" al Tarului, Sevastian, nepot al lui
Toader, fArA a mai pomeni pe fugarul Toma Cantacuzino,
care trecuse la Rusi in 1711, toti acestia erau gata s
sprijineascA pe oaspetii noi, veniti din terile lor de olArsie3.
Si Mitropolitul Ghedeon din Agapia avu legAturi cu Rusii,
inaintea cgrora iesi la Tutora, pentru a primi pe Tarul Petru,
blagoslovindu-1 cu cruce, si cu aghiasmA stropindu-1". Impratul crestin merse la Trei Ierarhi spre a se inchina moastelor
Sf. Paraschive. Acale, atunce s'au tmplat si Mitropolitul
Ghedeon, 5i-1 poftia pre ImpAratul ca sa seadzA in Scaunul
cel domnesc, si n'au vrut ; ce tot in picioare au stAtut pAnA
ce au cantat psaltii acsion si ectenia." El merse la trapezare
si vAzu pe egumenul grec. a Domnul, prietenul sAu, Petru
cercet si Golia, in care gAsi trei feluri de mestesuguri,
lesesc, grecesc si moschicesc", si ,,Sf. Nicolae cel Domnesc,
pentru a se intoarce apoi in tabArA 4. Mitropolitul ant un
paraclis pentru incheiarea tratatului de supunere, pe care
pusese si iscAlitura lui, in bisericuta domneascA pre poart5"5.
1 Un cas, la 1685; Stinghe, 1st. besearecei $cheallor, p. 20. Mai ales
Silviu Dragomir, in An. Ac. Rom., XXXIV.

2 lorga, 1st. lit. rom., II, p. 483, etc.


8 V. i lorga, Brafovul 0 Romdnii, pp. 335-6, no. 16.
4 N. Costin, pp. 102-3.
5 Neculce, p. 319.

www.dacoromanica.ro

94

Istoria Biserkii romnest1.

II

cari fagaduiau
Pentru aceste intelegeri ale lui cu Muscalii
cd Domnul nu se va atinge de boieri Ufa de iscalitura Mi-

trebui s doseasca o sama de vreme, cad


intre fuga lui Cantemir si sosirea lui Nicolae Mavrocordat
erau In Iasi, pentru stapanire si aparare, numai egumenii si
negutitorii", fail Vladici si fail egumeni. Cand Nicolae-Voda
infra in oras, Pahomie de Roman singur se afta pentru a-i
face slujba de introducere in Domnie, si ceremonia fu savarsita, nu Ia Mitropolie, rpinata ori profanata, ci la Sf. Nitropolitului 1",

colae 2.

Urmasul lui Ghedeon, Mitropolitul Gheorghie, !Astra si el


relatiile cu Moscova : de aici, din tara de slavonie curata si
strict, si nu de la Munteni, unde rdsbatuse in Biserica, precum se va vedea, asa de puternic limba profand a poporului,
facu el s i se aduca 12 Mineie moschicesti, cu doua Trioade si Liturghii canonice, de toate trebile arhieresti", si din
aceiasi suma de 300 de lei mai lila si alte carti, care nu
s'au mai pomenit" 3:
Am vazut pe Mitropolitul Antonie Putneanul si din Rusia
Mitropolitul Bealogrodului si Oboianului" trimetea daruri
Putnei 5 - p 'Ards in d tara pentru a intovarasi ostile rusesti in

tam lor, unde si ratline. Cerut de Grigore Ghica, din Hotin,


unde se afla cu cativa boieri ostateci, el nu vol sa mai vada
ochii Domnului de la Turci, pe care-1 tradase, ci merse pana
la Chiev, iar de aici fu randuit Mitropolit al Cazacilor, la
Cernigov. Elisaveta, urmasa Tarinei Ana, il facu apoi, dupd
doi ani de la aceasta fuga, deci in 1741, episcop de Bialogrod, unde mai trai Inca cinci ani4, !Ana la 2 lanuar 1748,
cand se stanse 6 In timpul cat Antonie era pe langa Rusi,
Ibid., p. 306.
2 Axintie Uricariul, p. 131. Cf. intAia lui pomenire, ibid., p. 156.
3 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 12.
1

4 Dan, Patna, p. 51.


5 Neculce, pp, 411-3.
0 Letopisite, 111, pp. 184-5.

www.dacoromanica.ro

Bisericile rornnesti in legAturA cu RIO 1 in luptA cu Grecii

95

protopopul de Iasi, loan, preut domnescu i om de triabA",


statu la indAmna lui Vod pentru slujbe I.
Cel mai insemnat in ce priveste cultura dintre arhiereii
Moldovei acestui timp, Pahomie de Roman, a stat in necontenith atingere cu Muscalii. Din Tinutul Bistritei, de la Gledin", din pdrinti terani, muncitori in acest vidic" al Sasilor,
el se f5cu intaiu Ca1ug5r la Neamt : cu soborul de acolo,
fugi noul monah la Strmba. La intoarcere, dup incheierea
pdcii, in 1700, el fu -Mart preot, apoi eclisiarh si, in sfArsit,
egumen al Neamtului. Faima lui Dimitrie de Rostov, sfntul
de la Pecersca, il face s alerge acolo, 15sAnd, dup canoane,
egumenia sa mo1doveneasc5, in 1703-4; aid, la noul invAcator de schivnicie, petrecu el cAtva timp, ani intregi de zile.
Intovdrsi pe Dimitrie in caTatoriile lui de propovdduire si fu

Inndru and c5pt5 din mkile c5lAuzului su sufletesc


Rostul de Aur" al acestuia, carte care g5si si la Romni
destul rAspAndire.

Intors in WA, Mihai-Vodd Racovit5, cdruia nu-i desplceau


Rusii, in toate privintile, -Neu din Pahomie, care se ascunsese
in munte, la schitul, intemeiat de (Jamul, al Pocrovului, la
de la 1701,
urmoartea episcopului de Roman Lavrintie
masul acestuia, fAr ca schivnicul intors din Tara Moschiceasca sA fi avut pan atunci obisnuitul rost arhieresc la
R5d5uti. PAstoria lui incepe la 18 Decembre 1706, hirotonia

facndu-se indata, la 18 lanuar 1707. Aduse la Roman cartile slavone pe care si le cAstigase in timpul petrecerii peste
Nistru si ddu limbii slavone vechile ei drepturi, pe care a
trebuit sa" vie Constantin Mavrocordat pentru a le smulge,
stramutnd cu el din Tara-Romaneasca datina cartilor de
slujbA in romneste. Trecu fara sa se primejduiasca, schivnic
lipsit de "intelegere pentru framantarile si preschimbarile
lumii, prin zilele grele din 1711: 1-am v5zut sfintind pe

Domnul turcesc" Nicolae Mavrocordat. Mai satu nurnai trei


ani in episcopie, si la 10 April 1714 el se ducea iargsi in
1

orga, Studii i doc., VI, 441.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romanqti.

96

If

saracia pustie a Pocrovului, pe care Samuil de Alexandria,


fiind rugat de ctitor, 11 declara liber de orice amestec arhieresc. Peste trei ani apoi, Pahomie, banuit de Mihai-Vocla
Racovita ca a fost 'lute les in navalirea catanelor asupra Ia$ului
fugise pana la Liov Inaintea Tatarilor razbunatori
ai lui Vocla,
se duce iar In Rusia, lasand in locul lui
la schit un ucenic dupa regula Sf. Dimitrie, Macarie, care
nu s'a clintit niciodata de acolo. De la Chiev el scrie in
1724 celor de acas, cari traiau fiecare de-o parte, in chilioara facuta de dansul
$i Pahomie-$i fdcuse una la Muncel, cu mana mea, cu mult osteneala, $i am destupat $i am
curatit pamntul $i in tot locul, cand am sezut eu acolo",
lui Macarie, calugara$ului popa Nicodim, ucenicul raposatului
Ghedeon", lui Sofronie $i Mihail, lui Mardarie $i Lazar, ucenicii sai, diecilor de Ora sau streini", cari veniau pentru
invatatura, aratand ce li lasa lor $i ce las Neamtului, unde
druise Orli ruse$ti, pe langa cateva publicatii romane$ti din
Principatul vecin. Fostul episcop de Roman se stanse in

1724 la Pecersca din Chiev, unde se pastreala si acum, cu


mult cinste, in paraclisul Sfantului Stefan, moa$tele lasate
de dansul 1

Peste cativa ani, $i Putna-$i avea sihstria, intr'o injghebare de lemn a lui Hie Cantacuzino, $i calugarul Silivestru
sau calugarul Arsenie scriau acolo vieti de pustnici ori carti
de-ale lui Ditnitrie de Rostov, supt carmuirea starefului"
Dosoftei2, mort la 17543
Si la, ocrotitorul Mitropolitului Antonie, care Si la calatorise

la 1729, cu voia Mitropoliei, la Chiev, s vada Lavra, $i un


sihastru Natan urmara mai departe normele de retragere studioase ale noului Sfnt Dimitrie4. Cutare manuscript de
Lestvit sau scara virtutilor", a lui loan Sinaitul, arata $i
1 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. '22 *I urm.
2 Dan, Putna, pp. 80-1,
a Ibid p. 115.
4 Ibid., pp. 82-3; cf. Iorga, Doc. Callimachi, tabla.

www.dacoromanica.ro

Bisericile romnesti In legtura cu Rusii si in lupt cu Grecii

9T

pang azi actiunea acestui curent rusesc in mgastirea lui $tefan-cel-Mare 1. C5lug5ri ca ierodiaconul Venedict Pavlincovschi

dovedesc ea $i oaspeti din R5s5ritul evlaviei celei mai nou


aflaser ad5post in Putna 2. Biblioteca, in sf5r$it, e plin de
tip5rituri liovene, chieviene $i moschice$ti" 3, ba chiar de
altele din Vilna, din Cernigov. $i, and vedem pe un monah
Antonie strangand pomeni pentru un schit din pArtile Bac5ului, la 17414, $i mai bine ni putem da sam5 de puterea
acestei mi$c5ri spre ascetism $i la noi.
Prin Pahornie Moldoveanul, ajuns episcop la Voronej,
prin aplec5rile dtre Rusii din Moscova ale Mitropolitilor
Ghedeon si Gheorghie, prin fuga cu o$tile impArgte$ti a Mitropolitului Antonie, care-$i afl alte eparhii in p5manturile

Tarului, prin algtoriile la Chiev ale lui Pahomie si introducerea in Moldova de cgtre dnsul a schivniciei dup normele
lui Dimitrie de Rostov,
si, s adgugim, prin introducerea
normelor liturgice moschice$ti" in anume tip5rituri ramnicene, Triodul din 1731 $i Molitvenicul din 1747, se incepe
un schimb de inrauriri intre ortodoxia romneascA si cea
ruseascd, menit s5 aib5 $i mai mari rosturi in desvoltarea
mai departe a istoriei noastre : in Moldova, ca $i in TaraRomneasc5, $i in Ardeal chiar.

Ibid.
2 Ibid., p. 83.
8 Ibid., p. 84 si urm.
4 Dan, Putna, p. 94.
1

www.dacoromanica.ro

PARTEA a IV-a.

INTRODLICEREA LIMBII ROMANESTI

IN SLLIJBA SI TN CANTAREA BISERICEASCA

CAP. I.

Opera episcopului Damaschin.


In cea mai mare parte din Domnia Brancoveanului, tipAriturile iesite de supt teascurile muntene s'ant sfioase in ceia
ce priveste inlAturarea limbii slavone. Am urmArit pe cele

iesite la Bulk' si in locurile unde grija tiparului o avea ca


simplu caluggr, ca egumen, ca Mitropolit, Antim Ivireanul.
$i la Rmnic, unde a stat ca episcop numai putinA vreme,
de la 16 Mart 1705 pang la 1708 ', Antim n'a indra'znit s"
desAvareasc schimbarea de limbA bisericeasc5. Cea d'intAiu

lucrare a sa in acest nou loc de muncg, Antologhiul din


1705, e, se pare, slavong. Slujba Maicii Domnului din anul
urrngtor are numai lArnuriri romnesti ; Octoihul din acela$i
an e ca si cele obisnuite prl atunci si Molitvenicul din
1706 pastreazg vechea infali$are a crtilor de rugiciuni pentru
preoti.

Numai &are sfarsitul pAstoriei ca Mitropolit a lui Antim,

la 1712, se public in Targoviste un Octoih care spune in


titlul s'au chiar c'a" e acumil intai falnkit pre limba rum'a1 Episcop ales, nu numai de arhiereii fedi, ci si de trei straini ; Condica sftintd. Alegerea de arhierei straini, alcatuiti intrun fel de comisiune alegatoare, se mai intarnpina. Cf. Istoricut eparlziei Rdmniculut,
p. 90.
Preclecesorul lui Antim la Ramnic, Ilarion, fusese scos ca eretic
la 16 Mart 1705 sl ajunsese (la 17010 ,,nstavnic" la Snagov (comunicatie a par. D. FurtunA).

www.dacoromanica.ro

100

Istoria Bisericli romnesti.

11

neasca, spre intelegerea de ob$te", $i predoslovia lamureste-

intreaga carte a celor mai insemnate cntari a fost talmacit de pre vorba cea greceasca $i sloveneasca pre limba
noastra cea rumneasca", $i anume pentru ca s poata $i
ciata begtrib-asca $i copiii crestinilor carii s nevoescii la
invdtdtura Sfintei Scripturi sd o cdstige pre lesne si sit o
citeascd, nu numai in scoale si in casele sale, ce si in
sfintele beseareci, spre lauda prea-slavitului Dumnezeu"
Cum se vede, pentru indreptatirea acestei insemnate inoiri
se aducea inainte intrebuintarea Octoihului $i ca o carte
de $coala $i putinta de a-I ceti chiar acas. Cnd la 1713
Ca

data Liturghia in rom5neste,


cnd, la 1715, urma $i publicarea Ceaslovului, in Dornnia

aparu insa pentru intaia$i

cea noug a lui $tefan-Voda Cantacuzino, nu mai putea fi


vorba de ingaimari $i scuse : datina strdind primise o loviturii de moarte.

Ca savarsitor al acestei schimbari fericite s'a aratat un


cleric care inca din vremea lui $erban Cantacuzino lucra la
tipariturile muntene, dacd el este ieromonah Damaschin,

zugraf", care sapa stampe frumoase pentru Apostolul din


1683 2, ceia ce e, de alminterea, probabil c5nd asamn
cineva iscalitura 'artistic complicata, in trei monograme me$ter
invalatucite, a sapatorului in lemn cu iscalitura tot asa de
frumoas si nu mai putin neinteleasa la intAia vedere a lui

Damaschin episcop de Rmnic 3. Am vazut vorbindu-se necontenit in Prefetele cartilor de prin anii 1680 de dascalii"
cari faceau talmacirile, $i iat c Mitropolitul Teodosie scrie
apriat, in scrisoarea de mustrare catre Vladica apostat al
Ardealului, ca Octoihul din Buzau 1700 a fost facut aproape
din nou cu mblta munca de dascalul Damaschin al nostru":
intrebuintandu-se de traducatorul in latineste cuvntul scho1 L6pedatu, Damaschin episcopul i dascdlul, din Cony. lit,", XL,
Bucurevi 1906.
2 Bianu i Hodos, Bibl. Rom., I, p. 259.

2 V. Istoricut Eparhiei Rthnnicului, p. 105.

www.dacoromanica.ro

Introducerea limbii romanesti in slujba si in cntarea bisericeasa

101

liarcha", se vede usor de ce fel de &sale e vorba

Epa

deci dasc51 la scoala slavon din Bucuresti acea scoal pe


care apoi BrAncoveanu o zidrde iznoava' la Sf. Sava de la
precum in Moldova, ceva mai tArziu, la
1707 la 1709 2,
1740, Iosif monahul era dascAl in scoala sloveneasce din
Iasi 3.

Cum se vede, Damaschin, dascal de slavoneste, ucenic al


lui Mitrofan Moldoveanul, avea pe la 1700 mai mult grija
unei nou5 orinduiri dup modele grecesti a crtilor de care
e nevoie in bisericg. La 3 Octombre 1702, el ajunge episcop
de Buz5u in locul inv5tatorului s5u4, png ce, la 1708, trece
in locul lui Antitn la Rmnic, f5r5 ca in sirul tipAriturilor
buzoiene s5 se vadd vre-o indrumare noug. Aici el nu mai
are la incl5mn tipografia, pe care Antim o adusese cu el
si pe care o duce inapoi, iar soarta tipografiei de la Buz'au,
care de la 1704 chiar, deci de la alegerea lui Damaschin,
dAduse numai Aposiolul slavon din acel an, n'o stim. Cele

trei arti romnesti pe care le d Antim cu cheltuiala sa in


1712 si 1713 n'au, fireste, alt autor, desi nu intelegern cum
Darnaschin, acum episcop al RAmnicului, s'a invoit ca lucr5-

rile sale s treacg supt alt nume, ca pe vremurile and era


numai un dasc51".
La 1715, Damaschin, v5zAnd c Romnii nostri stau in
biseric5 ca boii, neintelegAnd ce se ceteste i ce se cnt
iese f5r5 niciun folos din biserici", se hothri, din indenin dumnezeiesc, cu mult ostenea15..., a preface crtile
din limbile greceasc i sloveneasc5 in limba noastr proast5
(simplicem) romneasc5 si a le da la lumina' 5. Ce-1 impie' ,Mitterem tibi Octoicon magno labore a schollarcha Damasceno
nostro fere ex integro compositum" ; Nilles, o. c., 1, p. 345.
2 UrechiA, 1st. fcoalelor, I, p. 12; An. Ac. Rom., seria I, IV, pp.
124-5.

a lorga, Studii i doc., VI, p. 442, no. 1668. Cf. lorga, 1st. invdfdinntului, p. 72 i urm.
4 Condica Sfdntd, pp. 91-2.
5 Declaratia din 22 Novembre 1325 a la Damaszhin cAtre generalul
Tige, in Lapedatu, o. c., p. 8.,

www.dacoromanica.ro

102

Istoria Bisericii romanesti.

II

deca, intelegem : daca ostaii imparate0, catanele, ie$ira


la pacea de la Passarowitz din Tara-RomAneasca, ei ramasera
in judetele de peste Olt, din care fiul lui Serban Cantacuzino, beizadea lordachi, nadajduise a-i face o Domnienoug. Si tot odata imprejurarile razboiului facura ca slovele
Mitropoliei chiar sa fie amanetate la un negustor din FA-

gara, de la care le cerea inapoi in zadar Mitropolitul Daniil


la 1721, and i Damaschin se straduia sa capete inaterialul
tipografic pentru clansul 1
Damaschin nu era impotriva cArmuirii cretine, cu conditie ca drepturile Bisericii sale sa ramAie neatinse i ca
ostaii nemti sa iasa din mAnastiri, din care in vremea razboiului hi facusera cvartire i cetAti 2. De i aceste cereri
fura primite, Imperialii nu puteau privi cu othi buni Biserica
romaneasca din Ardeal. Aici ei nu nadajduiau, mai ales dupa
experienta facuta dincolo, a putea indeplini opera de Unire
cu catolicismul, dar Guvernul infelegea Inca de la inceput sa.
mpg orice legaturi ale Oltenilor cu Bucure0i, sA-i faca a
infra in organisatia Bisericii ortodoxe a Sarbilor colonisati
pe teritoriul imparatesc i sA opreasca pe episcopul de
Ramie de la orice amestec in politica. MAnastirile aveau
sa primeasca egumeni oranduifi de Ban i apoi de generalul comandant 3. Se prevedea i o revisie a tuturor titlurilor de stapanire de pamant pe care le aveau manastirile.

In acest sens fu redactat privilegiul imparatesc din 22 Februar 1719.


Damaschin incerca sa se impotriveasca. UrmAnd exemplul
Ardelenilor, el chema la 29 Novembre 1719, in chiliile de la
Hurez, un sinod, la care luara parte egumenii de Bistrita,
Arnota i Govora, ceilalfi sfiindu-se s vie, iar cel de la
Hurez, care era Inca loan, neindraznind sa iscaleasca. Seceru ca episcopul de Ramnic, fiind Mitropolit de Amasia
' lorga, Soc. Brafovului, in An. Ac. Rom., XX, p.157 (265): Stinghe,
Doc., I, pp. 64-6.
2 Dnbrescu, 1st. bisericii din Oltenia, pp. 10-1.
3 Mid., pp. 17-8.

www.dacoromanica.ro

Introducerea limbii romanesti in slujba si in cantarea bisericeascA

103

Mitropolitul din Be lgrad, fost sufragant al Patriarhiei din Ohrida, s nu fie supus vecinului
sau de neam sarbesc. Slobod de orice atarnare, el ar fi
hotarat orice numire de egumen, el ar fi represintat mnstirile inaintea Imparatului, el ar fi luat socoteala la Craciun,
cu soborul, fiecaruia. Langa el la Ramnic s'ar fi asezat o
scoala de preoti, Guvernul fiind slobod s aseze la Craiova,
unde chemase, pentru Bulgarii catolici, de la Chiprovaci,
adusi acolo cum fusesera adusi la Vinfi in Ardeal i aiurea,
in Banat, pe episcopul Stanislavich 1, o scoald latineasca,
pentru care era vorba, in 1731, a se chema calugri piarum
scholarum, Piaristi. Vechile drepturi ale manastirilor, vechea
lor randuial5 trebuiau s5 fie restabilite 2. Aceste dorinti nu
se finura in sama, i decretul imperial fu publicat la Sibiiu,
inaintea lui Damaschin chiar, care fusese chemat si el pentru
aceasta inaintea Mariei Sale generalului. La 1725 se supunea
si pe aceiasi treapta cu

episcopia Ramnicului Scaunului sarbesc din Belgrad 3. Poclonul

vladicesc se desfiinta mai tarziu. Curtea numia pe egumen,


dupd recomandatia administrafiei locale si facea pe cafe
unul, ca pe. acela din Segarcea 4, sa se declare unit, precum
catolici erau anume oameni puternici ai Guvernului oltean,
Levantinul Nicolae della Porta si Ardeleanul Pavel Dobra
din Zlatna, vames de Ramnic, traducatorul in latineste, la
1722, a Pray ilei 5 i, impreund cu toat5 familia lui, care e
si amintita pentru aceasta pe o panza ce sa pastreaz Inca,
sprijinitorul de capetenie, binefacatorul i darnicul patron"
al Bisericii unite de acolo 6. Scutirea de oierit i vinariciu
nu se invoi, i o parte din intinsele venituri de la targuri
1

V. lorga, Gesch. des rum. Volkes,

II,

pp. 152-5 ; ed. romAnscA,

III; Hunnuzaki, VI, pp. 413, 495-7.


2 Hurmuzaki, VI, pp. 339-41.
8 Dobrescu, o. c., pp. 23-4, 51-5.

4 Ibid., p. 44.
5 An. Ac. Rom., II p. 202 ; Sulzer III, p. 73; lorga, Studii i doc.,
1-ll, pp. 451-3, no. m; p. 453, nota 2.
6 Ibid., XIII, p. 211, no. 2.

www.dacoromanica.ro

104

Istoria Bisericii romAnesti.

II

si- vAmi furA confiscate, cu sau fail desp5gubire : anume

prestatii" fur impuse mAn5stirilor. Iar alugArii de la Brancoveni puteau scrie : S5 se stie and ne-au scos Pivod5
din chilii afar pe toti alugari ; leat 1721" '. Un al doilea
sobor, tinut in 1725, cu egumenii de Bistrita, Hurez, Segarcea,
Govora, Arnota si CAluiu, protest5, cu un oarecare succes,
numai in chestia vingriciului 2.
CAP. II.

Urmasii lui Damaschin.


Preotii ajunser acum a plAti birul de-avalma. Iar, and, la
5 Decembre 1725 3, Damaschin se stnse, alegerea
ce e
drept, dup5 datin5, de un sobor
a urmasului sAu zAbovi
epte luni de zile, afacerile episcopiei fiind girate de eclesiarhul Dionisie, pAn5 ce se luar5 toate informatiile trebuitoare.
1ntre cei trei clerici propusi, Mitropolitul sArbesc trebui s

fac5 alegerea, si egurnenul de Govora, Stefan, asupra c5ruia


el se opri, astept5, dup5 inthrirea lui de Curte 4, prin diplomA
latinA, o hirotonie care nu-i veni, superiorul sgu fiind ocupat
la Viena, pAnA la moartea, prin otravA, cum s'a spus, la 20 August 1727, a acestui biet ipopsifios, eleaus, In neglijarea

areia se jignia intreaga Biseria romarreasa a Olteniei 5. Al


doilea episcop ales supt regimul german, Inochentie TismAneanul, egumenul de BrAncoveni (Septembre 1727), fu luat
dintre candidatii recomandati de generalul singur, i impotrivirea Mitropolitului din Belgrad aduse labava intAririi lui
de Guvernul central panA la 11 Maiu 1728, si, chiar dup5
1 lorga, 1nscriptii, II, 72, no. 4. Cf. Dobrescu. o. c., p. 35 $ i urm.
2 Ibid., pp. 39-40.
8 Stinghe. 1st. bis. Scheailor, p. f12; lorga, Studii fi doc., V, pp. 141-2.
4 Bis. ort. rom., XXVII, pp. 1397-9.
5 Cf. Stinghe, 1st. besericii Scheailor, p. 83 ; Documente, I, p. 140 si
urm.; Dobrescu, o, c., p. 40 si urm., 90.

www.dacoromanica.ro

Introducerea limbil romnesti In slujba i In cdntarea bisericeasca

105

aceasta, intarzierea hirotoniei pana la sfarsitul anului Inochentie merse la Belgrad in 1731 ca s iea parte la alegerea
unui nou Mitropolit pentru Sarbi i Romani 2, si lua parte la
sinodul noului ales, in Novembre 1732, aducand plangeri
pentru calcarea drepturilor sale de judecat53.
Inochentie e acela care urma anume exemple din Ardeal,
cerand ca preotii sa poarte tonsura catolica, in amintirea
cununii de spini a Domnului Hristos"4.

Certe noua izbucnir la alegerea urmasului sau. Neastamparatul calugar-boier Dosoftei Brailoiu voia pe Ghenadie Cozianul, talmacitorul Ithicei" si autorul de frumoase versuri

bisericesti 5, care era sprijinit si de Sarbi. Administratia nu-1


vol insa, si alese pe Climent de Bistrita, fiu de sateni din
Pietrare, al lui Radu Modoran si al Paraschivei 6. Abia in
Maiu 1737
Inochentie murise la 1-iu Februar 1735
Climeat isi putu lua Scaunul in stapanire, si anume dui-A hirotonisirea de cMre Mitropolitul belgradean care nu-1 voise 7.
Razboiul II apuca indata, si el, cuprinzand in sine toata nemultamirea clerului oltean, a boierimii oltene, a terii oltene,
in de obste, impotriva unei Carmuiri de stoarcere si jignire, de
si in precise si fine vorbe apusene, se puse supt scutul Turcilor. La 1739, intorcandu-se in Ramnic, el gasia numai ruine,
dar, ca mangaiere, stapanire romneasca si ortodoxa.

In schimb pentru toate aceste pierderi se castiga titlul de


.exarh Severinului si a toata Mehediia si altor parti portmcitoriu" 8, doar apoi si ftaptul ca R.omanii din Brasov, ale
Dobrescu, passim.
2 Ibid., p. 94 ; lorga, Studii $i doc., V, pp. 145-6.
3 Dobrescu, o. c., p. 109.
4 Ibid.. o. c., p. 110.
5 lorga, Doud biblioteci de madstiri, p. 26 si urm.
Istoricul eparhiei Rdmnicului, p. 136.
7 Dobrescu, o. c., pp. 115-30.
Bianu i Hodos, Bibl. ROM., I, p. 49.

www.dacoromanica.ro

106

Istoria Bisericii romnesti.

II

cAror legAturi cu Tara-Romaneasa trebuiau s5 se rup5, avur5

voie a intra in legAtur de supunere cu RAmnicul 1 Acum


preotii ardeleni si bngteni cari nu voiau s5 primeascA Unirea

nu mai aveau o granit de trecut pentru a c5pMa antimisele


si binecuvAntarea unui episcop oriodox, care nu putea fi
supus la bAnuial5 in ceia ce priveste sentimentele sale fat5
de pravoslavie. In sfArsit, inteo vreme cnd un diacon
de la Tismana, Loga, puteS sA infiinteze lAng5 VArset la
Irediste, cea d'intAiu scoal romAneascA din Banat 2, satele
ce se tineau de legea veche
mai mult de jumAtate din
Ii avur5 la indemAnA cArtile de slujbA singure, de
care aveau nevoie.

Ardeal,

CAP. III.

Noile tiparituri muntene.


Una din m5suri1e luate de Patachi, VIAdica de F5gAras, cu

deplina invoke, cu indemnul chiar al Guvernului ardelean,


fusese oprirea cArtilor schismatice de peste munti. In locul
lor ins, el nu era in stare sA deie altele, si cei mai caldurosi partenitori ai Unirii printre preotii nostri de acolo nu
erau s intrebuinteze doar la slujbA cArti latinesti catolice.
Deci se cump5rarA si de acum inainte, cu preturi mari, tipSriturile muntene din epoca lui Serban Cantacuzino si a Brancoveanului. Privind asupra listei cartilor intrebuintate in bisericile ardelenesti g5sim adese ori si Molitvenice slavone din
1699 si 1706 si cel romAnesc din .1713, A postolul slavon de
BuzAu din 1704, al lui Damaschin, Triodul lui Mitrofan, din
1697, Ceaslovul romAnesc din 1715, o Psaltire slavond din
1709, Evanghelia romAneascg din Snagov de la 1697, Liturghiile romAnesti de la 1713, Octoihul slavon din RAmnic al lui
1 Stinghe, 1st. bis. $cheailor, pp. 79-81, 100 0 urm.; cf. Dobrescu,
o. c., pp. 55-6, 131.
2 Marinescu, Petra Motor, p. 15.

www.dacoromanica.ro

Introducerea limbii romAnesti in slujba si In cAntarea bisericeascA

lOT

Antim, si cel romnesc, din Targoviste, de la 1712, Penticostarial buzoian slavon de la 1701, Mineiele lui Mitrofan de
Buzgu, druite bisericii domnesti din FAgAras,
pentru predici intrebuintandu-se Chiriacodromiul din BAlgrad.

Damaschin tAlmAcise, precum shin, toate artile liturgice


pe langA aceasta el prefAcuse in romneste, la 1704, Tdlcul
lui Andrei de Cesareia Capadociei la Apocalips, tradus din
elineste in slavoneste de cuviosul preot Lavrentie Zizaniia"
Tlcul Evangheliilor, de Teofilact al Bulgariei, un Catechism

de pravoslavie neindoielnicA 2, j poate chiar,


daca nu e
vechea instructie a Mitropolitului Antim cAtre preoti
Invtiteitura despre seapte Taine, traducere a lucrArii lui Gavriil de Filadelfia, din slavoneste 3. El umblA s r5scumpere,
cum s'a spus, tipografia, oprit5 la FAgAras, in zdlog, a lui
Antim trimetand acolo pe eclisiarhul Dionisie.
La 1720 ins5, Daniil Mitropolitul, care-si trimetea pentru
acelasi scop tipograful, Sava, egumenul roman de la manAstirea Antim 4, ii Ju inainte, (land, nu far invoirea lui, cred,
o a doua editie din Octoihul de la 1712. Am g5sit exem-

plare din aceast carte, cu sterna amanduror terilor, pentru


drepturile lui Nicolae-VodA Mavrocordat asupra Moldovei $i
pentru Domnia lui trecutA in Moldova, in biserici ardelene,
si se pomenesc si altele afltoare prin bisericile Banatului 5.
UrmA, in 1721 incA, cel d'intaiu Molitvenic romanesc, cci
nu cred ca in Tara-Romaneasc5, unde pornise miscarea de
romanisare a c5rtilor de slujbA, s se fi gAsit cineva pentru
a relua inteo nouA editie Molitveticul slavon ; indat5, dtip5
cerere, se trimeteau la Brasov paisprezece exemplare, cu
3-3 V2 lei unul 6 0 nou5 editie iesia numai la 1729, Intl-and
' lorga, Donn' biblioteci de mdmistire, pp. 25-6.
2 Publicat la 1897 de Oherasim Timus, episcop de Arges.
V. si LApedatu, /. C.
4 V. mai sus.
Bianu i Hodos, Bibl. Rom., II, p. 4.
forga, in An. Ac. Rom., XX, I. C.
8

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romnesti.

108

II

$i in Ardeal. Octoi,sele cu obste", pe care le cerea popa


Radu din Scheiu in acela$i timp, nu se putura trirnete, cad,
scrie Mitropolitul Daniil, nu se mai afla nici macarimul" 1.
In sfarsit, un nou tipograf, Roman $i acesta ca $i Sava,
preotul Stoica, reedit la 1723 Evanghelia romaneasca, inteun
volum de o frumuset fr pareche, care strabatu pretutin-

deni, in Ardeal, unde se gasesc exemplare cu grarnada, cat


$i in Moldova, unde pana astazi o afli intaia editie trebuie
sa fie de prin 1712-3
asezata pe masa altarului. Apoi la
1724 se dadea a doua oara Catavasieriul, cu rugaciunile
pentru inmormantarea aierului", de acela$i preot Stoica, in
aceia$i Domnie munteana a lui Nicolae Mavrocordat ; singurul exemplar ce se cunoaste s'a aflat in Ardeal 2. Octoihul
ie$i din nou numai la 1726 3, apoi, fiind mult cerut, la 1731,
iar Triodul la 1726, dupa o Slujbei a Si. Andrei platit de
fostul protopop bucurestean Nicolae. Liturghia din 1728
punea in maim preotilor cartea de revolutie din 1713. Penticostariul lui Damaschin iese intaiu la 1743. Numai Ceaslovul
din 1731 pstra textul slavon ; el aparu dui-A moartea lui

Nicolae Mavrocordat. Se spune chiar c teascurile din TaraRomneasca ar fi dat la 1725 o lucrare despre Taina sfantului Botez" 4.

Frumoasa Cazanie nou din 1732, Chiriacodromiul Mitropolitului Stefan, incheie vrednic acest $ir de carti inoitoare
in sens romnesc5, adesea reeditate apoi, ale Mavrocordatilor.
1 L. c.
2

Bianu

i Hodos, Bibl. Rom., II, p. 22, no. 184.

3 Ibid., p. 29, no. 192.


4 Ibid., p. 23, no. 187.
5 Editil not15: Psaltirea, 1735; Octoihul, 1736 ; Liturghiile,
1741-2,
1ntrebuintate si In Ardeal; Molitvenicul, cu cheltuiala lui Anania de Cesareia Palestine!, 1741 ; Catavasieriul, 1742; mai bogat mult decal
celelalte; Evanghelia, 1742; Acaftistul Maicei Domnului, 1742 ; a
treia editie din Apostol, 1743, a patra e din Buzu, In acelasi an,

episcop fiind Metodie; Octoihul, 1746 ; Ceaslovul, 1747 ; Liturglziile,


1747; Molitvenicul, 1747; Psaltirea, 1748; Ceaslovul,1749 ; Evanghelia,

1750. Cf. sl 1st. lit. tom., II, la urm.

www.dacoromanica.ro

Introducerea linibli romnesti In slujba

In cAntarea bisericeascg

1C9

Mai tArziu $i carti de teologie incepur5 s apar in Bucure$ti, unde tipografia se a$ezase la V5c5re$ti, lng coal,
apoi la Mitropolie. Astfel, o nou5 editie din litvgtgturile bisericesti" ale lui Antim, a Vl5dicgi Antime, reeditate la
1746, in Ramnic, si Intreb5rile bogoslovesti", 15muriri asupra credintii adunate de boierinasul lanache, fost al doilea
Postelnic, indrepfatorul Penticostariului, ambele din 1741.
Minunatele Predici, Cazanii, ale lui Ilie Miniat se tipgresc
supt Neofit la 1742, iar la 1746 Mcirgdritarele Grecenilor

au a doua editie. La

1745

se simtise nevoia unei noi

editii din Pravoslavnica Mrturisire" de la Buz5u.


Mici tipArituri grece$ti, ca bro$ura impotriva teoriilor

despre purcederea Sf. Duh ale lui Nicolae Comnenul, sau


tratatul despre superioritatea Ierusalimdui, ori Acolutiile din
1736 ale lui Daponte pentru biserica Sf. Spiridon Vechiu
se datoresc unor cheltuitori dintre Greci
Dacg nu Autologhiul, din nou tipgrit, la 1736, in romaneste, Psaltirea
slavong din 1745 inf5ti$eaz datina.
La 1724 $i Damaschin tipNre$te o heveittiturd despre seapte
taine, reeditat5 la Iasi in 1732 2, care n'avea niciun scop
de polemic5 impotriva catolicismului pornit pe rkboiu, ci
trebuia numai sg lAmureasc5 pe preoti, inv5tndu-i, intre
altele, s nu fac mir $i s'a nu sfinteascg alti preati, che-

marl care snt amAndou numai ale arhiereilor. Din aceast


carticica, retiparit5 la Ia$i in 1732 $i 1745, abia daca a iesit
la iveal5 un exemplar ; Ardelenii uniti o discut in Teologia
dogmatica si moraliceascd din 1801. IndatA dup5 aparitia ei,
directorul general din Ardeal ceru socoteala episcopului,
care trimese la Sibiiu dotia exemplare. Ca o urmare, in
Novembre 1725, generalul Tige, aflnd a se pregAteste la
R5mnie tiparul unei noi lucrari, se inform5 pe lang5 episcop,
1 Bianu i Hodos, Bibl. Rom., II, p. 35; cf. p. 111.
2 Dupg Popp, Conspect, p. 79.

www.dacoromanica.ro

'110

Istoria Bisericii romnesti.

II

cerand s i se comunice manuscriptul. Damaschin asigur


in rAspuns Ca are destule arti de dat la tipar, dar ca-i lipse$te un tipograf incercat", ca $i banii trebuitori, pe cari
niciun patron nu e la indemanA ca sAi dea. Cat despre
cartea de care era vorba, ea nu poate ascunde nicio primejdie : in Venetia se vand -Fara nicio impiedecare astfel de
carti strivechi, $i traduceri slavone merg prin toate terile de
la Durfare, prin Polonia" $i Rusia cea Mare" ; el insu$i e
credinciosul ImpAratului $i se roag5, cu clerul sAu, pentru
biruinta Mariei Sale asupra vrAjma$ilor 1. Se pare CA totu$i
o Psaltire romaneascd a ie$it la Ramnic in 1724, cad un
bibliograf ardelean mai vechiu o inseamn intre cartile noastre
biserice$ti 2.

Dup moartea lui Damaschin, $i, in timpul cat nu era


,episcop la Ramnic, Mitropolitul de Belgrad, putandu-si lua
apucAturi de stApan, acesta trimese (1726), ca unul ce se

privia ca arhiereul eel mai inalt peste Romani $i peste Sarbi

de o potriva, pe un Sarb al sau, pe Ilie din Cernavoda, la


Ramnic, pentru ca, intrebuintand slova de acolo, sa tipareascA o Intaie invgtAtur pentru tineri", o Bucoavnii, ca
apArutA din nou la 1744 in
aceia din Ardeal a Unitilor,
Cluj, cu tipariula cinstiti Academii" $i lucrul BAnteanului
Mihai Becicherechi --, sau ca Painea Pruncilor" a lui Ba-

curtenind pe acela de la care era s astepte episcopia,


viitorul Vladica Stefan, indreptatorul cuvintelor romane$ti",
iscle$te slavone$te, ca nedestoinic ieromonah", supt verrAnyi ;

suri de laudA pentru Mitropolitul Moise, al tot poporului


cre$tin de supt puterea prea-luminatului ImpArat Roman" $i
anume $i al Ungro-Vlahiei ImpArAte$ti". Cartea avu in 1749,
se pare, o noug editie, numai romaneascA.
DupA manuscriptele lasate de Damaschin, bune traduceri

din grece$te, %cute de un muncitor cu staruinta, Ramni1 LApedatu, o. c., pp. 8, 14-5, 19. Descrierea unui exemplar, foarte
neindestulatoare, in Bis. ort., XIV, p. 439.
2 Bianu si Ilodos, Bibl. Rom., II, p. 23.

www.dacoromanica.ro

Introducerea limbii romanesti fu slujba si in cAntarea bisericeascA

III

cenii incepur tipAriturile lor pe vremea episcopului Inochentie.

Cu laude in versuri atre prea-sfintitulti arhiepiscopil si


Mitropolitii alit Belgradului", prea-pravoslavnicti si dreptil

intru toate", sveatnicu prea-minunatu" al Chesariului innltatil", se d5du intaiu, la 1730, Molitvenicul, in aceia$i form5,
se pare, ca $i cele dou care iesisera" peste Olt, dar cu
oarecare diorthosiri" si Intocmiri" $i cu adAugirea unor
molitfe nou5. Episcopul, care era unul din ucenicii lui Damaschin, spune limpede cg neamul romnesc nu se mai
indestuleaz" cu artile slavone $i grecesti, ci se cultiv
acum cu tAlmAcituri in limba noastr rumneasc5, cea de
mosie in patriia noastr5". Deci, spune el, amil socotit5 a
inbog5ti sfintele beseareci cu inmultirea sfintelort c5rti in
limba patriei noastre rumne$ti" $i pentru alte osibite locuri
ce s'au obicinuit cu aciast5$u limbA a sA indestuil". Triodul
din 1731 e insA o editie nou5, acumu inteacestu chipti
talmAcit" ; lucrarea, asezat5 in stihuri si in cuvinte" de
Damaschin , tipicul e ins5 schimbat dup5 cel rusesc,
moschicescii" de la 1682-3, din zilele inp5ratului" Ivan ,

e un Triodui deplinu", despre

care

tip5ritorul vorbeste

astfel : de alte Carti in limba noastr5 s'au mai tipritii, iarit


aciastd carte Ong acumil mai nainte dinil tipografie nu s'au
data, in lumina limbei noastre cei rumnesti sa" se fie tipritti,
precumii nici intealte pgrti, unde s afl patriia rumneasc,

nu s'au mai tipritu". Era cel mai bun Triod, $i de aceia


toate bisericile mai bogate din Ardeal se grbir s-1 cumpere 1 Se pare c5 in 1731 a iesit si un Apostol, la Ramnic
sau la Bucuresti.
leremia Atanasievici lucrase 7 riodul; la 1733 ins se af15
la RArnnic chiar acel preot Ion F5g5r5sanul, care tinuse la
dnsul un timp tipografia lui Antim2. El fu pus diortositoriu",
1 Cf. i declaratia episcopului Climent cA Triodul a fost tAlmAcit pe
intles de raposatul 0 iubitoriul de Dumnezeu chir Damaschin, episcon
Raimnicului"; lorga, Inscriptii, II, pp. 35-6, no. 5.
2 V. si mai sus.

www.dacoromanica.ro

112

Istoria Bisericii romanesti.

II

Indrept5tor al manuscriptelor si al tiparului, de Inochentie,.


iar ca mester i se clAdu Vladulh Gherghievici tipografulii".
Liturghiile pe care le scoaser ei la iveal5 in 1733 reproduc
de sigur cartea de acelasi fel care iesise la Bucuresti in
1728. $i Catavasieriul din 1734 e numai o retipgrire. Dar
Antologhiul din 1736-7, cu care incep publicatiile noului
episcop Climent, cu un an inaintea tratatului liberator
si
totusi cu cat ifos nu se pomeneste in titlu Inn5ltatulti
Maestath Inpgrat alfi Romei" i drectorul" comite de Wallis !
e cea d'intaiu lucrare de acest fel : Hurezeanul Lavrintie
o diorthosise", o potrivise in aceast5 form resumata, co-

prinzand peste 650 de foi, slujba anului intreg, dup5 Mineiulil cel rumAnesch", g5tit de Damaschin care voia s5-1
deie in tipar, la 1725. Inca o carte primit5 cu nespus5 bucurie
pretutindeni si introdus5 r5pede in toate bisericile neunite
$i, f5r5 indoiara, chiar in multe din cele unite, ale Ardea-

o a doua editie trebui s se dea Inca din 1745, afrand


$i ea o largi raspandire peste hotare chiar.

lului ;

De acum inainte, cele doud curente de ccIrturdrie religioasa"

in rorntineste se unesc, i Ramnicul nu mai 6', in asteptarea


altui avant cultural, deCat retipariri ale lucrarilor, cu care
putea s5 se mandreascA, facute de episcopul sAu cel mare,
Damaschin 2.

Totusi pentru intaia oara se d5 (1743) Penticostariul


acestuia, tradus din slavon5, greacA si latin5, pe cnd el
apare si la Bucuresti, precum in acelasi an Apostolul se retipareste simultaneu la Bucuresti $i la Buzau 3. Evanghelia
' Cf. Bianu i Hodos. Bib!. Rom., II, p. 53 cu LApedatu, 1. c., pp.
16-17. V. 0 ce se spune la editia a doua ; Bianu i Hodos, Bibl. Rom.,
II, p. 81.
2 Editii nou Octoihul, in 1741-2 : Evanghelia, 1746 ; Psaltirea,
1746 ; Apostolul, 1747 ; Catavasieriu1,1747, cu cantece de st a : steaoa
de susa rAsare", etc. ; Liturghiile, 17471; Catavasieriul, 1750. V. si 1st.
lit. rom., II, la sfarsit.
3 Unde apare la 1747, supt acelasi episcop Metodie, un Molitvenic.

www.dacoromanica.ro

1nfroducerea limbii romnesti in slujba si in cntarea bisericeascl

113

de la 1746 e ca o lucrare notfa, pe care Lavrintie o declar5


deosebit de niscari izvoade grece$ti sau si rumnesti, tipgrite mai denainte", fiind aldtuit dup5 t5lcuiala lui Theofilactii" d.e insu$i Damaschin, care traduse si acest Talc,
ce slujeste si lui Lavrintie spre a se indrepta. Molitvenical
din 1747, tipArit tot pe vremea episcopului Climent, nu e
lucrat ca acel din Buz 5u, cu care iese in acelasi an, dup5
vreun Molitvenicti grecescii", Molitvenicul buzoian re-

produce ins5 Pe acela din 1713 , ci este

iar5si

o nou

t5Itncire a lui Damaschin, fnduit5 de iznoavA dup5 ustavulti

Mil moschicescii". Inainte de a da c5rja in m5na ucenicului


sAu Grigorie, care-i urm5, la 8 Maiu 1748, Climent pusese
in lucru, prin tipograful sa'u Mihai Atanasie Popovici, o noud
editie a Cazantilor din 1732, spuindu-se insd in titlu ca
scrierea se tipAreste intAia$i data. 0 carticid de invat5tur
pentru preoti, ca a lui Antim, Preotia, cu titlu rom5nesc $i
slavon, iese in 1749 supt numele episcopului celui nou.
Acesta dadu la 1750 $i o nou5 traducere a Octoihulai, mai
deplin cleat in formele anterioare, traducere al drii autor
era tot meritosul Damaschin1,
$i lucr5rile de dpetenie ale
acestuia vedeau altfel mai toate lumina.

Meritul de a fi tiparit intaiu carti de slujba in Moldova,


unde Nicolae Mavrocordat d5duse ultima Liturghie slavona, in vremea Mitropolitului Ghedeon , revine Mitropolitului Gheorghie $i lui Voda Mihai Racovita. Pe c5nd tiparul muntean se opre$te, pe dud moartea lui Damaschin
tine in loc pe Ramniceni, Moldovenii dau la iveala in 1726
un Antologhion, lucrat la Iai de un Ieremia Simion, mirean.
Cartea cuprinde Octoihul, in parte Catavasieriul i slujba
Maicii Domnului, dar Octoihul iesi, in acelasi timp, si deosebi ; cantarea toatei se pastreaza inca in slavonesie, supt
inrAuriri pe care le cunoa$tem acum. Si Psaltirea din 1731
a Mitropolitutui Antonie e slavona.
' Cf. si LApcdatu, /. c., pp. 15-6.
8

www.dacoromanica.ro

114

Istoria Blsericii romnesti.

II

Supt Nichifor Peloponesianul, la 1743, incep tip5riturile


lui Duca Sotiriovici din Thasos, Grecul acela insular cu numele slavisat i cu aplecare pentru tiparul romAnesc, c5ruia-i
inchinA toat viata sa. Prin acesti doi Greci, Mitropolitul si
mesterul tipograf, Domn fiind tot un Grec, dintre Mavrocord5testi, cari aduseser si pang atunci destule c5rti romnesti, din Principatul vecin, se publica" o foarte bund
Psaltire romAneasc5, sau, cum zice Duca, moldoveneasc5",

scoasd nu numai din greceste, ci si din jidoveste", si inzestrat5 cu note, despte istoria numelor jidovesti", i cu
pashalii". In anul urmdtor, o carte de slujb5, Catavasierul
rumnesc", apare, dar fill de supt aceleasi teascuri, ci la
RAdAuti, unde Vldica Varlaam f5cuse o tipografie, CU un
mester din Brasov, Grigore Stan
in BrasoV tipArise dasclui Petcu Soanul i cel d'intaiu Calendariu r3manesc, dupd
unul slavon1,
cu un c5luggr din Neamt si un mirean din
Iasi, pe lAngsa alti drugari" i pilcari" si un poslusnic".
Urmeaz Ceaslovul .din 1745 al lui Varlaam. Si episcopul
care vine dup5 Varlaam lucreaz pentru aceastA r5spAndire
a cArtilor bisericesti, dnd, in acelasi an 1745, cele d'intaiu
Liturgliii romnesti care au vgzut lumina in Moldova.
In acest timp, Duca, de la ca're avem i versuri pentru o
nunt domneascA la 17493, tipgreste si mai departe pentru
Mitropolit. Sinopsis din 1714 apare din nou, rornneste, la

1747, in acelasi an cu un Triod dat pre limba moldoveneasc5, spre des5varsita intAleagere si urmata folosinta
torliorit". Pentru Mitropolitul Iacov insusi el incepe apoi,
dup5 aceast5 necomplect5 publicare de Carti bisericesti, un

nou sir de tipArituri, pornind, la 1750, cu un Canon al Sf.


Spiridon, in vederea bisericii cu acest hram pe care Constantin-Vod5 Racovita o incepea in Iasi
pentru aceast5
cArticicd d cheltuielile Constantin Razul Vornicul si un
' Bianu i Hodos, Bibl. ROM., II, p. 43, no. 207.

2 Pentru ascmenea mesteri, v. lorga, Scrisori de mesteri, Bucuresti


1925.

8 Ziarul Patriotul, n-I din 22 Februar 1907.

www.dacoromanica.ro

introducerea Ilmbii romnesti in slujba si in antarea bisericeasc

115

intdiu Ceaslov moldovenesc. Traducerile acestea se poate sa


le fi fdcut dascAlul Iosif de la scoala slavond1.
Cartile iesite in Domnia lui Constantin Mavrocordat
si
acelasi lucru se poate spune despre toate cdrtile cuprinse in
-aceast5 epocd
nu erau menite numai preotilor munteni, ci
se indreptau intregii Romnimi : sant fAcute, spune un scriitor
de prefatd, ca sd creased si s s5 15tascd euvntulti Sfintei
Scripturi, nu numai in tara Mdriei Tale, ci In toate ferile si
Tinuturile ce vorbescfc inft limba rumdneasca". Si mai -cetim:
,,Ca oarece fdclie fiindit, nu pusd suptti acoperemntti, ci in
sfeapicu $i, luminndti, nu numai celorti dinti casa, adecd
ding Tara Mariei Tale, ci tuturoric celorft ce vorbescil in
limba rumdneasca".

De la tipriturile din veacul al XVII-lea nu se vorbise asa.


Pe langd un mare folos literar de unificare a limbii, cdci
'Ana la publicatiile moldovene$ti incepute in 1743 toatd
Romnimea a intrebuintat in bisericd numai aceste cdrti
r5mnicene $i bucure$tene, se cstiga astfel i un altul. Dacii
prefacerea de dogma din Ardeal rupsese legaturile ierarkice,
cu aldtea siting dobdndite, cartea bisericeasca, meuita sl
strabata orice granita politic, ducdnd identitatea de credinta
si de datina pe kinga identitatea de graiu ci rafie, &idea
neamului nostru de pretutindeni, in alta forma religioasa,
anitatea fireascit si legitima de care el avea nevoie.

4 V. si mai sus.'

www.dacoromanica.ro

PARTEA a V-a.

IMPREJURARI ARDELENE DE LUPTA


IMPOTR1VA UNIRII.

CAP. I.

VIgclica Ioan Inochentie Clain.


Si mijlocul de viatd-impreuna cu sufletul a Romanilor, pe
care-I alatuiau acelea$i carti bisericesti, a fost pierdut ins5
in urma unei miscAri atre vechea ortodoxie din partea Ardelenilor, la cari aceasth mi$care fusese trezit tocmai prin ne-

contenita intrebuirrtare a cartilor din Tara', prin deasa hirotonire de preoti dincoace de munti, prin sloboda Calatorie
a calug'arilor de la manstirile oltene $i muntene la mangstitirile ce se mai pastrau Inca in Ardeal,
multe, de si mici,
prin cartile de ierputin locuite $i cu venituri neinsemnate,
tare ale Patriarhilor ce se sal$luiau trecMor in Bucure$ti $i
Iasi, ale episcopilor caTatori, ca acel de la Polyane 1, ba chiar
ale egumenilor de la Athos 2, $i, nu mai putin, prin pastrarea
in Maramufa$ a unui episcop ortodox, sfintit in Moldova, cu
toate ofertele de Unire pe care le -Meuse Serafim de Petrova 3.

Mi$carea ajunse cu putinta prin crisa ce se putea astepta


in noua Biserica unit a Romanilor, cris pe care trebuia s'o
provoace cererea, oricat de tarzie, a drepturilor de egalitate
lorga, Studii i doc., XII, p. 25, no. xxxvi; cf. p. 33, no. Lxvr.
2 Scrisoare a celui din Chilandariu catre Siblieni, ibid., pp. 19-20, no.
xxvi ; cf. p. 32, no. LV.
3 Ibid., p. 284 si urm.

www.dacoromanica.ro

118

1storia Bisericii romne$1.

II

cu alte natii", de mult recunoscute, care fuseser fag5duite


Vradical si protopopilor de la inceputul veacului, in schimb,
pentru primirea, strAind de orice desbateri si de orice convingere nou cApatata prin ele, a celor patru puncte" de
prxfacere dogmaticg, precum si pentru pArasirea atator cre-

dinciosi din sate, a unor credinciosi din orase, asa de preliosi prin sprijinul si darurile lor, a patronatului Terii-Romanesti, in sfarsit, unit cu mosii, mile si pocloane.
Dup moartea lui Patachi, a earui mostenire a fost confiscafa, pentru motive necunoscute, Iesuitul Adam Fitter avu
grija diecesei fagrgsene. La 17 April 1728 se oranduia de
la Curte sinodul de alegere, pe care avea s-I presideze epis
copul catolic al Ardealului, ajutat de un Iesuit. Cei trei candidafi cari se infatisar Imparatului full Iosif Hodermarschi,
fost episcop rusesc al Muncaciului (1707-15) si, de un timp,
retras la ma'n5stire, apoi parohul unit din Fagaras, un Maghiar,
si, in sfarsit, un scolar in vrisfa de treizeci si cinci de aui
al scolii lui Kollonics de la Sambata-Mare, loan Micu din
Sad, langa Sibiiu. Dupg moartea lui Hodermarschi se imbulzir apoi la -episcopia unit a Romanilor un Grec, Macarie

Musachi, cu numele de familie albanes vestit in veacul de


mijloc, si un Sarb, Stefan Voinovici. Fitter era pentru Micu,
singurul Roman dintre candidati si singurul a carui viat
trecuta" nu putea trezi nicio ba'nuialg. La 25 Februar din anul

urmAtor, fu numit deci de la Viena acest Micu, ckuia ilse


cent cu acest prilej s- asculte in cele duhovnicesti de primatul Ungariei, sa-si tie teolog pe langi (Mitsui si s pazeasc5 strict Sfanta Unire" '.
Noul episcop au, cum se iscalia insusi: episcop-numit",
nu era macar calugar, ci un simplu s-colar batran care dgcleas
sperante. Trebuia crescut in toat forma pentru demnitatea

noug ce i se daduse, ca singurului dintre Romani care

fa"-

1 Nilles, o. c., p. 497 si urm.; cf., in toate, Bunea, Episcopul loam


Inocenfiu Klein, Blaj, 1900.

www.dacoromanica.ro

ImprejurAri ardelene de luptA impotriva Unirii

119

cuse studii mai inalte de teologie, fie $i numai la Simb5taMare. Mantuind intAiu $coala, el trecu la mn5stirea Sf. Nicolae din Muncaciu, mAnstire unit5, $i dup catAva vreme,
episcopul Ghenadie Bizantie, care izbuti un timp s inlAture
pe VI5dica romnesc neunit $i nerecunoscut de Guvern, Dosoftei, puind in locu-i, peste Romnii de acolo, pe fratele fostului episcop Hodermarschi, Procopie 1, il sfintia ca Inochentie

episcop de F5g5ra$, la 25 Octombre 1730, dup5 ce Papa se


invoise a recunoa$te pe acest candidat de sigur putin obi$nuit 2. Imparatul 11 f5cuse inc din Septembre 1729 baron al
lmperiului, ca $i episcopul catolic al Ardealului 3-, avea drept
sa" iea parte la lucr5rile dietei ardelene. Afaceri ale diecesei
$i marea afacere a neamului, crearea unei noi situatii politice
pentru dnsul, ca r5splata a Unirii, il finur la Curte 'Ana' in
17j2. Ap5ru in diecesd numai ca s'a tie sinodul din acest
an,
care a fost $i unul din cele din urm ale Bisericii
unite, cAci, dupd sfaturile teologului, acest asez5m5nt vechiu
se slbi, fiind inlocuit cu incetul in toate, dup moda catolicilor $i dup exemplul dat $i de Patachi, cu un consistoriu
permanent de doisprezece profopopi, ale$i odat pentru totdeauna 4 --", i ca sd incerce recunoa$terea sa de c5tre ind5r5tnicii schismatici din Bra$ov, cari ins nu voiau sA $tie de
alt episcop decat cel pravoslavnic al Ramnicului 5.
V5z5nd ca o comisiune numit5, dup5 cererea sa, de Guvern pentru a lua in cercetare ingust5rile de venituri $i 15g5duirile de dreptate ce se faceau, impotriva diplomelor date
in anii Unirii, clerului romanesc alipit la religia catolic5, nu
face niciun spor G, Micu-Klein
cAci diploma de baronat ii
' V. lorga, Studii i doc., XII, p. LTV.
2 Nilles, o. c., p. 503 si urm.
5 Bunea, o. c., p. 9.
4 Moldovan, Acte sinodati, II, p. 96; Nilles,

o. c., p. 520 si urm. Un

al doilea sinod se tine in 1730; Bunea, o. c., pp. 19-20. Al treilea la


1742, Acte sinodali. Un al patrulea la 1744; v. mai departe.
5 Stinghe, Doc., I, pp. 160-1.
8 Nilles, o. c., p. 512 si urm.

www.dacoromanica.ro

120

Istoria Bisericii romanesti.

II

schimbase numele, $i de acum inainte el nu se mai iscali


Vladica merse
altfei decat cu acest ciudat ,nume nemtesc,
din nou la Viena ca sa staruie pentru multamirea cuvenit
clerului sau, dar, in acelasi timp, $i pentru drepturile intregului sau neam romanesc, pe care-lproc1ama cel mai vechiu"

in Ora, de pe vremea lui Traian Inca stapin pe acele locuri


ce s'au dat mai tarziu ca fundus regius", mo$ie craiasca,
Sa$ilor 1 Raspingerea cererilor lui de o a doua comisiune
nu-1 cacti sa-$i piarda nadejdea, ci, bra sa tie in sarna cat
de mult avea nevoie Viena de privilegiatii Ardealului $i cat
de putin de bietii Romani, a$a de multi, dar a$a de saraci,
asa de neluminati $i lipsiti de orice con$tiinta a drepturilor
$i a chernarii lor, el urma $i mai departe la u$a Consiliilor
imparatesti pranged _care in curand trebuiau sa culmineze in
cererea fati$d de a se face din Romani, incorporati constitutional de mult, prin diploma imparateasca, a patra natie a
tern, cu acelea$i drepturi. de amestec in Guvern ca $i celelalte, mai putin numeroase, mai noua, mai lipsite de credint
$i mai ales cazute in eresia luterana, calvina, unitara ". Dieta
intreaga se ridica in picioare de doua ori, in 1736 $i in
1737, pentru a protesta impotriva obrazniciei Ora margeni, a
cutezantei neingaduite din partea Valahilor $i a Vladicai lor,
fie $i sprijinit de Curte. Abia in 1738 se ddu un raspuns
la plangerile lui Klein, si acela asa incat Romanii nu-1 putura primi 3.

Cand, dupa doi ani, in locul unui Imparat puternic $i bi1 Toties fata natio prae ceteris in Transilvania constitutis non modo
longe antiquissima, verum etiam numerosissima"; Nilles, o. c., p. 519.

Nos enim, tempure Traiani, adhuc antequam natio saxonica Transitaniam intrasset, in terra illa regia haeredem egimus integrasque possessiones et pagos usquedum possidemus, licet millenis miseriis et variis

oneribus, utpote a potentioribus, oppressi... Veri haeredes in terra seu


fundo regio sumus"; ibid., p. 529.
2 V Ni11.3s, o. c., p. 519.

3 V. capitolul respectiv din Bunea.

www.dacoromanica.ro

imprejurdri ardelene de luptA impotriva Unirii

121

ruitor, stapnind in liniste si cu autoritate, Ungaria avu in


frunte o principesA tAnArg, farA experientA, amenintata din
toate pArtile cu armele de vecini cari se invoiserA de mult
pentru a-0 impArti patrimoniul Habsburgilor, situatia se inrai

pentru episcopul romAnesc, care ajunsese, din cap al unei


minoritAti desprtite de dating, conducatorul firesc, LIptatorul
chemat pentru viitorul, pentru demnitatea sj cinstea unui neam

intreg. DupA ce tinu Inca un sinod de obste, la 1742, pentru


recunoasterea teologului Balogh, de curnd numit, episcopul
trebui sa lase iarasi diecesa in seama vicariului, I.LicarAsului"
din Juc si a celui din Bia, pentru a deschide din nou lupta
la Viena, unde nu erau urechi pentru cereri asa de drepte,
dar cu totul revolutionare si putnd avea urrnarile cele mai
primejdioase pentru interesele austriace. A patra natie" si
usurarea sarcinilor iobAgiinii romnesti, lasndu-i-se slobode
cinci zile din saptArnana pentru lucrul ei, introducerea in
dieta a notariului, a celor doi vicari, a teologului, numirea
episcopului ca sfetnic imparatesc, cum fusese doar si Atanasie, figurau in programul lui Klein . 0 nouA faspingere
era de asteptat, si ea veni. Data aceasta, se tAgadui si diploma leopoldina din 1701. Romiinii capatara doar ceva scutiri pentru preoti si dreptul de a inainta in dregatorii. Episcopului insa Cancelaria-i dAdu sfatul sA-si numeascA un agent

la Viena si, in loc sa mai supere Curtea cu cereri zadarnice,


sa-si caute de diecesa lui, in care capatase, de la 1735 inca,
in locul FAgarasului si Gherlei, Blajul, vechiu domeniu al
principilor ardeleni, cu indatorirea de a face o scoala si o
tipografie, care nu functionau Inca 2.
Guvernul imparatesc pArAsia deci pe Inochentie si pe toti
ai lui in sama dietei ardelene, si aceasta, ca in 1744, -ram
sa" se aucla strigAte de mnie impotriva Valahilor" os5nditi
la vesnica lips de drepturi, la vesnica robie si umilintA.
1 Ibid., p. 65 0 urm.
2 Nilles, o. c., pp. 529, 533 0 urm.; Hurmuzaki, VI, p. 569 0 urm.

www.dacoromanica.ro

122

Istoria Bisericii romAnesti.

II

Omul care crezuse in dreptatea ce se afl totdeauna la


Viena, de unde n'o poate smulge nimeni, era acum zdrobit
de infrangere. Odat ce Unirea nu putea aduce in51tarea
prestigiului Scaunului sdu $i desrobirea poporului romnesc,
pe care ravnise s-1 capete intreg pentru Biserica sa,
dirt
Maramur4, unde se lud la ceart cu Bizantie si refusA sfintirea urmasului acestuia, Blajovschi, pentru c nu voia s vie
la dnsul ca la un Mitropolit al s5u 1, prt5 la Bra$ov, unde
crezuse prin infatisarea lui s5 poatd cAstiga pe negustorii din
Scheiu2,
el incepu s se indoiascA de nevoia teologului
str5in ce-i stAtea in coast si de alte inoiri, Nita' ajunse s
cleplng5 scderea rostului Bisericii sale, care fusese Mitropolie odat 3.

0 miscare se porni pentru ortodoxia p5rintilor, a bunilor


5i str5bunilor, si VIAdica fu pArAt, poate chiar de teolog"

si de altii din preajma lui, Ca' are un amestec inteinsa, c5


dup5 latineasca lui muncit vrea sa" fac5 a se auzi la Viena
glasul romanesc aspru al multimilor inthratate. Fu chemat s
se indreptA1easc5, si, dup ce arunc5, in soborul extra-ordinar din Iunie 1744, vorbe grele, care -rued indat5 culese,
Inochentie porni, dar nu numai la Imp5ratul, ci indat5 de
la Viena la Papa. De aici se apAr5, se rugg, sthrui, pretinse ;
intreba: pe ce poart5 a Evangheliei intr lesuitul in staulul
si biserica episcopului", arogandu-si putere papal", in Biserica sckut5 ca simpla episcopie, de aici excomunicg el,
la 1746, pe teologul iesuit, in care vedea pe incep5torul
nenorocirii $i pribegirii sale, pe uneltitorul dibaciu al unei
catolicis5ri depline a Romnilor, pe intrigantul cu doug fete
care lucreazA pentru a nu li se da nimic pAnd nu vor prsi
' N. lorga, Studii fi doc., XII, p. my. Blajovschi se sfinji in vechea
mAnAstire unitA de la Uniev, unde se tipAriserA cArjile iui Dosoftei al
Moldovei.

2 Stinghe, 1st. besearecei $cheailor, p. 116 si urm. Cf. Silviu Dragomir, Istoria desrobirii religioase, I, pp. 24-5, n-le 18-9.
3 Nilles, o. c., p. 592.

www.dacoromanica.ro

tmprejurAri ardelene de luptA impotriva Unirii

123

cea mai de pe urni amintire a ritului stfamosesc'. Apoi


afurisenia c5zu asupra vicariului, a cucernicului vicariu, aspru

la posturi, in care fierbea legume cu uleiu de in, asupra luminatului vicariu Petru Pavel Aron (25 August 1747). Pe
and in urma lui Ardealul se aprindea de rAscoal, asupra
cgreia sufla vantul vechilor suferinte si patimi, Inochentie,.

tratat de obraznic" din partea Sfntului Scaun, sftuit de


clericii din Roma, si bolnav de supgrare, p5r6sia, in Maiu
1751, demnitatea episcopaI5, pentru a face, odat cu despArtirea lui definitivii de eparhie, pacea bisericeasa inteinsa.
Acolo la Roma se stanse el tarziu, la 23 Septembre 1768
Nu pot", spunea el in durerile lui, sa" slujesc lui Dumnezeu,
care e adevr, si sA plac lurnii, care e minciun."

CAP. II.

Rliscoala impotriva Unirii.


Ortodoxia romaneascg din Principate nu avea aplec5ri spre
luptg, tinutd fiind in frau si de frica Domnului fanariot",
care nu doria nimic mai putin cleat s5 supere pe Tmpratul vecin. MaramurAseanul orb care satea ascuns in chiliile de la Uglea 3 era bucuros s5 nu fie inchis in vre-o manastire, cum cereau dusmanii, si egumenii Putnei, cari-si
p5strau legaturile cu metohul lor din Moiseiu i cereau sa

se respecte acolo ortodoxia, precum aicea, in tam noastr


a Moldovii, sant m5n5stiri si biserici, si au pace, de-si tin
toat r5nduia1a si dogmele Apusului" 4, nu erau catusi de
1 lorga, Sate qi preoti, pp. 240-1.
2 Cf. si G. Bogdan-DuicA, Procesul episcopului ClaM, din Foaia
diecesanA", 1896 ; Lupas, in An. Ac. Rom. pe 1926; Zenovie PA.c1isanu,

Corespondent(' din exil a episcopului 1nochentie Micu Klein, 17461768, Bucuresti 1924. Cf. lorga, in Rev. Istoricd, X, p. 219 si urm.
8 lorga, Studii si doc., XII, p. LW.
4 Thid., p. 237, no. xt. Cf. culegerea de inscriptii i insemnAri a d-lui
BArlea, in Studii ci doc.

www.dacoromanica.ro

124

Istoria Bisericii romnesti.

II

putin primejdiosi. Sarbii, de si se aflau in cuprinsul monarhiei chiar, erau mai neastampa'rati si gata de razboiu pentru
desfiintarea Unirii. Inca mai de mult, un episcop de Cruedol,
din pktile impartesti prin urmare, Nicanor. Melentievici,
rasbatu pana la Brasov, unde facu un preot,- pe care negustorii nu-1 puteau face la Ramnic, de oare ce locul de episcop
era slobod acolo I. Episcopatul Inului, ioanopolschi", se
inlarise bine, sprijinit fiind de toata organisatia militara a
Sarbilor, de ober-capitan", de apitanii" si ofiterii Crainei",
margenii incredintate pazei lor. La 1724, Vladica Sofronie
de Ravanita, care statea in Arad si numia dupg acest oras
mai mare diecesa lui, izbutise a ca'pa"ta pe protopopul din
Cabesti si pe preutii din cinsprezece sate ; el chem si pe
protopopul din Beius, care trimesese sol de supunere, pentru
a-1 pofti la Arad, cu doi preoti alesi" si doi oameni dintre
mireani", spre a primi singhelie si numire de la un arhiereu
al credintei celei pravoslavnice a Besearecii Rasaritului, a
Ierusalimului", al Iegii crestinesti" 2 Vladica sarbesc linistia
pe acei cari doriau de dansul, spuindu-li, prin scrisori romanesti bine scrise de duhovnicul Arsenie, ea" el nu cere
alta dajdie, de la sate si preoti, deck cea obisnuit si de
inaintasii sAi ". Protopopul Bihorului primi sa se intoarca la
legea veche, de care se tineau acum si alte sate I, si la 1731
Mitropolitul Vichentie de Balgrad, aflator la Viena, pentru
confirm-atie", putea cere, in calitatea lui de pravoslavnic
Mitropolit al Beligradului si a tot crestinescului norod ce sa
afla supt 'sfapanirea Mariei ImparMesti arhiepiscop iproci",

si, ceia ce trebuia sa-i inalte autoritatea in ochii Romanilor, superior al eparhiei romanesti a Rmnicului,
cerea,
zic, ajutor bgnesc de la credinciosii sal din orasul de Dum' Stinghe, 1st. besearecei Scheailor, pp. 131-2 si urrn.; Hermann,
Das alte und neue Kronstadt, 1, p. 193 si urm.; Stinghe, Doc., I, pp.
173 si urm., 188 si urm ; Silviu Dragomir, 1. c., p. 117 .si urm.
2 Iorga, Studii i doc., IV, pp. 80-1, no. Lxx.v.
3 Ibid., pp. 81-2, no. ',XXVI.
4 Ardeleanu, o. c., II, p. 24.

www.dacoromanica.ro

imprejurAri ardelene de lupt6 impotriva Unirii

125

nezeu pAzit Marele-Varad [Oradea-Mare] si in varmeghiul


biharschi", de curgrid intrati in staulul oilor adevgrate" 1
Vichentie, pe cand avea Scaunul Timisoarei si Lipovei, (Muse
si-i facg o articia de invalturi crestinesti asupra Sfintelor
Taine, care apgru numai la 1765, in Iasi 2. Episcopul de
: de Arad, ci
atunci al Ingului, Isaia, nu-si zicea numai
chiar
Orkii,
puind-o
adAugia la titlurile sale si pe acela al

in rindul intdiu 3, cu toate Ca in acest oras stalea, inca de


la sfarsitul veacului trecut, un episcop catolic, care lupt din
ra'sputeri pentru a tinea in ascultare i pe Romnii din provincia sa 4, cu toate ca, in sfirsit, de Camillis, apostolul
Unirii, izbutise a apata adesiunea preotilor din jurul orasului
si din tot Bihorul 5. Nici intoarcerea, la 1736, atre Unire a
protopopului Gheorghe de Beius, a celui de Orade si a doi
alti arhidiaconi" nu aduse trecerea intregului Tinut la legea
impa'fateasca", si neo-unitii trebuir5 sa' vad5 cum supt ochii
lor se adun5,1a Hagymad, un sobor al preotilor ce nu voiau
sa' se desfaca' de Arad 6. Se incepurd aici lupte, care adusera' odath primirea cu focuri de pusca, trase asupra calului
&au, a episcopului pravoslavnic din Arad 7.

Cu scrisori de la Sarbi, de la insusi Patriarhul Arsenic, se


infatiO deci, in clipa cand Inochentie Klein trecea prin crisa
hothratoare, un calugAr, Visarion Sarai, sihastrul", pe care
satele romanesti din jurul Dobrei, apoi din al Devei si
Ofastiei, in sfarsit Slistea, II primird ca pe un Mantuitor
din eresul pierzMor de suflet al legii nemtesti". In sunete
de clopote si incunjurat de pa'zitOri inarrnati, dintre ostasii
lorga, Studii .si doc., IV, pp. 83-4, no. ',XXIX.

2 Ibid., XIII, pp. 8-9, no. 8; Bianu

8i

Hodo, Bibl. Rota., II, pp.

164-6, no. 343.

3 Studii Si doc., IV, p. 84, no. mucnc.


4 Ardeleanu, o. c., 11, pp. 21-2.
5 Ibid.
6 Ni les, 0. c., pp. 525-6, no. iv.
7 Ardeleanu, o. c., 11, p. 25.

www.dacoromanica.ro

'126

Istoria Bisericii romAnesti.

II

sarbi ai granitei $i dintre terani, el .trecu in voie dinteun


loc in altul, vorbind, intre multe altele, cu, $i, mai ales, fra
rost, de drumul greu la Ierusalim pe care-1 face, la Ierusalimul credintei celei sigure si drepte. Purta icoane prinse
de comanac $i spunea ca adesea Maica Domnului i se ardta
pentru a-i da invataturi $i a-i face proorocii 1. Guvernul se
inspaimnta de urmarile pe care putea sa le aiba propaganda
lui, si Sarbul, care vorbia ins foarte bine romne$te, oprit
de a merge mai departe, peri de supt ochii acelor cari
crezusera ea prin el isi vor curati sufletele de vina cea grea
ce facusera ascultand pe preotii uniti $i fiind de fata la
slujba lor 2.

Dar miscarea pornise acum, $i nu se putea opri asa de


lesne ca drumul spre Ierusalim al calug5rului sarbesc. Inca
din 1741, negustorii sibiieni nu voiau sa $tie de preotii din
Bungardul vecin, cari se prang episcopului Inochentie: cum
am fi spurcati, asa ne tin, pentru ca santem uniiati"; faceau

sfestanie dupg ei $i apoi liturghie, in acest laca$ pe care-1


credeau rprofanat 3. Efemeriul, preotul companiei grecesti
din7Sibiiu era un calugar din Athos, care aducea din TaraRomaneasca deosebite carti schismatice" $i era socotit ca
intete$te lumea impotriva Unirii I Salistenii vecini erau priviti
ca aparatorii cei mai inclarjiti ai ortodoxiei5, si calugarii de
la Porce$ti, la vama, de la Arpa$ul fagarasan, de la Scoreiu
sant pat-4i ca uneltitori primejdiosi G Si in alte locuri, starea

de spirit va fi tot aceiasi.


Plecarea lui Inochentie dadu astfel semnul unei adevarate
' Nines, o. c., p. 558 urn].
2 V monografia pe care d. Gh. Bogdan-Duic a consacrat-o lui Visarion in 1896 si Silviu Dragomir, 1. c., p. 137 si urm. (si anexele). lin
fals episcop de lerusalim" urma apoi, venind din Moldova ; Bunea, o. c.,
3

p. 172.

8 lorga, Studii i doc., xii, pp. 41-2, no. ',morn.


4 Ibid., pp. 52-3, no. xcix.
5 Bunea, o. c., p. 194 si urm.
6 Ibid. p. 195.

www.dacoromanica.ro

Imprejurri ardelene de lupt impotriva Uniril

127

rascoale cu caracter religios. Din Roma, el numise in locul


lui Aaron, vicariul-general inlaturat pentru necredinta, pe
protopopul din Balomiri, Nicolae. Acesta privia Unirea ca o
ma'sura politica numai, care se dovedise gresita. Si lit de
Guvern s plece, el trecu muntii, si fu prima foarte bine de
Grigore-Voda Ghica, Domnul muntean, care-I facu egumen
la marea manastire din Arges 1 Fiind aproape de hotar, el
nu pierdu niciun prilej ca sd indemne la lupta pe Ardelenii
lui, si, pentru a lovi impotriva Unirii, el merse pana la Petersburg, la Imparateasa Elisaveta, care tot pe acest timp

facu din nou, cu cheltuiala ei, biserica Sf. Nicolae din


Schei 2, si care, aliata a Mariei-Teresei, interveni de fapt,
prin ambasadorul ei, pentru a se opri orice prigonire a
ortodocsilor, de aceiasi lege cu dAnsa.

Acum, in toate satele romanesti aproape, teranii chemau


pe episcopul lor", despre care intelegeau ca sufere, cine
stie pe unde, pentru dansii. Saisprezece protopopi se unira
pentru a-I cere inapoi, si calugarul Leontie Moscuna gasia
pentru aceasta cuvinte duioase: Nimeni nu crede ce aude,
nici, spune poporul, de ar vorbi Inger din cer, daca nu vine
Preasfintia Ta, dar, atunci, orice li s'ar spune, toti vor asculia..., si nici focul, nici fierul nu-i va desparti de inima si
dragostea legiuitului lor pastor s." In zadar trimese Guvernul,
pentru a-i linisti, pe episcopul de Muncaciu, Olsavschi, care
fu primit solemn de Iesuiti la Cluj, in- cele d'intaiu zile din
anul 1746, merse la Manastur, fu salutat romneste de un
lesuit ungur, facu, impreund cu protopopul si o saina de
preoti, slujba Bobotezei, in sat si tinu chiar un sinod local 1.

El presidd mai tarziu si un sinod de obste, care ceru privilegii peutru cler si intoarcerea lui Klein in diecesa 5. Tinerii
' Hurmuzaki, VI, p. 602.

2 Pe !aria Iorga, Sate si preoti, Stinghe, Istoria besearicei Scheailor, I, p. 219.


3 Paclipnu, 1. c., pp. 101-2, no. TAX.

4 Nines, o. c., pp. 572-3; Bunea, o. c., p. 193 i urm.


5 Bunn, o. c., pp. 245-6.

www.dacoromanica.ro

128

Istoria Bisericii romnesti,

II

Romni intorsi de la Roma, unde invataser5 cu banii diecesei, Grigorie Maior, Caliane, Cotore, nu vedeau nici ei
alt mijloc de a potoli tulbur5rile. Cnd cancelistii Camerei
mergeau prin sate cu asigurarea scris a Imp5r5tesei c5 nu
e silit nimeni la schimbarea Unirii in lege nemteasc5" ori
a Neunirii in Unire 1, nimeni nu voia si-i cread5. Dacg in
prtile Bistritei se cerea sAtenilor s jure cele patru puncte,
ei treceau in Moldova, precurn din p5rtile Sibiiului, unde
mai toate satele romnesti erau impotriva Unirii 2, ori ale
Sas-Sebesului, lumea, ingrozita de zvonurile ce umblau, pribegi in Tara-Romaneasca 3. Dac5 autoritatea incerca sa' se
amestece, gloatele indfazniau s5 loveascd pe cei ce luau
ap5rarea preotului unit,

pus pe fugd '. Nu am deck un

suflet", spunea un mosneag, pe care-I tin pentru Dumnezeu


din Cer si nicio putere omeneasa nu-I poate fringe."

De o in5busire cu armele prin militie nu putea s fie


vorba : omul birnic era scump pe atuncea, si i se iertau
multe, chiar dac5 era un simplu Valah". Catanele furd incvartirate prin sate numai pentru paz5 si oprirea de turburAri
nou5. Dar oastea era ceruth aiurea : dupg mntuirea r5zboiului pentru mostenire, trecur5 numai cAtiva ani de liniste
nesigur si apoi, la 1756, incepu asa-numitul rAzboiu de
septe ani. Ardealul trebuia potolit cu incetul, fAcndu-se si
oarecare concesii, nefiind aceasta o vreme potrivith pentru
asprime.

C5ci de Unire se desfcur5 acuma Brasovul si toata Tara


Barsei, cea mai mare parte din satele Secuimii, care-si luau
antimise de la episcopii de Romant Sibiiul, cu satele incunjur5toare
in frunte Silistea si Rsinarii , Tinutul Sebesului S5sesc, pArtile Solnocului si Dobcei 5,

unele pArti

1 Nines, o. c., pp. 574-6 ; lorga, Sate si preofi, pp. 245-6.


2 Bunea, o. c., p. 200.
3 Ibid.
4 Bunea, o. c., passim. Cf. Silviu Dragomir, I. c., p. 150 si urm.
5 Bunea, I. c., p. 203.

www.dacoromanica.ro

ImprejurAri ardelene de lupt6. Impotriva Unirii

129

hategane, in care preotii ascultau de egumenul-Vladica din


Silvas, care manastire veche era unul din centrele revolutiei
religioase ', anume sate din pktile Balgradului, inraurite, de
bung sama, de calugrii de la Rdmeti,
in sfarsit granita
toga, si, pe Inga dansa, cele mai multe orase, unde, prin
avere si dibacie, stapniau Grecii din Companie. Asigurarile
pe care le dadura in 1750-1 teranii, supt inrAurirea convingatoare a militiei asezate prin casele lor un fel de dragonade austriece in Ardeal, ca acelea pe care le intrebuinta
Ludovic al XIV-lea, regele Franciei, impotriva calvinilor s'ai,
aducand, nu convertirea, ci trecerea lor in Germania nu
pot avea nicio insemnatate; peste putind vreme asa-zisii

intorsi la Unire isi faceau cruce cu groaza la vederea preotului unit $i n'ar fi calcat pentru nimic in lume in biserica
legii sprijinite de Ckmuire2.

CAP. III.

Intemeiarea episcopillor neunite in Ardeal si la


Oradea-Mare.
!Fla de la 12 Iulie 1748, pentru a nu pierde cu totul
pentru catolicism pe Romnii din partile Orazii, Guvernul
fusese silit a li da un episcop unit anume pentru dansii, si
fusese foarte bucuros ca poate gsi pe un Macedonean care
primise dogma romana, pe Meletie Covaciu, care fusese mai

in urma paroh la Dioszg ; pentru a nu se mai crea o diecesa unitg a Romnilor, Meletie fu facut episcop in partibus,
de Tegeia, dandu-i-se numai sarcina de a administra in aceste
locuri3. Va fi facut $i el ca $i Klein noviciatul lui de calugar
la Muncaciu, al ckui episcop il $i consacra la 17504. Se in1 Ibid., p. 217.
2 Cf., ibid., pp. 255-6.
8 Cf. Nilles, o. c., p. 603 0 urm.
4 Ardeleanu, 1. c.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romaonesti.

130

II

titula ding mila lui Dumnezeu $i Scaunului Apostolicescu


arhiereu sfintei Biserici Rasaritului Orezi-Mari si al Biharii
varmedi, Grecilor, Rumanilorii $i Rusilor, iproci" 1, dar, de
fapt, Inca din 1752-3 Oradanii ii smulsera cea mai mare parte
din noua lui diecesa ; Sinesie calatorise cu oaste de neamuj
sau, care ajuta sa-i deie un prestigiu deosebit i o nebiruit

putere de convertire. Comisiunea trimeas de Curte gasi c


numai opt sate mai vreau sa $tie de Meletie. Silintile lui la
Viena de a-si capata o bun organisare a diecesei ramasera
zadarnice : intre ortodoxia cuceritoare a lui Sinesie si intre
banuitorul i exclusivistul catolicism al episcopului latin de
Oradea-Mare nu se afla loc peutru dansul. La, moartea lui
Meletie, in 1770, Roma nici nu vol sa-i deie un urma$. Se
numi doar, la 5 Novembre 1775, un sufragan roman al singurului episcop ce putea fi in Orade, cel romano-catolic, si
acest sufragan, Moise Dragos, sau, fiind nemes, Dradin Turda, fost paroh in orasul unde avea acum pugosi,
terea episcopala, capata in slarsit, la Novernbre 1777, situatia noua de episcop unit al Orazii" ; el fu sfintit de de noul
episcop ardelean, care venise dup Klein $i dupa fostul vicariu Aron, Grigore Maior, tanarul teolog din anii 1750. Bine
claruit cu venituri,
Imparateasa-i nth' intinsul si mnosul
domeniu al Beiusului
episcopia cea noud ajunse cea mai
bogata din ate le aveau Romanii de orice confesiune.
Inca din 1751,' anul renuntarli lui Klein, umbla printre Romani o scrisoare peiscalita, care-i indemna sa-si ceara episcop neunit, adevarat ortodox. Din toate satele sA mergeti
la guvernator si s raspundeti ca nu voili s aveti episcop
unit", $i Ii spunea anume ca, daca nu vreau sa ajunga Nemti",
trebuie sa-$i ceara un episcop de la Carlove, vatra pravoslavniciei celei mai adevarate. Dacd strang un galben de fie4 lorga, Studii

i doc., XII, p. 295, no. I.

5 Ardeleanu, I. c.

Ibid Cf. Silviu Drag)mir, o. c., II, SIbilu 1930.

www.dacoromanica.ro

ImprejurAri ardelene de luptA Impotriva Unirli

131

care sat si nu merg cu mana goala",-fie siguri c vor izbandi ". Poate c scrisoarea, care vorbeste de stiruinti la usa
Impgratului", venia de la Trimesii la Viena ai neunitilor
din Scaunele Sibiiului, Miercurii, Sebesului Sgsesc, Orgstiei
Dobrei, cari plecasera la Impargtie in 1749 2.

Deocamdatg nu putea fi vorba de indestularea unei cereri


asa de indraznete. Dar fazboiul, greul rgzboiu pe care-1 purta
Impgrateasa, fgcu minuitea de a capata Romnilor neuniti un
VI:klieg. Inca din 1759, dupg recoinandatia lui Kaunitz insusi,
a marelui ministru austriac, se dadu grija pgstoririi acestor

oi ratacite unui pastor de incredere, care nu le putea aduce


inapoi la vechea turma, dar trebuia sa le impiedece de a se
risipi prin vecini. Aceasta grea misiune se incredintg lui Dionisie Novacovici, episcopul Budei si al Campilor Mohaciului,
care ajunse astfel, nu Vladica al Ardealului, ci numai Vladica
In Ardea13.

lnstalarea lui Dionisie, caru'a nu i se putea da mgcar o


resedinta, nici atribui venituri, ar mai fi zgbovit, dacg, din
s4tele romanesti, hotarate a-si 'Astra legea veche, n'ar fi rasarit sfinti" de felul lui Visarion Sarai, pe care poporul, care
ridicase cruci in amintirea lui, la margenea drumurilor pe
unde trecuse, nu-1 uitase Inc Astfel preotul loan Molnar
incepu sg predice la un balciu, in versuri irnprovisate. Iar
peste putin, in 1760, conducerea miscarii o lua un alt preot
imbracat in haine teranesti, ducand cu el o falsa carte imparateasca pentru alungarea preotilor uniti, avand in juru-i
strajg si dupa dansul un alaiu potrivit cu sfintenia". Episcopul
cel nou al unitilor, ales in 1752, fugi din Sibiiu inaintea teranilor rasculati, cari-1 amenintara 5i in Blaj5. Preotul rasculat,
1 Nilles, o. c., pp. 601-2; Ardeleanu, I. c., pp. 101-2.
2 Bunea, o. c., p. 250.
" Ilurmuzaki, Doc., VII, pp. 19-20, no. xviii; Fragm.,

II,

p. 159

ui urm.

4 Petru Major, 1st. bisericeasc6, p. 111 si 111111.


5 lorga, Sate si preoti, pp. 252-3. Cf. mai ales Bunea, Petra Paul
Aaron, Blaj, 1902 si ilviu Dragomir, o. c., ii, p. 152 si urm.

www.dacoromanica.ro

132

Istoria Bisericii romnesti.

II

Sofronie, avea fr indoiald $i el legaturi cu Sarbii,

si se

zicea: vicarhs al Sfintiei Sale de la Car lover'. Puterea duhovniceasca a fanaticului, care nu era lipsit de oarecare $arlatanie naiva, ajunse asa de mare in tot Ardealul, incat Curtea
trimese, in 1761, pe generalul Buccow, ca sa bed' pace. La
6 April, Romnii din Sibiiu ii cerura un episcop, ori macar
alipirea bisericeasca a Ardealului la Carlovat, neindraznind sd
pomeneasca numele Ramnicului, care se afla in tali straina,

la Turci", iar, Inca din '121 Mart, Sofronie stia ca s'a dat
voie de viata in ortodoxie pentru Romnii in Ardeal si cd
maica" imparateasa a trimes si un arhiereu pravoslavnic" 2.

Cerea insa, cu acest prilej, pentru popii ortodocsi, acele


privilegii care nu se aduceau la indeplinire pentru preotii

uniti, ai legii pe care o void si era gata oricand sa o apere


Imparatia. Capata numai asigurarea cd preotii, clandu-si podia
domnului de pamnt, ca mai inainte, vor fi scutiti, poate, de

darea pe cap", si instiintarea ca Budanul li-a fost dat de


sa-1 asculte. Cu o proclamatie ultima in
acest sens, cu o audienta la generalul si cu daruri din partea
acestuia, se mntuie cariera acelui care iscalia acum numal
popa Sofronie de rit grecesc, neunit, din Zlatna, dupa ordnduirea Bisericii Ierusalimului" 3. Temandu-se de urmarile faptelor sale, el treeu in Tara-Romaneasc, la Ramnic $1 apoi
la Argesul lui Balomir 1, pe cand norodul" 11 astepta 'Inca
mult vreme cu dragii" 5. La 11 Iunie, Dionisie era presintat solemn la Brasov, cu militie si ospt, in biserica Sf. Nicolae, cea inoita de imparateasa Rusiei

Vladica si trebuie

Inca de la 28 Decembre 1761 avem o scrisoare catre acest


nou Vladica din partea lui Grigorie de Rmnic, urmasul luk
lorga, Studii si doc., IV, pp. 86-7, no. LxxXII.
1 lorga, Sate fi preoti, p. 254 si win
2 Ibid., p. 261, nota 1.
a lorga, Studii si doc., IV, pp. 93-4, no. LXXXVII.
4 Ibid.

5 lorga, Sate si preoti, p. 261.

www.dacoromanica.ro

ImprejurAri ardelene de 1uptl lmpotriva Unirii

133

de la 8 Maiu 1749 , care episcop oltean Ii zice :


pururea intru Hristos frate dorit", Ii vorbeste de datoriia
cea frateasca i unirea credintii si a dragostii", de episcopia
sa, de la hnparateasa, asupra neamului rumanesc neunit lacuitori Tranzilvaniei", de bunele tocmiri" ce a facut, si-i

Climent

trimete doug exemplare dintr'o carte cu biografiile arhiereilor

i Imparatilor" sarbi, tiparit la el, in Ramnic, de aft frate"


sarb, Sinesie din Arad, dusmanul cel mare al Unirii. Grigorie
cere s i se ierte hirotonisirea fiului unui vechiu prieten al sau
din Rasinari i dadea astfel asigurarea c de acum inainte

odata ce Ardealul are un episcop ortodox


el nu se va
amesteca in hirotonli pe acolo, al caror drept 11 are Dionisie
singur j. In 1763, Grigorie mai staruie pe langa vecinul sau
pentru un Balgradean care fusese si -pang la Japosata intru
fericire Elisavet Petrovna, marea Imparateasa a toatei Rosiia",
Nicodim 2, ajuns egumen al Bistritei 3.

Pe acel timp Guvernul, oprind cu groaznice amenintari


emigrarea peste munti, lua cele mai aspre masuri impotriva
vechilor tovarsi ai lui Sofronie, ca protopopul Simion din
Balgrad, invinuit ca a dat de veste apropiata intoarcere a
-tulburatorului, cu Tatari. Se indarji prigonirea celor cari mai
aveau legaturi cu Romanii de dincoace sau cu calugarii ale
caror manstiri fusesera date jos card crutare, iar ei, in cea
mai mare parte, aruncati peste hotare. Cu durere si manic
cei de la Rameti spuneau in pisania lcasului lor ca d'intai
au fost zugravit... in zilele lui Matiias Crai, va leatu 6879
11486-71" si insemnau pe o carte bisericeasca munteand, pe

care stiura sa o ascunda : Cann all stricatti necredinciosii


manastirea de la Rameti si cea de la Geoagiu, la ani 1762,
in Avgustii 23, inteo zi Sambata, spre perirea lore 4. La
Prislop, la Silvas, manastire pe care Petru Pavel Aaron o
lorga, Studii i doc., IV, pp. 87-9, no. 1..muctrr.
2 Ibid., pp. 90-1.
1

8 lorga, Sate si preofi, p. 268, nota 2.


4 lorga, Studii i doc., XIII, pp. 158-9, no. 10.

www.dacoromanica.ro

134

Istoria Bisericii romAne%i.

II

ajutase $i sprijinise pang in 1759 chiar

and se

chiliile, izgonindu-se calugArii, cari fug la Sibiiu,

d'arainS

until din ei

plange scar$itul vestitei obsti, care acluse Ardealului pe eel


d'intAiu Mitropolit, $i infiereaz in actul Unirii partea lui irt
adevr dtinaloare :
...SA se rAsneascA

De fralii din Tara-RomaneascA


$i din Tara Moldoveneasc,

frati can, din nenorocire, nu sAnt destul de tari ca s opreascI


asemenea jafuri profanatoare :
Am 4eptat sl vie de peste munte
Fiii mei roman!, sl ne ajute,
Dar teara lor era cotropItA,
De Turd .1 de Greci jAkitA 1.

CAP. IV.

Nous tipografie a Bisericii unite.


Se poruncise $i oprirea total5 a crtilor romnesti de slujba'..

In sfArsit tipografia, atit de mult timp asteptat $i pregitith,


se orandui la Blaj, in randul intgiu pentru ca preotimea unit
s nu mai trebuiasc5 a alerga la tipgriturile, pline de eresuri
$i insufletite de spiritul shismei, ale VlAdicilor nostri. La 1747
Inca, tipografia putea s lucreze, in nAnstirea Sf. Troite, $i
un mester muntean, Dimitrie Pandovici, adea in tipar porunca prin care se opriau banii turce$ti 2. La 1750 se public6
aici Floarea Adevrului", o carte de polemic5 adunat de
insusi episcopul $i calugArii din jurul sail, pentru a lovi in
dusmanii dogmei si ai Bisericii sale, p5rAnd totusi c'd pro' Iorga, 1st. lit. rom. 111 secolul al XV111-lea, II, pp. 158-61.Pentru
distrugerea mAnAstirilor, Bunea, o. ult. cit. Pentru a celor din Plosca si

Gioagiu, care aveau si scoli, v. lorga, Sate fi preoti, p, 274.


2 lorga, Studii si doc., XII, p. 46, no. xcr.

www.dacoromanica.ro

Imprejurdr1 a-delene de luptd Impotriva Unirii

135

povAduie$te numai pacea $i dragostea de ob$te" 1. La 1753,


tot pentru luminarea credincio$ilor, Aaron tipAria un Catehism, care ie$ia din nou supt titlul de 7nviitifturci crestineascli
la 1756, iar in 1757 si latine$te,4.cu dedicatii eatre marii dregAtori influenti ai Ardealului. In acela$i an 1753 se dAdea
cea crintiu carte de slujbA, Sirastnicul, care nu fusese tipArita Inca dincoace (reeditat la 1773). Liturghiile blgjene skit
din 1756 (retipArite, cu adaus, la 1775), iar Molitvenicul, lucrat de un fugar din Oltenia, loan Ramniceanul, din 1757,
Acaftistul din 1763 (reeditat la 1774), Psaltirea din 1764
(nou editie la 1780), Evanghelia din 1765 (retiparita la 1776);

Polustaval iese a patra oarA in 1773. 0 ciudat5 Cazanie cu


litere latine $i ortografie ungureascA, tradusa pentru consiliarita" Margareta Tomeian $i tipArit de David Bir6 Piaristul, e din 1769 2 Atanasie Rednic, urmasul, de la 1764, al lui
Aaron, avea la indemn pe Sandu Ieremia, tipograful iesean,
$i pc Petru Popovici, RAmniceanul. Urme-azul Orologhial din
1766 (a cincea editie, 1778), Apostolul din 1767, Catava-

sieriul din 1769 (retiparit la 1777). Tocmai la capAt apare


Octoihul din 1770. 7 riodul nu s'a dat.
La 1777 Grigorie Major, episcop din 1772, publica Arhieraticon, tradus din grece$te, slujba arhiereascA", inteo drnoutate intre cArtile de slujbA ale
ticia de 44 de pagini,
Rorrthnilor. Un Sibiian, Petru, lucra in 1759 la Plistoriceasca
datorie, o enciclicA a episcopului, in cuprins insA de 159 de
pagini, pe care o intregia, la 1760, el insu$i, prin Pstoriceasca poslanie sau Dogmatica invateiturci, rAzimatA pe cunoa$terea unui mare numAr din cArtile sfinte $i biserice$ti,
tipArite mai de mult, ale Rornnilor ; iar Cotore, acum vicariu$", prin Cartea pastoralei din acelasi an. Pe aceastA cale
se urmeazA si mai departe ", dandu-se la 1761, in latine$te
' Bianu i Hodos, Bibl. Rom., II, p. 113. E pomenitA si In plangerea
cAlugArului din Prislop; Buciumul, I.
3 Cf. Bianu i Hodos, Bibl. Rom., II, pp. 191-2. RetipArite, Buda, 1799.

" Pentru o inchinare latind a tipografilor cdtre episcop, v. lorga, Studii

fi doc., XII, pp. 10-1; Bianu i Hodos, Bibl. Rom., II, pp. 153-4.

www.dacoromanica.ro

136

Istoria Bisericii romaneti.

II

$i romAne$te, AdevArata mAngAiere" (Epistola consolatoria)


iar la 1762, iarA$i in cele douA limbi, o scriere a episcopului

despre SAborul din Florentiia", al vechii Uniri din 1439, pe


privit ca sprijinitor al
cAnd operele lui loan Damaschin
dogmei catolice
ie$e la 1763, numai in limba latinA. Seria
se inchide atunci : niciunul dintre episcopii urmAtori nu mai
dau asemenea opere de teologie $i inatAtur inalt 1, panA
la VlAdica Bob, in 1784.

Cum se vede, pentru lucrul cArtilor liturgice, cu ajutorul


me$terilor de tipografie de la noi din tar i pe temeiul traducerilor fAcute de Damaschin al RAmnicului, i-a trebuit
noii Biserici unite nu mai putin de douAzeci de ani, in trei
episcopate ce se urmeaz. Ceia ce pornise Aaron, intemeietorul mArfastirii Sf. Treime, al mAnAstirii sale proprii, al
$colii de preotie $i pentru popor, al $colilor mai inalte, in
17542, fu continuat de Rednic $i mAntuit abia de Grigorie
Maior. Certele ce izbucnifa dupg moartea lui Aaron, cAnd
unii voiau pe Klein, adus inapoi din Roma 3, iar altii pe
Maior, cu care alesul Rednic avu necontenit de lucru, neinfelegerea ve$nicA a acestuia
al doilea Atanasie cu CAlugArii-canonici din manAstirea sa, retragerea lui, silit de
Guvern, in 1782, rivalitatea intre Scaunul lui din Blaj $i cel
din Oradea, unde nici Drago$i, nici urma$ul sau, fostul vicariu ardelean Ignatie Darabant (de 14 1788), nu ajutara nici
la intArirea Unirii, nici la inzestrarea Bisericii unite, care se
feria de orice atingere a shismaticilor din Principate, cu
cartile trebuitoare slujbei. PAnA la isprAvirea acestei lucrAri
intregi, clericii ardeleni uniti trebuira sa se indrepte tot la
obi$nuitele tipArituri muntene, oricAt de mult le-ar fi oprit
CArmuirea. Le intAlnim pe acestea tot aa de adesea in bi-

sericile de peste munti, ba chiar mai adesea cleat editiile


II,

1 Scurte rAspunsuri despre Unire, in 1780; Bianu i Hodn Bibl.Rom.,


p. 253, no. 431.

2 lorga, 1st. lit. rom., III (supt pres).


V. Pac4anu, I. c., pp. 138-9, no. cvr. Cf. i ibid., p. 139 i urm.

www.dacoromanica.ro

ImprejurAri ardelene de 1upta 1mpotriva Unirii

137

blajene incuviintate de Vlgclic $i cei mari" $i cercetate de


aproape, in ce priveste dogma, de teologul care se pAstr
in preajma episcoPilor pan5 la desfiintarea Ordinului Iesuitilor.

Cat priveste pe Novacovici, un episcop ca dansul, necunoscator de limbg, de tar, de oameni, desgustat de o situatie care-I facea sa resideze inteo cAsuta teraneasca din
R4inari 1-, s primeasca jignirile lui Aaron unitul $i sg-$i
auda', find Sarb, Rat, porecle ca acelea de rata" $i rAtoiu";
un om bdtran $i bolnav, lipsit de autoritate, ingrozit de halul
moral al unui cler ce se tinea de batai $i petreceri si de
furia ce -Ikea s se ciocneasca necontenit neunitii sgi, cari-i
cereau scutul, $i unitii, pe cari din porunca Guvernului era
dator sd-i crute, sa-i

curteneasca

$i

lingu$eascA,

n'avea

ragaz, nici bani, nici voie, $i nici priceperea s lucreze carti.


Secretarul sail cel d'intaiu a fost Vasile Miroliub, Sarb care
stia romaneste, $i aducea artile din Ramnic, de $i nu le
plAtia 2; urma$ul lui e acurn Bra$oveanul Dimitrie Eustatievici.
E fiul preotului Eustatie de la Bra$ov3, scriitor, crescut in

Chiev, in cea mai strict ortodoxie, traduatorul Indreptgrii


pAca'tosului", care se tipari cu cheltuiala episcopului de Timisoara, $i pentru credincio$ii din diecesa aceluia, la Ia$i ;
avem de la acest harnic prelucfator o sum de lucra"ri de
caracter religios si moral, Economia lui Florin cel mare",
o parte din Analele lui Baronius, talmAciie de preotul brasovean Stefan, Izvoadele pentru lucruri de ob$te si de chilin,
in scrisori de multe chipuri". E $i alatuitorul unei gramatice romane$ti, ceruta de Constantin Mavrocordat, Domnul
muntean; e apoi indemnatorul unui Radu Tempea, unui Radu
Duma $i altor dascali $i arturari biserice$ti ai Bra$ovului.
A stat toat viata sa in cele mai stranse legaturi cu Rusia,
in care el invatase scoala lui Petru Movil, Academia Moghila-ZoborostianA", si cu Tara-Romaneasa, de unde vor fi
i V. lorga, Neamul romdnesc In Ardeal fi Tara-Ungureascd, p. 181.
2 lorga, Studii fi doc., IV, p. 91, no. LXXXV.
3 V. lorga, Brasovut fi Romdnii, tabla r-Silviu Dragomir. o. c., I,
p. 122 1 urm.

www.dacoromanica.ro

138

Istoria BiserIcii rombnestI. -=-

II

ntrat slobode toate artile1. Vedem pe dasealul din Ba lgrad,


Ion, mergAnd peste hotar, dup arti, la Munteni, in 1763 2,
pe preotul Isaia din Apoldul-Mic faand acelasi drum pentru
acelasi scop, pe tipograful Dimitrie L'a Vitus, un Ardelean,
viind din Bucuresti cu Evanghelii, Molitvenice, Catavasiere,
Ceasloave, ba chiar cu exemplare din noua editie romAneasci
a lui Simion de Tesalonic, pentru desfacere 3.
Cu toate ca &Arbil de la Carlovt si cei de la Arad rayniau Inca la Biserica neunit din Ardeal, viind episcopii lor

Ong la. Halmagiu pentru a smomi, cu toate c imprtiau


antimise ale vicariusului" lor Sofronie 4, care se afla in 176g
lAnga Rusii ce intraserg in Bucuresti si mai tfai Inca 'Ana
dupa 1774 5, Ardealul rmase alipit, in ceia ce priveste pe
Neuniti, de episcopia sArbeascA a Budei, si, dup moartea
lui Dionisie Novacovici, alt S'arb, Ghedeon Nichitici, lua, la
1783, si grija satelor ardelene ce se tineau de ortodoxie :
o bun parte dintre preoti,
si acel din 135Igrad5 , se
sfintesc si supf acesta in Tara-Romaneasca. Si supt el, ca
si 'And atunci, supt inaintasul lui, bisericile intrebuintau si

mai departe artile iesite de supt teascurile din Rmnic,


Bucuresti si Iasi.
['Ana' la inceperea unei ere noug in viata bisericeasc a
Romnilor, catre sfarsitul vAcului, prin miscarea de indreptare a Putnenilor, prin marea miscare de inoire a Paisienilor,
prin mntuitoarea raspandire a ideilor din scoala ardelean,
aceste carti represint partea cea mai interesant din cele
ce se cuprind in viata deosebitelor Biserici care au in sama
lor grija duhovniceasca a neamului.
' lorga, 1st. lit. Tom., III; Brasovul si Romdnii, p. 318.
2 lorga, Studii si doc , IV, pp. 93-4, no. imuo/11.
3 lorga, Sate si preoti, p. 267 si nota 2.
4 Ibid., p. 274 si urm.
5 Gen. Cant., td. lorga, pp. 160,177; Hermann, I. c., p. 257 si urm.;
lorga, Sate si preoti, pp. 282-3.
lorga, Studii si doc., XIII, p. 33.

www.dacoromanica.ro

PARMA a VIa
BISERICA DIN PRINCIPATE
IN

ERA RAZBOAIELOR RUSO-TURCESTI

CAP. I.

Biserica muntean In epoca Mitropolitului Grigorie.


In ce prive5te Biserica principatului muntean, ea nu se desvoila in alta privinta decat in a publicatiilor. In Bucure5ti,
Mitropolitul Neofit, care a scris

un tratat despre miruire

catre Constantin-Voda Mavrocordat 51 a redactat visitatiile


sale pastorale din 1746-7, ultima in grece5te 1, i5i mantuie
in lini5te pastoria 51 lasa ca urma5 al sail pe alt Grec, Filaret Numai la 28 Iulie 1760, un Roman, Grigorie, de la
Coltea, fost eclesiarh al Mitropoliei 51 episcop al Mirelor (in
1740), iea Scaunul Ungrovlahiei : om fara mult carturarie,
de 51 invatase la 5coala greceasca impreun cu Daponte 3,
dar cuminte 5i evlavios 4. Avu 51 o parte in viata politica a
terii, dar numai ca membru -Para insemnatate al Divanurilor,
fie ca se ducea in Rusia cu cererile boierimii 5i clerului, in
1770, ori ca mergea in Ardeal sa ceara a se trimete inapoi
1 Bis. ort.,

II-111,

XIV, p. 654

si

urm.; 718

urm.; Papadopulos-

Kerameus, '1st). BM., IV, p. 39.

2 Rev_ teol., III, p. 373 ; Bis. ort., XV, pp. 263-4.


8

Erbiceanu,

Cron. greci,

113.

Sulzer, III, p. 500: rein ungelehrter, sehr alter, aber ehrwiirdigerPrlat".


4

www.dacoromanica.ro

140

Istorla Bisericii romanesti.

II

la tatgl lor beizadelele fugare t. Era un om de moravuri bune


si simple : ii placeau cronicile si, spune, la 1785, eclisiarhul
sau, la masa, in loc de vorbe, poftiia cetanie" 2.
Inceputg inteun razboiu, carmuirea lui Grigorie se mantuie -in altul. La sese ceasuri de searg din 18 Septembre

el se stnge, si, in, ziva de 9 Octombre, Cosma de


Buzau, arhiereu de moda veche 4, ii iea locul, prin alegere
si cu obisnuita intrire din partea Patriarhului de Constantinopol. In cursul unui al treilea razboiu, Cosma moare, la
12-3 Septembre 1792 6, si, la 23 din aceiasi lung, Filaret
de Mire 6, apoi de Ramnic, vicariu al Ungrovlahiei in 1775 7,
om sfAnt, care cerea lumii s cdnte catavasii si irmoase,
iaril nu cntece curvesli si drgcesti" 8, Grzc, trece in locul
1787 3,

lui,inlaturnd pe ucenicul lui Grigorie. Grigorie al Sidei,


in imprejurgrile obisnuite 9.

Statu abig un an ; primise in Oltenia cu toga cinstea pe


generalul austriad Enzenberg, ca sg-si rasbune ca Mavrogheni, Domnul de acelasi neam cu dnsul, cgruia Turcii ii
daduserd tara pe mng in acesti ani de primejdie pentru stgpgnirea lor la Dunare, ii luase cu sila prea multi bani, si-1
surgunise la Craiova 10. Banuit de Domnul, foarte credincios
Turcilor, pe care-I capata principatul muntean la inceputul
anului 1793, Alexandru Moruzi, Filaret al II-lea demisioneazg
1 Vacarescu, in Papiu, 7 esaur, II, p. 288; Hurmuzaki, Doc., VII, pp.
343-4. no. 200; Fragmente, V, p. 446 si urm.
2 1st. lit. rom., II, pp. 581-2.
8 Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. .si fil., vol. V, pp. 148-9; Buciumul, I, p. 144.`
4 La Buzau de la 4 Septembre 1764, dupa ce fusese protosinghel Ia
Mitropolie; Cipariu, Acte fi Fragmente, p. 226 si urm.; Cond. Sjdntd,
p. 239 si urm.
5 Ist. lit. rom. III.
I' Cond. Sfantd, pp. 225-6.
7 Sulzer, o. c, III, iv. 499-501; Cond. Sjdntii, p. 229.
8 Bianu si Hodos, MR Rom. II, p. 177, no. 355.
9 V. articolul mieu despre dansul, in Cony, lit. pe 1901 ,
1) Ist. lit. rom., III.

www.dacoromanica.ro

Biserica din principate in era rAzboaielor ruso-turcesti

1411

in Septembre 1793, facand loc lui Dosoftei Filitis din Ianina,


fost egumen in Bucuresti, la manastirea Sf. loan 1, si episcop,,
de la 11 Octombre 1787, in eparhia Buzaului,
ales la 11
Octombre,
i lasand acestuia o mare datorie 2.

0 ma' a lui Dosoftei, care scrie numai greceste, in toate.


scrisorile lui, Costandie, Ii urmase la Buzau 3. Singhelia lui, is-calit Ins romaneste, e, in crestinescul sentiment de iubire

si iertare fata de pacatosi, in indignarea lui contra celor ce


vand pe Dumnezeu cel nevandut", un nobil document de
simtire crestind 1. Cum vom vedea, prin Partenie de Ramnic
si a treia diecesa a Terii-Romnesti o avea la aceasta data
un Grec.
Ramnicul pastrase insa mai bine pana atunci datina Vladicilor romani, la cari tinea boierimea olteang. Cand Climent

ii lasa

carja,

prin actul de paretesis" din 8 Maiu 1749,

pentru a se face schivnicul Cosma, ucenicul sari, deci alt


eleric din scoala lui Damaschin, Grigorie, egumenul Coziei,
viitorul Mitropolit, fiu al lui Gheorghit Socoteanu, Ii iea
locul 5.

A fost, nu numai un bun Roman, scriind numai romneste


bucuros s dea neamului sari cat mai multe carti pe care
sd le inteleaga, dar si unul dintre cei din urma arhierei cari
incercara, luptand irnpotriva Grecilor, a caror putere se maria.
necontenit in conducerea Domniei, daca nu in carmuirea terii,.
sa recastige Bisericii rolul politic pe care-1 avuse odinioara.
Supt Constantin Racovita, Roman numai nu numele, el se
si

intelese pentru o actiune de opositie cu batranii boieri de


tard Constantin Dudescu si Barbu Vacarescu si, in fruntea
boierilor Craiovei, el merse cu para phnd la Adrianopol. Grigorie smulse astfel lui Racovit concesii intinse : gonirea e.
Cipariu, 1. c. ; Cond. Sfntd, p. 219.
2 1st. lit. Torn., IU. Blografia lui a fost scrisA de d. I. D. Filitti.
8 La 18 Octombre : aceleasi lzvoare.
4 Rev. !stork?! pe 1931, p. 303.
5 Istoria eparhiei Rmnicului, p. 1-11.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romne0i.

142

II

pitropului Domniei, Postelnicul G'eanet, i altor sfatuitori


nesuferiti boierimii romane$ti, trimeterea la Constantinopol,
fie $i in locul, care ingaduia mare inraurire, de capuchehaie,
a vestitului Stavarachi, cumnatul lui Geanet ; numirea a doi
boieri romani pe langa acest represintant al Domnului $i des-

partirea intre Vistieria terii $i a Domnului, care trebuia s


consiste numai din vami, ocne i un varsmant de 3.000 de
pungi pe an.
In acela$i timp, se prevedea $i scoaterea Mitropolitului
Filaret, ca unul ce era strain
se imitau deci imprejurarile
moldovene$ti din 1750,
i punerea in loc a lui Grigorie
insu$i. 0 solie alcatuit din Mihai Cantacuzino, viitorul Ban,
general rus i scriitor, $i din epitropul manastirii $i spitalului
Sf. Pantelimon, Sandu BucOnescu, merse la Adrianopol ca
s roage de intoarcere pe para$ii Domniei Cand Ina Racovita, sprijinit pe puterea lui Constantin Brancoveanu Spatarul, capata de la Turd trimeterea in fiare a lui Buc$Anescu,
ramas capuchehaie pe langa Ponta, $i firman pentru prin.
derea $i surgunirea la Famagusta Ciprului a Vacare$tilor 21
Grigorie avu s sufere pentru fapta sa indrazneata, pe care

de acum inainte niciun episcop nu era s'o mai incerce. La


23 August 1755 il vedem scriind egumenului de Hurez, alt
boier, cu sufletul tot a$a de razboinic, Dionisie Balacescu,
pentru a-i spune ca-$i asteapta $i nadajduieste dinU zi in zi
mantuirea"

$i

a se ruga de o interventie, cu boierii, cu

preotii, cu negutator0, pe langa Domn, Divanul sau i Brancoveanu in deosebi, ca s fie iertat, $i s poata veni la locul
sail", tie 5i pldtind inca odata cat i s'a luat $i dand chize$i
pe rugatori pentru scoaterea lui din cine stie ce manastire
de surgun ; ,de acum innainte", adauge el, cu cerbicia infranta, nu Voril mai fi ceale ce au fosth pn acumil de
spre partea noastra, ci vomu fi cu totulu $i totu al Mariei
Sale credinciosil $i cu dreptate" 3.
'

lorga, Gen. Cant., p. 124 si urm.-

2 Ibid.
8

lorga, Studii i doe , XIV, pp. xxix-xxx.

www.dacoromanica.ro

Bizerica din princlpate In era razboaielor ruso-turceVi

143

Scapand din aceasta urgie, Grigorie se ingrije$te numai


de lucrurile eparhiei $i de facerea bisericilor. Mihail, egumen
de Cozia, nepotul lui Teodosie Mitropolitul, prefacuse la
1737 biserica din 1681 a acestuia ; negustori din Sibiiu
inoisera 'Inca de la 1747 biserica Maicii Domnului din Ramnic ; alti negustori ardeleni facura mai tarziu, cu ajutorul lui
Grigorie, acum mazil, biserica Tuturor Sfintilor (1762-4), $i
acesta singur zidise din temelie, la 1750-1, stralucitul paraclis
al episcopiei, atunci and biserica episcopala chiar o -Meuse

din nou, in bun stil de tara, ce nu se mai poate recunoa$te


acum, in zidirea noud din vreme a lui Voda Stirbei, inainta$ul
$i parintele sail duhovnicesc, Climent, care e $i ctitorul bolnitei. Grigorie prefacu in Episcopie, reparand-o Ufa indoiala
biserica Sf. Dumitru din Craiova, azi inlocuita prin alta, bisericd in care a$eza re$edinta sa '. Bolnav $i batran, el parase$te de buna voie Scaimul sau, la 21 Maiu 1764 insa tot
inteo Domnie a lui Constantin Racovita, $i fiind a$a de
putin obosit $i nedestoinic, incat la 26 Julie 1770 fu pus de
Manole-Voda

Giani 2 Mitropolit al Ungrovlahiei, in locul

celuilalt Grigorie, care trecuse Inca de la inceput de partea


Ru$ilor $i se afla fugar, ca $i al Bulaului, Cosma 3. Fata de
Grecii din Bucuresti, cari aclamau pe Muscali, Grigorie, represintand politica romaneasca a Oltenilor, primia mai bine,

supt un Domn care fusese boier al Craiovei, stapanirea turceasca. Fugi odata cu Domnul sal la sfar$itul anului, dar
nu trebuie sa uitam ca puterea lui Manole-Voda firm in judetele oltene $i pana in Octombre 1771. Acel care, adapostit
in schitul de munte al Saracine$tilor, era numit une ori VI-dica Saracinescul", putu sa iscaleasca de aici inainte proin
Mitropolit". Murind la 28 Decembre 1777, noaptea, el fu
1 Istorical eparhiei Rdmnicului, p. 143. Pentru celelalte, v. lorga,
Inscriplii, II.
2 Cf. Claariu, Ade .Fi fragmente, p. 226 i urm.
8 Condica Sfdntd, pp. 179-70, 192-3; cf. G. Lahovari, In Cony. lit.,
XXVI, pd. 1068-71.

www.dacoromanica.ro

144

1storia Bisericli romnesti.

11

inmorm5ntat in tinda Episcopiei, inteo vreme and arja o


tinea un arhiereu de insemntatea lui Chesarie ".

Tot un continuator al $colii lui Damaschin, Partenie, eclisiarhul lui Grigorie in zilele grele de prigonire, traductor
al Liturghiei Sf. Iacov, din grecesfe 2, $i al Slujbei Sf. Ni-

codim, Partenie, egumenul de la Tismana, birui pe cei din


Cozia $i Bistrita si se alese episcop in 1764 3. El nu mai

trgia in 17704, and se spune5 ca" Grigorie n'a putut fi hirotonisit indata, din causa fugii lui Cozma de Buzau $i a
mortii lui Partenie.
CAP. II.

Noua epoch de tiphrituri romhnesti: episcopul


Chesarie de Rmnic.
Chesarie, noul episcop, fu pus de Rusi dup incheiarea
Domniei lui Manole Giani. De $i unui frate al sAti i se zicea

Chesarie e numit Romnul" de cdtre Daponte,


cunosatorul cel mai bun al intregului cler contemporan. Invalase la Bucuresti, in scoala greceasc, pe atunci condus
de Alexandru Turnavitul, adea Tarnoveanul, Grec din BulHalepliu 8,

garia (t 1761)7, $i se calug.ari la Mitropolie, famAind pe lang


Mitropolitul Filaret Michalitzi, Zantiotul, iar apoi pe langa"
Grigorie al II-lea 8. Ajunse protosinghel, apoi arhimandrit,
1 Bis. ort., XXVIII, p. 1146.
2 Ibid., XXVI, p. 221.
3 Istoricul eparhiei Rdnznicului, p. 146.
4 Cf. ibid., pp. 148-9.
5 Cipariu, I. c.
D. Petrescu, frate al fostului prefect al Politiei din Bucuresti, mi-a
comunicat c.4 d-sa, rucll a lui Chesarie, are actele familiei si c in loc

de Stan e a se ceti : State.


' Erbiceanu, Cron, Greci, p. XXVII.
8 Ibid., p. 114.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era rAzboaielor ruso-turcesti

intovArdsi

145

pe Grigorie In calatoria de inchinare la Peters-

burg, i, dupa o lunga vacanta a Scaunului ramnicean, ajunse


vicariu, prin vointa Rusilor, la Ramnic, la 26 Decembre 17711,
iar episcop de fapt numai la 26 Decembre 1773, multamit
tot lui Rumientov, generalisimul Imparatesc j. Cunoscator de
greceste, latineste, frantuzeste, bun cuvanttor, autor al unei
scrieri despre razboiul in care fusese amestecat, cartea ar
fi fost parafrasata de dascalul-calugar iesean Ambrosie Pampenis 3,
tiparitor de carti a dat la Venetia o editie a lui
Grigore Dialogul, tradus in apla de Daponte4
miluitor cu

o sutd cincizeci de pungi al tuturor saracitor, e o figura in


adevar luminoasa, si avea dreptate acel simplu negustor care-i
pomenia, la Inceputul anului 1780, moartea in Bucuresti, cu
aceste cuvinte : Cat va sta Tara-Rum[a]neasca, arhiereu ca Chesarie nu va mai dobandi" 5. Marele tiparitor din Ramnic dadu
un asa de puternic avant cultural episcopiei sale, incat fura
siliti sa urmeze si cei doi Greci cari-1 mostenira prin vointa
lui Alexandru Ipsilanti si a lui Mihai-Vocla Sutu : Filaret, fost
de Miralichia (Mart 1780), si Nectarie Moraitul, fost arhirnandrit al acestuia (Octombre 1792)6.

In acest timp, teascurile din Ramie si Bucuresti se intrec


dand la lumina noi editii din cartile de slujba. Intaiu se
lucreaza numai la Ramnic, multmita lui Grigorie Socoteanu.
Preotul Constantin Atanasievici, tipograful cunoscut in zilele
lui Climent,

si

apoi urrnwl

lui,

Constantin Mihailovici

preotul, dau din nou Antologhial (1752 ; reeditat apoi de


1 Cf. Bis. ort., XV, pp. 263, 602.
2 Cond. SIdntli, pp. 194-5.
3 lorga, Lst. lit. Toni., n, p. 5545.
4 Posed un exemplar din aceastd rarisimA carte (1780). Prefata cuprinde laude pentru Chesarie.
5 Furnicd, Din istoria comerfului la Rorndni, Bucuresti, 190F, p. 105
ni urm. De acolo se vede cd o sord a lui Chesarie era sotia lui Serban
Otetelisanu.

Greci erau, la Buzdu, cei doi Filitis, de la mutarea lui Cosma in

Scaunul metropolitan.
10

www.dacoromanica.ro

116

N. lorga

Partenie la 1766), Catavasieriul (1753), Ceastovul (1753),


Liturghille (1759; editie noua, supt Partenie, la 1767); Molitvenicut (1758; ed. 2-a, 1768), Octoihul (1763), Psaltirea
(1751 ;

retiparit la 1764, totii in stihuri, pentru mai lesne

cetitoriului si inteleagerea deplina"), Triodul (1761), iar Penticostariul numai in 1767. Pe lAnga acestea, lasAndu-se mul-

tele slujbe" de sfinti ce asteptau netiparite 1, se tipari

in
romAne$te, pentru intAia$i data, dupA publicatia slavona din

vremea Brincoveanului, Slujba Sf. Grigorie Decapolitul, ale


carui moaste se pastrau la Bistrita,
$i deci slujba sfantului de hram incepu a se face romAneste acolo; o Slujba
a Sf. Nicodim de Tismana se dadu pentru acelasi scop la
1767, de episcopul Partenie, care fusese egumen acolo 2 0
gramatica slavona din 1755 nu e retiparirea celei a lui Antim,
ci o carte noua, comandatA de Patriarhul sArb din Carlovat,
precum acelasi Patriarh $i Sinesie al Aradului publica la
RAmnic in 1761 o Pravila de rugaciuni", in limba lor, cti
un cuprins curat national, dAndu-se numai Vieti de-ale sfinilor, crailor $i printilor sArbesti, intre cari e $i Maxim Mitropolitul Terii-Romanesti 3. Toate aceste lucrari ale lui Gnigorie $1. ale urrna$ului sau romAn Partenie au fost date la
lumina cu diorthosirea" Hurezenilor Lavrintie $i Rafail,
acesta un viitor egumen al manastirii sale,

stramutati pentru

accst lucru la Episcopie, $i, la urma, supt ingrijirea unui


Joan, unui Grigorie, ucenicul episcopului.
Mitropolitul Filaret Michalitzi nu da, mult timp, nimic
romanesc din tipografia bucuresteana. Ba chiar intalnim o
Psaltire slavona pe care i-o lucreaza un nau mester tipograf,
,,Barbu Bucure$teanul", in 1754, $i o editie a doua din
Slujba greceasca a Sf. Visarion, pentru mAnastirea lui din
1 Ale Sf. Nifon de Cilicia, Sf. Vasile cel Nou, Sf. Sava, Sf. Efrent Sirul.

2 E cartea din 1763" a lui Partenie, care a slujit apoi lui Stefan din
1839 ca sa redacteze VI* Sfantulu .
3 V. ai Studii si doc., IV, p. 88; Mangja, Stufba sfintirii bisericii,
Arad, 1905 ; Bianu i Hodos, Bib!. Rom., 11, p. 157, no. 327.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Prinzipate In era rkboaielor ruso-turcesti

147

Larisa, zis Duscu, de care tineau la noi Nucetul i biserica


Banului din Buzdu, editie plgtit de insusi Mitropolitul si
de fratele s5u, S5trarul loan 1 Dac5 la 1756 se publicA la
Bucure$ti Psaltirea rom5neasc5, meritul e a lui Cosma, viiland episcop de Buz5u si Mitropolit, care tipAreste si la
BuzAu Psaltirea din 1767 si Catavasieriul din 1768, iar
lucrarea in 1759 a Molitvenicului se face de cAtre Grigorie
al Mirelor si de un Neofit, dintre care cel d'intAiu era eclesiarh al Mitropoliei; ei $i pstreazA opt parale din cele patruzeci,

deci un leu intreg, care era pretul c5rtii2. In 1760 incepea Mitropolia lui Grigorie insusi.

Btr5nul boier Constantin Dudescu, ocrotitorul lui Daponte si una din apeteniile miscArii din 1754 impotriva
Grecilor, indeamn5 la cea d'int5iu publicare, pl5tit5 de un
Bulgar Ilie, oaia tarlei cei crestinesti a Ohredei", a Vietilor
de pustnici, Lafsaicon-ul luk Heraclid de Capadocia, tradus
odata, cu cheltuiala lui loan de Hurez, in RAmnic, de un
Polon ce fusese dasal la Brasov, inainte de 1700, Alexandru ", si, ceva mai VA] ziu in Moldova, de Pahomie al Roma-

nului poate Tlmgcirea a fost f5cut5, data aceasta, de un


Teofilact Clucer de Arie, care, in 1759, iscAlise la Iasi, ca

fost Logo-rat de Vistierie, brosura Despre lernnul Crucii"


si pe care fostul s5u stap5n, Scarlat-Voda" Ghica ilClemase
in Tara-Romneasc5.

keep acum tip5riturile bucurestene ale lui Iordachi Stoicovici tipograful, cu Evanghelia din chiar acest an 1760.
Apoi, tocmai in 1764, c5rti de slujb5, un Apostol (editii
' Cf. Lesviodax, o. c., p. 465; lorga, Studii i doc., 111, p. 85 si urm.
2 Bis. Ort., XXII), p. 128.
3 Bianu, in Col. 1. Traian, 1882, r. 599 si
Iorga, 1st. lit. rom.,
11, p. 85; Rev. Rom., II, pp. 118-20; Bis. Ort. pe 1887, pp. 103-5.
El a tradus din nou Penticostariul, in 1694, si Psaltirea, in 1697, dar

lucrArile lui n'au fost tipArite.


4

lorga 1st. 111. rom., ed, I-iu, II, p. 218 si nota 6.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

148

noug, 1774, 1784), tin Molitvenic, foarte putin rAspAndite.


se dau la Mitropolie, supt Mitropolitul roman 1; un Ceasloir
poartl data de 1767 (ed. a 2-a, 1778), un Penticostaritt
aceia de 1768 (ed. nouA 1780, 1782); Octoihul bucurestean
e numai din 1774, Evanghelia, din 1775, Psaltirea, din acelasi an (ed. nouA 1780), Antologhion, din 1777, iar Litur--

ghiile din 1780 $i Catavasieriul din 1781. Se dA in 1779


si Slujba Sf. Dimitrie din Basarabov, ale cArui moa$te fuseserA aduse la Mitropolie, in 1774, de Rusi. Nu cunoasteni
Cazania lui Grigorie, publicat in 17652, dar ea trebuie s

fie tot cea din 1768, $i deci numai o reeditare a Cazaniei


muntene obisnuite, aprutA intaiu supt Mihai Racovit, de $1
alte asemenea Evanghelii cu invAtAturi, unele anterioare anului
1700

ca a lui Stefan ieromonahul din Cozia, 1688 3 - se

aflau in manuscript.

Grecii isi facuserg, cu banii Petriarhiei de Ierusalim, altd


tipografie, a neamului ortodox al Grecilor", vin 'I)corahov, care
d'a, la 1767, o nouA editie din MArturisirea Ortodoxd" a
lui Petru MovilA, iar la 1768 o ..1cOauxcalz zpcutcavc-xli grecoturceascA, catehism pentru RAsArit.
Aici erau me$teri $i cliorthositori greci". Literele fuseser
aduse de Domn, Scarlat Ghica, din Tara FrnceascA", deci
din Apus. Tot in 1768, acesti strAini dau incA odat brosura
din 1728 a lui Hrisant, despre Superioritatea Sf. Mormant",
adAugind hrisovul slavon al Iui Nicolae Mavrocordat, pentru
darea de mile cAtre lerusalim. Sirul se incheie in sfarsit cu
un Comentariu la Gramatica lui Gazi (1768), cu o alegere"
din Psaltire de acelasi ierodiacon Neofit, si cu InvAtAtura
ortodoxg, a Iui Meletie Pigas, despre care se spune ins cA
s'a tipArit la Mitropolie, unde noul Domn, Grigore Ghica,
strAmutase deci aceast slovA a Grecilor.
' Bianu si Hodcs, Bibl. Rom., II, p. 162, n-le 335, 337.
2 Bis. Ort., XI, p. 7.
8 Bibl. Acad. Rom., niss. 2319, 2672 ; cf. 1st, lit. rm., ed. 1-iu,II, p. 219.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era rhboaielor ruso-turcqti

149

Razboiul ruso-turc opri, apoi, tipkiturile, si Slujba Sf.


.Alexandru de Constantinopol, pe care Alexandru-Voda, fiul

Scarlat Ghica, o gatise de tipar, a trebuit sa fie lucrata a


Venetia, in 1771, de fratii Olykys, vestiti prin tiparul lor,
cheltuiala fiind a lui Ienachi Vacarescu poetul, care nu era
in zadar dikaiophylax al Bisericii celei Mari din Tarigrad si
care a facut si daruri manastirii Duscu din Larisa '.
La Ramnic, Chesarie incepe a publica la 1776, dnd un
Octoih. E o simpla retipkire, precum e si Triodul din 1777
(reeditat la 1786), Ceaslovul din 1779 si cel din 1781, Psaltirea din acelasi an 1779 (reeditat la .1784), Cazania din
1781, cu care el isi facea numai datoria de a inzestra cleru
{lin eparhia sa cu cartile de slujba trebuincioase, in acelasi timp

cand Mitropolia dadea altele, dupa aceleasi izvoade" mai


vechi, pentru preotimea de peste Olt. Filaret, urmasul sau
care-I imita,

de si Grec , in toate, asa precum Parteni-

imitase pe Grigorie Socoteanul, da apoi un nou T riod $i un


Molitvenic la 1782, un nou Acaftist, la 1784, un al doilea
Ceaslov din aceasta epoca, la 1784, un Catavasieriu, o Evanghelle la aceiasi data. Penticostariul se publica de catre aceIasi Filaret la 1784-5, iar Liturghiile la 1787, cnd iese Inca
,o Slujba", a Sf. Stelian. Era vorba de un Orologhiu Mare,
care se lucra la 17822, si o a doua Cazanie vazu lumina dup
mantuirea razboiului celui nou 3.
Supt Chesarie ca si supt Filaret, de la 1778 pAnd la 1780,
,dup o intelegere cu Mitropolia si Episcopia din Buzau
-care trebuiau sa-si imparta lucrul , se (Mu bisericilor romAnesti, care le primira cu o nespus multamire, de la un
capat la altul al teritoriului cuprins de ele, Mineiele, Vietile
Sfintilor cu slujba lor. Aceasta mare opera,
talmacita, nu
Ain slavoneste, ci din greceste,--, se razima pe manuscriptele
1 lorga, Studii fi doc., 1B, 1. ult. c.
2 ht. lit. rom., 11, p. 583.
-3 Ibid., p. 373.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

150

lui Damaschin. Chesarie, care, Inca de pe arid era la, Bu


curesti, ca eclesiarh al Mitropoliei, talmacise Intrebrile si.
raspunsurile" lui Simion de Tesalonic, tiparite la 1765, incepu de la capat, cu toate ea in titlul volumelor aparute supt
Filaret
de la April inainte , el isi atribuie nevointa si
talmacirea". Grigorie Mitropolitul ar fi ajutat si el, spune
Filaret, dar, de sigur, mai mult revazand decat in adevar
cheltuind munca pentru desavArsirea scrierii cartilor bisericesti. Clerici invaltati, ca Grigorie Rmniceanul, episcop Sidis,
ca Iosif, acesta ucenic al lui Chesarie, eclisiarhul de la Pamnic
trebuie sa-si fi avut si ei partea lor in traducere, ca i in

buna ingrijire a unui tipar din nenorocire lipsit $i de slove


netede si de teascuri bune 1.

In vremea cdnd aceste tiparituri se perandau la Ramnic,


Mitropolitul Cosma ptiblicA numai un Octoih (1792), iar lui

Filaret, ajuns in Scaunul bucurestean, nu-i era dat sa poat


lucra in tipografia din nou oranduita decat Catavasieriul din
1793. Adevarata si puternica viata avu insa aceasta tipografie
metropolitana supt Dosoftei Filitis. In scurtul timp de patru
ani de zile, supt numele arhiereului, dar, de fapt, cu priceperea i prin munca acelui Grigorie Rmniceanul, caruia i
s'ar fi cuvenit de sigur Scaunul episcopal, pe care Grecii
II impiedecara de a-I capata, aparura sese rnduri" de carti
religioase si liturgice, si anume,
precum spune acest autor
al Prefetei la 7 riodul din 1798, cel din urrna din sir,
Molitveanice, Ceasoslove, Psaltiri mari (1796), Liturghii
(1797), Pravoslavnica Invatatura $i Triodul". Urma, la 1800,.
Cazania bucuresteana a lui Dosoftei, zisa ca si acea din
Balgrad, veche acum de peste o suta de ani si alcatuita in
alta era de puternica inrAurire greceasca : Chiriacodromion,
precum Molitvenicalui celui nou din 1808 i s'a zis, ca si
pe vremea Brncoveanului, Eahologliiu". Din vremea acestui
V.

lorga, Scriiton bisericesti, In An. Ac. Rom., XXVIII, p. 15.

1 urm.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era razboaielor ruso-turcestl

151

Mitropolit, care lasa pe Romani sa lucreze supt numele lui


cartile lor romnesti, avem o noua edifie a Slujbei Sf. Dimitrie din Basarabov, la care se adauga cu acest prilej idea
una, tradus dupa loan Cariofil, polemistul religios din veacul
al XVII-lea, Viata Sf. loan Rom 'Liu!, acolutia" lui, precum
si, pentru intAia oara in Principatul muntean, Viata Sf. loan
de la Suceava, patronul Mitropoliei moldovenesti. Odata cu
venirea Rusilor se manful si 'Astoria lui Dosoftei, care, cum
vom vedea, inseamna, se iutlimplei s5 insemne, prin iviTea din
mijlocul clerului nostru, sau prin cobor5rea in mijlocul lui, a

unor personalitati excepfionale sau distinse, si altceva cleat


tivna pentru tiparirea din nou si rdsp5ndirea tot mai larga,
in tot mai multe sate, a carfilor de pe care preotul umil al
teranilor cetia cuvnt dumnezeiesc si cuvant de laud a lui
Dumnezeu in auzul si cu intelegerea multimii celei mari a
credinciosilor.

CAP. III.

Micarea de inoire biserieeasca a egIugarilor


din Putna.
In cursul acestei jumatafi a doua din veacul al XVIII-lea,
Putnenii fac in Moldova ceia ce R5mnicenii izbutisera a face
in Tara-Romaneasca, si Mitropolitul lacov calauzeste pe acesti
Moldoveni asa precum Chesarie calauzise pe Oltenii lui. Constantin Mavrocordat, care si 'Ana atunci ajutase si poruncise
chiar aducerea in Moldova a carfilor rotnnesti tiparite peste
Milcov, lila masuri strasnice pentru cultivarea clerului sau.
Biserica de la Curtea domneasca din Iasi se prefacu in scoala
pentru'preotimea din toata Ora, scoala de voie ori de nevoie, cu preotul invattor in amvon si cu ciohodarul la usa.
Cronicarul contemporan Ienachi Kogalniceanu, care, cam slab
carturar, pare s se fi speriat tot asa de mult ca si bietii
preofi cu suman si opinci, de prin cele mai departate si
www.dacoromanica.ro

N. Iorga

152

singuratce sate ale muntelui, zugraveste astfel aceast scoala


a Mrfei Sale: Mai dedese porunca de strangea toti preotii,
diaconii orasului la biserica Curii, i, dup ce-i bagau dimineata in biserica, punea ciuhodari la us si nu lisa nici
pre unul sa iasa afara, puindu-le un preot ce-1 avea Maria
Sa invtat la carte greceasca si romaneasca 1, de se suia in,

amvon de le cetia dupd cum se cade a sti fiestecare preot


oranduiala Bisericii si a Botezului $i a Ispovedaniei. De care
foarte sZt spariese preotii si care nu prea stia carte, se apuca
de invata de al doile carte ; macar c dedese mare poronca
Mitropolitului i episcopilor sa cerceteze pre eel ce vorti sa

se preoteasca sau s se diaconeasca si sa vada CA, de vor


sti darul deplin, si asa s le deie darul preotiei i aln diaconiei 2."

Prin porunca sa din 1742, Constantin-Voda, inoind scutirea

de dari a clerului intreg, oranduia ca toti preotii sa se infatiseze la episcop, pentru ca in patruzeci de zile sa invete
neaparata cunostint a Intelesului tainei bisericesti", ca orice
candidat de preotie sd fie intaiu ispitit" de arhiereu asupra
pregatirii sale si s inainteze pe rand pana la vrednicia de
preot ; calugarii nu vor mai umbla pe drumuri, si ei nu vor
putea fi primiti deck de Mitropolit 3.
Masud bine venite, pe care le intregi Grigore Alexandru
Ghica-Voda, reformatorul pe atatea terenuri, care ho`tari, la
15 Iulie 1764, ea nu se vor mai face preoti -WA numar, ca
mita va aduce dup sine caterisirea, ca orice numire de preot
va fi precedata de o cercetare a cunostintilor candidatului,
ea nu se vor rimi face biserici fara socoteal, pentru trufia
unuia si a altuia, cari, negandindu-se la starea Idcasului"
adevarat, care e sufletul, cldesc biserici i paraclisuri
1

ni

Pentru situatia preotilor de la biserica cea mare de spre gospod

biserica de spre gospojda" In 1762, v. Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 28-9.


2 Letoplsete, 111, p. 213.

8 Melchisedec, Cron. Rom., II, p. 25 si urm. Noud scutire si carte de


diaconie, pp. 74 i urm., 90.

www.dacoromanica.ro

-1giserica din Principate In era rdzboaielor ruso-turcesti

153

proaste", fAcnd astfel ca allele vechi s ra"maie in pustiu


ruin, CA se vor faspinge prinosurile interesate sau aduatoare
de gdIceavd ale celor ri, jertfele lui Cain Acelasi Domn
or5ndui la 1765 numirea de protopopi destoinici la fiecare

Tinut, ca s cerceteze, ant pentru preoti ce se vorti afla pe


la Tinuturi, Catil i bisericile, si s indrepteze toate, ate vor
fi trebuint de indreptat" 2 Preotii buni se cuvine ins a fi
bine tratati de dreg-Mori : s-i pui s sada', poruncete el

ispravnicului, cinstindu-i dupre cum se cuvine", pentru a se


ridica prestigiul clerului inaintea locuitorilor" ; pan i anagnostii, cete(ii, vor fi scutiti de bir, i toti membrii clerului
nu vor mai avea s Ozduiascg pe nimeni in sil ; lumea va
fi silit a merge la bisericg.
Inc

Nichifor, Mitropolitul grec, cu tipograful sa'u din

Thasos, purfator de nume slavisat, Duca Sotiriovici, pornise


tipMituri moldovenesti, in care pe incetul pgtrundea si limba
romaneasca". Lucrate de Ardeleanul loan Simionovici, de Grigore Stanovici si de Sandul din Bucuresti, eartile, numai

romnesti, ale lui lacov, traduse in cea mai mare parte de


pre elenie", poate cu intrebuintarea tipriturilor muntene, se
insiti de la 1752 pan la sfArsitul pAstoriei marelui Putnean
Atunci dud Von Loan Callimachi Campulungeanul, care
avea lng-a" dnsul pe un frate Mitropolit de Salonic,

de

la April 1745 , Gavriil, grecisat intru ckva prin lunga lui


petrecere in Constantinopol, pe lngA loan, care fusese mult
vreme Mare-Dragoman al Portii, starni un conflict cu lacov,
fiindc acesta nu voia s'a" se piece la inoirea vckitului, odat
inraturat cu blgstm arhieresc, si aduse in Scaunul Moldovei,

:la 20 Februar 17605, pe

a cest Gavriil 6, tipArirea

artilor

Melchisedec. Cron. Huplor, 1, pp. 279-88.


2 lbid., p. 293 i urm.
3 Ibid., p. 295 si urm.
4 lorga, Documenfele Callimachi, I, p. 399 si urm.
5 lorga, Inscriptii, 11, p. 176, no. 471..
6 lorga, Doc. Callimachi, 1, p. cxur i urm., dupd lenachi KogAlniceanu, I. c., pp. 241-2; Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 40 ; Cron. Hu#lor,
II, p. 135.

www.dacoromanica.ro

154

N. lorga

romane$ti urmeaza. Un Leon Gheuca, Mitropolit de la 1786,


un Iacov Stamati, nepotul lui Pahomie de Roman 1, sant $i
harnici tiparitori, in masura mai mare cleat Grecii din Scaunul muntean.
Supt ingrijirea lui Evloghie, dascal la $coala slavona din
Ia$i $i unul dintre cei din urma represintanti ai vechii slavone$ti stapnitoare, se dadura un Antologhion, un Apostol

(1756), un Catavasieriu (1778), un Ceaslov (1763; a 2-a


editie, 1777), o Evanghelie (1762), o Liturghie (1759), impanata, cum marturise$te $i Prefata, cu multe cuvinte slavone,
nu Insa, din pricina de mandrie", ci pentru ca Liturghia

nu este Cazanie sau istorie..., ci tocma insu$i dumnezae$ti


$i de Duhulti Sfantti suflate cuvinte", un Molitvenic (1764),
patru Psalliri (1752, 1757, 1766, 1782), tiparite $i pentru
folosul $colilor de curand Intemeiate 2, $i dupa socotinta lui
lacov3, ca $i dupa a lui Kritias, Marele Eclesiarh al Bisericii
constantinopolitane, $coli pe care Mitropolitul le Inzestr $i
cu tin Bucvariu, cu cel d'intaiu alfabet-carte de cetire, care
poarta data de 1755. Se retipari Penticostariul muntean $i
se prefcu din eline$te Slujba Tarnosaniei. Cum se vede
Insa, carti asa de neaparate ca Octoihut i Triodnl, ca Mineele trebuir imprumutate $i mai departe tot de la Munteni,
pana ce, in sfar$it, Leon Gheuca dadu la 1786 cel d'intaiu
Octoih moldovenesc 1. Vietile Sfintilor fusesera traduse de
Evloghie, din porunca lui Iacov, la 1758 Inca, dar volumele,
frumos caligrafiate de Gheorghe, fiul lui Evloghie, nu vazura
niciodata lumina5. Stefan Bosie, un boierina$ cucernic, adau-

sese, la 1751, o Adunare de rugaciuni", motive culese din


Dup5. Melchisedec. Cron. Rom.

2 Erbiceanu, Mitt-. Mold , 44; cf. lorga, Doc. Callimachi, I, tabla;


Codrescu, Uricariul, 111, p. 13 0 urm.
8 Ibid., 1, pp. 67-74.
4 Pentru unul tradus la 1768-9, supt Grigore-Vocl Callimachi, de

sovan", v. lorga, Cernica, p. 14, no. 91.


Andrei dascalul,
5 Dan, Putna, pp. 81-2.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era r5zboaie1or ruso-turcesti

155

Psaltire de vechiul Patriarh constantinopolitan GhenadieScholarios.


Mai tArziu, calre sfarsitul veacului, dui-A Gheuca, pe-

vremea incercgrilor de amestec grecesc si rusesc pe care le


vom cunoaste indatA mai de aproape, in momentul r5zboiu1ul
ruso-turc, precum si supt lacov Stamate, se ad'aug5 Psaltirea

din 1790, Ertnologhiul, cartea de cantari, din 1792, si al


doilea Catavasieriu, din vremea ocupatiei lui Potemchin ;
in sf5rsit, c5rti1e lui Iacov insusi : Liturghia din 1794 si
Psaltirea din 1802.

CAP. IV.

Munca de cArturari a aluggrilor putneni.


Cum se vede, miscarea pornit de Iacov nu tinu deck'
supt cel d'intalu urmas al sgu. DupA ce p5ra'si c5rja arhiereasc5, fostul Mitropolit se adApostise la Putna, unde i se
G5si pe
figgduiser5 de Domnie cele mai mari inlesniri
egumenul Calistru st5panind o veche clgdire pe care o aflase
aproape in_ruin5, dar care se ridicase pe incetul cu cheltuiala Mitropolitului, care-si puse loath agonisita" pentru a
intAri zidurile si turnurile, a cump5ra odoare i icoane, fAcndu-se astfel al doilea ctitor, ceia ce-i d'adu dreptul de a
str5muta in pridvor oasele pgrintilor si, dintre cari tatAl
fusese ingropat intaiu la R5d5uti, si de a-si g5ti lui insusi
loc de odihnd acolo : supt lespedea frumos s5pat5, dupA
modelul vechilor pietre domnesti,

se cobori trupul, din

care viata se desfAcuse pe incetul, la 15 Maiu 1778, dup5


ce Iacov fusese cAteva zile, in rasa aspr a schivnicilor,
pArintele Eftimie2. inteunul din mormintele al5turate, in al
lui Stefan-eel-Mare insusi, acest evlavios si bun arhiereu
1 V. lorga, Doc. Callimachi, 1, pp. 427-9, no. 29.
2 Dan, Putna, p. 40; cf. lorga, 1st. lit. ram., 11, pp. 596-7.

www.dacoromanica.ro

N. lorga

156

care simtia numai foarte putin pentru indelungatul trecut de


lupte $i suferinti ale neamului, vzuse scormonindu-se de
oamenii Carmuirii, in zilele cnd el 'Astoria Moldova, si
scotndu-se pietre scumpe i mgrgritare, ce slujir apoi, din
porunca lui
care nu indrknecte insg, in scrisoare, a numi
pe mortul acela" pentru a face cununi la sfinti. Nu numai
cu acest prilej clerul romnesc al epocei, cel moldovenesc
mai ales, dovedia el nu poate s vad si dincolo de margenile chernrii sale strict religioase si ca" privia B serica lui
Hristos ca una singurg, pe care neamurile n'au i/oie s'o
schimbe, nici macar s'a o inrdureascd, ea avnd un rost mai
inalt $i obArsie neasarnanat mai sfnta. Cand ispravnicul
scotocia in morminte ca sa' vad ce au putut ascunde clugrii ocupati la reparatie, Mitropolitul se gAndia numai la
ce lucrare noua de giuvaiergiu s'ar putea face pentru sfintii
fara de moarte din margAritarele rimase in neagra cenus
omeneasca, albe cum e credinta cea adevaraca, din pietrele
ce pstrau dupd trei veacuri de intunerec aceia$i flaca'r
pe care in orice imprejurki credinciosul crestin o tine
pentru Dumnezeirea careia simte bucurie a i se jertfi 1.
Putn-nii se temuser c marele lor ocrotitor, inoitorul
bisericii $i chiliilor, are de gAnd sa" faca" din mAngstire un
mitoc al Mitropoliei ; temerea lor aduse poate hotardrea cu
blastam, din partea tuturor arhiereilor moldoveni, data la 5
lanuar 1756 Inca, prin care se opria orice supunere a ctitoriei lui Stefan-eel-Mare atre orice autoritate 2. La 1757 se
dadu egumenului privilegiul de a purta genuncheriu say
ilabedernita, cruce la OA, mitr si ,crj, ca arhiereii,
pri-vilegiu care s'a respectat $i Oda' astzi 3,
precurn sc
cuvine celui ce st in fruntea unei astfel de mAngstiri, ce

din ceput s'au cinstit a s numi cea mai intgi, cap tuturor
mnstirilor parnntului Moldovii, sAngur de sine stapani1 Dan, o. c., pp. 46-7.
2 Ibid. p. 96.
8 Ibid.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate In era rAzboaielor ruso-turcesti

IL7

toare, niaire supus" 1. Cnd, in 1762, Iacov isi lu in chip


trainic s5lasul la Putna, cu totul ispr5vit5, avand pe egumenul numit de d5nsul la toate poruncile lui, el incerc5, in
sfarsit, 0' facd din m5nstire, asa de bine asigurat5 si asa
de mult cinstit5, si tin nou focar de cultur bisericeasa 2.
Supt Calistru ca si supt Venedict, supt Antonie si Pahomie, urmasul su 3, oarecare muncA de c5rturari se simte la
Putna. Pe lang5 lucr5ri indoielnice sau mai putin insemnate
s5 notam Irish Slujba Sf. Onofrei pref5cut5 din slavoneste,
din Trifoliul slovenesc", de egumenul m5nstioarei" cu
acest hram a lui Stefan-Voda Petriceicu, lAng5 Siretiu, Mitrofan, la 1764 1 , trebuie s5 se dea valoarea cuvenit
operei iui Vartolomeiu Mkgreanu, ucenicul Mitropolitului
Antonie, egumen de la 1757 inainte, cu intreruperi, care-si
fAcEa diata la 1-iu Ianuar 1770, dar care a r5posat numai
tarziu dup aceia. Era un cunosc5tor bun de slavoneste, un
vorbitor ales $i bogat, care ni-a lAsat o foarte frurnoasa
laud a lui Stefan-cel-Mare, Tostit in ziva obisnuit a pomenirii lui 5; era un harnic gospodar si un indfaznet uneltitor politic. II vedem inergAnd si el in Rusia Tarului, cu
Calistrat $i cu un c5lug5r de la SilAstrie, la 1757, cnd
c5p5t5

dreptul de a purta semnele deosebitoare

ale

unui

arhimandrit 6; se intoarse cu odgjdii, prapuri, icoane si cu


multe cArti vechi slavone si nou rusesti, pe care Vartolo-

mein avea de g5nd s le traduc5. Ajuns egumen de Solca,


el f5cu o a doua al5torie ruseasc5, pe vremea Impgralesei
Ecaterina, impreun5 si cu cgumenul Moldovitei, care incepea
1 Codrescu, Uricariul, XIV, pp. 179-80.
2 Dan, o. c., p. 98.
3 Ibid., p. 99, no. 142; p.121; lorga. Doc. Callimachi, I, p.451.no. 76.

4 LApedatu, Illanuscrisele de la Bisericani qi Rava ; din Bis. Ort


1906, p. 18.

5 lorga, 1st. lit. rom., II, pp. 604-8.


6 Codrescu, Uricariul, XIV, I. c.

www.dacoromanica.ro

158

N lorga

si el sg se uite spre Rgsgrit, Venedict 1 Fgceau parte din


solia de' inchinare a terii, care mai cuprindea, din Moldova,
pe episcopul Husilor, Inochentie Putneanul, fost dichiu la
Rgdguti 2
care lgsg in loc pe episcopul de Roman, Leon 3-,
iar din Tara-Romaneascg pe Mitropolitul Grigorie. Ca un
scriitor de chemare ce era, Mgzgreanu a lasat o scurtg povestire a acestui drum al ski, in care se incrucisg cu tin
tanguitor al suferintilor sale pentru ortodoxie, parohul de la
San-Miclgusul Banatului, Mihai Popovici, care, dupg ce vgzu
palate, grgdini, Musee, Curte impgrgteascg in toatg strglucirea
ei, se intoarse acasg cu siguranta cg ImpgrAteasa Ecaterina
nu va lgsa nicgiri s piarg pravoslavia [. Dupg cuvntari
solemne si privelisti frumoase, dupg inchinarea la moastele
din Pestera Chievului, care inlocuia acum pentru multi Romni, mai ales din Moldova, Locurile Sfinte ale lerusalimului,
cei doi egumeni si episcopul de Husi se intoarserg in targ
incgreati de darurile maicei" Impgrgtese de CArmuirea
cresting a cgreia ar fi fost buni-bucurosi. Dupg intoarcerea
din Rusia acestei maice" milostive, Vartolomei fu numit
indreptgtor al scoalelor domnesti, episcopesti i mgngstiresti
a' Moldovei",
si el insusi tinea scoalg de preoti, un fel
de mic seminariu putnean, in mAngstire, avand si un dascgl
de psaltichie tocmai din Patmos, pe aluggrul Ilarion 5.

Vartolomei Mgzgreanu a dat si o sumg de traduceri din


ruseste pentru literatura profang : calendare, leatopisete, ba
Pe atunci mAnAstirile din Bucovina se treziau toate 1a o nouA viata.
Dragomirna fu ridicatA din ruine la 1762: lorga, Doc. Callimachi, I, p.
93; cf. p. 460, n-rele 110, 112. Cf. si Ipolit Vorobchievici.
Slanta mancistire Dragomirna, Suceava, 1_08.
2 Melchisedec, Cron. Husilor, I, pp. 225-6.
8 Kogalniceanu, Arch. Rom., I, pp. 151-2 : 20 Novembre 1769.
4 Calatorille lui le-am tipArit in Tribuna poporului din Arad p 1901.
si de acolo in brosurA.
5 UrechiA, in An. Ac. Rom., X, p. 183 i urm.; ed. lui Miron Costin
de actiasi, I, pp. (84-5; acelasi, Istoria Romnilor, I, p. 945, n )ta ;
cf. S. Fl. Marian, In Revista politica' din Suceava, 1889, no. 7 Marian
dat i o editie a Condicii SolcAi, scrisA de Vartolomeiu (Suceava, 1902).

456, no

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era rAzboaielor ruso-turcesti

159

chiar traduceri din greceste ale Fabulelor lui Esop si unor


,,apoftegme" ; a dat o bogat forma' literarA condicilor de
mAnAstire ; a prescris cronici moldovenesti, a cuprins, poate,
in cuvantAri i dialoguri icoana Moldovei deckute, prin lene,
desbinare, trufie '. A tAlmAcit cArti pentru schivnici, catre
viata ca'rora, supt inrAurirea noului curent rusesc, pornit de
Dimitrie din Rostov, era aplecat si el ca si mai toti cAlugArii
cArturari ai Moldovei : astfel, Leastvita, dup indemnul egumenului Bisericanilor, Varlaam
supt Misail de Bisericani
se traduserA si Invd(dturile lui Dorotei Staretul, ale avvei"
Doroftei, chiar in acea veche mAnAstire de munc !. pe terenul

cultural , Ordnduiala chipului celui mare ingeresc, hodleitura dulce sau livada infloritd, Crinii Tarinei", foarte
mult cetit ; in sfarsit cAlugdrul putnean a voit sA creascA
numArul cArtilor de slujbA, traducand, dupd izvoade moschinesti", Pavecernicul, Canonul la pavecernitd, PlAnsul
NAscMoarei de Dumnezeu", Panahidicul, Paraclisul Sf. Petru
si Pavel, pentru hrarnul Solci, Liturghia arhiereascd 2, Treb-

nicul lui Petru Movil, adecA rAnduiala pentru izbAvirea


celor neputinciosi de viforarea i nasAlnicia de duhurile cele
necurate", vechea carte de molitve din 1646 a marelui arhiereu 3.

Putnenii erau ins5, din causa Mitropolitului Iacov, scos cu


silnicie prefAcut de cAtre noul Mitropolit Gavriil, in relatii
intru catva dusmAnesti cu Scaunul din Iasi. Dar acolo era
singura tipografie, cAci la o inviere a tipografiei din RAdAuti,
al cArii material fusese strmutat tocmai de Iacov la Iasi, nu
AfarA de cuvAntul pentru Stefan-cel-ai tre
in KogAIniceanu, Arch.
rom., I, alte scrieri de aceast5 naturA, in Arch. soc. st. si lit. din Iasi,
IV, p. 327 i urm. Cf. lorga, 1st. lit. rom., 11, p. 606 si urm.
S'a spus c
ele ar putea sA fie si ale boierului 1onicA Tutu din 1821, supt numele
cAruia a f )st tipAritA una din ele inteunul din ziarele muntene de la 1848.
' V. si Melchisei2c, Cron. Husilor, I, p. 311.
V. Dan, Patna, p. 160 si urm.; iar mal ales lista definitiv din LApedatu, i. c., p. 18 si urrn.

www.dacoromanica.ro

160

N. lorga

se gindia nimeni, $i cu afat mai putin episcopul Dosoftei


Herescul, fiu de hoierina$, deprins a lAsa viata sA se scurg

lin $i de la care n'a rAmas nimic cleat un turn de clopote,


farA proportii $i fiir valoare arhitectonica, la resedinta lui
rAdAutean51. Era lipsA de intelegere, neputinta unei coniti-crAri intre Mitropolie $i mAnAstirile de sus, in care se trezise
iarasi, urmAnd miscArii Rusilor, viata cAluggreascg, si dintre
care Putna adApostia pe Mitropolitul lacov, So lca avea pe
MAzAreanu, Moldovita pe tovarAsul de misiune al acestuia,.
SAnt'Onufrie pe alt egumen scriitor, iar Dragomirna, dreasA
la 1762 de Filip Catargiu ", cuprindea, din Septembre 1763,
in locul celor doi-trei cAlugAri de OM ai egumenului Teofan,
pe cei seizeci $i patru de frati hotArAti la viata obsteascA",
la rugAciunea, la gospodAria, dar mai ales la lucrul impreun5
pentru culturA, supt cAlAuzirea unui nou oaspete de peste
Nistru, Paisie Velicicovschi 3,

care venia ins5, cu cei mai

multi dintre dAn$ii, din Athos $i din Tara-RomAneasd, unde


stAtuse un timp in schitul VAreiresti, de lAngA hotarul Mold ovei

Acest Rus din Pultava, fiu de protopop, ucenic al scolii


din Chiev, la care invAtA $i Eustatievici Brasoveanul, viitorul
inspector al $colilor romdnesti neunite, plecase din mAnAstirea sa de frica Polonilor prigonitori in ajunul cAderii Regatului lor, supt pretextul tocmai al acestor vrAjbi confesiona:e intArziate, $i se intorsese la Pecersca, noul Loc SfAnt
al ortodoxiei slavo-romAnesti. TrecAnd prin Moldova, unde
ucenicii lui Dimitrie de Rostov si urmasii acestora erau prea

bucuro$i s primeascA un frate" din Tara Ruseasd", e


pAtrunse Ong la mAnAstioara Poiana MAruliii, din judetul
RAmnicului-SArat, unde gAsi un staret de neamul su, aspru
V. Dan, Reidtiuti, p. 114 si urm.
2 V. mai sus, p. 164.
3 Codrescu, Uricariul, IX, facisimile al isaliturii lui.
4 Stlrile despre Paisie, din Adunarea cuvintelor celor pentru ascultare".
Neamt, 1817, Prefata.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate In era rAzboaielor ruso-turcesti

161

schivnic dupg invNtaturile Patriarhului Silivestru de Antiohia1,


pe Vasilie, cel d'intaiu intemeietor de lOca$ pentru viata

comunA, de o4tejitie alugareascg, $i autor al traducerii lui


Nil de la Sorsca, cetire plalcutO shimonahilor si foarte faspandita deci $i al IntrebOtoarelor raspunsuri adunate din
Sfanta Scripturd". Lirnba romaneascg o deprinse Paisie stand
aici laolalt cu harnicii $i evlaviosii supu$i ai parintelui Vasilie. Petrecu apoi la Athos, in manAstirea Pantocratorului,
facand linguri si invatand greceste. La Athos, in schitul Sf.
Ilie $i la Simopetra, se desavar$i el si in cunoa$terea limbii
C,

elinesti, la ucenicul sIlu, ieromonahul muntean Macarie, $colar

al lui Turnavitu, ca $i Grigorie, ca $i Chesarie, ca $i marele


dasal Manase Eliade, lumina invataturii grecesti a iimpului, mirean toat5 viata lui, dar avand necontenite legaturi
cu cei mai mari $i mai vestiti clerici ai tirnpului3.

CAP. V.

inceputul literaturii teologice la Romani.


Pe atunci un inceput de literaturA teologicei, tradusa intaiu
din slavoneste, dar indath din greceste, de-a dreptul, de la
izvorul insuO, se injghebase in terile noastre. Pe cand, la
Bucure$ti, doar preotul Radu de la Treisfetitele traducea
pe Antihristul rusesc din 1703 1, pe cand cetitorii de carti
religloase capOtau de la dascAlul de slavoneste Staico Dioptra
sail Oglinda lui.Filip Solitariul5, Oltenii incepusera", supt inV. mai sus.
2 lorga, Manuscriptele mcindstirii Cernica ; din Bis. Ort." pe 1902,
p. 6, no. 12, no. 50; Ghiglziu i Arge, pp. 23-4, no. 6.
df. lorga, 1st. lit. rom. cu Scrisori de !mien olteni I cu Scriitori
bisericesti.
4 lorga, Cernica, p. 24, no. 174.
5 V. D. Roussor Studii bizantino-romne, Bvcuresti, 1907, r. 9 *I
urm.

www.dacoromanica.ro

11

162

Istoria Bisericii romnesti.

demnul lui Damaschin, care avea gata si Tcilcul Evangheliilor de Teofila ct al Bulgariei '. Un Mihalcea Logof5tul de
tain5, care-si zicea Litterati in loc de Litteratus, pe latineste,
porni tot acolo randul talm5cirilor de pe grecie": fusese
la capuchehaielacul romanesc din Constantinopol, impreun6
cu Constantin Diichiti, autorul ziarului Campaniei in Moreia 2s
p5n5 pe vremea lui Stefan-Vod5 Cantacuzino si a lui Nicolae

Mavrocordat, si, odath cu intrarea celor cinci judete in st5panire german5, veni de se asez acolo. Om evlavios, el
cheltui o parte din economiile sale pentru a inoi pe la 1726
schitul valcean Tarca, metoh al Titireciului, fkut pe la 1680
de un c5lugAr grec din Tricala, Dionisie. -..Dup intoarcerea
Olteniei la principatul muntean, Mihalcea e imbrtisat, pentru
invaTatura si priceperea sa, de Constantin-Vod5 Mavrocordat,

care-i incredinfeaz traducerea Comore lui Damaschin Stu-

ditul, de Salonic, de Solun, lucrare pe care o sAvarsi in


1747, adugindu-i si alte Septe cuvinte de suflet folositoare
si un Talc la Tatal Nostru". Logof5tul dAdu si talmAcirea
Cuvintelor lui Efrem Sirul, dupg editia venetian din 17203,
iar la 1729 el incercase chiar o lucrare de compilatie, din
deosebite cArti filosofesti si duhovnicesti", elinesti, grecesti si arApesti", pe care o intitul poetic : M5nunchiu de
flori" sau Chita florilor, inchinand-o episcopului de Rdmnic,
Inochentie 4.

Tiprituri teologice romnesti incep intaiu in Tara-Romaneasc5, unde Mitropolia cl la lumina* o nou5 editie din inveiNtura bisericeascei a lui Antim, mai mult o circular5 pe
inteles pentru preoti
in Moldova se tip5rise pentru acelasi
iar la
scop, la 1732, Invtaturi preofesti despre Taine"5,
' Upedatu, Damaschin, p. 18.
Am dat o noud editie a acestei scrieri, in colectia Comisiei Istorice
a Romniei. V. Cron. Muntene, din An. Ac. Rom." pe 1899 (XXI).
V. 0 lorga, Ghightu i Arges, P. 57, no. 17 ; ms. din 1761.
4 Upedatu, Bisericani si Rdsca, P. 35 0 urm. V. i Codrescu, Uricariul, VII, p. 20.
5 Bianu 0 Hodos, Bibl. ROM., II, p. 4, no. 205.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era rzboaielor ruso-turcqti

163

Minnie se public la 1740 Preofia cu datoriile clerului mi-

rean'. Apoi apar lntrebrile bogoslove,sti $1 cu ritspunsuri,


culese din scrierile marelui Atanasie de Alexandria, pe care
le talcuieste" un necunoscut urmas al lui Mihalcea, Ianachi,
fost al doilea Postelnic, deci, chiar, prin dregatoria pe care
o avuse, i Inca supt Domni asa de invatati ca Mavrocordatii, un bun cunoscator al limbii grecesti vechi si noua. Se
poate ca acelasi lanache sa fi prefacut in romaneste, dupa
cererea Mitropolitului Neofit Cretanul, cuvantarile omiletice,
vestitele Cazanii de praznuire" ale predicatorului grecesc
mai nou, de la sfarsitul veacului al XVH-Iea, Ilie Miniatul 2.
Apoi pana la 1750 nu se mai da aid decal o noua editie a
,,Pravoslavnicei Marturisiri", la 1745, si alta a Margaritaor", in anul urmator.
Acum lesenii, supt Mitropolitul Iacov, incep si ei cu lucrari de teologie. Se da la 1751 Sinopsis adeca" adunarea
a celoril drepte taini", cu canoane si allele ce trebuie la
taina duhovniciei", carte care, de alminterea, se mai publi-

case, dincolo de Milcov, si poate chiar in Iasi, la 1747. Adunare de multe invataturi", din 17573, e ins o lucrare noua,

opera a lui lacov insusi, care declara ea a alcatuit din


multe Scripturi" aclast cereasca floare, adeca cartulie",
pentru folosul preotilor, ca si mai vechea Sinopsts. Tot la
1757, predicatorul Nicolae Mauroeides isi da in original, aici,
la Iasi, Mreaja apostolilor", 'AITOTCOXLY.,by at/7.7CCA). Stim c

Teofilact, fostul logo-fat de Vistierie, a dat o carticica des1

Cf. 0 ftwaldturile pentru ispovedanie a'e MitropoliUiul Olgoite,

1764; Bis. ort., Xl, p. 7. Pentru o Invldturd arhiereascd d n 14,


1771, v. Bianu l Horlo, Bibl. Rom 11, p. 197. A treia ecrtie din circulara lui Antitn, in Bucure0i, 1774; Capetele de poruncd ale acelt.i4
ibid., 1775.

2 Cf. 0 lorpa, 1st. lit. rom., ed. 1, II, p. 45, nota 1; p. 429.
Pretinsa editie din 1753 e o greseall a lul-V. Popp, o. c., p. 9; se
spune in titlu ca s'a tiprit supt ScarlatV )da Ghica, i acasta nu d )m8

niA in 1753.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romnesti.

164

II

pre Lemnul Sfintei Cruci, si aceasta falmAcith din greceste


de-a dreptul de al doilea boierinas cunosator al limbii elinesti. indreptarea pliceitosului cu duhul bldnde(elor, din 1765,
e un manuscript slavon al lui Vichentie loanovici, fost epis-

cop de Arad, trimes spre publicare de Pavel Nenadovici


Patriarhul de Car loyal.

Dar aceastg tipAritur Indemng pe Mitropolitul Gavriil s


porunceascg a se face din greceste o noua traducere roniAneascA a cArtii, pe care o intituleazg, spre a se deosebi de
cealaltg, Indreptarea pAcgtosilortl, adecg Invataturd cMrA celii

ce s pocgieste, emit se cade sg se ispoveaduiascA"; Ev loghie dascAlul iscAleste doar ca diorthositoriu. Numai in
1771, prin sarguinta acelui Toma al doilea Logofgt, Toma
Cara, din care Rusii, cari ocupau Moldova, ar fi vrut sal
facA legislatorul acestei teri 1, se lucrA o AlcMuire inaurit5",
traducere a cArtii Evreului convertit Samuil Rabbi, care
scrie impotriva iudaismului,

Ind o talmkire din greceste,

dupg textul din Lipsca, 1764. Itica sau ieropolitica lui Vartolomei Mazgreanu
din ruseste, dupg o editie de la
Pecersca, din 1712,
rAmase insg si mai departe in manuscript, cum rAmase si alt traducere, din 1747, a lui Ghenadie Cozianul

a.

In Ratnnic apare la 1760 cea d'intgiu carte de combatere


a Unitilor ardeleni, cari deschiseserg ei rAzboiul prin publicatiile de la Blaj ale lui

Aaron8: Carte sau Iumin

cu

dreapte dovediri pentru Vavilonulti edit thinuit, carele iaste


la RAmleani": e tradusg dupg originalul grecesc al lui Nil de
Salonic, fArg a se argta prin eine s'a fkut lucrarea. Chesarie, viitorul episcop de Rmnic, iscAleste insg ca traducAtor
' V InvAtAturA a insu0 stApAnitoarei MAdri Ecaterinii 11 cAtrA manduita epitropie preste alcAtuirea arAtAdi a unit noao legiuitoare Condick
tAlmAcitd.., care s'au td1mAcitu de Thoma 2 Logofet"; lasi, 1773. Cf..
lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-a, II, pp. 446-7.
2 V. lorga, Ghighiu i Arge.,s, p. 29 si urm., no. 19.
3 V. mai sus.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate In era r5zboaielot ruso-turcesti

16

o doua Prefata la Intrebarile si raspunsurile" lamuritoare


de dogma ale lui Simion de Salonic, aparute la Bucuresti in
1765. Traducerea cartii lui Nichifor Theotokis, Corfiotul ajuns Mitropolit de Cazan, impotriva lui de Camillis si a Unirii,

scrisa dup 1763, aparu numai in cea d'intaiu jumatate a


veacului. al XIX-lea1. Iar Cuvintele lui de Nichifor Theotokis,

traduse din porunca lui Filaret la 17932, nu se publicar


nicio data.

fost egumen de Bistrita,


spare ca traducator la 1775 numai, cand se da, din manuscriptele lui, la Bucuresti, volumul din Omi lii al vechiului
Macarie Egipteanul, Ufl ascet $i acela. Mai lucrase versuri, o
bucoavna, un dictionariu, o gramatica3, un Mic prinos"
Macarie, prietenul lui Paisie

Fecioarei

$i

apoi, poate, o Carte de suflet folositoare", o

traducere a Talcurilor Psalmilor de Teodoret (17878), Hatitovreiton Paradeisos, Tainica Florarie", i poate Scara lui
lacov"7, Tipicul, Oglinda. tainica a vietii calugaresti", Calist", Viata lui Dimitrie de Rostov, loan Scarariul, Sf. Chiril
de Alexandria, Bogoslovia, Talcul Apocalipsului, etc.8,
ce
bogatie de munca spornica!
dar lucrarea de capetenie,
mantuita in 1782 abia, a acestui om invatat si harnic, patimind
ins-a de multe ciudatenii, in traiu, de sigur, ca si in serisul neobisnuit, in stilul plin "de neasteptate si neingaduite
cuvinte, e traducerea Vieglor Sfintitor din greceste, lucrare uriasa, care a vazut tiparul numai tarziu, dupa oarecare prefaceri, in Moldova, tocmai in Aipografia intemeiat
anume mai tarziu de Paisieni, in randul carora se inscrisese
lorga, Ghighiu qi Arges, pp. 17-9.
2 lorga, Cernica, p. 23, no. 151.
8 Iorga, 1st. lit. rom., ed. 1.-a, II, p. 275 si urm.
lorga, Ghighiu .si Arges, p. 58, no. 19.
5 LApedatu, Bisericani Si Pd.sca, pp. 12-3.
lorga, 1st. lit. ram., ed. 1-a, II, P. 391 ; Bis. ort., XII, p. 673 si urm.;
)(VIII, pp. 298 si urm., 303 si urm., 695 si urm.
7 lorga, Cernica, p. 23.
8 lorga, Studii c1 doc., VII, pp. 309-10,

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romnesti.

166

II

printre cei d'intaiu. El muri la o data necunoscuta, lasancl


dupg el faima ca, atunci and Grecii aveau pe un Manase
Heliades, el era dascalul cel mare" pentru Romani'.
Aceste traduced arata sfarsitul total al influentei slavone
in Tara-Romaneasca: cel din urrna destoinic dascal de aceasta
limba fusese stralucitul caligraf preotul Floru, traducatorul
Talcului Psaltirii; rasa numai ucenici slabi, cum e Constantia

dascalul, cad nu pot sta alaturi de un Evloghie din Moldova2. 0 nou legatura intre .slavona, inviata mai ales pentru
cetirea i talmacirea Vietilor Sfintilor, celor vechi i noi,
intre schivnicii inchinati numai lui Dumnezeu i limba greceasca, acurn cultivata, nu de Greci, nici pentru Greci, si
mai putin pentru grecisare, ci pentru largirea si adancirea
studiilor de teologie, pentru inzestrarea Bisericii si imbogatirea literaturii prin carti talmacite fr mijlocire din aceasta
limba, era s'o faca Paisie, ai carui ucenici, Sloveni" i Ro-

mani, in curand nu mai putin de trei sute cinzeci,sobor"


fard pareche, ca numar, ca pregatire, ca evlavie si ca fel de
viata, harnic si ideal , incepura Inca de la asezarea lor ia
Dragomirna, la 1763, rostul lor cultural in hotarele Bisericii
care se largiau tot mai mult.

CAP. VI.

Biserica din Bucovina anexata la Austria


si noul Guvern strgin.
La sfarsitul rasboiului ruso-turc din 1768-74, Austria porunci trupelor sale & inainteze pe teritoriul moldovenesclorga, Cernica, p. 24, no. 162; cf. p. 23, no. 156; P. 25. n-le 197-9,
200-1.

2 Pentru Floru, v. ibid., p. 17, no. 115; lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, I,
pp. 421-457; Me1thisedec, In Rev. p. ist., arch. fl fil., vol. 1V, p.
Urechil, 1st. Rom., 1, p. 822.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era rAzbcaielor ruso-turcesti

167

vecin cu Galitia de curand anexata, la cea d'intaiu impartire


a Poloniei : peste putin, prin conventia din Palamutca (1776),
Turcia ceda, fara s aiba dreptul
ceia ce facea din aceasta
conventie un act nul in in dreptul gintilor , tot Tinutul
Cernautului, un numar de sate din al Hotinului, ca $i. Tinutul Sucevei in mare parte si al Campulungului Intreg. Se
nascoci un nume pentru noua provincie Imparateasca si se
gasi potrivit unul slay, necunoscut oficiaJitii moldovene$ti
sau poporului roman, Bucovina.
In Bucovina" era cuprins cetatea Sucevei, unde statea
Inca' dichiul Mitropoliei, acum Metodie, aratand ca astfel acesta era Scaunul arhiepiscopal vechiu si adevarat, apoi Dragomirna lui Paisie si a soborului sau ; Putna, in care Iacov
mai traia Inca ; Humorul, care statea poate tot supt egumenia lui Calistrat 1; Voronetul, carmuit de Macarie 2; Santilie, cu alt egunien Macarie 3; Solca lui Mazareanu, care se
bucurase la inceputul razboiului, crezand c poute insemna
acum in fruntea condicilor sale de documente numele preblagocestivei Insusi-stapanitoarei marei Doamnei noastre Imperatritii lecaterini Alexievni, a toga Rosie si a diadohului
ei, bine-credinciosului Domn $i mare cniaz Pavel Petrovici" 4, $i Sucevita, aproape uitata. Manastirea Todirenilor,
din Burdujeni, a lui Toader, fratele lui Ieremia Movila, inchinat de mult, ramase la Moldova 5.
.

La inceput, partea Instrainata a Moldovei 'Astra vechea ei


alcatuire bisericeasca, dichiul indeplinind $i functii episcopale, fail a fi Impiedecat de snimeni, iar grija arhiefeasca
asupra targurilor i satelor avand-o Dosofteiu Herascu, epis1 lorga, Doc. Callimachi, 1, pp. 464-5.
2 V. Condica mnstirii Voronetul, ed. Sim. Fl. Marian, Suceava,
1900.

8 Ibid., p. 35.
4 Inceputul la Condica mandstirii Solca, ed. cit.
5 Marian, Inscripliuni de pe manuscripte c1 crfl vechl din Bucovina, Suceava, 1900, pp. 46, 49-50; cf. lorga, Inscriplii, I, no. 1.

www.dacoromanica.ro

168

Istoria Bisericii romanesti.

II

copul de MAO, care nu se crezuse indatorit a rgmnea in


Moldova turceasc5. El Ina' parte $i la ceremonia teatral5 a
inchinArii

i jutimntului locuitorilor bucovineni" dare marea

imp5r5teas cre$tin5 -desrobitoare 1. Numai in 1781 se lug


hot5rArea de a impiedeca orice legaluri $i pe terenul bise-

ricesc intre partea anexat i teritoriul domnesc, si, la 24


April din acest an, Mitropolitul Gavriil trebui s renunte la
drepturile lui metropolitane 2. Fard a se intreba la Constantinopol, fdr5 a se observa vre una din formele pe care le
impun canoanele, Austria proced in chestia alc5tuirii Bisericii bucovinene tot asa precum procedase Rusia de curnd
(1771) in Moldova ocupat5.
La moartea episcopului de Br5ila, Danii13, aceasta impArtise, in adevAr, diecesa raialei cucerite, pentru moment, intre
eparhiile BuzAului (Brila insAsi), Husului (Ismail, Reni, Chilia, Cetatea-A1b5, Tighinea-Bender) $i R5d5utului (Hotinul,
unde, la 1765, dup5 cererea lui Daniil insusi, Patriarhia
constantinopolitan5 se invoise a numi pe Neofit, egumenul
de la Sf. Gheorghe din Bucuresti, autorul unui comentariu la
Gramatica lui Gazi si al unei Alegeri din Psaltire", viitorul
efimeriu al Grecilor din Sibiiu4). Apoi Guvernul provisoriu
rusesc dAdu episcopia Hotinului unui Amfilohie, probabil
Putnean, care trebui s stea si pe urm5 in Moldova, la m5n5stirea lui Zagavie, limg5 H5r1tiu, ori la Iasi, scriind cea
dup5 Bouffier, tradus in italiene$te,
d'intaiu geografie
si cea d'intaiu aritmetic5, pe 15ng5 Gramatica teologhiceascti
a lui Platon de Moscova, din 17955.
1 V. I. Gilman, in Viata Rorndneascd pe 1908.
2 Wickenhauser, Radautz, p. 4,1 i urm.
8 Pomenit intre ctitorli bisericii basarabene de la CAusani; lorga, Inscriptii, II, pp. 14-5, no. XVII.
4 Bianu si Hodos, Bibl. Rom., II, pp. 190-1, 193 ; lorga, Scriitori biserice?ti, pp. 5-6. Pentru impArtirea diecesei ,,Proilavului", v. Melchisedec, Cronica 1114ului, I, p. 312 si urm.
5 lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, II, p. 388 i urm , p. 519, nota 3 ; Melhisedec, Cron. Rom., II.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate In era rzboaielor ruso-turce0

169

Tot astfel acum, dintr'o zi pe alta, Dosoftei ajunse, $i


primi s5 ajung5, episcop liber, scutit de orice arnestec, al
Bucovinei imp5rAte$ti, dndu-i-se si drepturi asupra man5stirii Marelui-Schit din Galitia, intemeiat in veacul al
XVII-lea, se pare, $i avnd supt ascultare Sucevita. Era un
fel de Mitropolit ell patent5 de la Viena, frg titlu si fdr5
recunoastere in cuprinsul lumii ortodoxe, in functionar bisericesc de nuanta rasariteana" al Guvernului Statelor austriace.
In loc ca un arhiereu s-i vesteascd schimbarea esentiala de
situatie, aceasta i se semnific prin generalul comandant,
Enzenberg, care binevoi sa-I cerceteze in chiliile din Radauti I.
Un consistoriu, pe care Biserica ortodoxd nu-I cunoaste si
cum n'a functionat .vre unul in Moldova ori in Tara-Romaneasc5, dar cum il avuser episcopii din Fagara$, 'Inca de

la loan Patachi, i se alipi, pentru a-1 sfdtui si al spiona 2


Dosoftei se declard gata, chiar de la aceastA intAlnire, sri iea
protocol de purtarile preotilor $i s infrneze pe calugari,
asigurand si el pe ofiterul strAin ca acesti clerici traiesc in

de obste moral. Enzenberg Ii arata cd are de gand sa restrang5 nurn5rul calugarilor, sli scrie averea manastirilor, sa

aleaga egumeni el insusi, inteun sobor de calugri, $i cu


doi egurneni vecini 3, sa. intpiedece crirtile biserice$ti din
Moldova, de si recunostea cA n'are cu ce le inlocui, cele
din Blaj fiind unite 4. Administratori straini erau s5 intre in
mnstiri, care vor forma o singur organisatie economicd
supt controlul Guvernului ; schiturile se vor inchide neaparat.
Contabilitatea $i statistica, regularitatea, precisia trebuiau sa
iea locul, in toate, vechilor datine $i canoanelor imutabile.
Generalul era sigur Ca, prin decretele $i executiile sale, e in
stare a reforma o Bisericg plind de pAcate, ceia ce se potrivia, de alminterea, cu intregul sistem de guvern anti-clerical
' Wickenhauser, 1. c., p, 4; cf. Zieglauer, Geschichtliche Bilder.
2 Wickenhauser, 1. c.,
8 Ibid., p. 50 i urm.

4 Ibid., p. 53.

www.dacoromanica.ro

170

Istoria Bisericli romne0,

II

al lui Iosif al II-lea 1. La 1783 el tAri pe DosOftei in Cernauti, unde decretul din 12 Decembre 1781 mutase, necanonic, episcopia, $i unde el trebui s'a" facA din banii si o
biseric5 mai cuviincioas5 pentru ca s5 aib unde se inchina.
Arhimandritul Meletie, proegumenul Antonie din Putna $i un
Gherasim primir sa" scrie, impreung cu 13*, averea manastirilor 2.

Cu aceasta incepu, supt Mtrinii ochi ingaduitori ai lui


Dosoftei, prigonirea. Egumenii de Voronet si Santilie 3 furd
izgoniti, fr niciun drept, ei fiind pe viata $i raspunzatori
numai fat de un sinod ; cei de Solca si Humor, trimesi
la poaianie in manastirile lor". Guvernul militar voia o $i
mai aspr pedeaps a lui Macarie din Santilie", trimeterea
lui aiurea, aceiasi surgunire pentru Antim de Humor si
Metodie, urmasul la Solca al lui Vartolomei, care fugise in
Moldova, ca si Voroneteanul, vecinul sau 4, i , pe langg ei,
pentru doi protopopi si un numgr de preoti $i calugari 9 ;
singur Venedict de Moldovita se invrednici de multmirea
noilor stpanitori 6. Se ceru chiar episcopului, pe un ton de
porunca, s pofteascA pe domnul Mitropolit" (Herrn Metropolite& din Moldova a ceda averea in mosii a Mitropoliei
sucevene 7, pe care o numia biserica Sf. Gheorghe din
Suceava" 8. $i, ani de zile, se purt cu dAnsnl o lupt inviersunat pentru a-i despoia Biserica de Cotmanul dat de vechea
Doamn Anastasia, de chiar teritoriul radautean $i de dou
sate in Moldova 9, in schimb pentru o leafg, mai mare ori
1 V. o hotrare a lui ibid., la p. 68.
2 Ibid., p. 54.
8 Cf. p. 152 si urm.
4 Ibid., p. 58.
5 Ibid., p. 74.
6 Ibid., p. 61.
7 Ibid., pp. 64-5.
8 V. rAspunsul Mitropolitului, in Erbiceauu, 1st. Mitr. Mold., p. 309..
8 Wickenhauser, /. c., ID. 67 si urm.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era rkboaie1or ruso-turcesti

171

mai mic5, asa cum se obipuie$te pretutindenea". in ladar


aduse inainte Dosoftei cA nu poate calca pravila, nici p5r5si
ce nu e al s5u, el care e de treizeci de ani cununat cu
aceastd eparhie" 1 $i s'a deprins s5-$i afle odihna" acolo, in
RadAuti ; in zAdar plAnse lacrAmi calde inaintea prigonitorilor 2:

i se ing5dui numai, de milk s p5streze RAdAutul in

Cali

ani mai are de trait. Era vorba acum sA-1 supuie Patriarhului
$i aceasta se $i fAcu, la 6 DecemsArbesc de Carlovat 3
bre 1783, in chestii de dogma mai ales, iar la 8 Decembre
1786 in toate, episcopul bucovinean fiind chemat la sinoadele sArbe$ti. I se trimesese de acolo, ca indreptator", un
fel de teolog oriental, arhimandritul de la Sistatovici, Ghedeon Nichitici. Se prevazu chiar sA se creascA popii tineri
in studii mai inalte $i in $tiinte la Liov 4, pe lAngA cA
se incepu o $coala de preotie in Bucovina chiar 5. Se hotart
apoi indat s lipsascA cAlugArii de la economiia mosiilor",
afarA doar de o grdinita pentru aier 6 $i sA se imputineze
lAca$urile lor mai mdrunte, ba chiar &A se paraseasca unul
ca Dragomirna, pentru. ca e alcAtuit din a$a de multi oameni
strAn$i laolalt i deosebiti, cu faimA rea, $i mai e i la
granitA" 7. Enzenberg voia sa pstreze doar Moldovita, Sucevita $i Putna 8 ; numarnt preotilor va fi restrAns, din atAtea
sute ce erau, la... nouazeci.

0 singura masura stArni indignare $i produse o energica.


1

Ibid., p. 78.

9 Ibid.

3 Ibid., pp. 6, 92.


4 Ibid., p. 93 i urm.
5 V. lorgu Toma, In Junimea literard din Cernuti. pe 1908.
6 Ibid., p. 97.
7 Da dasselbe aus so viel moglich zusammengebrachten und verschiedenen, nicht woll beleumundeten Leuten besteht, und an der Grenze
liege ; ibid., p. 91. Se inchise f manktirea de femel Petrull; ibid.,
p. 92, cf. pp. 110, 114-5 , apoi Horecea, Mmnestii, Zamostia, Luca,
Babin I Christacek".
8 Ibid., p. 93.

www.dacoromanica.ro

172

Istoria Bisericil romanesti.

II

protestare : aceia a secularisrii mascate. La 10 Ianuar 1784,

Dosoftei, apoi Nichitici, acum episcop neunit al Ardealului,


$i arhimandritul Gherasim ar5tau c o astfel de hotdrare nu

se poate raral un sobor de ob$te si c daniile Domnilor


Moldovei sant facute pe vecie 1; se ceru ajutor la Carlov5f.
Se r5spunse c5 e vorba numai de o Iuare in administrafie",
care, fiind voia ImpAratului, se va face neapgrat. Dac5 episcopul $i noul sdu indrept5tor, un Ardelean, arhimandritul
Fldvari, Feldioreanul", nu r5maser5 in hot5rarea lor, egumenii atinsi de m5sura Guvernului declarar5 acum c'd s'ant
hotarAti a pleca din fall si Ca nu vor mai asculta de episcopul Bucovinei. E bine s5 cunoastem numele acestor clerici,
cari fed' judecafi in Consistorii $i surgunifi, dup5 destituire,
in alte mAnastiri sau zvArlifi peste hotar : Iacov de Putna,
Antonie de Sucevifa, Artimon de Solca, Venedict de Moldovifa, Antonie de Humor, cel mai greu lovit ; fu iertat
numai, pentru boaI5, loanichie de Dragomirna 2 : Ignatie de
Voronef se dep5rtase singur. Ei nu cutezar5 ins5 a duce
mai departe impotrivirea si se rugar5 de iertare, dar Venedict, un minunat gospodar
cum recunosc $i du$manii 3 -,
i Antonie treceau in curnd $i ei granifa 4. Supt conducerea
Germanului Beck administrafia fondului religionar" se organis acum, in 1785 5. Planul de regulare a ma'n5stiri1or"

din 29 April 1780 fu

iscAlit

apoi de Dosoftei, impotriva

constinfii $i voinfii lui exprimate, la 1789 : inAn5stirile erau


reduse aproape la nimic, in toate privintile 6 Numirea egumenilor era sa se fac5 din Carlovat. Sese protopopi (de
-CernAufi, Ceremu$, Nistru, Berhomete, Vicov, Suceava ; vicari
la Cmpulungul Moldovenesc $i la cel Rusesc) si doi vicari
-erau s5 ajute pe episcop,
rnduiald care firm Ong tArziu
' Ibid., p. Mt.
2 Ibid., pp. 103-5.
8 Ibid., pp. 156-7.
4 V. raportul, ibid., p. 191.
5 ibid., p. 120.

4 Ibid., p. 121.

www.dacoromanica.ro

Biserica din Principate in era rkboaielor ruso-turcesti

17

in veacul urnAtor. In ace1a$11 9n, el inchidea ochii in ternnita-i onorabilg din Cern AO 1
Urrnasul lui, Sarbul Daniil Vlahovici, de la m'angstirea Covila

(t 20 August 1322, dupg o pgstorie de treizeci si trei de ani si


ingropat la D,ragornirna 2), nu $tib
de $i condusese scoala
de preotie a Inaintasului su
s5 inalte prestigiul unei Biserici decgzute. Acesti episcopi ai Guvernului nu da'clur
rn5car noii Biserici cArtile trebuitoare, $i Octoilull din 1804
farnne o raritate : si aici cartea din Principate hr5ni pe
credinciosii Tinuturilor instrAinate. Austrth ruinase prestigiul,
valoarea culturalei ci nationalei a Bisericii romdnesti din

Bucovina, precum incercase a face acela,si lucru cu Biserica


romdneascei din Oltenia, o jumdtate de veac mai inainte.

' Cf. si aiticolul d-lui I. G. Sbiera, in Enciclopedia Romang" din Sibiiu.

2 Cf. lorga, Inscriptli, II, p. 12, no. 28 ; cf. Vorobchievici, Dragomirna, p. 39.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A VIIa
INVIEREA SPIRITULUI BISERICESC
PRIN

REFORMA LUI PAISIE DE NEAMT


CAP. I.

Paisie i paisianismul in Principate.


Cgluggri fugari 'din Bucovina catolicilor, a prigonitorilor
samavolnici, a revolutionarilor mireni, calcatori de canoane si

nimicitori de datine alergarg in Moldova, trezind la o noug


viata mgnstirile putin locuite i fr vre-un rost cultural din
Moldova rgmas5 supt ascultarea Domnului

Un Meletie Ghica,

fugar pentru cg n'a gasit de cuviintg sg se strice obiceiurile ferii $i randuiala ortodoxiei", ajunse pang la Athos si
Smirna. In Slatina lui Lapu$neanu se a$ezg fugarul Macarie
de Voronef 2, in Ra$ca, Venedict de Moldovita 3. Schiteni,
,dela Schitul-Mare din Galitia, Intemeiarg in judeful Boto$ani
mgngstirile noug Copla $i Zghireni4, dintre care cea d'intaiu fusese bogat dgruitg de boierul ctitor din veacul al
XVI-lea, Vistierul lui Rare$, Teodor 5. Vartolomei Mazgreanu,
care nu zgbovi nici el sg pgraseasca Bucovina, dupg inceperea
reformei" mangstiresti
la 1-iu lanuar 1779, neprevazand-o,

el lasg Putnei Intreaga lui avere 6,

se adgposti la Roman,

' Wickenhauser, o. c., p. 107.


2 Melchisedec, Cron, Htqilor, I, p. 358 si urm.
.5 Melchisedec, Cron. Rom. II, p. 115 ; W ckenhauser, 1. c.
4 Erbiceami, 1st. Mitr. Mold., p.o. 339-40.
5 V. cap. Cofula l Vorona din Studii pi doc., XVI.
Marian, in Revista politica, 1889, no. 7 ; Urechi, in An. Ac. Rom.,
X, p. 208, nota 2.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romanesti.

176

11

unde era, la inceputul unui veac nou 1, egumen al m5n5stiriii


Precista, facut5 din nou de episcopul nemtean Ioanichie, intr'un timp cAnd Constantin Racovit clAdia la Focsani manstirea Proorocului Samuil, inchinata poate Alexandriei, si
la Iasi manastirea Sf. Spiridon 2 toate trei cu spitale. Varto-

lomei insusi venise la egumenia Precistei dup5 Gherasim


Putneanul, care era egumen acolo la 1787, cAnd prefacu biserica3, i avu el insusi ca urmas
$i pAnd la 1826
pe
alt Bucovinean, Gherasim 4.

in sfArsit, Paisie Veliciovschi fu printre cei dintAiu cari


trecur5 in Moldova pravoslavnic5, stApAnit5 de un Domn pra-

voslavnic, cu frica' de Dumnezeu si respect pentru Biseric5.


Inca din anul luArii Bucovinei, la 14 Octombre 1775 5, el isi
-Ikea intrarea in mAnastirea Secul, incApAtoare cldire cu
multe chilii, in care, de mult timp, nu se mai desf4ura vre-o
munca
de aici ins5, din noua ctitorie a lui Varlaam, veniserA episcopii de Husi Varlaam Mu (1690 $i urm.), Iorest
(1714-27) si Ghedeon (1728-34) 6
mAn5stire pe care i-o
druise Grigore-Vod Ghica. Num5ru1 fratilor" din sobo-

rul" s5u se inmulti insg asa de rgpede, IncAt ConstantinVod5 Moruzi, urmastil lui Ghica, simti, in August 1779,

nevoia de a-i da un lca$ din cele vechi pentru a face s5


domneasc5 in el noul spirit de harnica muncd in scrisul $i
thlm5citul cartilor.

Neamtul, dup5 petrecerea in zidurile sale a Polonilor intAiu, a cAtanelor nemtesti pe urma, ie afla in stare proast5,
de si din mijlocul calug5rilor s5i, cari nu erau mai luminati
1

Ibid., p. 233, nota.


Cf. lorga, Inscriptii, I!, -p. 156 si urrn.; Melchisedec, Cron. Rom.,

11, pp. 64-5.

3 lorga, Inscriptii, II, p. 22, no. 2.


4 Ibid., no. 1.
5 La 21 lulie era la Dragomirna; Adunarea", 1. c.
" Sava, Inaintasul lui forest, -- de la 1709 , fusese din Pangrati ;
Meichisedec, Cron. Hufilor, I, p. 172.

www.dacoromanica.ro

invierea spiritului bisericesc prin reform lui Paisie de Neamt

177

sau aprin$i de ravn decat ceilalti, se ridicg la 1718 episcopul de Roman,


apoi Mitropolit,
Gheorghie, cel de Hu$i,
Varlaam, care a fost egumen acolo dela 1716 la 1720 1, apoi,
la 1735, alt episcop de Husi, Teofil, care fusese, timp de
zece ani mAcar, egumen nemtean. Teofil trecu, in 1743-4,
la Roman si de aici, peste putin, in Septembre 1747
el
murise la zi intaiu din aceast lutt , oasele i se stearnutau
la mgnstirea lui de postrig, unde, fiind el un arturar de
slovenie, ca toti arhiereii din generatia sa, o inscriptie mai
mult in aceast limbA-i inseamn5 locul de ingropare, in pridvorul bisericii lui Stefan-cel-Mare 2. loanichie, episcop de
Roman (17474)9), e $i el tot Nemtean : este si ctitorul schitului Vovedenia, de nou5 viat in sih5strie 3, $i el sprijine pe
c5rturarul staret de Neamt Grigorie1; fratele lui, Nicolae,
tr5i pAn5 la capdtul vietii ca monah acolo, la Neamt 5, ingropat fiind apoi in mnstire, ca $i Ioanichie insu$i. E ins
cel din urma arhiereu care porni din acea m5nAstire, c5ci $1
urma$ii lui Teofil la Husi, Ierotei (1744-52) si Inochentie
(1752-82), $i cel de la Roman al lui Ioanichie unde, ad5ugim, Atanasie, cel din 1724 la 1733 6, fusese Putnean ,
Leon Gheuca 7, snt cAluggri din Putna, din rndul cArora
f5cea parte, de alminterea, $1 Gavriil Mitropolitul, care petrecuse acolo inaintea norocului s5u 8.

Inteo frumoasa scrisoare, Paisie spune cum a primit fgr


voie grija m5nAstirii sale celci nou5, cum soborul" sAu dela
Secul 1-a petrecut pand la Neamt cu laceami, cum n'a putut
' Melchisedec, Cron. Husitor, I, p. 206.
2 Cf. Melchisedee, ibid., pp. 206-14; Cron. Rom., II, pp.28-9; No-

tite, p. 6.
3 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 51-5, 63 si urm., 80 si urm.
4 Ibid., p. 7N.
5 Ibid.. pp. 86-7.
6 ii urmeaza, scurt timp. Daniil de Solca ; Melchisedec, Cron. Rom.,
II, p. 21.
7 Ibid., p. 95.
8 lorga1 Inscriptii, II, pp. 175-6, no. 471.

www.dacoromanica.ro

12

Istoria Bisericii ronfanesti.

178

11

adAposti mai mult decal vre o cinsprezece vechi ucenici de-ai sal

in chiliile putine ce se puteau locui aici, cum e nevoie de


lucru mutt pentru a se aduce in bung stare aceasta" mai veche mngstire a Moldovei intregi, cum cel d'intAiu igand la
sosire i-a fost s se inchine icoanei Maicei Domnului fAcatoare de minuni, pe care se invrednicise de trei ori a o
nea cu pgatoasele rnAni", atunci cAnd, Inca tAnar, fAcea
ramul la SfAntul Munte 1 Avea de gand sa' zideascA bolnit
chilii nouA, cu doug rAnduri, a$a cum se vAd stAzi, s
facA o nouA reparatie a cldirilor bisericesti, dup aceia,
veche de aproape jumatate de veac, a episcopului de Roman,
Pahornie. El &Ai aici papa la 15 Novembre 1794 .
si

In lini$tea bogat de la Neamt, Paisie, scriindu-si epistolele


de indrumare cAtre toti cei ce tineau de regula lui, $i chiar
cAtre cei de acasa, din Pultava, i$i pregAti de lucru ucenicii
carturari : Slovene : Sofronie, urmapal lui in egumenie
(1794-1803), loan, care a fost si el egumen (t 1812), seninul
bAtrAn Dosoftei3, Doroftei, ucenicul lui Sofronie, $tefan ierodiaconul, traducator (t i. 1807), pe tovarg$ii la talmAcid ai lui $tefan, dascalul" Isac, trecut in rAndurile schivnicilor, scolarul acestuia, losif, apoi Stratonic, Antonie, Rafail,
dar mai ales Gherontie. Spiritul cel nou patrunse la Agapia
Veche, unde in 1789 statea staretul" Macarie cu doisprezece
pArinti la ob$te"; la Hangul, se pare, al cArui monah Galaction
se indeletnicia cu copiarea cArtilor; la Bise,ricani, unde Veniamin, arhimandritul i egumenul din 1803, pare a fi un
Paisian4 $i unde scria Mitrofan, calugarit de Paisie5; la RAsca,
unde Antonie egumenul se afla cArmuind pe aceia$i vreme6,
dupA Chiril arhimandritul, tAlmAcitorul celui d'intAiu Tipicon
lorga, Studii i doc., VII, p. 19 p urm.
2 Meichisedn, Notite, pp. 6-7.

V. si lorga, 1st. lit. rm., ed. 1-iu, It, p. 393.


Upedatu, Bisericani i Rdca, p. 31.
5 Ibid., p. 33.
6 Ibid., p. 32.

www.dacoromanica.ro

nvierea spiritulul biserlcesc pin reforma lui Paisie de Neamt

179

i acela care au adus luminata trfan5stire la cea lui Dumnezeu plAcutalviata caluga'reascr, fiind si Matalorul ierodiaconului Gherasim, care a fost apoi cel d'intaiu tipograf muntean1, al lui loan si Meletie, scriitori. Un Agafton, RUF,
internei schitul Vorona, in Odurile Botosanilor, schit de
Sloveni", din Malorosia" si Bucovina, Moldoveni si Rom Ani,
strAnsi din toate pktile. Schiturile de la munte, Vovidenia,
Pocrovul, Taraul, aveau schivnici dup vechea rinduialg .a lui
Dimitrie de Rostov, cari se uniii la miscarea paisian5.
Munteni se adauser la sobor": un Rafail din Hurez2, un
Grigorie din Bucuresti, care se asezA la Caldgrusani, mAn5stirea lui Matei Basarab, al cgrii egumen Dosoftei, mort la
18073, arat sA fi ascuitat si el de-a dreptul invAlAturile marelui dascal de cAluggrie nou; Chiriac RAmniceanu14, care
ajunse cAlugr la Caluiu ; Gheorghie, care satu in fruntea
InAnAstirii Cernica de lAng5 Bucuresti, o fundatie a familiei

Stirbei. Schitul Iezerul, Poiana Mgrului, poate Varzgrestii, Ghighiul de lAnga. Ploiesti, D'alha'utii, Ciolanul din Buz5u, Cheia
prahoveanA, din 1835-9i, toata' partsa de spre Moldova a

Principatului muntean, suferi binefgatoarea inraurire

a lui

Paisie.
care trAiau la Socola, zidita de o
Si, pentru cAlug5ritet
-fat a L'Apusneanului, apoi la Soborul Maicelor" din Iasi,

biserica Sf. Paraschive, Care se mai pgstreazg Inca' 6, fku


Paisie un facas ales, la VAratec; la 1802 apoi, Alexandru-Vod
Moruzi, adeca' Mitropolitul Veniamin, mut pe cele din Socola
la Agapia, ca s se facA loc Seminariului7: aici erau sA in-vete cu- dascal ba"trAn procopsit la invalgtur" carte greceascA si clineascr, alegAndu-se si dintre ele apoi dascale",
' lorga, ibid., pp. 4-6, 49, 51
2 lorga, Cernica, p. 15.
3 lorga, Studii si doc., VII, pp. 308-9.
4 V. lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-1u, II, p. 381, nota 3.
6 V. lorga, Inscriplii, I, pr 68-9; II, p. 247 si urm.
-0 Ibid., 11, pi. 198-9, no. )(LINT.

7 Codrescu, Uricaciul, VII, p. 128 si urm

www.dacoromanica.ro

180

$i

Istoria Bisericii ronianestl.

II

s5 deprindA lucruri de man5, adicA cusuturi, hramuri,

chilimuri $i cusuturi de ve$minte arhieresti

alte iscusite
lucruri, care acestea sant pentru cinstea $i folosul lor $i pentru podoaba Patriei".
$i

De alminterea, aici n Domn chiar fusese cucerit de ideile


reformei, 5i astfel la Maiu 1776 Alexandru-VocIA Ipsilanti

hotAri c in ob,stejitii nu vor infra decat cei ispititi cu cercarea cuviincioas, de vin adecA cu gamin de spAsenie",
oameni maturi, intregi la minte $i slobozi, lipsifi de greutati
de familie; el mai addugia c5 fratii nu vor avea incurc5tura
ali$verisurilor", despktindu-se de lume cu-totul, printeo diatA
de moarte", cA ei nu vor ravni alta mancare cleat cea
proast5 $i lesne ca$tigat5 a ob$tii", nici alte vesminte decal
ceale s5r5ce$ti 5 i lesne cumpArate", cA nu vor pAr5si md-

rfastirile $i nu vor l5sa pe nimeni s vie in ele cu cantece


lume$ti sau cu necuvincioase fapte", c atat chinoviarhul,
adeca necealnicul obstejitiei", cat $i skeuophylaxul, p6zitoriu de vase", $i economul s fie de casa $i neschimbati",
iar egumenul nici va vinde, nici va cumpgra mosii, margenindu-se a chivernisi bine averea ce a g5sit'.

In toate ob$tejitiile", care au in fruntea lor un naceal-,


nic" sau starer $i cuprind multi' calugAri-preoti i c5lug5ridiaconi, i tin numr dv duhovnici" ale$i, se vAd chipuri
de-ale IncepAtorilor curentului reformei religioase : Paisie in-

susi, Gheorghie de CAld5ru$ani i Cernica", Doroftei, care


urm5 lui Gheorghie In cea d'intaiu m5n5stire. Si apoi episcopii, Mitropolitii de care va veni`vorba indat tr5iserg dui-A
norma paisian5, inainte de a lua in man5 paterita de arhierei.
In vechile dulapuri se mai j 5streazg, ori se mai pastrau panA
la strAmutarea lor la, Academia Roman5,
pe 15130 tip5rituri
slavone, grecesti, romanesti, une on i latine, arti de slujb5,

de cetire, de teologie, adesea $i unele c5rti profane,


1 Iorga, Studii i doc., V, p. 551 si urm., no. 4.

www.dacoromanica.ro

cur-

I wierea spiritului bisericesc prin reforma lui Paisie de Neamt

1St

tile ie$ite din r5bdMoarea munc5 a mai multor falmkitori $i


caligrafi. Mai mult din cele care privesc cAlugaria : Sf. Petru
Damaschin, HotArkile pe scurt" ale Sf. Vasile, Cuvintele"

aceluia$i, Rasoforul" sau cartea despre Tundere" $i alte


scrieri ale lui Nichifor Theotokis, Marco Pustnicul", Catafighiotul", Stavrofilia", Iubirea Crucii adecA , Ion SCArariul, Viata lui Dimitrie de Rostov, a Sf. Calist, Oglinda
tainicA a vietii alugAresti", Teodoret, Chiril de Alexandria,

Ceale patru

cArti ale Bogosloviei", TAlcul Apocalipsului,


pustnicul, CuvAntul pustnicesc" al lui Nil, Scara

Isaia
Raiului" de loan Sinaitul, Efrem Sirul, Paterice, intre care
cel de la Pecersca, Capete lucrAtoare" ale lui Nichita Stethat,
cAlugAr din mngstirea constantinopolitan5 Studion, Sf. Grigore Sinaitul, Simion Noul Bogoslov, InvtAturile $i scrierile
lui Paisie $. aA

CAP. II.

Paisianismul si Biserica Moldovei supt Mitropolitii


Leon Gheuca si Iacov Stamati.
Deocamdat intre aceast viatA vioaie a mAngstirilor de
obstejitie" $i intre oficialitatea bisericeascA nu era o legAtur strAns nici macar in Moldova. Mitropolitul Gavril trAi
pAnA la 20 Februar 1786 2; el lAsA ca schimbArile neprielnice
ortodoxiei si rosturile romAne$ti &A se indeplineasea in Bu-

covina fara s se amestece $i add Mitropolia Ca locuintA


Domnului, dup focul ce-i mistuise Curtea, el insu$i an"postindu-se in mAngstirea Golia, unde $i muri. Pe vremea lui
se fAcu biserica Sf Gheorghe de ling-A Mitropolie, in care

biserica Gavriil, ctitorul ei, slujia mai bucuros deck in ade' Cf. lo-ga. Cernica ; L5pedatu, I. c.; lorga, Ghighiu fi Argef ; Stuclii si doc., VII, I. c.
2 lorga, Doc. Callimaclzi, I, pp. cucxxv, 40'7 ; Erbiceanu, Mllr. Mold.,
p. xLVIII; lorga, Inscripfii, II, pp: 175-6.

www.dacoromanica.ro

128

Istoria Bisericii romnesti.

vAratul lOca$ metropolitan al Doamnei Anastasia Duca, Stratenia, care fiind, prin vanzArile nechibzuite ale lui Gavrii1,.

ca $i Sf. Gheorghe, de
altfel, care avea Iocuirea Jidovilor panA aproape de altarut
incunjurat de prAvAlii jidove$ti,

fu prefAcutO apoi, la 1796, in paraclis al- $colii inalte


de grece$te, al Academiei domne$ti, intemeiate de Grigore
ei",

Alexandru-Vod Ghica 1. CA a fost bun $i darnic, tat51 cel


prea-bland $i prea-iubitor al tuturora, carja celor sAraci, man- .
gaierea celor intru necazuri" 2, nu e de ajuns pentru a-i
acoperi gre$eala de a nu fi stint s represinte, cu demnitatea
si

hotArarea cuvenit5, in astfel de imprejurari grele, Biserica sa.

Un fecior de boier, Leon Gheuca, crescut pe langA Ga-care-1 fcu $i protosinghel al Mitropoliei, ajunse pe
rand episcop de Roman, la 2 Februar 1769, supt Grigore-

vriil,

Vodk Callimachi, nepotul lui Gavriil, 15sandu-se cu voie

la o parte $i Inochentie de Hu0 $i Dosoftei de RadAuti


apoi $i loctiitor de episcop al Hu$ilor, la plecarea in Rusia
a lui Inochentie, in 20 Novembre 1769 1, si, in sfir$it, la
1786, inlocuitor al patronului sOu statornic, ca Mitropolit,.
cu toat5 indfazneata incercare a Patriarhului pe lariga Poart

de a se face numire de Mitropolit prin el $i soborul s5u


Era un om Inca tanAr si cle o cre$tere aleas5, care invatI
frantuze$te
limbg pe care o $tia $i Chesarie de Ramnic,.
comandand le Mercure francais', Enciclopedia $i Istoria
Moldovei de Carra
ca episcop, care-$i fOcuse bibliotea
la Mitropolie, reparat prin ingrijirea Iui i inzestratO cu
case de locuintA $i paraclis in ele, cu dou5 mosii nousa, Rotarii $i PrisOcanii 6, care avu prieteni ca vestitul Tabulist si
Erbiceanu, /. c., pp. xux, 41-2.
2 lorga, Doc. Calimachi, I, p. 407.
3 Melchisedec, Cron. Rom., II, p. 95 si urm.
KogalnIceanu, Arch. Rom., I, p. 151 I urm.; Melchiseclec, Cron..
Huplui, I, pp. 306-7.
5 Erbiceanu, Mi r. Mold.. pp. 451-2.
8 Ibid., p.. xux.

www.dacoromanica.ro

invierea spiritului bisericesc prin reforma lui Paisie de Neamt

183

pkinte al literaturii skbesti, Dosoftei Obradovici, cresatorul


lui Grigore si lui Alexandru Callimachi t. Primi de la Obradovici dedicatia unei predici de Zolikofer, tradus in skbeste, si comand traducerea unui Heliodor sau istorie etiopiceasc" 2. Cnd era numai protosinghel, ctruse lui M5z5reanu s-i prefac5 in romneste Itica ieropolitic" 3. Voi
s deie cetitorilor moldoveni in tipografia metropolitan5 Cugetkile lui Oxenstierna si pe Tlemaque al lui Fenelon. A

talmkit insusi o carte de multe invgAturi" mai mult morale decat religioase, din limba francesa" 4. Cum se vede, un
arhiereu foarte lumaret, a ckui iubire pentru noua Iiteratufa
francesa", revolutionar si deista", se poate intelege and ne
gandirn c invtatul episcop grec al Cazanului si Astrahanului, Evghenie Bulgaris, care a fost si pe la noi, traducea din
Voltaire insusi si c Charles XII al aceluiasi afl un thlmcifor caluggr din Iasi, pe Ghervasie 5.
In timpul cnd Mitropolitul avea grija traducerilor sale si
a celor pe care gAsise c trebuie sa' le comande, tiparul romnesc e in mAna unui Rua,- legAtor, sgp5tor, mester tipograf, protopop, econom, exarh chiar al Mitropoliei Moldovei,
din timpul fazboiului din urnA, cnd el, venit in Moldova
Inca' de la 1764, va fi tinut locul lui Gavriil : Mihail Strilbitchi.
ACesta dduse in Iasi o Psaltire-, in 1784, apoi, poate, un
Autologhiu i un Molitvenic in 1785, Octoihul de la 17866,
o nou'd editie a Privglioarei" muntene, invtatur pentru
duhovnici, din 1781 (1784), o traducere a Alfavitei sufle' V. Tichindeai, Fabule, ed. Russu, pp. XVI i urm.
2 lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, 11, pp. 33, 436-7, 449, nota 3.
3 Picot, IVotice bibliographique sur le protopope Mihail Strelbirkij,
Paris. 1905, pp. 4-5:
4 Melchisedec, Cron. Rom , II, pp. 112-5.
5 Cf. Sulzer, o. -c., 11, p. 37, nota a ; Xenopol si Erbiceanu, Serbarea
colard din Iasi, p. 270.. Cf. memoriul nostru la Academie despie francmasoni in Moldova, 191.9.

6 V. si mai sus.

www.dacoromanica.ro

184

Istoria Bisericii romanesti.

cea d'iddiu lucrore asceticd


teA de Dimitrie de Rostov
iesitli de supt teascuri romasnWi , ba chiar un Calendariu
pe 1785 si 'Inca o brosurA 1, toate Orli binisor lucrate de
Strilbitchi insusi, ca si de fiul su Policarp, din care fAcu
ap )i un podporucic imOratesc, si impodobite cu planse
de mAna cejui d'intaiu. Nu ramane si supt noul Mitropolit,
ci trece la MohilAu, pe Nistru, unde face s apara, in Iunie
1786, o a doua Psaltire, inchinat, nu Domnului moldovenesc,
un Mavrocordat, ci Imparatesei Ecaterina insesi. Rusii, na-

aind in Moldova, aduc cu (latish in 1788 pe Strilbitchi,


care era si putintel spion, purfand scrisori, in 1767, intre
Mitropolitul Leon, -- care corespundea si cu Austriecii 2, cerand pe langa ei sprijin lui Dosoftei al Bucovinei, ca unul

ce era si el patriot acestii ticaloase patrii",

si intre Ru$i4.

Catavasierur s'au se publicA astfel in Iasi, la 1788, toamna,

si un Molitvenic nou iese de supt teascurile lui la 1789.


Era ajutat, in lucrarea acestor douA carti, si de paisianul
Gherasim, din Nearnt. Apoi singur el dA Psaltirea din 1790-1,
Catavasieriul din 1792, Ceaslovul din acelasi an. In acelasi
timp and fAcea aceste editii in titlul cArora se pomenesc
membrii familiei imparatesti din Rusia si guvernatorii Principatelor, un Potemchin, un Besborodco, Strilbitchi raspandeste
prin slovele sale: gramatice, dialoguri, earti de cetire rusorornan4ti, prin care sA se deprind Moldovenii cu limba
noilor stgpAni. Ba chiar carti ntimai rusesti, un Apostol din
1791, o traducere din englezeste cu privire la dogma cresBag, se publicA de d Ansul, pe langa un numr de carticele
rornnesti Meg insemnatate. De almintrelea, and, dup pacea
din Iasi, trupele rusesti iesir din Moldova, Strilbitchi nu rmase cleat pentru a-si isprAvi Psaltirea din acest an, care
poartA numele domnesc al lui Alexandru-Vod Moruzi, si apoi
' Picot, o. c., p. 18-9.

2 Kogalniceanu, Arch. rom., 11, p. 292 si urm.


3 V. i Erbiceanu, 1st. Mitt. Mold.. p. 317.
2 V. 131c4t, o. c., p. 7 si urm.; Urechia, in An. Ac. Rom, X, pp. 19-20 ;
1st. Rom., HI, pp. 148-9.

www.dacoromanica.ro

invierea spiritului bisericesc prin reforma lui Paisie de Neamt

185

II gsim la Dubasari, alt targusor de granit pe Nistru, de


unde trimete la 1794 un Ceaslov romanesc1 $i un Buevar
rusesc, iar in 1796 o Alexandrie, tiparita de dansul in tipo-

grafia sa volnica", are ca loc de publicare Mohilaul, intre


hotariul Rosisei $i intre alii Moldovei", unde se intorsese
deci $i unde va fi murit, caci nu mai avem plte $tiri despre
dansul2.

Inca in cursul anului 1788 poate, Mitropolitul Leon, care


era greu bolnav la Galata pe vremea serbatorilor Craciunului 3, murise. El lasase, plecand din Roman, Scaunul Grecului

Iacov, egumenul bisericii Barnovschi ; prin bani acesta capatase sprijinul Curtii lui Alexandru-Voda Mavrocordat, Si prin
bani biruise in, lupta pentru episcopia de Roman pe Venedict de Ra$ca si pe dichlul de la Husi, de sigur un Putnean,
lorest ; Mitropolia fiind in manile Domnului, alegerea se
facu in biserica Dancului 4, din care Constantin Duca fkuse,

prin 1703, o manastire, inchinand-o la cei Patruzeci de


Mucenici" din Athos 5. Iacov pastori, incunjurat de Greci,
numai pana la 25 Octombre din anul asezrii sate ca episcop,
1786 si moartea-1 prinse pe neprevazute la Foc$ani, dup
ce trecuse asupra Episcopiei vechile sale datorii $i adaugise
altele noua pan la 80.000 de lei, sued aa de impovaratoare
pentru venitul de 7.500 de lei al Romanului, incat nimeni
nu mai voi s-i primeasca mostenirea. Dupg o vacanta de
Scaun mai lunga $i dui-A o chibzuire oficiala pentru plata
banilor fail dobanzi, se fku, supt Alexandru-Vocia Ipsilanti,
urmasul .lui Mavrocordat, care fugise in Rusia, alegerea unui
nou episcop de Roman, la 19 lulie 1787 : pe langa Varlaam
de Agapia, un Paisian, se infatisara doi din fugarii bucovi' Melchisedec, Crol. Huplui, II, pp. 167-9.
2 Pentru toate, v. Picot, o. c., pissim.
3 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 311
4 Melchisedec, Cron. Rom., n, p. 115.
-5 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 330-1.

www.dacoromanica.ro

186

Istoria Bisericii romnesti.

11

neni : Macarie de la Slatina si un fost proegumen al Putnei,


Antonie, un manckios trandav, care izbuti
Patriarhia de Constantinopol se amesteca la vacanta metropolitana, nefiind Domn care s'o infrneze. Episcopul do
Roman si noul episcop de Husi
de la 1782 , Iacov Stacalugarit
la Neamt inainte
mati, un Ardelean (n. 1748),
de venirea lui Paisie (la 1765) si ajuns protosinghel al
Mitropoliei dupd trecerea lui Leon ca episcop de Roman,
primir ecdosis ca s faca o alegere pe care, in astfel de
timpuri de razboiu, gasir mai bine s'o amane 2

Rusii

pusera atunci ca tiitoriu de local eparhiei Moldovlahiei"


pe un arhiereu de-ai lor, din Ecaterinoslav, Ambrosie
si la Sf. Spiridon, in 1788, ei voir s aseze pe un arhi-

mandrit grec", care slujise pe flota biruitoare a lui Orlov


si, pentru ca acesta nu cunostea de loc imprejurarile, i se
adaugi ca informator si calauz spionul Strilbitchi, care putu
s poarte acum titlul maret de protopop al Moldovei, TeriiRomanesti si Basarabiei 3". Ambrosie merse pang la Neamt,
pentru a face arhimandrit acolo pe meritosul Paisie 4. Retragandu-se la sfarsitul razboiului, in lanuar 1792, --,fara macar
o alegere formala de Mitropolit 5, ci numai dupa vointa lui
Ambrosie si a Comandei rusesti, fu sfintit Gavriil Banulescu,
un Campulungean din suita Jui Ambrosie, care fusese deci
prin Rusia si purta de curand titlul de -episcop al Achermanului 6. La 9 lanuar 1792 Strilbitchi inchina Catavasieriul lui
Ambrosie, iar Ceaslovul aceluiasi apropie numele lui Gavriil,
Mitropolit a toata Moldova", de al noului Domn Constantin
Moruzi k Curtea Rusiei ii trimetea in April felicitari si o
1,

' Cron. Rom., la locul respectiv. Cf. Wolf, Besclzreibung der Moldau,
p. 149.

2 Cf. Melchisedec, Cron. Rom., 1, pp. 1t1-2.


5 Picof, 1. c., p. 20 si urm.
4 Adunarea citata.
5 V. declaratla in acest sens a lui
lacov in Erbiceanu, 1st. Mitr.
Mold., pp. 321-2.
5 V. Stefanelli, in An. Ac. Rom., XXIII.
Picot. I. c., p. 27.

www.dacoromanica.ro

invierea spiritului bisericesc prin reforma lui Paisie de Neamt

187

cruce de briliante. Moruzi nu vol ins pe acest nou arhipastor al Moldovei; el -Mat pe Patriarh s-1 inlture si
hotarasd, in April', o nott alegere, si, data aceasta, ieI, prin
lunie

instiintarea lui e din 22 ale acestei luni

Iacovi

episcopul de Husi, om vrednic de Mitropolie, care primiseeparhia sa prAdat pAri in sandurg si aruncata in grea
datorie de 75 de pungi de bani", de Alexandru Constantin
Mavrocordat-Vocla, rapitorul mostenirii lui Inochentie, si a
lasase acum cu totul slobod. Faptul ca el rscump'arase pe
prinsii turci din mnile Muscalilor, cheltuind pentru aceasta
16.000,de lei, si d, la descoperirea acestei dovezi de mila
pentru pkani, el fusese manat in tabara de la Hotin pentru
a-si da sam'a, 11 recomandau in deosebi Portii2. Gavriil fu
luat, in Maiu, cu sila din Iasi si dus la Poarta", unde Patriarhul vol sa-I dea in mnile Trimesului Rusiei; adApostindu-se
totusi, la urmg, in aceasta tara, el dpat5 episcopia Gotiei
in Crimeia i Ordinul Sf. Andrei3.

Iacov era un arhiereu indtat, stiind ceva greceste i slavoneste, poate si frantuzeste4. A fost i aici un foarte bun
gospodar, care a zidit casa de resedint a Mitropolitilor si a
scos pe Evreii cari, cu drti de vAnzare si de bezmen ale lui
Gavriil Calimachi, se asezaser in jurul bisericilor Strateniei
si Sfntului Gheorghe5; clAnd Mitropolia veche pe lAnga" Academie, el isi alese pentru slujba sa arhiereasd biserica
notia a lui Gavriil6; o mare reparatie, in 1797,s cuprinse
1st. Mitr. Mold., p. 320.
Cf. Melchisedec, Cronica Husului, I, pp. 346-7,

1 Erbiceanu,

367 i urm. Mai


ales insemnata notit de pe pp. 366-7.
3 Cf. lorga, Acte
i fragmente, II, pp. 345-6, 348; Melchisedec, 1. c.,
p. 367, nota; pomelnicul din Erbiceanu, Mitr. Mold.; Stefanelli, 1. c.
4 Memoriul, cu idei inaintate, in chestia scolilor, pe care-I iscglete el,
2

Codrescu,

Uricariul, III, p. 13 si urm.,

pare sA fie ins mai mult al

lui Scarlat Ghica, boier care fAzuse studii In Anus.


5

Erbiceanu, Mitr. Mold., p.. 42.


Ibid.

www.dacoromanica.ro

188

Istoria Bisericii romanesti.

II

amandouA cIdiriIe i boltile negustorilor ce le incunjurau1.


PAstori unsprezece ani, scApand si de intriga, care voia,

in 1796, sa-i ieie Scaunul, si de cutitul unui nebun, care-1


rAni in acelasi an2. Chiar de la inceputul stApanirii lui arhieresti, ierodiaconul Gherasim i tipograful cel nou, popa
Mihalachi
fireste deosebit de Stri1bitchi
dAdeau o Liturghie, in 1794; o Psaltire urmA numai in 1804, apoi un Apostol
si un Mo1itvenic3. AfarA de aceasta se &Au o edifie nouA
-din cartea rabinului Neofit, lnfrantarea Jidovilor (1803), operele lui Amfilohie de Hotin, ba chiar un Calendariu

$i

romanul Critil i Andronius, iesit de supt teascurile Mitropoliei la 1794.

La 10-11 Mart 1803 Iacov Stamati muria de dropicA, si-i


tired un fiu de boier inare, un ucenic al lui Paisie, un scriitor
si un om de influentA, eclesiarhul, egumenul de Sf. Spiridon,
i apoi de Roman din
episcopul de Husi din 1792
Iunie 17964, Veniamin Costachi, in mirenie Vasile, fiul lui
Grigoras Nege15. Cu un an inainte, o retipArire a cArticelei
Mitropolitului Gheorghie despre icoana din Neamt incepea
acolo sirul tipAriturilor6. Paisianismul triumfa si in organisarea
-episcopalA a Bisericii moldovene si in literatura bisericeascd
a Romnilor.

1 Cf. Wolf, passim i tesa par. M. I. Michaileanu, 1895.


2 LI. cc.
;3 Picot, I. c., p. 14, nota 2

4 Melchisedec, Cron. Roin., II, p. 160 i urm.; Erbiceanu, Mitr. Mold.,

p. 42 0 MIL
5 V. brosura mea despre dansul In Bibl. Minervei".
h Picot, o. c., p. 15.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a VIIIa.

UNIREA CURENTULUI RELIGIOS PAISIAN,


SPRIJINIT DE

ARHIEREII DIN PRINCIPATE,


cu
NOUL CURENT NATIONAL DE PESTE MUNTI.

CAP, I.

Episcopul de Arges, Iosif.


Rana' atunci, paisianismul reformator_ prin credinta, disci-

piing si munca literara cautase alte drumuri pentru a iesi la


iveala. Paisie trimesese la Bucuresti pe unul dintre fratii"
mai tineri, pe Gherontie, dorind sa aiba, pe langa atatia cunoscMori de slavoneste, si un traducator din limba elineasca.
Ucenicul staretului din Neamt isi facu studiile la noul dascal
grec din Bucuresti, Lambru Photiades. Aici se Imprieteni Cu
un Muntean, Grigorie. Din porunca Mitropolitului Dosoftei,
ei amandoi dadura la 1794 o editie romaneascd a Cartii folositoare de suflet", care se raspandi asa de rapede, incat
trebui retiparit la 1799 si 1800 1. Ei talmaciser 5i vestitul
Talc al lui Teofilact, opera de care se vorbeste prin anii
1790 2. Pang se hotarara la acel pelerinagiu spre Athos, din
care se intoarse numai Grigorie, cad Gherontie muri pe cale
in Filipopol, la manastirea Sfintilor Anarghiri3, ei mai gatira
5i alte lucrari de teologie dupa originale eline.
i Codrescu, Uricariut, XXIV, pp. 396-7.
2 lorga, Scriitori bisericefti, pp. 33-4.
3 Prefata la `E-ato.,iii Tcz,) Asiwv 8o1itivov ; cf. si a Checragariului din

1814 $i Bis. art., XII, p. 532.

www.dacoromanica.ro

190

Istoria Bisericil rcmanesti.

11

In acelasi timp se gsia tot in Tara-Romaneasca un arhiereu, ucenic a lui Chesarie, fost protosinghel la Rmnic,
ingrijitorul tiparului supt episcopul Filaret, care, fiind n5scut
irk Lovistea Valcii, poate din neam de Ardeleni, trebuia s5
aibA leg5turi cu Ardealul, de care-1 apropia numirea sa ca
intaiu episcop al Argesului, ridicat ca Scaun arhieresc din
ruinele sale, in August 1794 ', pentru doau5 judete, adecA
al Argesului si al Oltului" 2. in sfarsit legMurile sale in Bucuresti 11 fAcuserA a cunoaste pe Gherontie si Grigorie si a
pretui curentul paisian. Astfel cArturAria oltean5 a lui Damaschin, Grigorie si Chesarie, noua miscare ardeleanA, care
incepea, cum se va vedea chiar acum, s5 apropic de Romanii de dincoaCe, si pe neunitii treziti la culturA, si pe
Uniti, scApati de exclusivismul catolic, si, in sfarsit, cAlugAria

reformat a Moldovei, se unesc in Iosif de Arges, ori, cum


i se zicea, cum isi zicea insusi, Arges1u1". Asupra operei si
insemnAtAtii acestui inaintas al lui Veniamin Costachi se cu-

vine a ne opri.

losif, care a fost si un foarte bpi gospodar, dregand minunata bisericA a lui Neagoe-VodA, in care bAciuiserd doi

ani de zile Turcii, pe timpul rzboiului din urmA, si clAdi


4Disericuta Sf. Nifon, fAcand si, din nou, casele de locuint
arhieresti, a fost un statornic patron al Nenrtenilor, a c5ror
ravnA pentru Biseric5 si carte, ale c5ror curate ganduri de
imbundtAtire a vietii mAnAstiresti si de inAltare a culturii clerului in de obste era in tnAsurA a le intelege. Inca din 1796,
doi ani dupA traducerea de cAtre dansul a Imitatiei lui

Hristos"3, el stia CA Gherontie si Grigorie, doi parinti calugari din Moldova", au gata Tit lcul lui Teofilact, pe care
' Cond. Stahl, p. 279 si urm. Cf. Zilot Romanul, in Rev. p. ist.,
arch. fi fil., vol. V, p. 73.
2 Cond. Sfdntcl, 1. c., Tomos-ul patriarhal pentru noua diecesa nu s'a
publicat si nici pretextul intemeierii ei nu se cunoaste mai de aproape.
Cf. pentru eparhia Buzului, la t544, Tunusli" (Mihai Cantacuzino),
trad. Sion, p. 101 si urm. si actul din Rev. 1st., IX, pp.173-177.
d Ms. de la Cernica, semnalat de par. D. Furtuna.

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian i curentul national de peste munti

191

el ar fi vrut s-1 van' tipkit in Ardeal, cu cheltuiala corespondentului s5u obisnuit, marele negustor sibiian Hagi
Constantin Pop 1. Fa'cu sa' se tipkeascd la Bucuresti, in
noul asezmnt privilegiat al boierinasilor Clinceanu $i Topliceanu, cari intrebuintau pentru drtile biserice$ti, pe un
cAlugAr din Neamf, Isaia, o notr editie dintr'o carte de
combatere a Volteri$tilor, pgginilor adecg, celor fgra" de
Dumnezeu, ai veacului acestuia", Apologhia contra celor

lard de Dumnezeu, traducere a lui Gherontie singur, dup


Dimitrie de Rostov, se pare2. La 1816, episcepul de Arge$,
care era insusi un scriitor, (Wu la Neamt o editie. a tradu-.
cerii sale din Atanasie de Paros, 'Er-cr-co[ti7

-L-Cov

Oe.cov Ocrathcov,

Prescurtarea despre dumnezeestile dogme". $1 Paraclifichi,


alt talmacire a lui, iese tot in m'anAstirea lui Paisie. El fcu

pe Grigorie sa. tradud Talcuirea pe scurt" a lui Nichifor


Calist Xantopulo $i rugg pe staretul de Neamt Gherontie s'o
tipgreasd, la 1814. Din programul noii scoli monastice moldovenesti, el nu primia avntul de instrAinare de lume, setea
de suferint meritorie -NO de Dumnezeu, a Nemtenilor : se
fdcea ins, din toat inirna, pkta$ la opera lor de culturN,
prin care acesti smeriti diugri si-au caItigat recunostinta
tuturor timpurilor 3.

CAP. II.

Schimbarea in sens romilnesc a spiritului in Biserica unit: Samuil Clain, $incai si Petru Maior
ca rgsvrAtili religiosi.
Privirile lui losif se indreptau insg, nu numai dtre muncitoarele chinovii ale paisianismului, ci i calre fruntasii ierar-

hiei si ai literaturii romdnesti in Ardeal.


1

lorga, Scriitori bisericegi, pp. 33-4.


Pentru editia din 1803, v. lorga, ist. lit rom., ed.

1-iu,

II, p. 403,

nota 1.

3 V. D. Furtun, Ucenicit staretului Paisie in mneistirile Cernica


i Ceildrusani, Bucuresti 1928, p. 66 si urm.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romanestr

192

II

PAO si in rndurile Unitilor se -Meuse acolo o schimbare


prielnica pentru strangerea din nou a legaturilor cu Romnii
din Principate. Cea d'intAiu generatie de clerici uniti avuse
adese ori intransigenta aspr sau fanaticA a neofitilor, trufia
celor cari pentru intaiasi data' gusth o cultura' mai inalta" sou
se imprfasesc de onorurile si inlesnirile inateriale pe care
orice oficialitate le are la indemng pentru a smomi si cuceri. Titluri ca acela de baron, de sfetnic impO'fatesc, daruri
de tot felul, de la frumosul lant de aur cu medalia st4Anitorului pArfa la apanagiul de domenii, relatii cu fruntasii
Bisericii catolice, studii la Unguri sau in Apus numai lancu
din Samcel, Caluga'rul Isaia, care a tradus Vedeniile Sfntului Grigorie" 1, invgase la Chievul ortodox, iar caluga'rul
Leontie Moschuna era dintre ucenicii dascalilor greci de
neamul su 2,
fAcuser din episcopii si canonicii, din pro-

fesorii brajeni de pAnd la 1770 niste despretuitori ai vechii


ortodoxii umile si sa'race si ai celor cari, in Ardeal chiar,
sau dincolo de munti, traiau in acelasi intunerec dogmatic
si in aceiasi lips de culturd sau de drepturi.
S'ar fi crezut c'd tinerii, cari, pe urma unui Aaron, unui
Rednic, Maior, Cotore si Caliani, unui Meletie Neagoe, cari
prin invVitura in stfaingtate-si castigasera. cele mai inalte
ranguri bisericesti, venind din Apus, vor duce si mai
departe aceste porniri de isolare fat de ceilalti Romni,
de adoptare tot mai deplin a catolicismului, in fond *ca
si in form chiar. Se Niazu ins'a iridat ea acei mai buni
dintre ei,
un Samoil Clain (n. Septembre 1745), de acasa
Maniu Micu, fiul protopopului din Sad, frate al VIO'dical

Inochentie si al surorii protopopului Neagoe din Brost9n


si Armeniu ; Gheorghe incai (n. 1753-4), vrastar al boierimii
fagAfasene, venit din ?inca-Veche si purtat pe la reformatii

din Osorheiu, pe la Iesuitii din Cluj si Piaristii din Bistrita;


' Cipariu, Acte fi fragmente, p. 107 ; lorga, Studii fi doc., XIII, p.
156.

2 V , pentru ei,

ibid., XII, p. 42, no. uocvm.

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian i curentul national de peste munti

193

Petru Maior (n. c. 1760), din p5rtile Bistritei, fiul protopopului de la Cdpusul-de-CAmpie, crescut la Osorheiu si Cluj,
caut5 alte drumuri. De la inceput, dacd tustrei se c51ugarird', in mIindstirea de viatd asprd a lui Aaron, viata
aceasta de caznd pentru sfintirea prin rdbd5ri $i Infranare,
prin slAbire si dureri, in vesnice posturi cu maz5re au
fasole au linte fiartd, dar cu niciun uleiu direasd", disciplina
toat5 legea",
aceasta, pe care VIAdica Rednic o inthri incd

scrie acelasi Samuil Micu, ar fi vrut sd o facd calugAri $i


s supun5 pe toti la viata grea" 2 -, Ii dispIdeu. Incepu sd Ii
cad5 greu si indumnezeirea actului Unirii, pe care cat de
putind cercetare istoricd II putea reduce la adevdrata lui valoare, si nepotul episcopului Inochentie, al celui care, inteo
c1ip5 de desnadejde, se aratase gata s taie legAturile cu catolicismul, spune apriat cd Atanasie [Rednic] in toata Durnineca, la exortatii, atala lauda scolarilor Unirea, pAnd ce
unii isi pierdeau gustul de a-I rnai auzi" ". Certele dintre cd-

lugdri, cad-0 radeau de bataia lui Dumnezeu" si de ajutoriul Preacesti", II desgustard adanc 1. De $i Clain ajunse
prefect" la ma'n5stirea Sf. Treimi, apoi eclesiarh $i consis-

torial pe langd acest bun gospodar de bisericd i coald


care era Rednic cel greu la fire $i nu lesne iertatoriu", de
$i trecu bucuros la Colegiul pazmanian din Viena, unde invdtd mai departe filosofie $i teologie, ajungand apoi eferaffia, duhovnie la Colegiul Sf. Barbara, intemeiat la Viena
pentru scolari uniti, el nu cdpdtd mai mult tragere de inimd
pentru cA1ug5rie, dar nici pentru Unire ca act mantuitor de
suflet $i deschizdtor, prin legea cea nou5, a unui mai bun
viitor romnesc. Ii thtrebuinta vrernea in a traduce din PA"rintii r5sdriteini, ea Sf. Vasile cel Mare, Sf. Doroftei, pe
cari-i cetiau asa de mult i paisienii din Principate, $i din
1 Samuil, la 14 Octombre 1762; Sincai, In 1774.
2 lorga, 1st. lit. rom., ecr I-lu, II. pp. 162-5 ; Cipariu, Acte si fragmente, p. 124.
3 In fragmentele din Cipariu, p. 105.
4 Mid., pp. 116-7 ; lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, II, p. 166.

www.dacoromanica.ro

13

Istoria Bisericii romanesti,

191

11

cari Cuvintele" celui din urrn aprur la Ramnic, in 1784 '.


Peste cateva luni, el fAcea s ias5 la Viena, cu tiparul lui
Kurzbeck, dou mid studii in legAtur5 cu datinile Bisericii
grecesti r5s5ritene", despre C5s5torie si despre Posturi2, si
doi alti Romani inv5tati, protopopul Para, care studiase la
Sf. Barbara, si parohul din Bistrita, fost elev al Institutului
pazmanian, 11 pArau la Gran ca r5spanditor de idei schismatice si dusman al Sfintei Uniri, fiind pe lang5 aceasta un
prost i un om de nimica" ". Cartea de rugAciuni pe care
o d5duse tot acolo la 1779, Rogacioni (IP sera", avea mai
mult scopul de a incerca. o nou5 ortografie a limbii romanesti, intoars5 spre obarsia ei,
pentru mai deplina Mire
si mai marea glorie a coborarii din Romani
cu litere

latine 4.

La Viena se imprieteni cu- Clain, celalt mare scriitor al Bisericii unite romanesti, Gheorghe Sincai, care petrecuse la

Roma de la 17755 pand pe la 1780, luand doctoratul in filosofie sl teologie, i voia acum sA invete, stand la Sf. Barbara,
dreptul s lucreze in biblioteci pentru istoria neamului $i
s5 lege relatii cu inv5tati ca Benk si Cornides7. Nici acest
G

taar unit n'avea respect pentru Uninta", care las neamul


far5 credint5"8, pentru Papa si Iesuiti pe cari-i crede in
stare a falsifica si diplome, pentru Latinii din preajma imparatului, cari, la inceputul veacului, Inselaser5", pentru motive
politice, pe Romani, (land ceva popilor", dar lAsand pe noTraducerile, din 1768 si 1769, in mssle 920 din Dbl. Seminariului
bIAjeal si 366 din Bibl. Episcopiei din Orade.
2 De matrimonio, 1781
cf, rns. 1367 din Blaj
i Dissertatio de

ieiuniis graecae orientalis Ecclesiae, 1782.


3 ,Nu1Iius frugi h3m3"; asinus ad liranr. Asa 1-ar fi judecat
copul Maior; Nilles, o. c , pp. 317-8.
4

epis-

Ed a 2-a Blaj, 1801, supt fitful de Acathistu.

UrechiA, 1st. Rom , I, p. 1172, nota 1.


Sincai, Cron. Rom., II, p. 431; Orodias, in Archivu, p. 247 si urm.
lorga, /st. lit. rom., cd. 1-a, II, p. 202 si urm.
8 Sincai, Cron. Rom., 1, pp. 353, 417;
cf. II, pp. 213, 215, 354, 437;
111, pp. 285-6, 288, 297, 363, 413-4, 455-6.
6

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian i curentul national de peste munti

195

bili cu buzele dramboiate" si uitand cu totul de jugul bir)ilor prosti", iobagii.


Si Petru Maior venise dui-A aceleasi studii romane, dar
fr diplome, i cu aceleasi pgreri despre Italieni" si despre
monarhia Papei" si infailibilitatea, nesmantnicia" lui, despre dreptul de a convoca si presida sinoadele, pretentiile de
st5panire universal, domeniul temporal sau vremelnic" -cle
care se z5pAciau alti studenti trimesi la Roma, si el scria
astfel, nu mai tarziu decat in 1783: O de-ar fi ap5rat Dumnezeu neamul romanesc de acest feliu de oameni inv5tati si
leologi, cari numai cu autentie, cu tiful si cu van ce au in
haine si in locul lcasului sAu, vrau sa inving pe toti ; de
spun ceva de la Roma, sa taci, s inlemnesti, sA casti gura.
De ar5ti din Sfintii PArinti, din Soboare si din istoria cea
veche a Besearicii asupra pgrerilor lor, indala esti schismatic,
si mai rAti decat ereticii... Romei inc5 din vreamurile ceale
de mult incepuse a-i .r5sAri coarnele! 1".
Urmd indat5 abdicarea episcopului Grigorie Maior, in 1782,

si in locu-i fu numit (21 Octombre; consacrat 6 Iunie 1784)


loan Bob (n. 1739), fiu de nernes chiorean catolic si de Unguioaic5, Candida Timandi, i ucenic
Iesuitilor din Cluj;
fusese novice la Blaj numai cand avea dou5zeci si cinci de
ani si mantuise toat invAtatura; functionase ca- profesor de
sintaxa si grarnaticg in locul lui Grigorie Maior i plecase
iarasi intre Iesuiti, pand cand i se dadurd functii administrative la Blaj, pentru ca sa mearga" apoi la nou5 studii in
Samb5ta-Mare. Acesta tinea strans la Unire si nu vedea ma
departe decat cercul datoriilor sale de administrator al averii
bisericesti. 0 dusm5nie fireasca se starni deci intre bogatul,
maretul, pomposul episcop, care se incunjura la 1807 de un
' Procanonul, ed.

C. Erbiceanu, Bucuresti, 1894; extras din Bis.

p. 47.
Aceste idei le exprim el intr'o cercetare de dript asupra canoanelor
vi tocmelii bisericesti", spre folosul mai cu sarna. a Romniloi" ,

www.dacoromanica.ro

Pro-

196

Istoria Bisericii romanesti.

11

corp de canonici asculfatori1, si intre cei doi tineri ealugri,


cari-si cdutar5 de acum inainte o alt indreptare.
La 1784, Clain cerea s fie scos din rAndul c5lugArilor..
Aceiasi cerere o fcu si $incai, care, venit in Blaj *Inca de la
1780, mntuise de tipkit Catechismal cel Mare, aprobat de
teologii Stefan Sabo si loan Halmaghi, carte de scoal5, el
insusi fiind catechet, apoi director al scolii de Stat de acolo2.
AcestAlalt conducator sufletesc al generatiei sale se pusese
in serviciul scolilor celor noud pentru popor, pe care le deschis,ese Ckmuirea cu spirit laic, anti-religios al lui Iosif al
11-lea, si (Muse Romnilor inc5 de la 1781 Bucvariul fAr5
colorit religios din Viena, Aritmetica din 1782 (ed. nou5,
Blaj, 1785), Bucoavna romno-german5 de la Sibiiu, din 1783
(ed. nou5, 1788; Blaj, 1795), c5reia-i corespunde un Alphavit
blajean din acelasi an. Sincai, care lucrase cu Samuil Clain
o gramatica romAneased in limba latina,
aprutd tot pentru
proclarnarea nobilei origini a graiului si a neamului, in Viena,.
ja 1780,
pregatia pentru aceleasi scoli nou cea d'intAiu
gramatica 1atind-romn5, spre folosul scolilor valahico-nationate", care aparu, cu traduceri nemtesti i unguresti ale exemplelor, la 1783, in tipografia Seminariului. 0 Istorie a Naturii sau a Firii" era gata de tipar3.
Doisprezece ani intregi, $incai avu grija inva(gmantului laic
in limba rom5neasc5, lAng Eder, directorul Sasilor, i Eustatievici, al neunitilor, intemeind vreo trei sute de scoli in
orase $i in sate t. De Vladica nu-i pasa si-si !idea fr incunjur de dnsul la 17925. Numai la 1794 $incai fu rapus
prin judecat de Bob, care facu s i se iea locul i sA fie
chiar inchis, pad, in 1795, incepAndu-se astfel r5t5cirea lui
' Nilles, o, c , p. 665 si urm.

2 0 alta cu acest titlu i litere latine apruse la Buda, in 1780, odat6


cu tin Catechism, prescurtat cti aceleasi litere; Bianu i Hodos, Bib!.
Rom., 11, p 250; cf. lorga, ht. lit. rom., ed. 1-a, II, P. 205 si nota 7.
8 Ibid., p. 205.
4 Ibid.. pp. 204-5; Hurmuzaki, VII, pp. 443-4.
CIpariu, Archivu, p. 480; Papiu, .Fincai, pp. 103-4.

www.dacoromanica.ro

Curentul pabian i curentul national de peste munti

197

printre Unguri
cu scurte popasuri la Oradea lui Darabant
si la Viena
care-i tinu p5nd la moarte.

In acelasi an, Petru Maior, iritat de incercarea ce f5cuse


Bob de a smulge protopopilor,
in cari Maior, el insusi
protopop la Reghinul-Ssesc de la 1784, dupd ce fusese profesor de logicd, metafisia si drept natural la scoala InaIt
inalt din Blaj 1, vedea pe urmasii chorepiscopflor" de odinioard
ultimele drepturi ce mai p5strau, scria Protopopadichia", Nedreptatea focuta protopopitor, tratat despre puterea, drepturile sau privileghioanele" lor, carte ascutit5 in
polemica impotriva papistasilor". Cu Biserica romand n'a
rupt-o niciodiata si si-a p5strat pnd la sfArsit corespondenta
cu Propaganda, dar, cAnd ILvedem numind pe Bob: Vldica
Unitilor", iar pe p5storul sarb al Romnilor de legea veche ;
episcop al Neunitilor" 2, intelegem bine ea nici Maior nu
mai era legat cu inima de Biserica b15jean5.

Cererea de a pdrdsi cdlugdria, pe care o facurd Sincai


si Maior, fusese primit5, dar se refusase, in Ianuar 1785,

cea facuta de Clain, indemnandu-I la liniste" si lioruncindu-se ca el s5 fie p5strat in m5n5stire"3. Nu i se dddu
acestuia nici parohia din Sibiiu, pe care a ceruse, ,dar in
1790 el trecu in acest oras la o rud5 a sa, Efrem Muntiul4.
Pe atunci Samuil cel invdtat dedica luceari de ale sale Patriarhului ortodox din Carloval, cu care ar fi stat in legaturi inc5 din 1784 5, si se putea crede cd a p5risit cu totul
Unirea. Cand Guvernul ardelean trimese, in 1794, spre cercetare Istoria Bisericeascii, tradus5 dupd a lui Fleury, de
Clain, impreund cu dedicatia incriminat5, i se zice preot neui urm.
lorga, 1st. lit. rola., II, p.
2 Istoria Bisericii Rorndnilor, Prefat6; cf. p. 360..8 Ordinul, in Bibl. din Orade, ms. 1336.
Ms. 885 din Blaj.

Archivu, p.

717.

www.dacoromanica.ro

198

Istoria Bisericli romneti.

II

Bob, consultati, declar c5 in. adev5r


cartea, lucrat si dup autori catolici", cuprinde in sinenit 1, si canonicii lui

zgura neunirii (schoriam disunionis). Se credea chiar c5 4


vreasa se fac5 episcop al neunitilor, pentru care Bob 1-ar
fi inchis bucuros, cum a si cerut Guvernului, in 1797, la
mgrfastirea din Muncaciu 2.

CAP. III.

Biserica neunit si cea d'intAlit organisare a ei.


VIAdica neunit Dionisie Novacovici murise in Scaunul s5us
unguresc la 8 Decembre 1767 3, dup5 ce staluse pAn5 la
slat-sit mai mult in Ardeal. Cu prilejul mortii celui d'intAiu
SArb care a avu1 grija sufleteasc5 a Rom5ni1or din aceastl

tar5, se hothri c5 este o episcopie a acestora, si anume una


exempt5", cum se declar5 si episcopia R,dutuIui dtp5 ruperea silit a legAturilor cu Biserica metropolitana a Moldovei..

In Octombre 1768 administrarea ei provisorie se dddu episcopului sarb din Varset, loan Gheorghievici, care fu chemat
intAiu la Viena pentru a primi instructii 1. Urmasul lui Dionisie ca episcop de Buda, Sofronie Chirilovici, fostul lui vicariu budan si fost staret la m5n5stirea Sf. Mihail din Grabat,
c5pAt apoi grija Episcopiei neunitilor ardeleni si ungureni,.
la I -iu Decembre 1770: dup cererea intregului cler ortodox_
al Romnilor, i se ing5dui a-si lua resedinta la Sibiiu5. De
Pasti in 1772, el era la Belgrad, si avem o scrisoare a lui
cu aceast5 dat5, in care-si zice numai smerit episcop
neunitilor in Ardeal" 6. Dup5 dnsul, de la care nu ni-a rIbid., p. 715.
" Ibid., p. 675 i urm.
3 P. Maior, 1st. Bis., p. 131.
4 Bunea, P. P. Aaron fi Novacovici, p. 253
i nota 4.
5 Ibid., p. 254, nota 1.
6 lorga, Studii SI doc., XII, p. 81, no. cum
1

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian 1 curentul national de peste munti

199

mas, se pare, niciun antimis 1, veni (Novembre 1783; instalat


1-iu lulie 1784) al treilea Skb, Ghedeon Nichitici ca pro-

topop in pktile Abrudului, Ii gsim pe la 1780 2, care sttuse deci un timp in mijlocul Romnilor din Ardeal, apoi pe
ling`a cei, de curand luati in stap5nire, ai Bucovinei, si a
cArui aducere in Ardeal a folosit $i in ra'scoala de iobagi a
lui-Horea, in care i se 'Astra $i lui un rost de impdciuitor
prin predicA si blgstm3; antimisele lui, care poart datele
de 1784 $i 1786, li dau tith41, mai limpede, ae pravoslavnicti episcopti aiti Marelui Printipatti all Ardealului" Muri la
6 Decembre 1788, i, [Ana' la nurnirea succesorului su, vedem
preoti romni mergnd pentru hirotonie la episcopul sArb al
Timisoarei
Al patrulea episcop ortodox de neam s5rb, Gherasim Adamovici, trAi $i el supt conducerea directorului $colar Eustatievici, care intocmia,Ja 1790, Cazaniile, dezvoaltile si falcuitele Evanghelii a' Duminecilorii, a' sarlAtorilorti $i a'
mresckora zile, spre trebuinta catehetilorti si a' dascalilorii
uniti", tipkite la Bart, in Sibiiu, cea d'infAiu tipkitur
oficiala' a Bisericii pravoslavnice ardelene, pe c5nd p5na' atunci

avem numai cele dou tipkituri sibiiene, din 1789, ale dascAlului brasovean Radu Duma, Preo(ia sait indrepidrea preo(ilor, o nou editie, si Inca un catehism pentru $colile normalicesti" neunite. Era in legaturi strAnse cu ierarhia sirheascg, sial vedem luAnd parte, in August 1790, la alegerea,
in Timisoara, a Mitropolitului sarbesc. Avea rezedentie" la
Sibiiu, i grija ei ramnea, cu prilejul unor asemenea lipse,
Nntru antimisele deosebitele Biserici
XII, pp. LXV

dkcese romnesfi, v. ibid.,

urm., 297 i urm.; cap. respectiv; XVI, p. 123 si urm.

si cap. Sinaia.
2 ibid., XIII, p
2.;, no. 6. Pentru numire i instalare, Matei Voilean 1, Momente din viala bisericeascd a Romdnilor, 1780-1787,
Sibiiu, 1902, pp. 25-6.
3
4

V. mai sus, cap. despre Liserica bucovinca',A.


lorga, Studii i doc , XII, p. 311, no. xx.

5 Ibid., XIII, p. 78, no.

www.dacoromanica.ro

200

Istoria Bisericii romnesti.

II

tot in sarna cArturarului preot din Rsinari, caligraful Sava


Popovici Gherasim isc1i impreund cu Bob, care, in acest
cas, deci, II recunoscu, acea carte" de plngere a tuturor
Romnilor cdtre Impdratul drept $i milostiv, acel Supplex
libellus Valachorum, pe care-1 redactd Iosif Mehesi din Cluj,
fiul protopopului din Wandstur 9 i ajuns prin meritele sale
sfetnic implrAtesc. El muri in 1796, la 13 April, si clerul rominesc isi ardtd i acum, ca i dupd moartea lui Nichitici,
dorini de a nu mai avea un SArb ca episcop 1, si astfel
silintile lui Dimitrie Sercovici de a cdpdta Scaunul sibiian
famaserd zddarnice ; preotii si protopopii voiau neapruat pe
VIddica din neamulu si sngele seu", in locul strdinilor cu
foarte putind pentru binele cel de obste tragere de inirnd
si purtare de grije" 3.
Locul lui Adarnovici 1-ar fi voit Clain, si Guvernul spune
Idmurit, la 30 Maiu 1796, cd el ar fi vorbit cu unii din clerul
neunit, fagduindu-li .ca, dupd alegere, ar lepdda Unirea 4.
Lucrul n'ar fi de mirare intr'un timp and unul din canonicii
uniti de la Grade, invdtatul Nichita Florvat, la'udat ca scriitor
si de Clain, fcea s apard la Viena o Poslanie sau dreapta
oglind a pAcii, dragostii si unimii, prin carele cu dreapte
dovediri cei uniti sd mntuesca de hulele carele lor Ii s
aruncd, iard Neunitii, nici iritici a fi, nici shismatici, mai
ales in neamul romlinescu a nu s putea aeve zice, pentru
a neamului rwnlinesal folos si mdngcliare"5. Asa credea si
Clain, care, in mama sa istorie a Romnilor de pretutindeni,
farnasd netiparitd, n'are un singur cuvnt rdu despre Neuniti
1 Ibid., XII, p. 112 sl urm.; XIII, p. 155.
I Cipariu, Archivu, pp. 719, 737.
Data mortii In Siebenbrgische

Quartalschrift, V, p. 179
8 Cf. Inca $tefan Haragus. Preotimea romand in veacul al XVIII-lea,
egyhciz,i
din Telegra'ul Roman" pe 1907; Lupas, Az erdelyi
Matei Voileanu. o. c.; Ilarion Puscarin, Documente pentru Umbel .st

istorie, Sibii&i 18.49, 1897, 2 vol.

4 Cipariu, Archivu, p. 717.


5 lorga, Studii Si doc., XIII, p. 16, no. 27.

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian i curentul national de peste munli

201

deplnge, dintre toti Romnii supusi Irnp5ratului, numai pe


cei din pArtile SAttriarului, cari ascult de un episcop rus, al
Muncaciului, $i pe cei din Banat, cari au in Biserica lor stpni sat-6i
SA nu se uite apoi cA, Scaunul din Sibiiu ramaind mult timp neocupat, vicariatul II avu, dup ortodoc$ii
loan Popovici de Hondo! $i Nicolae Hutovici (1805), unitul

secretar de Camera Aron Budai (t 29 Mart 1847), fratele


poetului, gramaticului i lexicografului loan Budai Deleanu 2.
Clain se duse peste putin ra Oradea, uncle $i Darabant $i
anonici cu Samuil Vulcan $i Corneli ii erau prieteni $i la
intors tinu predicA in biserica neunita a Turzii 3. La 1798 insA

i se porunci de Guvern sa nu p5rAseascA Blajul, unde va fi


bine tinut la manastire : din partea lui, el dAduse totusi asigurarea cA in Sibiiu $i in imprejurimi a sf5tuit pe targoveti
si s5teni sa treaca la Unite $i ca' a izbutit sa distrugA ura

fata de Uniti, rugandu-i a trk ca fratii" ; el aminti ca a fost


rugat sa predice la RAsinari $i S51i$te, ceia ce n'a putut face

insa5. Deck sA stea inchis, voia mai bine sa treaca la ritul


catolic De fapt ins, el era, cum spun $i neunitii in certificatul lor, isc5lit de Joan Popovici de Hondo], ca vicariu, $i
de Aron Budai, ca notariu, numai hulitoriu de inparAchierile intr ne-amul nostru in randul legii" Abia peste vre-o
patru ani putu el s5 piece, dupd ce, predicand ultima oar5,
spuse cuvintele, grele pentru puternicii din Blaj, c niciodat n'a cugetat c5 din piatra va stoarce apa" 8
' lorga, ist. lit. rm., ed. 1-a, II, p. 193.
2 Cipariu, Archivu, pp. 719, 637; Organul lu,nindi pe 1847, no. 14.
3 Cipariu, Archivu, p. 718.
' Cei din Gura-Raului declar cl ar face si aceasta, dac ar fi ajutati
intrun proces cu Sasii ; ibid., pp. 719-20.
Ibid , p. 720.
Ibid., p. 736.
7 Ibid., p. 737.

Si in 1803 Ron-Cann neuniti ii cerurtt episcop de


nationul lor, pe Nestor loanovici, care fusese fecior 1nv:tat, dar srac
die avere" si iavgase in strinatate (Stinghe, Doc., II, pp. 263-6).
8 Cipariu, I. c., p. 739.

www.dacoromanica.ro

202

Istoria Bisericii romaone5ti.

11

CAP. IV.

Lucrgrile de teologie ale celor trel mari scriitori


ardeleni.
inainte $i dui-A aceste imprejurari de patima$d prigonire,
cei doi tovara$i de Iucru ai lui Clain lucrau, unul, $incai, la
cartile de $coala $i apoi la greaua opera a Cronicei sale,
iar celalt, Major, la tratate de polemica ramase netiparite,
precum $i la culegerile-i de predici: Propovedaniile la ingropaciunea oamenilor morti", Didachiile, adica invataturiIe
pentru cre$terea fiiilor, la ingropaciunea pruncilor morti"
(1809) $i Predice sau invataturi la toate Durninicile 5i serbatorile" (1811), la un Telemaque romnesc, care se tipari
in 1818, la scrieri filologice', apoi la o Istorie a inceputurilor romnesti, Pentru inceputul Romani lor in Dacia", care
se publica in 1812 abia $i, in sfarsit, la Istoria Bisericii Romailor, i anunie atAt a acestor din coace, precum $i a
celor din colo de Dundre", care, incepand a se tipari la 1813,
fu oprita $i confiscata pentru criticile ei indraznete2, spre a
fi preschimbata apoi $i impartita sau vanduta numai in aceast

forma schilodita.

Cum se vede, Maior aducea servicii din cele mai mari


predicatorilor, d'andu-li in mana cuvantari alcatuite intr'o a$a
de curgatoare limba. lar, in Istoria Biserjcii Romailor de
pretutindeni, carte facuta numai in scurtul spatiu al noptilor
de iarna din unsprezeace saptamni", dar foarte larg conceputd i surprinzatoare, el trateaza vechile timpuri de viata
religioasa, fara. osebire, epoca Vladiciei de Balgrad in Ardeal,.

Unirea, care e de credinta", si nu de leage" $i are in vedere scopuri materiale ce n'au fost atinse, ajungAndu-se in
schimb la ru$inea tiraniei teologului" si la prigonirea impotriva Neunitilor, ca $i cum nu s'ar $ti ea mai multe muste
1 V. lorga, /st. lit. row., tabla.
2 Cf. 5i Cipailti, Ade l jragm., p. 145 51 urm.: din partea incdit5.

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian 1 curentul national de peste munti

203'

se prind cu miiare cleat cu o.tet" Se ating, in partea desprecredinta, ca $i in a doua, despre ierarhie, imprejurarile mai,
noua la Blaj, la Orade, la Muncaciu i la Sibiiu, care urmeaza, dupa el, vechiului Scaun balgradean; critica nu lipseste
pe alocurea, dar Maior fagacluise a spune $i mai multe despre faptele cele scalciate ale celor putearnici", ce frAiesc
Inca. Toata urmarea, cu privire la istoria bisericeasca a Principatelor si a Romanilor din Balcani, lipseste.
Dar era de sigur o noud, mare i binefacatoare ideie aceia
de a trata la un loc istoria Bisericii Romdnilor de supt Matestdpdnirile, i ivirea acestei opere area cat de mult slabise
in acest timp antagonismul zadarnic, exclusivismul fanatic,

oarba pornire de a invrajbi oamenii din acela$i neam in numele aceluiasi Dumnezeu2. Studiile de limba; de istorie,
coborandu-si resultatele $i in judecarea evenimentelor religioase, indreptasera astfel, in parte macar, raul cel mare pe
care-1 facuse pofta de train bun, ambitia de drepturi, vanitatea de onorifiri, frica de orice Guvern, a preotimii de
dincolo.

In acest timp, munca f'ara preget a lui Clain, la Viena,


la Blaj, la Sibiiu, la Balgrad, la Orade, da Romanilor de dincolo o intreaga literatura btsericeasca.
Cercetand cu luare aminte textul biblic in originalul grec
$i in cel latin, el incepu o talmcire nou a Bibliei intregi
dupa Septant, inoind fata de Biblia din 1088, mai /ales in
Vechiul Testament; o mantul singur in trei ani la 1786, $i

cartea enorma fu publicata, dupa o revisie, probabil mai


mult rabdatoare cleat competenta,Ae Bob,'' in tipografia metropolitana, la 17952,
monumental lucrare, de $i de o
valoare literara mai mica deck vechea traducere, dar totusi

in stare $i singura sa deie un vesnic nume acelui_ce a sa' P. 55; cf. Cipariu, Acte ci fragmente, p. 163 0 urm.
2 CI. lorga, 1st. lit. rorn., ed. 1-1u, H, p. 239 0 urm.
f Cf. Cipa:lo, Arcluvu, p. 100.

www.dacoromanica.ro

204

Istoria Bisericii romnestl.

11

varsit-o. Pe lang Cuvintele" Sf. Vasile $i ale lui Doroftei,


Clain mai traduce pe Anastasie Sinaitul, pe Ioan Gur5 de
Aur, pe Chiril de Ierusalim, pe Pahomie, Grigorie de Nazianz, loan Darnaschin, Sf. Epifanie, Sf. Efrem i Sf. Clement, mai toti parintii pe cari un rand Intreg de $colari
ai lui Damaschin, Grigorie $i Chesarie, ale cgror lucrki le
cunoaste Clain si le laud5, Ii falm5ciser dincoace de
munti. Astfel el fu indemnat s scrie insusi Propovedaniile
sau invii(dturi la ingropdciunea oamenilor morti, care vA-

zur lumina inainte de ale lui Major, la 1784, lucrare pentru popor, facut5, spune insu$i scriitorul, nu cu mgestrie
ritoriceasc5, nici cu graiu de vorb5 innalt5 $i adancg, ci mai
de josii $i mai pros-tit; ca si cei proti s5 Int5leag si- sA
se foloseascA", vrednic ins de toat5 luarea aminte prin
limpeziciunea acelui stil familiar pe care Clain singur, intre
tovarA$ii s5i inv5tati, il are. Spre sfarsitul vietii lui, el pre-

gtia o nou editie mArit sau o carte nou de predici, de


Con(ii (conciones)'. A dat cea d'intaiu tradtrcere (1803) a
Imitatiei lui hristos, pe care Bob o tip5ri la 1813, supt titlul ridicol de A Thomii de la Camp (Kempis!) de Urmarea
lui Hristos patru arti", fk a pomeni numele talmcitorului.
Asa se intampIN $i cu alt5 lucrare a lui, adesea retip5rith, din
Segneri, vestitul predicator iesuit Pov5tuire calre cel ce
se poc5este".
Luctiri de teologie, prelucrki i traduceri fuseser incepute $i de altii : se citeaz, de Cotore, Despre schismaticiia
Grecilor" Cartea de religia $i obiceiurile Turcilor", o Istorie a schismei Grecilor" dup5 Maimboure, o nou5 Pravil5 de canoane, randuit5 alfabetic ; Loan Halmaghi teologul
scrisese Inv5t5tura pentru prosti" ; prepositul Stefan Popp un
tratat despre Botez-",- loan M5rgineanu Pildele $i inv5t5tut lorga, 1st. lit. rom., ed. 1, II, pp. 1;4, 176.
2 Ms. 921 din Blaj; cf. lorga, 1st. lit. rom. ed. 1-a, 11, p. 178.
3 Clain, in Cipariu, Acte i fragm., p. 104 si urm.; cf. in Instructia
publicd, II, p. 72.
4 Ibid.

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian i curentul national de peste munti

205.

rile Sf. Scripturi" ; Ioachim Popp, Teologia dogmatiai, de


care era profesor la Blaj ; Dimitrie Iva$co, canonic $i protopop la Muncaciu, o Teologie dogmatico-morala , Chiril
Topa, parohul de Sibiiu i protopop de Hateg, alt Teologie
morald'.
Clain d5du ins5 cel d'intaiu un curs sistematic de Inv-15furi inalte biserice$ti, prelucrind Logica, Dreptul /frit, Etica,
Politica, Metafisice, mntuite Inca inainte de 1796, Teologia morale!, moraliceascd" dupd Wenceslas Schwanz, pe
care Bob o opreste intasiu, pentru a o tip5ri pe urma, la 1796,
retinand insa la el exemplarele, de frica 'unei noud edifii a
autorului3. A lucrat, in iarna lui 1789, la Orade, Canoanele
sfintelor soboard'. 0 Praxis consistorialis" trebuie sA se
adaoge, Praxisul forului bisericesc". Un tratat despre revelatie, Credinta cre$tineascd cea descoperita", e citat $i el in
notele lui Sincai lalOrodias". Vasile Filipan lucrase o Istorie
bisericeascci dup5 un original latin. Tot Clain insa, dupd trudd
de multi ani, ispravi traducerea marii opere a lui Fleury, care
era gata la 1799, dar nu se publica niciodata3. 0 prescurtare,
Istoria bisericeasca pe scurt pentru folosul iubitorilor de
invt5tur5', era gata in 1790. I se ceruse de Bob $i un Talc
mai larg al Vechiului Testament, pe care-I refusg, cu toate
c intovar5sise cu mici larnuriri Biblia tradus de e16.

0 viat5 de om, oricat de lung5, nu se poate intrebuinta


mai bine: cel putin, pand la dnsul, nimeni nu -Meuse Oita,
nici macar, mai de curnd, harnicul Macarie din Caldaru$ani
$i Cernica.
' V. si lorga, Studli i doc., Xlil. p. 111. Pentru Adunarea de ruecituze, din slavon, a lui Nicolae Popa din Cmpeni, ms. 926 din Blaj.
2 Instr. Publica, II, p. 72.

8 Cipariu, Archivu, p. 715 $i urm.


4 Papiu, inca1. p. 120, nota.
5 Mss. in Bibl. Seminarului din Blaj. Insirarea lor, in lorga, /st. lit.
rom., 11, ed. 1-iu, p. 169 si urm., p. 408 0 urm.
6 Traducerl profane dAdu din Marmontel, Bellsariu, i din Lucian, De

veris narrationibus.

www.dacoromanica.ro

206

1storia Bisericil romnesti.

11

Cu atatea, asa de bune si asa de felurite manuscripte,


episcopia din. Blaj si-ar fi putut c5stiga un mare nume si o
insemnata situatie cultura15, punnd tiparul s5u intru ajutorul
celor trei insemnati scriitori ai Ardealului, si mai ales al lui
Clain, care-si inchinA toat5 priceperea si munca sa fail pareche Bisericii. Din teascurile lui Bob cel fara intelegere pentru cultura mai inaltA si menirea ei apare doar, la 1786, un
frumos Acaftist. Ani intregi de zile apoi, tipografia blajeana
nu mai da nimic.
Pe acest timp Guvernul ardelean parasise Sibiiul, care
pastra ins o mare insemndtate, nu numai in ce priveste negotul, cam decAzut, dar mai cu deosebire in domeniul social
si in al spiritului. Stim ca Vladica neunit izbutise a se strA-

muta acolo. Greci" bogati, din Compania de negot, cu


efimerial lor adus de peste Dunre, vorbiau si scriau totusi
mai mult romneste. Un Avram Mehesi, un Teodor Aaron,
lin Popovici de Hondol, fruntasi ai inteligentei romnesti, locuiau statornic in Sibiiu. Din Sad pornise, pentru ca s5 invete
medicina la Viena, unde se fAcuse oculist, un frate al agitatorului neunit preotul Molnar, zis Tunsul pentru c i se taiase
pletele : loan Molnar 1 Dupa" o calatorie de afaceri in TaraRomneasa si dup un rol pacificator in numele Guvernului

fata de r5scoala lui Horea, el fu numit profesor de specialitatea sa la Universitatea de curnd intemeiat in Cluj. Era
ocrotitul baronului Bnffy, guvernatorul Ardealului, si-i dedic

o gramatica germand a limbii romnesti, singura intinsa si


practica, $i -care pentru aceia si avu mai multe editii (cea

d'intaiu, la Viena, in 1788). Era si un bun gospodar si, pe


langa Retorica lui si Istoria universal dup.' Millot, menite
scolilor romAbesti mai inalte, ca si o parte din prelucrarile
lui Clain, el talmaci si potrivi dup nevoile poporului nostru
' Cf. Hurmuzaki, F'ragmente, II, pp. 134-5; Petru Maior, 1st. Bis.
Roin., p. 110 si urm,; Popea, Mitr,, p. 143; Cipariu, Archivu, p. 625;
lorga,1st. lit. rom,, ed. 1-1u, II, p. 2E/6 si urm.; Lupas, in An. Ac, Rom.

www.dacoromanica.ro

Curentul paisian si curentul national de peste munti

207

carticele despre cresterea albinelor (Povatuire cu praxis atre


sporirea stupilor") : poate i alte lucrAri de economie vin de
la dAnsul 1.

In 1789, Molnar, care era filosof" dup5 noua retet fraudoctrina


cesa a lui Voltaire si, Inca mai mult, francmason
pe care o aflau i Romanii din Principate prin ate traducere, si o imbratisau boierii cu influenta si fete bisericesti
chiar 2 , se gandia s iipareasc5 pentru RomAnii sai un ziar,
de cuprins economic si moral, supt forma poporala a invataturilor unui popa Miron din Valea-Frumoas53. Voia s-1
tipareascA la tipografii sibiieni de pe vremuri, Hochmeister
sau Petru Bart, care, acesta din urma, fu poftit in curAnd sA
vie la Bucuresti, de Mitropolitul Filaret, Fen-fru a conduce
tipografia metropolitanA 4. Neizbutind cu acest proiect, de si
Guvernul isi dAduse aprobarea, numind ca revisor pe directorul Eustatievici, nici cu acela, mai tarziu, al unei foi de
noutati politice pe vremea razboaielor Revolutiei francese
(1793), Molnar, pe care Imparatul II facuse nobil: de Mallersheim", atunci, in 1793, forma indata planul unei societati de invalati diu Valahia" si al unei biblioteci literare supt
supravegherea episcopului neunit Gherasim, biblioteca la care
aveau sd colaboreze scriitorii romani din Ardeal si din Ungaria, ca i cei din Principate, spuindu-se chiar, in petitia
lui Petru Bart, cA e vorba de o societate bucuresteanA. Apoi
schimba numele, dupa observatii oficiale, in acela de Sotietate filosoficeasca a neamului romAnesc in Mare-Printipaturn Ardealului". Un apel catre RomAnit din tail", publicat
la 1795, pune in vedere aparitia, cu bani de boieri si arhierei bogati, a unor tratate de Geografie, Fisica, Matematica,
' V. lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, II, p. 246.
2 V. lorga, in An. Ac. Rom. pe 1928.
3 Ilarie Chendi, Inceputurile ziaristicei noastre, Orastie 1900.

4 lorga, Scriitori bisericqti, p. 22 : Raposatul a inceput coresponclenta th tipograful de aici, ca sa vie acoio i sa aseze tipografia lui
la Sf. Mitropolic ; curn a si venit, dar nti
ascuns scopul, pentru el
a gasit paretisit din Scaunel Mitropoliei pe rap. chir Filaret".

www.dacoromanica.ro

208

Istoria Bisericii romanesti.

11

Filosofie, Istoria Romani lor, de Teologhie moraliceascg a

Wasritului", precum si alte istorii biserice$ti". Acestea snt


ins manuscriptele lui Clain, $i nu trebuie s uitm petrecerea in Sibiiu pe acest timp a marelui traduator religios.

Biblioteca r5mase insa in stare de proiect. La Sibiiu se


tipAri numai, pentru specul5, pe langa unele mgrunte arti
profane, o nou editie din Pildele filosofice2sti (1795), din
Altavita sufleteascii (1803) $i Liturghia, cea d'intaiu carte
liturgic5 pentru Neunitii Ardealului, la 1798 (ed. a 3-a, 1809),
Ceaslovul din 1809
Clain isi d aici Acaftistul, la 1801,
iar Hagi Constantin Pop tipAreste 'pe socoteala lui un Acaftist al Sf. Cruci, in 1802 1. Bra$ovenii, cari aveau arturari
ca Radu Duma si Radu Tempea, de la 1797 director *al $colilor neunite $i gramatic 2, dau la fratii Boghici, de la ei deacassa, cdrti de cetire sau de slujbg, ca retipgrirea Florii Darurilor sau publicarea Rnduielii Mortului" (1807-8, 1810).

Era insg la Buda o mare tipografie, din veniturile eareia


se heania Universitatea $i, pentru a folosi acesteia, Guvernul
ii dAduse privilegiul de a tipgri cgrti cu litere cirilice. Pentru
revisia din punctul de vedere al ideilor cuprinse intr'insele
fu numit la 1803 Samuil Clain, care scApd astfel de temnita
m5nAstirii din Blaj 3. El .r5mase aici pn la moarte, in 13
Maiu 1806 t, ingrijindu-se,-intre allele, de vestitele Calendare
in care-si tipgri $i o parte din Istoria RomAnilor. Prin presenta lui Clain la Buda, st5pAn peste cel mai frumos $i nu
cel mai scump tipar, prin ravna pentru religie a lui Molnar,
pe care insg Sincai il batjocure$te odatA ca schismatic pentru

6 sprijinise pe alt concurent la locul de corector, Onisor5,


' Cf. ibid., p. 42.

2 lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, II, p. 290 si urm.


3 Ibid , p. 173 si urm.
4 *incai , III, pp. 129-30 ; Cipariu, Archivu, p. 739 ; ingropat la 15 in
cripta parohiei catolice din Raczydros.

5 Iorga, ist. lit. rom., ed. 1-iu, 11, p. 2i2.

www.dacoromanica.ro

Curentul paislan 1 curentul national.de peste munti

209

prin asezatea la Arges a lui Iosif, pstratorul mostenirii marelui Chesarie si patronul paisienilor, se statornici o leggtura
prielnica vietii bisericesti a Romani lor din toate Tinuturile.
Tip5rituri-model, care se cumpgrar dincolo ca 9 i dincoace
de multi, o semnalard indat5.
Inca' din 1793, acel prieten al lui Iosif si al lui Molnar, Hagi

Constantin Pop, bogatul negustor sibiia, cerea voie sA retipAreascd Mime le lui Chesarie, dar el primi, pe 1ng5 binecuvntarea, cerufa prin Iosif, a Mitropolitului Filaret, si in--

stiintarea ca acesta se gAndeste insusi la o a doua editie.


Filaret i$i p5r5si ins5, peste cteva luni, Scaunul, si Mitropolitul Dosoftei Filitis, care publica din nou, prin sarguinta
singhelului Grigorie R5mniceanul, fostul egumen de Vieros,
Pravoslavnica marfurisire, apasandu-se in Prefata asupra
biruintii ultime a pravoslaviei in hotarele Terii-Romnesti si

ocarand buzele imputite ale hulitorilor celor ce m5sAesc in


urmele inceptorilor de dejghinari, carii cu coada lor au
trAt dup sine atatea multimi", nu avu niciun fel de intclegere cu Ardelenii, cari si pentru astig se pregatiaus de
lucrul Mineielor celor nou5. Abia in 1795 Hagi Constantin
Pop isi face iarsi oferta. In vremuri grele .de cium5, ea nu
aduce nicio urmare, dar Iosif, care nu prea era bunul prieten
al Mitropolitului, tip5reste la Spiiu, fgra" a se arMa locul, o
Alegere a rugAciunilor din Psaltire, pe care o cunoastem din
tip5riturile moldovenesti, si o Shijb a St. Nifon, ocrotitorul
Argesului ,. Era vorba ca Mineiele s fie lucrate cu banii lui
Pop' la Mitropolie 2 Anul urmAtor aduce propunerea de a se
tipari insa la Sibiiu Tdlcul lui Teofilact, pe care Chesarie
inc5-1 avea gata dupa izvodul lui Damaschin 3, iar ceva mai
tArziu i se d de stire negustorului Ca, dac5 vechiul Talc
trebuie indreptat dup5 greceste, Gherontie i Grigorie au
altul, tradus tocmai din acea limba t. La aceast (lard Molnar
lorga, Scriitori bisericefti, pp. 23-5.
2 Ibid., p. 27.
8 Ibid., pp. 28-9.
4 !big., pp 32-4.

www.dacoromanica.ro

14

210

Istoria Bisericii romne0.

II

intervenise, caci Iosif stia acum, in 1796, ravna ce are pentru


procopsirea si interneiaua neamului nostru romanesc" '. Afa-

cerea se tot zabovi, si in 1800 nu mai era vorba de publicarea Mineelor de luna", la Buda sau la Ramnic, la Bucuresti, ci de o alegere, un Antologhiu, in trei volume, avand
numai la sfintii cu sarbatoare pe deplin" slujbe, iar la ceilalti stihirile vecerniei" 2; Bart facu insemnarea cheltuielik r
pentru o mie de exemplare.

1 Ibid., p. 31.
2 Ibid., p. 40.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A IX-a.

UNIREA TUTUROR CURENTELOR


RELIGIOASE IN OPERA
LUI VENIAMIN, MITROPOLITUL MOLDOVEL

CAP. I.

Noile tipgrituri iesene.


Inca din 1796, Iosif asigura pe Pop a o parte din Teofilact" ar fi gata sA o ieie una episcopu alil Romanului

de la Moldova" ', cu care erau in 1egatur5 Gherontie si Grigorie, traducalorii. Episcopul nu e altul deck Niniamin
Costachi, care, copil fiind, fugise de-acas" pentru a merge
la Neamt dar fusese totusi calugArit, nu in l'acasul dorit al
care avea tu dnsul si un fecior de boier din
lui Paisie,
familia Ruset 2,
ci la Husi, de episcopul Iacov. Ajuns Mitropolit, in 1803, s_i deci st5pAn al teascurilor din Iasi, Veniamin isi incepu tipariturile cu vestita apologhie a lui Dimitrie de Rostov, care iesi tot in acest an. Alta" carte calugAreasd, tradusa" de Gherontie si Grigorie, Intrebrile si r5spunsurile oarecare bogoslovesti" ale Sf. Atanasie, iese de
supt teascurile iesene tot in 1803. Si la 1805 Nemteanul ierodiacon Gherasim adea acel Talc al lui Teofilact, pentru
tip'arirea aruia peste munti vorbisera aceiasi talmkitori nedesprtiti, prin Iosif, la 1796. In acelasi stil curat, curgkor,
1 lorga, Scriitori bisericesti, p. 24,
2 lorga, Studit si doc., V11, p. 162.

www.dacoromanica.ro

212

Istoria Biseridi romanesti.

11

plin de perioade frumoase dupi sintaxa originalului si cuprinzand nurnai ziceri de obste uneltite si cunoscute intreamandou terile", era tradus si Descoperirea cu amnuntul
a pravoslavnicii credinte", de loan Damaschin, in prefata
carzia cei doi calugari nurnesc cu recunostinta pe Veniamin
ctitor al limbil noastre" (1806). Inca o carte despre cele
Septe Taine, o Tlcuire a lor, poate tiparita si mai inainte
dui-A un text slavon, e tradus din nou de Veniamin insusi
tiparit in mijlocul noului razboiu ruso-turc, la 1807. lit
aceasta din urrna carticic e, pe nedrept, ura impotriva Unitilor, talmacindu-se in tipariturile lui Bob gresit cuvantul de
tareni", intrebuintat de canonicul Vaida, pentru a se in-semna locuitori din Tara-Romaneasca ; dar, cand Veniamin
ataca astfel, pentru ea ar fi zis ortodocsilor din Principate :

t5rani si prosti, el fiind asa", pe un din Blaj oarecarele,


de$art de socoteala si plin de furnuri", el arata c [Ana la
Iasi ajungeau si tipariturile Blajcnilor si c5 astfel vechea circulatie a cartilor in tot cuprinsul clerului de limba romaneasca se restatornicise acum2.

Planul lui Veniamin era si mai mare : el voia sa se ieiela intrecere cu acei Uniti despre cari scria asa de aspru : in
Socola erau sa se aseze scoale de paradosire,a bogosloviel
si de talmacjrea Sfintelor Scripturi", dascali procopsiti in
limba moldoveneasce, pentru a invata dogmele" pe pfeciorii de preoti si diaconi". Tot odata, alti dascali in depline stiinte" erau sa talmaceasca carti bisericesti, ca, cetind ucenicii, sa se invete stiintele si dogmele bunei Credinti". In acelasi timp, Moldova se facea adapostul cantaretilor reformei in Psaltichie : Veniamin primi perprotopsaltul
Bisericii celei Mari, Petru din Efes, si-i &du, 141805, 3C0
de lei pe lung, pentru ca s paradosasca rnusica" , si o a
treia categorie de dascali trebuia sa pregateasca pe viitorii
1 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 345-6.

V. si Rev. !storied, X, P. 126.

www.dacoromanica.ro

Unirea cutente.or religioase in cpera 1ui Veriatrin

213

Astfel, inainte de Munteni,


ei la un asemenea institut 2 Moldoverdi Ii avur Seminariul.
RAzboiul aduse oprirea publicatiilor iesene. Ruii, sthpani
de la sfarsitul anului 1806 pe arrfandou terile, credeau ea'
nu vor mai trebui s iasa' din ele, provincii incorporate la

preoti

$i in

aceasth privinth

cari se gandiau Ins

Impkgia lor $i din care goniserg pe consulii i agentii Puterilor, ca unii ce nu mai aveau niciun rost in teritorii definitiv anexate. Gavriil Banulescu fu adus din Rusia, unde
fusese Mitropolit de Chiev, dar trala bolnav si retras, Inca
lin 1803, cu pensie de 3.000 de ruble pe an3, pentru a fi
fcut exarh peste Moldova ca si peste Tara-RomAneasc5.
Partidul Bal$ din Ia$i $i partidul Filipescu din Bucuresti cerur, odata cu scoaterea lui Constantin-Vod Ipsilanti, regent al Principatelor, $i chemarea de la Dubasari a lui
Gavriil.

Dupd multe dovezi de neincredere si du$m5nie din partea


autorithtilor ruse$ti, Veniamin se retrase la athrfa'stirea Neam-tului, i, in Februar 1808, el demisionA, aratnd c are nevoie
sa petreaca la munte, pentru mantuirea sufletului si din
pricina slabiciunii sanatatii"4. Trebuia, dui-A chiar cererea sa,
sa-$i ieie locuinta in manastirea Slatina, dar el ramase la Neamt,
uncle petrecu !Ana la 18 i2.
in locu-i veni, de la DubAsari (Maiu), Gavriil, $i, dupg
cateva saptamani, el trecea, la 10 Iulie 1808, $i in TaraRomaneasca"; unde se cap5tase prin acelea$i rnijloace plecarea

Mitropolitului turcesc" Dosoftei Filitis 5; era intovarsit de


' Codrescu, Uricariul, VII, p. 124 si urm.; III, pp. 39-43; Foaia pentru minte, in.im si literaturii, 1848, pp. 25-6; Erbiceanu, Mitr. Mold.,
pp. 345-6. Cl. N. Popescu, Dasccilul de canteiri Macarie ierornonahul,
Bucuresfi, 1908,

2 Bis, ort., XVI, p. 109.


8 Cf.

i Erbiceanu, Mitr. Mold., 13. 339.

Ibid,, p. 43 i urm.
5 Cron. liii Naurn Ramniceanu; Erbiceanu, in Cron. greci, pp. 2-Y-80.

www.dacoromanica.ro

214

Istoria Bisericii romAnesti.

11

ciracul" lui Veniamin, arhimandritul.Filoteit al Mitropoliei,


$i de Chiril, Mitropolit al Proilavului2.
Gavriil incerca s faca o mare refortn a clerului rornanesc
din amandoua Principatele : incepu, vestindu-i scutirea deorice dare catre Stat i in 1809 el hotari calugrilor sa nu

se amestece la lucrurile politice $i ale lumii", sa nu cate


mosii in arenda, sa nu locuiasca in casa mirenilor" ca
dascali sau in alta calitate
iar egumenii flied poftiti a nu
casul lui Chiril de la Mihai-Voda, osanface imprumuturi
dit si in Divan, care prada manastirea cu 300 de pungi $i
care scapa de raspundere facndu-se... supus frances", era
recent3,
far iscalitura exarhului Insui. Iosif de Arges,
cel mai vrednic dintre to-0 clericii munteni, fu pus efor al
tuturor manastirilor din Ora, si inchinate $i neinchinate", la
23 Mart 18095. Gavriil margeni numarul preotilor de sate $i
al calugarilor, numi protopopi de judete si crea consistorii.
Se luara $i cele d'intaiu masuri impotriva egumenilor grecL
In Moldova, el nu s'a gandit a face alt Mitropolit, pe cand
in Tara-Romaneasca, prin ucaz al Tarului, Sef al Bisericii rusesti, in care acurn prin dreptul de cucerire era cuprinsa $i

noastra, Dosoftei fu departat" (29 Novembre 1809) si


tritnes in surgun Intiu la Dobrovat, apoi la Aninoasa, in
sfarsit la Tarsor, iar in locul lui fu numit un Grec din Mia

1 V. si lorga, Studii i doc., VII, p. 349.


z Gavriil stAtu aici pAnd la August ; ibid., p. 2S0. Bulat
in Arhivele
Basarabiei, II; Rev. Ist5ricci pe 1930, pp. 141-3. Cf. aceleasi Arhive,
I. 3.
Ibid., p. 283.
4 Ibid., p. 285. Pentru reforme,
i Arbure, Basarabia, p. 742 si urm.
5 Ibid., p. 286. intorsul lui Gavriil la Bucuresti, in ziva de 8 lanuar
1810; p. 289. MAsuri analoage furl luate de Veniamin la intoarcerea lui
in 1813: sA nu se tie de cAlugdri bani ascunsi, sd nu se facA negot, sd
nu ineargA la tbrguri, sd aibA pentru avere o casd comund, sd nu fie
kfi, sd nu se fac ospete cu lume strdind, sd nu se bea 1 sd nu vAndd
vin pe Ia chilitle de gall-, s nu aibd cai i arme, sd nu se fan' primbldri depArtate ; la maice fdrA blagoslovenia staretului nimene sd nu indrAzncascA a merge"; episcopul Visarion, in Rev. istorica, X, pr. 290-3..

www.dacoromanica.ro

Unirea curentelor religioase in opera lui Veniamin

21

tilene, fost de Arta, dar trecut prin Petersburg, Ignatie la


15 Ianuar 1810. losif de Arge$ trebuia sa epilropiseasa pe
strain, er fiind un arhiereu de incredere, caracter bun $i
iubitor de randuiala $i frutnuseta cea bisericeasa $i care mai
$tie $i greceste" 2. Gavriil 'Astra ins $i dupg aceasta drepturile sale de exarh al Sinodului, $i astfel slujba la incoronarea
Tarului n'o facu in Bucure$ti Ignatie, care, trimes in Moldova din Mart, la biroul exarhicesc" 3, veni numai la 5 Maiu,
ci tot Gavriil .

In vremea acestuia, me$terii de tipar din Iasi dau numai


cartea de rugAciuni din 1809, pe and, in Bucure$ti, Ignatie
nu cheltuie$te nici pentru Octoihul din 1811,
reeditat dup&
cel din Rimnic, 1810, al lui losif Arge$1u1. In urma p`acii din
1812, el trecu in Italia, la Pisa, unde vedem c i se dedia
un Sogno di Scipione, din grece$te5, $i unde se afla $i dup
exarh pe jumgtatea de Moldova' care
1821 n. Gavriil ramas
se smulse de Ru$i cu acest prilej, dndu-i-se numele, fals $i
fiiri niciun rost, de Basarabia"7. Aici el 'Astra $i iubirea
limbii rornne$ti $i legAturile cu cei de acas5, din Campulungul lui, cari-i trirneteau cafe un Mat dornic s invete. Mo$tenitor al episcopilor de Getatea-Albg, de Hotin, de Proilav
$i Dristra
care, de spre partea Turcilor, se pastra $i la
' Erbiceanu, Cron. greri, pp. 289, 291 ; Bulat si Rev. -1st., II. cc.
(1:10intarea cAtre Dosoftei la 2 lanuar 1810).
Bulat si Rev. 1st , 11. cc.
" Ibid.
4 Ibid., pp. 291-3.
Papadopol-Calirnah, in Rev. p, ist., arch. .si fil., IV, p. 126; cf. Bis.
ort., XVI, pp. 311-8.
Mara], in Revista nouei, I; lorga, Scriitori greci, p. 10. Cf i lorga
Studii i doc., XVI, pp. 513-4, no. 293.
La inceput, in 1807, locuitorii Basarabiei reale, ai foastei raiele turcesti fuseser supusi provisoriu Mitropolitulul Moldovei; Erbiceanu, Mitr.
Mold., p. 340. Pentru schimbul mosiilor din Basarabia ale Mitropoliei cu
on lordache Vartolornel, ibid., pp. 355-7 si unto., 390.

www.dacoromanica.ro

216

Istoria Bisericii romanesti.

II

18251, episcopi fiind in acest timp Calinic $i Antim2 , el


rAmase aici Ong la sfArsit (t 30 Mart 1821), cu titlul de
exarh,-Mitropolit al ChisinAului i Hotinului 3", avand ca

vicariu" pe un episcop de Acherman si Bender", Daniil,


Dimitrie Sulima4, din Nicolaev, fost vicariu" $i la la$R
0 simplA hotArAre ImpArAteascA, un nou ucaz", ajunsese
pentru aceastA spArcuire a teritoriului metropolitan al Moldovei, alcAtuit canonic de vechii Domni cari intemeiaser
Biserica. 0 duhovniceascA tipografie" a Basarabiei, se
fAcuse $i un seminariu
d'adea Inca din 1815 noua Litursi

ghie basarabeanA, apoi un Ceaslov, i la 1820 Molitvenical


ei RAnduiala sfintirii Bisericii". Sirul cartilor romAnesti se
opri aici destul de" rApede, si, ceia ce era $i mai rau, nu se
ingadui macat patrunderea celor din Moldova, creAndu-se
vepicul cordon de carantina impotriva bolii periculoase a
comuniunii suflete$ti Intre membrii unui neam -Fara noroc ".
CAnd Nemtenii Isi cerurA mo$iile din Basarabia, Mitropolitui
Gavriil, care primise in dar o Psaltire de-a lor, ii indreptA
la bunAvoinca Imparateasca", iar colonia lor, a Noului Neamt,

pe care o Intemeiard pentru a nu le pierde nu-si cAstiga un


rost cultural romnesc 7.
Melchisedec, Cron. Husilor, II, pp. 164-5.
pi urm. fusese, la 1777, un loachim ;
ibid., p. 160.
3 Scrisoare a Iii Gavriil cStre staretul Silivestru de Neamt i Secu;
ChiinAu, -6 Novembre 1q17; in lorga, Studii i doc., VII, p. 349.
4 Melchisedec, Cron. Husilor, II, p. 161; cf. Arbure, Basarabia, p. 550
2 tnaintasul lui Chid! din 1788

pi

urm.

5 Erbiceanu, Mitr. Mold., p 352; Arbure, o. c., p. 747. Mitr000lia


Proilavului nu mai functiona, ocupantul fiind fugar la Constantinopol, iar
urmasul, Chiril, retin it la DabAsari ; Bulat, in Rev. Ist.,11. cc., (si pentru
alp candid tp la Scaunul principal basarabean). V , pentru trecutul eparhiei, i lorga, Studii i doc., vI, p. 367, no. 1177.
6 Un mare nurnIr de schiturl fr crturari, cldite in veacol al XVIII-lea,
trecurA astfel la R.si, pe lang mnAstirea lui Stefan-cel-Mare, Chipriana,
mnAstirea Hanculd de pe vremea lui Duca si schitul Saba, anted n.
anului 17(0.
Pentru procese ale mAndstirii, lorga, irr An. Ac. Rom., 1912.

www.dacoromanica.ro

Unirea curentelor religioase in opera lui Veniamin

217

in adapostul sigur si fericit de la mngstirea Neamtului,


Veniamin va fi dus cu dansul mesterii sal de la Mitropolie,
cei cinci zetari, zece drugari, patru pilcari, patru probari, doi
prefac5tori i pisgtorul de chinovar 1, cari-i lucraser in Iasi.

Cu ei, tipograful" Gherasim putu s tipreasc

i aici arti
din acelasi izvor. Astfel incep, supt ochii acelui care dusese
paisianismul la triumf, lucrarile tipografice nemtene, i Inca'
din Iulie 1807 aparea volumul 1-iu, pentru luna Septembre,
de inceput al anului in vechea socoteaI5, al Viefilor Sfintilor,
pentru prefacerea din greceste a carora
intaia lucrare de
acest fel dupg a lui Dosoftei Mitropolitul Moldovei se
ostenise un alugar slovean" care nu mai era in via-Ca acum,
ierodiaconul 5tefan. Anul urmAtor clAdu apoi dou arti de
Psaltichie, dupg sisternul cel nou. in 1311 Gherontie publicg
apoi Cazania, Chiriacodoinion, pe care Veniamin insusi o

talmacise.

Peste un an Moldova Infreag II chema sasi iei


Scaunul in primire.

inapoi

CAP. II.

Tiprituri ardelene si noul sir de tipArituri al lui


Veniamin Costachi. Veniamin si tulburgrile din 1821.
Inca' de la 1807, se implinia gandul lui losif de Arges de
a da la iveal" Mineiele indreptate dupg ale lui Chesarie, si
anuine inlturandu-se Vietile de sfinti luate de la Rusi, cele
culese de prin filade" si aducandu-se alcaluirea lor in potrivire cu ofginalele grecesti 2 La Buda, in intelegere cu
Clain, se Mai tiparul, dup ce si Molnar revisuise din punct
de vedere a1 limbii textul, indreptat In toate privintile de
losif3. Din aceasta strsalucifa carte, colectii, trupuri", se van'

Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 44-5.

2 V. lorga, Scriitori bisericegi, pp. 24-5.


8

Cf. fore.a, 1st. lit. rom., ed. 1-a, II, pp. 175, 212, 289 nota 1, 377 nota

7; Studii si doc., XII, pp. 162-3, no. cccxxxvitt ; Scriltori greci, pp.
g-10; Bis. Ort , XVII, PP. 32-4.

www.dacoromanica.ro

218

1storia Bisericii rornanesti.

11

dur indata 'Ana in Moldova, cu 80 de florini nelegate si


94 legate 1. Pretutindeni se intalnesc marile volume pe hartie
alba', tare, ca frurnoasa liter mascata i *flu] inflorit cu chinovar, poate cea mai frumoasa lucrare tinografica pe care, in
desfasurarea ei, a avut-o Biserica noastra,

Pe cand Mineiele din Buda, carora Ii urma la 1807 un


Acaftist, tot al lui Clain de sigur, $i la 1808 o Psaltire,

pentru slujba, nu pentru $coala, erau primite cu bucurie pre-

tutindeni unde se slujia romaneste, ca o adevarata binefacere, la tipografia din Blaj se lucrau brosuri ocasionale, ca aceia
pentru instalarea lui Vulcan, in 1807 2,
Logica i Dreptut
Cate o mica lucrare a episFirii de Clain aparura la Sibiiu,
copului insusi, precum Forma clerului $i a pastorului celui
bun" (1809), volumele din care se alcatuieste cartea de concurenta a canonicilor, 7 eologhia dogmaticii i moraliceascii,
dup Tournelly, opera din care parti iesir deosebit la 1801,
1802, 1804, Cate un Catechism in editie nou (1815), Carti
de invataturi crestinesti despre desertaciunea lumii i datoria
lumii in fiestece sfat" (1807), iar, dintre cartile de slujba,
Triodul din 1813, Evholughiul din 1815, Strastnicul, Evanghelia din 1816. La Orade, Samuil Vulcan (n. Blaj, 1758),
fostul profesor la seminariul Sf. Barbara,
seminariu dus
pe la Erlau i Liov inainte de a fi inchis, foarte mult
serbatorit de scriitori timpului, romani, dar $i straini, cari

aflau la el mas intins $i prietenoasa gazduire, precum


intamplator, ajutoare in bani, mai facu, pe langa seminariul
sdu, i o tipografie. Dar, dintre canonicii cari-1 incunjurau,
numai unul, Gheorghe Farca$ 3, lucra pentru Biserica, and
o Istorie bisericeasca, pe langa un Talc al Psalmilor si altul
al Noului Testament, care ins ramasera netiparite. Jar, cat

prive$te pe Neuniti, nu poate fi vorba de un tipar al lor


pentru carti de slujba, fie $i la tipografii particulare : Psal' lorga, Studit i doc., 1. c.
2 Cf. lorga, ist. lit. rom., ed. I-a, II, pp. 416-7.
3 Orodias, hi Archival lui Cipariu, pp. 295-6 ; Sclzematismul festiv
al Oradiei d n 1900 si I. Ardeleanu, o. c.,

II.

www.dacoromanica.ro

Unirea curentelor religioase In opera lui Veniamin

2 I9

tirile sibiiene i brasovene din 1810 (Boghici), 1811 (Sibiiu),


1812 (tot acolo ) Cate un Paraclis (1815 ; tiparit de Constantin
Manzovici) ori Acaftist (Sibiiu, 1821) nu constituie literatura

religioas de care poate avea nevoie o Biserica.


Deci cartile de slujbd ramaser a le lua Ardelenii- din Buda :

Octoihul, din nou tradus din greceste, la Neamt, de oarecarii parinti" $i corectat de Iosif al Argesului, apare la 18111,
dupd ce o alt editie se daduse la Ramnic 2, in anul precedent, cu mai putin lux. Evanghelia din Buda are data de
1813 ; 7 riodul se publica la 1816, cu binecuvantarea Patriarhului din Carlovat, care o daduse $i unei frumoase Cazanii de Viena, de la sfar$itul veacului trecut (1793)3. Apocalipsul apare acum intaia oara ca o carte deosebita. Teologia pastorald a lui Clain (1817), carti religioase pentru
$coli sau cantareti se adauga in timpul cat avu locul de revisor
Petru Maior, care $i muri aici la 1821. Inca din 1816 indeninatorul $i corectorul eartilor liturgice din Buda, losif de
Arge$, tiparise la Neamt
in Moldova el avea legaturi $i
cu Gherasim, urmasul lui Veniamin la Romani
Epitona
Tar/ Oekov ao-(11Cc-ccov a lui Atanasie din Paros, care nu se
putea publicala Buda pentru cuprinsul ei de dusmanie fatade catolicism si pentru polemicile cu scornirile straine" $i
necuratiile apusenesti afumate.
Atelierul cel mare de lucru pentru Biserica e insa in Moldova, la Neamt5, unde Veniamin publica cel d'intaiu Tipicon
tradus de Nemteni din greceste (1816), un Octoih ca acela din
Ramnic, datorit acelorasi traducatori (doua editii), Ceaslovul
mare $i mic (1817), Psaltirea, Evanghelia din 1818 (ed. notia,
1

Cf. si I )rga, Scriitori bisericefti, pp. 45-8.

2 Aid urmlsul lui Filaret, episcopul Nectarie, un Grec din Moreia, de la


16 Decembre 1812 Mitroodlit, (IA Molitvenicul din 1793, Apostolul,

Evanghelia din 1794 0 Psaltirea din 1796.


3 v, Bianu i Hodq, Bibl. Rom, II, pp. 350-1.
' lorga, Scriitori bisericesti, p. 45.
La I ii iese o singurd lucrare, neinseninatb.

www.dacoromanica.ro

lstoria Bisericii romanesti.

22')

11

1821), Rugliciunile (1819), Liturghiile, pe care insusi Mitropolitul le Indrept, in 1819. Psaltichia iese a doua oara acum.
Carti le olositoare calugarilor .se imbulzesc la tipar : gasim
Scara Sf. loan Sinaitul (1814), Checragarion al Sf. Augustin,
opera a lui Gherontie $i Grigorie, inchinata Mitropolitului ca

unui Voevod ravnitoriii $i ca cu foe suflatoriu impotriva


eresurilor

$i

a nedumnezeirii" ; Indeletnicirea iubitoare de

Dumnezeu a lui Evghenie Bulgaris CA8oXEcx.( oc cpt2,60Eo;) (1815),

Rasoforul (tot din 1815), lntrebdtoarele rdspunsuri din Sf. Scrip-

ura ale staretului Vasile de la Poiana Mrului, Adunarea


cuvintelor celor pentru ascultare" a lui Paisie, Efrem Sirul,
tradus de Nemteanul Isaac, Cartea folositoare de suflet din
1819. Si impotriva Unitilor, pe cari trebuiau sa-i atace cu
invier$unare ace$ti clerici cari stateau supt inraurirea intolerantei rusesti, se dau tratate de dogma' $i polemica, de la
mica traducere din frantuze$te"., din galliceste", a Mitropolitului, Carticica indemanatecii in potriva celor ce bolesc
la ceale pentru adevarul $i covar$irea Sfintitelor Scripturi"
(1819), pand la Adunarea dogmelor", Apologhia din 1816,
tratatele lui Nichifor Xantopulo, intre care si Antifoanele.
Urate carti, pe hartie vanata muscaleasca, dar opere de imbogatire a literaturii religioase a Romanilor $i de prefacere
a scrisului lor prin limba noao romneasca", pe care traducatorii o pun cu mandrie in fata limbii prea proaste $i
neuneltite" de 'Ana atunci.
Revolutia greceasca de la 1821, tulburarile pe care le proi Intre Romani, ocuparea de catre Turci a Principatelor Impiedecara deocamdata urmarea acestei opere folositoare, care punea la dispositia calugarilor traducatori mijloacele banesti $i sprijinul Mitropoliei Moldovei. Veniamin Costachi, care, dupa datina terii, luase carma unei Caimacamii
dupa fuga peste Prut a lui Mihai-Vo'd Sulu, inteles cu eteri$tii, in manile carora lisa acurna puterea, nu putu sa vada
pe inlocuitorul Pasei de Si istra si pe osta$ii acestuia. A$teptandu-se, ca multi altii, la un amestec hotarator al Rusiei
duse

www.dacoromanica.ro

Unirea curentelor religioase In opera lui Veniamin

221

pentru a aduce o noug ordine de lucruri, el trecu in Basarabia $i, stiind ca, de frica, a %cut molitfa lui Ipsilanti, capetenia Grecilor rasculati, in schimb, Ii trimesese ierochirixul, pe Ghenadie Roset, la Brila, ca sa asigure de credinta terii pe Turci , el ramase in ad5postul sari basarabean din Colinca'uti pan destul de tarziu in noua Domnie

de tara a lui Ioan Sandu Sturza. Avea cu dansul pe protopopul de odinioara al Hotinului, ocupat de Nemti, Leon
AsTchi, invatat preot galitian, din care Veniamin, urn-land

exemplul dat mai inainte de Gavriil exarhul cu Strilbitchi


Rusul

fgcuse un protoprezviter a toata Moldavia", cu uncle

drepturi arhieresti 2. Ceilalti doi episcopi ai terii, Gherasim

de Roman, fugar bucovinean si Putnean, fiul preotului Clipa


din Vicovul-de-Sus 3 i fost dichiu la Slatina, $i Meletie de
Husi, trecusera i ei granita, dar pentru a merge in Bucovina, pe cand Grecul Grigorie de Heracleia, until dintre ar.hiereii cu titluri in partib us cari se adapostiau de la un timp
pe langa unul sau altul din Mitropolitii no$tri, facea uneltiri
politice la Chisinau. Bietul dichlu, lsaia, lasat singur la Iasi,
nu $tia cum sa mai impace necontenitele cereri ale ostasilor
straini $i pagani. Cel putin el era lasat acolo sa ingrijeasca
de eparhie, pe and Gherasim de Roman, fu mazilit de -comandantul turc, care puse s i se faca un nou episcop, Meletie, la Tarnova, atentat neauzit de grosolan impotriva datinelor $i drepturilor Bisericii noastre 4, care nu avu insa,
fire$te alte urmari, cad Gherasim Ii lua mai tarziu Scaunul
in stapanire, argosind" $i prigonind pgna' la moartea sa, in
1 Cu privire la tipriturile acestuia, s se adauge la cele spuse mai
sus stirile noun sl indreptArile cuprinse in fasc. IV din vol. 11 al Biblio-

grafiei Romdnesti.
' lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, II, p. 512. El se gandia in April 1822,
fugar la Grozintl, a merge in Rusia, pentru inchinarea moastelor ; Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 230-1.
8 Melchisedec, Cron. Husilor, I, p. 389. A fost la 1-cusi de la 1796 Ia.
1803.

4 Melchisedec, Cron. Rom., 11, pp. 187-8.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romnesti.

1826, pe acela care indraznise

a-1

11

inlocui in asemenea im-

prejurari I.

Cand Veniamin putu sI vada fra nicio teama Moldova


sa, Mitropolia era aproape ruinath, ca $i biserica Sf. Nicolae
Domnesc; Seminariul de la Socola statea pustiu si, dintre
dascalii de curand adusi din Ardeal,
un Fabian-Bob, ruda
a episcopului unit, un Costea, un Manfi, un dr. Vasile Pop,
Brasovean, pe care-i cautase de-a dreptul acasa la el invatatul fiu al protopopului Lazar, Gheorghe Asachi,
numai
cel d'intaiu se intoarse 2 La munte, Slatina lui iubith, uncle
se gandise a se retrage si unde-$i prega'tise ultimul adapost
$i !oda] de ingropare, ca si Secul, cel d'intaiu lacas al lui
Paisie, erau in ruine : cea din urea manastire fusese cetatuia
de aparare desnadajduit a eroului capitan Iordachi, care se
arunca in aier impreuna cu turnul de unde iinproscase cu
gloante pe Turcii tirmaritori. La Neamt Gherontie tipograful" trebui sa-si .ascuncla teascurile, ca $i colile trase din
Evanglielie r si sa-si ingroape litera. Trebuia multh maned
pregatitoare innainte ca Mitropolitul, care $i in surgunul su
basarabean lucrase, traducand Istoria Scripturii Vechiului
Testament", Istoria Scripturii Noului Testament" 5i Funia
sau franghia intreita", o discutie a dogmei, s poata incepe
tipariturile sale. Nu treceau insa deck putine luni, si, Inca in
1823, teascurile, mutate la Iasi, porniau lucrul.
CAP. III.

Biruinfa curentului paisian in Principatul


Terii-Romanesti.
Pe aceasta vreme Scaunul muntean ajunsese si el, printeo
adevarata revolutie nationala, in stpanirea Romanilor. Ur'

Ibid.

2 v, lorga, 1st. lit. rom. in veacul al XIX-lea,

I,

Pentru dascAlii rust precedenti, Arbure, o. c., pp. 745-7.


3 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 228.

www.dacoromanica.ro

p. 106

i urm.

Unirea curentelor religioase in opera lul Veniamin

223

'nand traditia Mitropolitilor greci, Ioan-Voda Caragea, noul


Domn al Terii-Romanesti dupg retragerea Rusilor in 1812,
nu chem inapoi pe Dosoftei, a anti viata se va incheia inteun
tarziu, in ziva de 14 Decembre 18261, la Brasov, unde a
fost si el ingropat in biserica facutd de bogatul boier Gnigore Brancoveanu, in cetate chiar, si inzestrata prin testament cu mosiile Poiana Marului si Sambata-de-sus. Dar Caragea isi cauta alt Grec. Era foarte potrivit Moraitul Nectarie de Ramnic, si el fu ales. Nectarie uit cu totul exemplele date de inaintasii si i tipari un mare. Molitvenic i o
pe cand
Apo
a lui Dimitrie de Rostov, se pare,
Grecul pe care-1 lasase in Scaunur ramnicean, Galaction de
Govora, nepot al lui Nectarie, dadea Liturghille, o MI/0(1MM
pentru spovedanie i traducerea, de calugarul Rafail, a Vietii
Sf. Vast le cel Nou2.
De oare ce la Buzau era Costandie Filitis, nepotul fostului
Miiropolit Dosoftei, Iosif al Argesului se gasi a infatisa
singur elementul romanesc in Episcopat. Multi boieri cu iubire de neam socotir c aceasta nu se poate ingadui. Ei
cerura si izbutira a capta de la slabul Domn batran Alecu
Sutu jertfirea Mitropolitului mancau si trandav, ca si a episcopului buzolan, impotriva caruia nu se puteau aduce invinuiri de imoralitate. Pe cand Buzaul era capMat de un Roman dintre boierii Ratesti, Gherasim, a carui mama fusese
o Balaceanca 1, Mitropolia o lua, poate nu fara bani, un
alt Roman, un -Canal arhimandrit, fost 'Ana atunci egumen
de Tismana, Dionisie Lupu, titular de Sivas (n. 25 Februar
1769) pe care contemporanii lui ii Iaud pentru vorba neLesviodax, o. c.; pp. 407-9 ; lorga, Brasovul i Romnii, pp. 247-8,
266 sl urm, Urmasul lui, Nectarie, se stinse tot acolo, la 13 Octornbre
1825; lorga, Brasovul i Romanii, pp. 247-8; Studii i doc., XIII,
pp. 68:9.
2 Ca ucenici ai lui Nectarie trebuie s se insemne un Daniil, un loanichie de Stratonichia ; v. testarnentul lui in lorga, Brafovul p1 Roncirtd,
p. 266
1

i urm.

Zilot, Cronica, in Rev. p. ist., arch. si fit., V, p. 75.

www.dacoromanica.ro

224

Istoria BiserIcii romanesti.

11

tea', desinteresare, iubire a culturii $i pricepere in ale Bise


ricii ca si in ale Statului '.
Dionisie facea parte din scoala Ramnicenilor. Era aspru
fata de egumenii cari imprumutau pe socoteala mAna'stirii lor 2,

cu simoniacii, cu preotii MA' carte. N'a facut, ce e drept, $i


el un seminariu ca acel din Moldova,
exarhul Gavriil plnuise unul , dar a trimes in strAinatate pe cei d'intAiu bursieri meniti a fi profesori la scoala mai inaltd romneasck
deschis de Gheorghe Laz'ar, $i intre ei se afla $i un tna'r
cleric, Eufrosin Poteca, ucenic al Academiei domnesti, care
inc6 din 1818 tipria la Buda o traducere a sa, Mai nainte
gtirea spre cunostiinta lui Dumnezeu"3. Cu banii Eforiei
merser in Apus pentru a studia musica Nil-Nicolae Poponea
$i Macarie, care-$i zicea Portarie" al Mitropoliei, $i acesta
din urm5, un inoitor in notatia psaltichiei,-,st5panit de ideile
reformei bizantine a lui Petru Efesiul, care fdcuse la Bucure$ti tipar de psaltichie greceasa, publicg la Viena, in tipografia Armenilor mechitari$ti, cu privilegiu pentru luciarile in
limbi rsAritene, trei earti de basa ale misarii de prefacere :
Theoriticonul, Anastasimatarial i Irmologhial4. Din partea
lui ins'a, Mitropolitul n'a putut s'a deie altceva deck un Cuvat" al lui Hrisostom $i o Prescurtare a Psaltirii, de Sf.
Augustin (1820).

D:onisie fugi in Ardeal dupa retragerea din Bucuresti a


lui Tudor, cgruia i se supusese mai mull de frid, iscalind in
buza tunului indreptat asupra casei din Belvedere a lui Dinu
' Ibid.; cf. Bis. Ort., XII, p. 271; XIV, p. 410; UrechiA, in Tineritnea romnci, noua serie, 1.
2 Bis. Ort., XIII, rp. 271-2.
8 Cf. lorga, 1st. lit. rom. in veacul al XIX-lea, 1, p. 61 0 urm.
4 N. M. Popacu, Macarie ierotizonahul, passim. Mai tArziu a lucrat
Antologhiut, Stikirariul, Irmologlzial calofonic, Tricestniarul, LiturRhia, alte cantAri si, pentru episcopul Chesarie, Prohodul, strAmutat,
pentru intaia oarA, poetic, din greceste, care s'a tirArit la BuzAu in 1836 ;

v. N. M. Popescu, Editia Prohodului ieromonahului Macarie fi editiile altora, in ,,Biserica Ortodoxr pe 1908.

www.dacoromanica.ro

Unirea curentelor religioase in opera Li Veniam:n

225

Golescu memoriile de plngere $i indrepthtire c5tre Poart


ale Domnului pandurilor. Ca $i Veniamin, el astept in exilul
s5u de buna' voie inceperea, printr'o nou5 cucerire, a erei rusesti definitive. La chem5rile sthruitoare ale Domnului numit
de Turci in 1822, Grigore Dimitrie Ghica, el r5spunse Ca' e
greu bolnav de picioare $i nu poate veni 1. Vod5 trebui si-I
inlocuiasc5, i, dup5 multe Mnguiri umilitoare atre Tar si
cei de pe Langd (Mitsui, Dionisie, a$ezat din mArinimia lui
Grigorie Ghica in mangstirea Dealului, se sMnse in Bucuresti'.
Dintre ucenicii lui Chesarie, losif de Arge$, de candidatura
c5ruia la Mitropolie fusese vorba in 1819, murise la 27 Octombre din anul urmAtor, f5cAnd loc unui spiritual $i intrigant
Grec, cu spiritul voltairian, Ilarion de la Dealu, care $tiu s
inteteascA la r5scoalii pe Tudor, dar nu fu in stare s5-I $i
scape3. El I5sase un ucenic, pe Nicodim Greceanu, de la

C5Id5rusanii paisieni, care face la Sibiiu in 1811 o tipritur


dup5 Polizoi Contu, Invataturi de multe $tiinte folositoare",

redzuta de insusi losif, c5ruia i se si dedic5 opusculul


El declar c5 s'a ostenit ,,spr folosul neatmlui rornnesc",
precum Veniarnin in lucrArile lui din 1822 avea in vedere
intrebuintarea romanestii tinerimi". Astfel de idei, luate din
indat veni Istoria oricetirea unor scrieri ale Ardelenilor
ginilor rotnnesti de Petru Maior
le avea $i un c5lugAr
dintr'un neam de terani venit din Jina Ardealului, larigd Sibiiu

(n. in Corbi, 27 Novembre 1764), Naum Ramniceanu, care


stAtuse pe lang5 episcopul Filaret, $i, inainte de a-$i incepe
lucr5rile $colare, morale si literare $i

de a eauta, dup5 o

' V. si Erbiceanu. Prefata la Cron Greci.


2 V. Hurmuzaki, X, tabla. Muri la 7 Feb -uar 1831, Ii casa-i de la
Bucuresti, in mahalaua Batitii, i a fost ingropat la Mitropolie; Lesviodax, o. c p. 410.
8 Bis. Ort., XIII, pp. 208 si urm.; 274; XIV, pp. 419-22.
4 Cf. Papiu, incai, p. 81; Bis. Ort., XIV, p. 411; hrga, Scriitori
bisericesti, p. 50. V. I D. Furtun5, Ucenicii stare:alai Paisie in mandstirile Cernica i Calddrusani, p. 76 sl urm.

www.dacoromanica.ro

15

226

Istoria Bisericil rornaneti.

11

lunga cariera de cantaret i dascal, odihna la Cernica, unde


muri dupd 25 Novembre 1834, calgtorise in Banat, venind
din Sibiiu pang la Lipova i la manastirea Hodo$-Bodrog
(1788).

n Sibiiu fusese a$ezat in Septembre 1810 (i sfintit la 21


April 1811) ca episcop romanesc parohul Sas-Sebeplui,
Vasile Moga, orn cinstit, bun biserica$, dar cu totul lipsit de
insuOrile mai inalfe ale preotilor'. El ingriji de o mai buna
cretere a clerului su, dar nu titi sa-I inzestreze cu carti,
fiind poate i prea slab, prea sdrac pentru aceasta. Moga,
care nu putu s pastreze pentru Ardeal pe Gheorghe Lazar,
avea oarecare legaturi cu Principatele, i in 1820 el claclea
voie dascalilor de latine$te s plece la Iasi, in Tara-Romaneasca9. Iar, pe and el gospodaria ticnit pe neunitii lui, in
Banatul supus ierarhiei sarbe0i, mi$carea literari noua da $i
lucrArile pentru biserica ale preotului din Becicherecul-Mic,
Dimitrie Tichindeal (n. c. 1755), care, in dorinta lui, fireascd
la un profes( r-catehet al colii pedagogice, de a face ca i
clerul romanesc banatean s tie mai mult deck imbracarea
dezbracarea, licerea Evang,heliilor, dechiderea i inchiderea dverilor, ie*ea la oameni, aratarea i intrarea in altariu",

tipari -la 1808 Epitomul sa scurte aratari pentru santa besearica, pentru vemintele ei i pentru dumnezeiasca liturghie
care se savarte intr'insa, aijderea i pentru preotul i
slujitorul lui Dumnezeu, prin scurte intrebari i faspunsuri"
s,i avea gata un tratat despre serbatori dupg Sarbul I. Muscatirovici, o Teologie Pastorala, una Dogmatica i o Istorie a
Bisericii, care nu vazura lumina3.

Dar marea osteneala pentru a da carti de slujba, de teologie, de polemica, se cheltuia tot la Iai. Nici alegerea ca
' S'au pstrat tanguiri ale kik miFatoare, contra guvernului imparA-

tesc.

2 lorga, &add i doc., XII, p. 209, no. Lv.


3 lorga. 1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, II, p. 422 i twin.

www.dacoromanica.ro

Unirea curentelor religloase In opera luL Veniamin

227

Mitropolit muntean a lui Grigorie Nemteanul (n. Bucuresti, c.


1765), pe care Ghica-Vod-1 descoperi in pacea-i studioas
de la CaldArusani si-1 facu in dou zile,, din diacon, preot pi
la 10-11 Tanuar 1823, nu stfamuta tiparul in alta
episcop
parte. Cele mai multe lucrari facute de Grigorie cu nedes-

pktitul su Gherontie iesiser la Iasi sau la Neamt, ori si la


Bucuresti, inainte de aceasta, afai de cele famase in manuscript : Clziriacodromial in 1801, T eofilact (1805), Teologia lui loan Damaschin, in 1806, Adunarea de dogme a lui
Atanasie, in 1816, Antifoanele, in 1817, ca si o Antirisis
greGeasca impotriva lui Neofit Duca, marele dascal bucurestean, pentru fecioria" cAlugareascg, apoi CuNntele Sf. Casian,
Exaimeron al Sf. Vawsile, in 1827, Pentru preotie" a lui Grigorie de Nazianz si a lui loan Hrisostomul, Cuvdnt al lui
Ghenadie Scholarios, in 1827, Patericul in 1828, Cuvintele
lui Fotie si lui Grigorie Palamas, despre Purcederea Sf. Duh
impotriva Latinilor, Cuvintele lui Bryennios, Pu(ul $i Impr'irea de grdu ale Sf. loan Hrisostomul, care, acestea doua",

18332. Ca Mitropolit el adu doar


arti de slujba : retipa'rirea Vietilor
Sfintilor de la Neamt, precum si o articica de polemic
impotriva Armenilor, mai mult o curiositate bibliografid
aprurg la Buza'u, in
cateva
prea putine

deck o scriere menith s poarte lupta real impotriva unei


primejdii serioase, Pentru eresurile Armenilor (1824), apoi
Pravoslavnica Aldrturisire (1827), Spitele neamurilor si Sfluiri calre duhovnici (1827)4. Vaud la .noua navalire a Rusilor
in 1828-9, cAnd el nu vol sa" se piece voii lor si, urmgrit de
meschine i urate intrigi boieresti pentru bani, fu expediat,
la 10 Februar 1829, in Rusia, de unde se intoarse zdrobit si
aproape de moarte', pAstorind numai de la 22 August 1833
pAng la 22 lunie 18344, Grigorie a fost, ceia ce nu era tocHurmuzaki, X, p. 209 i urm., n-1 CCLXXXI. V. biografia lui de p.Ar.
Grigore Tomescu, Bucuresti 1925.
2 V. Lesviodax, 1. c.
3 Hurmuzaki, X, p. 625 si urm.
3 Lesvlodax, p. 413 ; Tomescu, d. C.

www.dacoromanica.ro

228

Woria Bisericii romanesti.

11

mai de a$teptat, mai mult un mare moralisator prin exemplu,


dec5t un luminAtor al clerului s'au $i un intelegAtor al curentelor noi, care i-au pArut totdeauna suspecte. Scrieri dau altii,
ca Eufrosin Poteca, intors din Apus, dup5 studii de filosofie
$i $tiinte, care traduce Discursul asupra lstoriei Universale al
lui Bossuet, apoi Cuvint5rile lui Massillon, opere de-ale misticului rus Alexandre de Stourdza, tratate de $coal5 $i pregalia chiar o lucrare asupra mnsastiril6r muntene, dup5 ce,
luandu-i-se catedra de filosofie de la $coala romneasc5 a Sf.,
Sava, unde lucra dupg linia tras5 de marele su dasc5I Gheorghe Laz5r, el se ad5posti ca egumen la Gura-Motrului,
unde se si stanse la 1859 abia'. Si protosinghelul Mitropoliei
se face cunoscut prin vre-o traducere din grece$1e.
Dacg, deci, pentru invt5tura innalt5 a limbii grecesti Academia din Bucuresti rgmase 1)5'15 la inchiderea ei, in 1821,
cea mai buna" si mai cercetata $coa15,Mitropolitul Veniamin,
care-$i avu $i el bursierii : la Chalke pe Gheorghe S5u1e4cu,

crescut supt umbra lui, mai tarziu in Apus un grup intreg


de tineri, pentru carierg profesoral in domeniu laic, trimese
si el la Bucuresti pe un Iancu Nicola, $i alti cinci tineri-,-2,
inainte $i dupd 1821, c5rtile pentru tinerimea romaneasc5"
$i pentru clerul romnesc ortodox, moldo-vlahicesc", rornhno-dachicesc", spune Veniamin,
ca un Petra Maior, urr
spar in
Nauru Rmniceanu, in Prefata Funiei intreite",
Moldova 3. Astfel, pan in r5zboiu1 din 1828-9, Veniamin
public5 Psaltirea, Antologhiul, Evanghelia, Graiarile A4aicei
lui bumnezeu, Liturghille din 1834, in forma" de Evanghelistariu", un Molitvenic, pe care-1 intituleaz5, dup5 ruseste,
Molebnic", apoi cel d'intaiu Ermologhiu de cant5ri nou5,
' G. Dem. Tcodorescu, in Rev. p. ist., arch. f i Jil., 11, p. 1 si urni.;
cf., lorga /st. lit. rom. in veacul al X1X-lea, I, p. 61 si urm.
2 V., In general, lorga, 1st. invateimantului, p. 180 si urm.
3 Si in timpul tulburrilor dela 1821, Nemtenii apuc5 a da in lasi inveitcitura peirinteascei, a Patriarhului Antim de lerusalim, supt ingrijirea
episcopului de Husi, rAmas vlcariu metropolitan.

www.dacoromanica.ro

Unirea curentelor religioase in opera lui Veniamin

229

care rasbate.
pe cand al lui Macarie, gatit totusi pentru
tofi Romanii i recomandat pretutindeni, se cumpard foarte
putin si se pastre-aza mai mult ca o curiositate
Carfi noud
de literatura noastra religioasa sant si alte publicafii iesene,
ca Maslul si Aghiavnatariul.
Dar, in acelasi timp, se da o literatura teologica, nou
ctr desavarsire, din nou talmacita de parinfii din Neamf, in
manastirea lor sau in cele ce erau legate cu dansa, ori de
Mitropolit chiar, in care se destepta tot mai mult cheruare
de scriitor, ravna de luminator al legii, la Iasi. Pe langa cele
trei lucrari de traducere facute la Colincaufi,
turtle
hristianice,sti pfiliesc mai mult clerul mirean ; Cartea folositoare, Neveizutul rzboiu, lave/Miura crestineascd, un Catechism explicat, Apantisma, care spune lupta si in titlul sau,
reprodus de-a dreptul din greceste, alcatuiesc un intreg arsenal de discufie dogmatica. Cea d'intaiu Pravild pentru ju-decata canonica e aceia a lui Veniamin, si tot el da Bisericii
romanesti culegerea intreaga a canoanelor, Pidalionul. Un

Iubitoriu de infelepciune", lucrare a Mitropolitului, apare


apoi, pe vremea ocupafiei rusesti, la 1831. Din hie Miniat
traduse el, dupa 1828, Piaira Scandelei, pentru combaterea
-catolicismului, care, de curand, cu toata impotrivirea Mitropolitului si a boierilor, capatase un intaiu episcop de Bacau

residand in Ora, care nu cunostea de mult vreme decat


modesti Prefecti franciscani sau OHO iesuifi 2. Dupa Evghenie Bulgaris el da indeletnicirea spre buna murire. Era
Bra pareche aceast indelungata -munca, facuta cu atata tragere de inima, intre oameni cari-1 infelegeau de multe ori,
dar alt data indrazniau s ridice insulta i pana la curafia
cugetului sau si la rodnicia Paptei sale3. La urrna el lasa, dup
' lorga, Scriitori bisericeW, p. 54 sl urm.
2 lorga, Studii i doc., 1-11, p. 163 fi urtn. Pentru dorinta catolicilor
-din Corni de a-si face biselica in Husi, Melchisedec, Cron. Husilor, I,
pp. 393-4; v. si pp. 428-9.
3 V. lorga, Doc. Cailimachi, 11, p. 71 i urm. Si cand era la Roman,
piscop briar, cutare poet de cenacul boieresc a luat in batjocurl viata
privat.
1

www.dacoromanica.ro

230

Istoria BiserIcii rornnesti.

II

attea tiprituri, $i dou lucfari in manuscript, Tdlcul Psaltirii, tradus, cum vzurkn, $i la Orade, $i Trimeterile Sf.
Pavel'. Astfel Veniamin putea scrie -WA laucl de sine aceste
cuvinte: 11Adejdea care am brAnit $i hrgnesc in sufletul mieu
csa , inmultindu-se crtile si $tiintile in limba natiei, dad nu

eu, dar urmasii miei se vor invrednici a se folosi de cliros


indtat $i incuviintat si a c4tiga- norod luminat in stiinta
bristianicestilor indtturi, m'au Unit neadormit $i neobosit
in tlmcirea sfintelor drti,
pentru neinlesnire".

din care multe stau netip5rite,

I Publicate de fostul Mitropolit PrIrnzt Atanasie.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A X-a.

LUPTA BISERICII CLI STATUL SI LUAREA EI


IN STAPANIRE DE ACESTA.
ORGANISAREA
BISERICILOR DE PESTE MUNII.

CAP. I.

Sfar*itul vechilor curente de culturg bisericeasa.


Cei trei mari ierarhi din acest timp, Veniamin, Iosif $i
Chesarie, avur5 ucenici si urmasi, cari se intAlnesc si 0115
pe pragul vrernilor noastre. De la marii lor dasc5li ei mo$Veniamin a fost ingropat
tenir5 srnerenia c5luggreasca
afara din m5n5stirea Slatina, iar Grigorie al Terii-Romnesti
Vara din Mitropolie, $i nici de la unul nu s'au p5strat epitafe,
iubirea pentru cartea bisericeascA, pentru trparul bisericesc,

pentru cultura special5 a clerului, fiind toti doritori de tip5rituri si sprijinitori de $coli, macar in masura pe care li-o
ingaduia un nou -veac, indreptat ,spre alte tinte. Ca $i aceia,
ei furrt buni gospodari, cari $tiau la ce trebuie s se cheltuiascd banul Bisericii. Ca $i dAnsii, in slat-sit, mai ales in
ultima fas5 a manifesthrii lor, acesti arhierei furd strabatuti
de acel spirit patriotic", de care era st5panit5 intreaga societate contemporana, spirit care facea pe Iancu Nicola sal
dedice Inca din 1826 lui Veniamin, ocrotitorul sau,
dui-A
ce lucrase o Culegere de irrtelepciune", cu doi ani inainte,
un Manual de patriotism, in care amesteca lauda Mitropolitului Moldovei $i a Mitropolitului muntean cu ami rtiri
www.dacoromanica.ro

232

Istoria Bisericii romnesti.

II

emotionate ale obArsiei romane, si care se sirnte asa de puternic in spusele lui Macarie musicantul" des_pre patriotii
rAvnitori" -ce trebuie neamului, despre dorinta ce ar avea-o
el de a-$i Impkti c5rtile de poman" Intre Romnii din toate
pArtile, despre lumina pe care o asteapt5 Inca poporul s5tt I.
A. BISERICA MOLDOVEI.

De Bugg Veniamin se desfcu fratele lui Alexandru Beldiman, autorul poemei despre Eterie, acel Filaret, impodobit
cu titlul de onoare de Mitropolit Apainias, al Apameii, care,

dup5 ce fu proiestos" al Slatinei moldovenesti 2, trecu in Tara-Romaneasc supt Grigorie


paisianismul desfiintase
acum hotarele religioase
si ajunse acolo egumen la ma,
nAstirea domneasc5 a Cmpulungului, pe care a $i reparat-o
in 1833 ca s
...lase nemuritoriu

Al sAu nume pre pmnt la cei ce-s vietuitori,

spune el insusi pe o tabla amintitoare 3.


Un al doilea ucenic al lui Veniamin, dui-A vrast5, e un fiu
cum se vede, exemplul Mitropolitului f5cuse si
de boier
alti urmasi ai farniliilor nobile s'a se ducA la mn5stire pentru
a se pregdti s fie arhiereii Moldovei,
Sofronie Miclescu
(n. c. 1790), care lua. Scaunul Hu$ilor la 1-iu Iunie 1826 ',
dup5 trecerea la Roman a lui Meletie Brandaburul, Bucovinem din Suceava (la Husi, 1803). Sofronie era un arhiereu
care primise bun5 InvA4Atur5, si avem de la dnsul scrisori
grece$ti bine stilisate si frumos caligrafiate. El a ajuns, in
1851, Mitropolit al Moldovei pe urma lui Meletie (t 1848),
1 Iorga, Scriitori bisericefti, pp. 51-6. Cf. Erbic. anti, Mitr. Mold.,
p. 41 d.

2 lorga, Inscriptii, I, p. 51, no. 14. De zurnd s'a gsit, imi spunca
d. Al. Lacedatu, coresponcienta lui cu Veniamin In aceasta. calilate.
8 Iorga, Thscriptii, I, pp. 134-5 ; cf. Etbiceanu, Mitr. Mold., pp. 413-4.
4 Ibid., p. 269.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericil cu Statul i luarea ei in stapAnire

233

cel d'intaiu succesor al lui Veniamin, pe care nici pe departe


n'a fost in stare s-I ajungg, si in nicio privintg.
Venkamin Roset, alt coborator al unei mari familii, run'
cu copilul care-si fticea la 1775 invatatura pe langd Paisie

in mangstirea Secul, fusese egumen in noul schit paisian al


dupg ce Veniarnin Mitropolitul Ii va fi fgcut
Doljestilor
insusi caluggr, dandu-i nurnele sgu si oprindu-1, un timp, pe
langg dansul ca arhidiacon i arhimandrit. Pgstoria-i la Rowan incepe dupg strgmutarea lui Meletie Brandaburul, la 2
Febrvar 1844. Inlocuit un timp cu Chesarie Sinadon, de
Mihai-Vodg Sturdza, impotriva cgruia uneltise cu tinerii boieri,

rudele sale, el se intoarse indata in Scaun, pe care-1 ocupg


apoi Mfg intrerupere pang la rnoarte, care se intamplg
putin timp dupg ce candidatura sa la Mitropolie cazu, in
18512, fa15 de a lui Sofronie Miclescu.
Un alt Roset, Ghenadie, era egumen la Slatina, arhimandi it si ierochirix la 1825 3.

Pang la sfarsit stgtu pe !IWO' Veniamin, dupg demisia


acestuia in Ianuar 1842, Meletie !strati, fiul unui razes din
pgrtile Romanului i fratele scriitorului, al agitatorului politic
impotriva Unirii, Nicolae !strati. De la Slatina el trecu la
1851 in randul arhiereilor, patru ani incheiati dupg moartea,
in 18 Decembre 1846, a lui Veniamin 4.
Si inlocuitorul lui, ca vicariu, Iustin de Edesa, apoi Varlaam Cuza, de la Sf. Spiridon, Nectarie Hermeziu, care fu
ales ca al doilea vicariu la Roman in 1856, Atanasie Troados,
si chiar Calinic Miclescu, nepotul lui Sofronie (n. Suceava,
16 April 1822) si Mitropolit al Moldovei dupg izgonirea lui
Sofronie (1865), iar apoi cel d'intaiu Mitropolit a! Romaniei
V. i ibid., pp. 289 i urm , 463-4. Chipuri de-ale lui la Seminariul
Veniamin din Iasi.
2 Melchisedec,Cron. Roni., II, p. 200 0 urm.

3 lorga, Inscriptii, I, p. 51, no. 16.


4 V. Melchisedec, Cron. Iliquor, I, p. 436 st urm.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romnesti.

234

II

(1875), se ridicasera tot supt ochii lui Veniamin Costachi.


De $i ultimi represintanti ai unui curent in decadere, nicio
insusire a sufletului lor, nicio ravn la munca literati nu aminteste aceast crestere de catre cel mai mare din dascalii
bivricesti mai noi ai Moldovei.
Decaderea noii vieti calugaresti oranduite de Paisie se
vede Inca' mai bine, la ()bat-site chiar, in 'manastirile surori
Nearntul $i Secul. Tipografia se inchise in curand, dupa ce
mantuise Vietile Sfintilor i Muse Octoihul i Psaltirea.
din 1836 ; ea Incra insa $i tn 1847, cand scoate Triodul cel

nou. Scoala care era vorba sa se -Ind in 1843 Inca, fiind


prevazuta prin asezamantul" domnesc din acest an, rzimat
la 1832 se vorbise
el insu$i pe testamentul lui Paisie,
chiar, pe aceast cale, de amestecul Ouvernului, de un spital
$i o $coala 1 , nu se deschise decat la 1853, $i calugarii,
cari uitasera toata datoria i tot trecutul lor, n'o ingaduira
in manastire, ci-i dadura fiinta, mai mult pentru mireni decat
pentru clerici, la Targul-Neamtului. Planul cel mare din 1855
de a se face doug grade, dintre care cel superior gimnasiul
cu opt ani $i, mai presus de ele, i o Facultate teologica de patru ani, cu profesori doctori in teologie, cu iii
ternat, cu colectii de tot felul, -cu biblioteca si ferma-model,
ramase in proiect numai. De la n vreme (din 1856) iarasi se
trimeserd la Targul-Neamtului toti ucenicii, afara de acei
cari voiau s asculte lectii de curata teologie, ca sa urmeze
zddarnicele clasele facultative" de la trei necunoscuti clerici,
dintre cari doar unul avea diploma de doctor. Dupd iesirea
din Domnie a lui Voda-Ghica, se declara manastirea lipsit
de mijloace, si, desfiintandu-se $colile din targ, afara de una
primara, se redusera anii de studiu ai seminariului. Acesta
fu apoi complectat pang la opt clase print'o porunca a Caimacamului din vremea razboiului Crimeii, Bal$,clar numai
1 N.

Dob-escu, Studii de Istoria Btsericii romdne contemporane,

I, Bucuresti, 1905.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Statul i luarea ei in stpAnire

235

pe hartie, el eamAind doar o umbra". Biata $coal de

preotie cu patru clase numai se tAri apoi pan la focul din


1862 1.

Tot in zdar ceruse Guvernul provisoriu, in fS5S, ca Nemtenii s'a" fac sea pe mosiile nfanstirii, fie si cu dascali
dintre c1ug5rii cei mai bgtrni, cuviosi $i cu stiint de

carte", in stare a da feciorilor de ferani cunostinta cetitului,


scrisului, a socotelilor $i a catechismului 2. Tar fggduiala lui
Grigore Cuza $i Mihail KogAlniceanu ca" din partea CArmuirii

se va avea1 grija unei radicale reforme" 3 nu avu urmAri.


B. BISERICA MUNTEANA.

In Tara-RomneascA, urmasul lui Grigorie, pe care-1 si inlocuise in timpul petrecerii silite peste Nistru, e Neofif, egumen la Sf. Gheorghe Nou, episcop al famnicului de la 1824,
pAng la 1840. Era un
cAnd se retrage, silit, Galaction,
Bucure$tean (n. 1-iu Ianuar 1787) $i fusese grAmAticul lui
Galaction

ceia ce inseamn o crestere greceasc5, fAra" niciun

ideal de munc literarg ori tipografic5 in folosul Biserieii.


Tnaintasul lui d'aduse cloud Litarghii (1813, 1817), o Viat a
Sf. Vasilie si Invdreitara, pentra ispovedanie (1813) ; supt

Neofit nu se mai lucreazd nimic la tipografia din Rmnic,


precum in Moldova nu mai lucreazA nirnic urma$ii lui Veniamin in Scaunul metropolitan.
Urmasul lui, ales la 14 Septembre 1850, Nifon, nAscut in
Bucuresti, dintr'o familie de bldnari,
Bulgari de obrsie,
spuneau du$manii lui 3, - titular de Sivas, a fost- egumen la
Cozia (1844), bun urm,Hor al datinelor de ctitorie $i culturl
1 Dobrescu, 1. c.

'

Acte oficiale atinglitoare de starea de aunt a monastirilor

Neamtul i Secul, f. a.
8 Brosura citatA, p. 52.
4 Bis. Ort, Rom., XXVII, p.

191.

5 Bolintinealu, L'Autriclie, la 7urquie et les Principautds danu


biennes, Paris,

1854.

www.dacoromanica.ro

236

Istoria Bisericii romne0.

il

In muntii Buzaului el facu, din marea avere pe care o stransese


cum 11 rasa constiinta, un schit de calugari, $i dadu calugaritelor din Tara-Romaneasca, pe care le gasim $i in alte ma-

nastiri notia de Ianga Bucuresti, Tiganesti, Pasarea, "facuta


de Cernicanul Ttnoftei la 1813 1 si adausa de insusi Calinic,
in 1847,
si CiorogArla, plus frumoasa biserica nou'a de la
Zamfira in Prahova 2. Nefiind, destule carti bisericesti, care se
aduceau acuma din Moldova si din Ardeal, iar tipografia din
Buzau fiind socotit ca necomplectd", Nif on hotri facerea
din nou a tipografiei metropolitane, a.,;a de pustiita, incat

mai ramasesera doar vre-o cateva oc de slove ruginite,


care nu se inai pot intrebuinta". Se adusera la 1850-1 doti
teascuri, o masing din Viena $i hartie de 5.000 de lei. La
19 Februar 1852, Mitropolia Instiinta Guvernul cd tipografia
e Intru tot complecta $i a inceput cu ajutorul lui Dumnezeu
tiparirea cartilor biserice$ti" 3. Aici se dadura Apostolul din
1851, Liturghiile din 1853, Molitfenicul din 1854, Triodul
din 1856, Evanghelia din acelasi an, Chiriacodrorniul, dupa
cel din Buzau
si acesta dupa cel din Neamt , la 1857,
Mineiele in sfarsit, la 1862,
cele mai multe din aceste
carti supt privigherea lui Dionisie Romani), despre rostul
-caruia va fi vorba mai departe.

'Von a intemeiat seminariul Regulamentului Organic, cu


mult Inainte de a prevedea prin testamentul sau seminariul
personal care-i poarta numele. El a presidat si la intregirea
supt Stirbei-Voda a operei de reparatie, gospodareasca, dar
absurcla $i criminala din punct de vedere al istoriei $i artei,
pe care o incepuse Bibescu-Voda la Bistrita, total prefacut,
la Tismana desfigurata, la Dealu. La Arnota, Mislea, Mitropolia Trgovistei, la Stelea, la Tarsor, la Vieros, stilul vechiu
nu fu schimbat, dar la Curtea Veche din Bucuresti, la Sf.
' Iorga, Inscripfii, I, p. 73. V. Damian Stnoiu, Mndstirea POneftl, Bucureti 197.
2 lorga, Inscriptii, II, p. 76 i urm.
3 lorga, Viata lui $tirbei-Vodei, II, pp. 23, 100.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Statul i luarea ei In sthpnire

237

Gheorghe Nou din acelasi ora$, la Sf. Spiridon Vechiu,


tot caracterul bisericilor fu nimicit, cu o inconstienta naivA,
de un Villacrose, un Tabai $i deosebiti Unguri sau Nemti 1
Un bAtrAn Cernican (n. Bucuresti, 1787), fost egumen al
mnstirii Cernica multi ani de zile, Calinic, ales la Ramnic in 1850, fiind $i candidat de Mitropolie al Ru$ilor, fAcea
parte dintre Paisieni 2: el se InseamnA doar printr'aceia c
aduce inapoi Episcopia de la Craiova, unde 5e mutase, spre
marea multmire a lui Neofit, dup focul din 1847, $i repar5
toate clAdirile, aducAndu-le in starea, cu totul prefAcutA, de
astki 3. El intelegea s puie in miscare tipografia, pentru
asezarea areia hothri casele ce slujiserA odinioarA ca bolnitA
a alugArilor. Vechi lucrgri apt' astfel din nou, $i se dau in
mAnile preotilor: Carlea foarte folositoare de saftet, Preotia,
Mtirtarisirea Ortodoxd, ba chiar $i ate o traducere mai
noug, ca Jurtimiintul preotilor, fgra' a se mai insemna un
numAr de c5rti de ritual4. Ca un bun alugAr ce era, Calinic
repar schitul PopAnzglestii $i inalt din nou Feasineii 5. Ca
si Grigorie, ca i Veniamin, el ducea viat aspr de schivnic $i nu $tia pretul banului, pe care-I imprA$tia darnic in
faceri de bine 6 Trgind in sfintenia muncii $i a infrAnArii,
era socotit ca sfAnt de credincio$ii din eparhie, si pAre-

rile de flu ale tuturora se indreptarA mult limp atre mormanful lui, pe care-I voise la Cernica, locul lui de invAtAturg
$i de preg5tire duhovniceasc57, unde se retrAsese (t 11.April
1868). TrAind pariA departe in timpuri nou'A pe care el nu

le mai intelegea, nici pentru a le combate, precum ar fi fost


1 lorga, Inscripfil,41, p. 80

urm.; Viafa. lui Stirbei-Vodd, II, p.

118 si urm.

2 V. D. FdrtunA, Ucenicii starefului Paisie, p. 78 si urm.


8 lorga, Corespondenta Ini Stirbei-Voda, tabla.
V. Bis. Ort. Rom, XVIII, p. 10 ; Istoricul eparhiel Rmnicului,
p. 163 si urm.
5 Istorla eparhiei Rdmnicului, pp. 161-5. Cf. si cartea protoiereului
.

lamnicean Meletie RAutu, 1908, pentru ilustratii.


6 Ibid., p. 165.

7 V. si lorga, Studii i doc., V. p. 496, no. 66.

www.dacoromanica.ro

Istoila Biseidli romanesli.

233

datoria sa, crutat de dansele, venerat pentru o vrast ca a


sa si pentru o astfel de viata chiar si de cei mai antireligiosi
din noul curent apusean, care stapania Statul cel nou, el incheie cu vrednicie sirul curatilor calugari fr arginti, al ctitorilor de Orli si cldiri de inchinare, al sufletelor de arhierei cari o clipa nu si-au inchipuit ea fapta ori gandul lor
scapa de supt ochiul privighetor al lui Dumnezeu
Grecul Ilarion de Arges trebui sa-si pardseasca episcopia,
pentru grelele sale pdcate Klitice din 1821; Grigore Ghica
facu sa se aleaga in locul fugarului de la Brasov, care nu
voi s se mai intoarca, pe Grigorie Ramniceanul, arhimandritul Mitropoliei, care lucrase [Ana atunri la publicarea de
carti, dar nu mai avea putinta de a o face in noul sau salas.
Murind el pe vrernea Rusilor, in 1828, acestia adusera inapoi
pe Ilarion, care duse tot viata lui veche de Voltairian frondeur, -Fara' pricepere pentru interesele deosebite ale neamului
nostru 2. El a tinut, -Fara folos pentru cultura romAtwasca,
Scaunul Argesului pang la 7-8 Ianuar 1845, cand muri. Dup
locotenenta unui Samuil de Sinai (Sinadon), Argesul capata
in sfarsit un arhiereu in sensul vechimii evlavioase si muncitoare, pe Climent, care, patriot de la manastirea Spitalului Sfantului Pantelimon", cum isi zice insusi, fusese de la
1827 egumen la Gaiseni, unde, dupa aceiasi marturie, s'a

ostenit de a facut multe lucruri vrednice de pomenire", si


cum e casul cu Vie(ile Sfintilor din 1830,
cu
anume
bani din reservd" 2. La Arges, ii vedern pe Climent ingrijindu-se de starea darapanata a bisericii lui Neagoe, cu pietrele din tumuli miscate", invelisul spart, zugrvea!a stricata,
marrnura de jos sfaramata, florile de piatra cazute, i numai
' V. Istoria eparhiei Ramnicului, pp. 165-6, rnal ales dup5. Bis. Ort.,
XXII, XXIV.

Totusi el Muse a se celebra o slujbA cu lacilmi per,tru Tudor Vladirnirescu, pe care-I sfkuise; Rev. tstoricd, II, articolul despre o cronic
neobservatg.

2 Inscriptii, 11, pp. 50-1. Moare la 7 OLtornbre 1862 ; Dobrescu o. c-,

p. ltt.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Statul $1 luarea el In stApanire

239

intelegerii Caimacamului Alexandru Ghica-Vod5, care-i r5s-

punse c artisticele sculpturi $i podoabe trebuiesc pipite


cu respect, si de artisti snperiori", se datore$te c M5n5stirea Argesului- n'a fost si ea prethcuth dupg modele apusenei. Aici la Arge$ era & p5storeascA, in sfarsit, catva timp,
de la 1873 la 1875, acel Iosif Naniescu, in care paisianismul
d o ultim floare tarzie de neintinath viat si de inchinare
atre Dumnezeu si lumina ce se revarsd de la el asupra sufletelor omene$ti 2.

Si Gherasim RAtescu, de la Buz 5u, ales, cum am v5zut, in


1819 de dusmanii Grecilor, era dintre Paisienii cei mai adevArati, fa'r s'a aib5 ins5 nici inathtura lor, nici ravna lor de a
r5spandi lumina asupra celorlalti. Dup5 cinci ani de kAstorie
nula' din punctul de vedere al culturii bisericesti, el p5r5sia
Scaunul ski pentru a se face schivnic la C51d5rusani, miln5stirea de ob,stejitie care v5zuse abia pe Grigorie pgrAsindu-si
chilia de s5r5cie si munc: aici a rbdat el asprimile schimei
celei marl" !Ana la 1844.

Un Bucurestean trecut prin obisnuita preg5tire m5n5stireasc5 la Cernica, Chesarie, crescut in spiritul lui Iosif de
Arges, c5p5t5 eparhia Bufaului la plecarea spre schimnicie
a lui Gherasim. 0 piatr5 de mormint la episcopia Buzgului

spune cine i-a fost mama, si inscriptia e asa de frumoas5,


ea oglindeste a.,...a tie bine pietate fiasc $i credinth absolut5
in sufletul care singur tr5ieste si nu se stinge irt lumina desa'varsit a cerurilor, incat ea merith s fie reprodusA : MA
intrebi, o cetitorule", dictase Chesarie, eine sant eu : Sant
maica episcopului de Buz5u Chesarie ; zac supt aceast rece
piatr5, asteptand judecata cea mai de apoi. 0 vai .$1 vai ! 73
ani am tralt: am venit, am vAzut ; am plecat ; nalucA thate

mi s'au pa'rut. $i tu dar ceteste $i intelege ceia ce cetesti ;


' lorga, Domnia lui $tirbei-Vodei, II, p. 120.
2 v o cuvaltare frumoasd a lui In lorga, Cuvdntdri de ingropare fi
pomenire.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii rornaneVi.

240

II

vino-ti in simtire, $i, abatandu-te de la rail, fa binele,caci


$i tu maine poirnne vei fi asemenea ca si mine ; 1839,
Aprilie 1" Nascut in Saliste la 1784, trecut, ca multi tineri
Ardeleni saraci din aceste sate ale marginenilor mocani, la
manastirile mai apropiate din hotar, poate la Ciolanul, spre
care se indreapta evlavia lui, el ajunse vataf al Mitropoliei,
apoi, la 5 Axil 1825, episcop de Buzau, dui-A ce se vazuse
ca Gherasirn nu cugeta s se mai intoarca din adapostul sau 2.
Chesarie nu era un scriitor, si nimic nu ni-a limas scris
de la dansul. Nu era un om invatat, un cunoscator de greceste, de frantuzeste, poate de latineste, ca Ilarion. N'avea,
ca acesta, care a tinut o stralucita cuvantare la mormntul
Mitropolitului Grigorie, darul cuvantarii retorice inflorite. Nu
era nici Ufi schimnic cu viata de sfant prin infruntarea tuturor
suferintilor, prin instrainarca de- toate bunurile vietii celei
mai modeste, ca Ramniceanul Calinic, ori chiar ca Gherasim,
pe care-1 inlocuia. Dar activitatea lui inteligenta, gospodaria lui
chibzuita, calugaria lui cinstita, spiritul lui de organisatie,

talentul lui de carmuire, intr'o lunga pastorie de douazeci de


ani, care tinu 'Ana la 30 Noyembre 1846, toate aceste insusiri fac dintr'insul o figura deslusita, puternica $i dau drept
celor ce 1-au vazut lucrand $i presidand lucrul initidt de
dansul a-1 numi colosala umbra", a-i pomeni multele In
putin timp jertfiri spre gloria Domnului, patriei $i eternei
unde totu$i mai ieri i
sale memorii", a-i privi mormantul
se arata, prea calugareste", craniul expus la aier liber !
ca sacru" 3.
Episcopia din- Buzau a fost ridicata de dansul din ruine,
fiindu-i turlele slbite de cutrernure" $i cladirea intreaga

despodobit de toata frumuseta", ba Inca i pradata de


eteristi in 1821. Se poate zice c el a facut aici ceia ce
facuse losif la Arge$, ori Veniamin la Husi. Din nenorocire
'

lorga, Inscripfli,1, pp. 361-5.


Hurinuzaki. X, p. 349, no. ccccKut. indreptare dat mita par. D. Fur-

tuna.

8 lorga, Inscripfii, I, p. 365, no. 5. Cf. lorga Viata lui $tirbei-Vodd,II

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericil cu Statul i luarea ci in stpAnire

241

prin datimarea vechilor turnuri zidite la 1740 de episcopul


Metodie, prin inlturarea stalpilor ce despartiau pronaosul
de naos, prin inlturarea vechii catapitesme, a vechilor pri-

vazuri de la fere$ti, facute acum, spune cu mandrie insu$i


episcopul, cu me$te$ug arhitectoresc", prin distrugerea
vechii zugraveli, aceasta reparatie radicala, inceputa cu a$a
de bune intentii $i urmat CU atata ravna $i grea cheltuiala",
a stricat cu totul vechiul caracter al bisericii lui Matei Basarab, inoita in veacul al XVIII-lea'. Pe vremea $i prin indemnul lui s'a fdcut in Buzau $i Biserica Sfintilor Apostoli,
pe care el o sfintia la 18332. Manastirea Ciolanul a fost ridicat din nou, din ternelie" chiar, ajutand" numai parintii schitului", ori pravoslavnicii cre$tini", la 18283. Supt
el s'au cladit si bisericile din Braila, capatata de Tara-Romaneasca prin tratatul de la Adrianopol, in 1829, si alipita
la episcopia Btizaului, impreuna cu toga foasta raia 1.
In acela$i timp, pe langa seminariul intemeiat de dansul
$i al carui rost in desvoltarea ulterioara a Bisericii ii vom
vedea,
Chesarie aducea de' la Neamt pe calugarul tipograf
Gherontie $i incepea, cu dansul $i ucenicul sau, Meletie, un
nou $ir de carti biserice$ti, in intelegere cu Mitropolitul Gnigorie, de care era, $i trebuia sa fie, shins legat. Traducerile acestuia din loan Gura-de-aur se publica aici in 1833,

$i tot in Buzau se dau Vietile Sfintilor, noile Mineie" din


1830-6, dupd cele nemtene, $i Theodoretul din 1840. in acelea$i minunate litere, aduse din Ungaria, episcopul de Buzau
tipare$te, pe langa o Evanghelie, cea de-a patra editie a
Bibliei, dup a lui Serban-Voda, a lui Clain $i a Ru$ilor,
cari o publicasera la Petersburg, de curand. E o editie revazuta, cu anumite schirnbari la un text care intrebuinteaza
de-o potriva pe cel bucure$tean $i pe cel blajean5.
' lorga, Inscriptii, 1, pp. 363-4, no. 929.
2 Ibid., p. 363, no. 928.
8
p. 67-8.
4 Cf. ibid., II, pp. 52-3. V. lorga, inceputurile Brdilei, 1930.
5 V. observaVite IW G. Copuc, in Viata literard pe 1907.

www.dacoromanica.ro

16

Istoria Bisericii romnesti.

242

II

Ucenic al lui Chesarie a fost, in sfar_sit,


am spus-o
losif Nanie_sau Naniescu, de loc din Raz lau, in Basarabia,
care, dui-A ce primi cinul calugaresc de la Chesarie, dindu-i
numele invtatorului si modelului sau, Iosif de Arges,
precum insusi primise de la losif numele marelui Chesarie de Rmnic, care-1 formase,
ajunse egumen la $erbanesti peste Olt De aici trecu la Gaiseni, fiind acum
protosinghel, $i gasi urmele bunei gospodarii a lui Climent;
pi astazi se \rad acolo, in simpla bisericd de sat, cu locul
cotropit de brigadirii--silvici ai Eforiei Spitalelor Civile, policandrul si sfesnicele daruite de egumenul Iosif. La Bucuresti
nu se mai pastreaza nimic din frumoasa biserica a Sarinda-

rului, in care acest minunat bisericas a stat ca egumen, cu


rang de arhimandrit, de la 1803 inainte, fiind $i profesor de
religie la liceele bucurestene si chiar, catva limp, director al
Seminariului. L-am vazut episcop de Arges, inviind vremurile
cuvioase ale lui losif cele d'intaiu.
Ales Mitropolit al Moldovei la 1875, acest Basarabean, care
a trait pada' la adanci batranete in chiliile saracacioase de
langa mareata Mitropolie a lui Veniamin Costachi, zidit dupa

planurile lui Gheorghe Asachi insusi $i sfintit de un Rege


al Romaniei, a fost, ca si marele Veniamin, cel vesnic milostiv si darnic, pilzitorul cinstit al averii ramase Mitropoliei,
in cldiri, odoare $i oclajdii, slujitorul credincios in biserica
Dumnezeului sau $i, neasamanat iubitor de cultura, ca un
inel de aur intre bronzul vechilor timpuri de carte bisericeased si fierul aspru al noii culturi laice revarsate $i asupra
Bisericii. Care a fost Ieseanul, Moldoveanul, Romanul cu
iubire pentru legea stramosilor sai, care sa nu fi vrsat o
lacrima calda cind trupul batrinului de optzeci si doi de ani
se cobori, la 1902, calugareste, afara din zidurile bisericesti,
in care el, Wait viu, statuse inchinandu-se treizeci de ani
intre chipurile sfintilor nernuritori ? 0 epoca din istoria Bisericii romanesti s'a incheiat in clipa chid genele lungi albe
se aplecara pe obrajii supti de viata aspr, pecetluind pentru
vecie lumina ochilor vii.
1

V. lorga, Inscriplii,
1, pp. 165-6, no. ritIv.
www.dacoromanica.ro

Lupta Biserkli cu Sta1ul i luarea ei in stApanire

243

CAP. II.

Cultura laicg si Statul dupA norme apusene


in lupta lor cu Biserica romthieasc.
A. SCOLILE NOUA.

Alte $coli decat mgrfastirile, alte cetiri decAt ale vechilor


volume de asces, alt mediu cleat al frafilor" din okstejitie,

alt tradifie decat aceia care printr'un lung $ir de ierarhi se


urca pang la Alexandru-cel-Bun al Moldovei $i 'And la Alexandru fiul lui Basarab al Terii-Romane$ti dAdura, in forme

prescrise de un Stat, incalcalor in puterea altor doctrine de


crmuire decal ale Voevozilor, o altd generafie de arhierei
Bisericii -romane$ti.

Actiunea $colilor celor notia" trebuie urmrit intaiu.

Dac ar fi trAit seminariul din Neamf, in chiliile insufle lite de Paisie, cu profesori purtnd rase de 6111011, el ar
fi pregati clerici potrivit cu datina. Seminariul ie$ean insa,
nu. El avuse, Inca inainte de 1821, profesori ardeleni, ca Bob,
poet, nepot de Vladic unit, fost unit el insu$i, ca Vasile
Pop, doctor in filosofie, autor de scriere latina oupra obiceiurilor poporale romne$ti, de bibliografie, de articole prin
foile din Brawv1, ca Mamfi i Costea,- crescufi in acela$i
spirit national $i laic. Ei nu-1 putuserrt da nici Bisericii unite,
din ce in ce mai isolate, $i nici Biserfcii neunite a lui Moga

( 11 Octombre 1845)2, care, supt conducerea seminariald


a lui Gheorghe Haines, fost preot la biserica bra$overteascA
a Brancoveanului3, nu ga'sia legatura cu cultura timpului sau
si-si pregAtia preofii numai cu cetanie curat -Bra' opinteale

sau poftire sau rupere a cuvintelor... cu lovirea cuvAntului


la acfent sau oxie", cu scrisoare dezvoalt $i sloboda...,
' V. lorga, 1st. lit. tom. in veacul al X1X-lea, I.
, Se nAscuse la Sas-Sebes in ziaa de 19 Noventre 17741 lorga, Studii
ml doc., XIII, p. 181, A, no. 10.
lorga, /st. lit. torn, in veacul al X1X-lea, II, p. 470.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil rornanqtl.

244

II

priiveghind tare dascalul la aceaia ca s5 nu despart slogurile", cu cathihisisul cel mic, de rost bine, din tablA in
tablA", cu cetirea Apostolului, Evangheliei si Liturghiei cu

glas cuviincios", cu patru pArti ale arithmeticii", cu cantrile bisericesti si asezarea slujbelor dui-A tipic", cu norme de
crestere-ca starea cu trupul drept, prul pieptgnat, unghiile
tAiate, fata si manile spAlate"1,
educatie ca aceia a vechilor nostri ucenici de mAnAstire, cari totusi o dAdeau si pe

grecie", invtau Octoihul tot si seamnele psaltichiei", heru$L. a Liturghiei, axioanele de preste an si aghioasele", deprinzandu-se a canta de
rAsuna mAnAstirea", dar nesocotindu-se indestulati cu atata
invaTatura"2. Cursusul 5coatei candidatilor de preotie" din
Sibiiu nu adaugia mult la aceast5 invAtAturA, i putini iesiau
inainte la venirea arhiereului in paraclis, in capelA", pe cand
cei mai multi se trAgeau la us5" de frica ignorantei lor3.
Ca la Blaj, sgolarii de la Socola invAtau teologie inalt5, filosofie, limbA greacA si latinA, iar pe urmA toate ramurile culturii superioare religioase se introduserd in program.
Regulamentul Organic din 1832 prevedea studii pentru
orice preoti, si el hot5ra prefacerea Seminariului intr'o Academie ortodoxA ca la Chiev, cum i ajunse de fapt prin
reforma de la 1839, care dupA dreptate-i dAdu numele de
vicul, priceasna, randuiala Vecerniei

Seminariu Veniamin" 4. B5nAteanul Damaschin Bojinca, scolar

al Seminariului ortodox din Arad (de la 1822), jurist, ingrijitor al Bibliotecii" care apArea pentru toti Romani la Pesta,
ca 5i urmasul sAu, Bucovineanul Vladimir Sohupan, vre-un
ucenic de-al episcopului Isaia BAlosescu, erau oameni apuseni, in stare s5 conduc5 dupl cuviint5 o astfel de institutie.
Dar calitatea inferioar5 a profesorilor ce se puteau avea, un
preot Teodorescu, un Lupu David, un Oldrescu, un Veniamin
' Iorga, Shrill ,s1 doc., XII, p. 201; cf. p. 209-,- no uv.
lorga, Scriitori bisfrice#i, D. 28, nota 2.
lorga, Studii 1 doc., XII, p. 208, no. LINT.
4 V. Adamescu, Istoria Seminariului Ventamin, Buctire01, 1-004, sL
lucrarea mai veche a lui C. Erbiceanu.
2
3

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Statul si luarea el In stApanire

245

Popescu, $i chiar a celor adu$i din Bucovina, cu culturi


laid si fa'fa" credinta in natie a Ardelenilor, Procopovici, Nasiovici, Mandicevschi, impiedecara" ingltarea unei $coli, pus
totusi in asa de bune conditii materiale 1. Bojinca aduse, de
alminterea, $i profesori de peste munti, pe Dimitrie Stoica $i

pe MaramuraSeanul Gheorghe Vida, dluerit ca Oberman,


care incepu cea d'intAiu editie a lui Sincai2. De la 18513,
Seminarul avea opt clase.

Cnd, pentru a satisface anume vechi prejudecati, numrul


anilor de studii $i al materiilor se imputin5, doritorii de cul-turd dintre preotii cari facuser mai mult dedt $colile de
catehism de la episcopie sau cele organisate cu acelasi indreptariu prin ordin domnesc in anii '50, aveau la indemn
marea scoal ieseand a mirenilor. Cu venitul a trei mosii

sinulse Grecilor de la Trei lerarhi, ea se intemeiase prin


Asachi, prin S'aulescu, intors de la studii, si supt ocrotirea
direct a lui Veniamin $i a boierului Mihai Sturza. Ajungind

Domn la 1834, Mihai facu din aceast mare $coal de romneste Academia profana", zisa Mihalleand", dupa numele
aceluia care, mai tArziu numai, trebuia s'o loveasd, prefa-

cnd-o acum inteun pension frances pentru nobili, in cire


clericii ridicati din popor nu mai aveau ce s caute. 135n
atunci insa, portile Academiei erau larg deschise fiilor de
preoti sau de steni cari voiau s-$i desvar$easd studiile.
lar cine voia s'a meargA mai departe in domenii special bisericesti era trimes de Veniamin, care pasha stranse legAturi
cu arhiereii rusi, care purta pe piept Ordinul St Ana $i care
aducea mirul din Rusia 4, la Chiev, unde, si acuma ca $i
supt Petru Movira, ca $i pe vremea lui Teodor Corbea $i a
lui Eustatievici Bra$oveanul, se afla cea mai inalla $coal de
bogoslovie" a Romnilor.
1 Adamescu, 1st. Seminartutut Veniamin, pp. 62-3. Cf. si lorga, 1st.
1nv6pmemtu1ai, pp. 279-81 si aiurea.
2 Erbiceanu, 1st. Sem. Veniamin, pp. 59, 75.
2 Urechil, 1st. Scoalelor, III, p. 29; Iorga, 1. c.
4 Melchisedec, Cron. 11t4ilor, i Cron. Rom. V. I mai sus.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romnesti.

246

11

CAP. III.

Biserica bucovineanA in acest timp.


A. NOI1 CLERICI: SCRIBANII SI GENERATJA LOR. EPISCOPUL
MELCHISEDEC.

In acest amestec al patriotismului" de acas, al ideilor


de origine romang, de simpatie pentru Apusul frances, pentru
limba, pentru civilisatia lui liberala, pe de o parte, cu ortodoxismul strict, pe de alta, care se razima pe nestramutate canoane, se form un alt rand de conducatori si represintanti
de capetenie ai Bisericii noastre.
Doi din ei sant fiii unui preot din Burdujeni 1, targusor
la care s'au gandit in zilele lor de mkire, daruindu-i, pe
langa vechea mngstire a lui Teodor Movil si a lui Miron
Costin, stapanit la 1785 de Grecul Anania de Sivas si zugrAvit atunci de alt Grec, Veniamin din Troia sau Troada" 2,biserica lor, care, facutA de Filaret, cuprinde mormantul lui
Neofit 3, si un spital de pomenire. Fiul cel mai mare al preotului loan, Nicolae, calugArit ca Neofit 4 in schitul paisian
Gorovei, noti fundatie a cAlugrilor din Neamt, veni la Iasi
ca preot roman la Trei Ierarhi, din care arhimandritul grec
trebui sA plece cu vremea ; el predica la Mitropolie cu
titlu oficial, inch' din 1838, dup ce mantuise cursurile Academiei. In
stia si

acest an indrazneste a tipari

cu litere latine

italieneste , inteo ortografie indreptat

de

profesorul ardelean Campeanu, adus la Seminariu de Bojinca, un Catichis sau invaldturi de cdpitenie a' Bisericii or
todoxe". Cu Eftimie Murgu, Bngtean, care fusese chemat
si el ea profesor la Iasi, tankul cleric merge la Bucuresti,
ea s urmeze etirsurile de la Sf. Sava. Infra' in conflict, el,.

1 Fiu de Levit", ii zice lui Filaret un articol de ofense publicat in


,,Bucovina", no. 29.

2 lorga, Sate qi mdniistiri, P. 6.


8 Ibid.

4 V. Erbiceanu, Neofit Scriban, in Bis. Ort." pe It388.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericil cu Statul

luarea ei in stApanlre

247

preot care traducea pe Luciantradus ins5 si de alti clerici,

inainte de dansul , care cetia frantuzeste, admira pe Voltaire ca i filosoful" Mitropolit Gheuca, si f.5cea versuri
nationaliste
cu Filaret Beldirnan, represintantul vechii scoli

paisiene, ba chiar cu Mitropolitul. Fu inchis la Neamt, unde


se credea ca" se poate pocai mai bine. In surgun, face scoli,
la Folticeni, la Neamt chiar, unde indreapt manuscriptul
Pidalionalui, ca s5 se imbuneze cu stpanul". In 1846 era
paroh la Sf. Vasile din Iasi si director al scolii rnirenesti inferioare din Trei Ierarhi, in care calitate, precum si in aceia
de profesor la Seminariu, el scrie arti de scoal. Mai tArziu
a fost unul din lupttori pentru Unirea Principatelor2. Birui_
torii, pentru cari luptase cu o nebisnuit energie, 11 facur
episcop titular de Edesa si loctiitor al Argesului, unde inlocuia pe un strict cgluer fa'fa' amestec in po1itic i f5rd
idei conduc5toare luate din Apus, Climent (-1865). In lupta
pentru organisarea canonic a Bisericii RomAniei, lupt de
care va fi vorba in deosebi mai departe, el fu numit episcop
al acestei eparhii, dar, supt inraurirea fratelui sgu poate, el
refusa Cada care i se intindea cu simplu decret domnesc.
Inteo serie de luceari, combAtu intreaga poIitic religioas6 a
lui Vod5-Cuza 3. In duplul paralel intre Bisericile ortodoxe
si confesionale apusene" (1852), a represintat punctul de
vedere strict ortodox -NO de unii tineri indiferenti supt raportul confesional, iar in Istoria Mitropolitilor Moldovei"
(Paris, 1857) indrznise a se atinge de puncte grele din Istoria Bisericii nationale. A tradus din nou Margdritarele lui
loan Gurei de aur si a compus Cuvinte biserice,sti (Bucuresti,
1368), ba chiar o Calatorie la Plinaintal Sfant (ibid., 1875).
A mai scris Epistolii (1843) si Inveitaturi. A murit retras in
Burdujeni, uncle stkuse de la 1872 la 1884 4.
V. si 1orga, 1st. lit. tom.. In veacul al X1X-lea. 1, pp. 176-8,
2 V. brosura sa Unirea pi neunirea Principatelor.
" TitIuriI brosurilor si la Dobrescu, o. c., pp. 124-5.
4 V. asuprA-i si D. Lascar, Neofit Scriban, tez de licenta, Bucuresti,
1b98. Cf. articolul arhimandritului luliu Scriban, In Enciclopedia Rol-nand,
111, pp. 917-8.

www.dacoromanica.ro

248

lstoria Bisericii romanesti.

II

Fratele lui Neofit, Vasile (n. 1811) $colar al lui Bob, incepu ca profesor laic al Academiei, scriind o retoricg, o gramaticA frances5, o geografie 1. In 1838, e trimes la Chiev
pentru studii teologice ; aici il face cAlugAr, in 1841, Mitropolitul Filaret, cu un an inainte de a-$i isprAvi studiile supt
aqspiciile lui A. de Stourdza, ale cArui opere mistice le traduce, dup Efrosin Poteca, in acelasi timp cAnd pregkeste,
mntia oarA dui-A Petru Maior, cu gAnduri patriotice", o

Istorie Bisericeascd a RomAnilor" 2, care, redactatA in ruseste,

se pAstreaza inteun manuscris de 400 de coale" 3. Ca egu.


men al Socolei, el std in fruntea seminariului pAnd la 1848,
cAnd, find socotit om primejdios, iar seminariul o pepinierA de

revolutionari, Filaret fu izgonit, numgrul claselor redncAndu-se la patru. Supt revolutionarul Domn Grigore Ghica el
alcAtuieste o lege prin care clerul moldovenesc ar fi cApAtat,
pe langl seminarii eparhiale, un, mare seminariu central, cu
un curs de girnnasiu, 0 i o Facultate, o Academie ca aceia
in care invgase el. Nu izbuti s o realiseze, dar conduse cu
destoinicie, impodobit i cu titlul de arhiepiscop Stavropoleos,
seminariul, pAn in epoca Unirii. Atunci purt lupta canonich
lngA fratele sAu, refusal-1d a fi episcop impotriva canoanelor.

in serninariul lui Filaret $i al lui Neofit Scriban au ie0t


un mare numr de tineri preoti cari puteau sta pe aceiasi
treapt a culturii cu mirenii cari fAcuser studii mai bune.
S amintim pe fratii Erbiceanu, dintre cari unul, Gheorghe,

bun cunosator de greceste, iar celalt, Constantin,


profesor al FacultAtii de Teologie- din Bucure$ti $i membru al Academiei Rom Ane, a imbogAtit prin nenumgrate contributiuni documentare cunostinta trecutului nostru bisericesc-; apoi pe loan Mandinescu, autorul unei Istorii Universale foarte pretuit pe vremea ei. Prin Socola a trecut
Ghenadie EnAceanu (n. 6 Februar 1837 in Iasi), care caTatori,
era

Iorga. 1st. lit. citat, I, p. 174. Cf. tesa par. C. Vasilescu despre el.
Iorga, Ist, lit. citata., 1, p. 178; Hurmuzaki, Supl. 1, vol, IV. p. 228.
Cf. lullu Scriban, in Enciclopedia Romand, III, p. 918.
I

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Statul si luarea Ei in stApAnire

249

pentru complectarea studiilor, la Atena,


de la constituirea
Regatului grecesc, incepe a fi $i ea cercetat de teologi

$i la Chiev, fu profesor de greceste la Seminariul Statului


in Bucuresti, apoi director la Seminariul Nifon", profesor
la noua Facultate de Teologie din Capita la Regatului roman,

in sfauit, de la 1887, episcop la Ramnic, unde gospoddria


lui a l5sat urme. A scris, pe Bugg Carti de $coala", si un
num'ar de studii istorice folositoare, despre Petru Movil5
mai ales, $i a pAstrat, in visitatiile sale", multe inscriptii de
peste Olt. E editorul Condicii sfinte" oltene si tipgritorul
multor documente din colectia, foarte bogai5, pe care $i-o
alcMuise $i care se afl5 ast5zi la AcaArnia Romari (t la
Neapole, 14 Ianuar 1898) 2

Inca un episcop muntean iesi din $coala Scribanilor; Iosif


Bobulescu, tot din Burdujeni (n. 15 Decembre 1818), preot
insurat cu nepoata lor ; profesor la Seminariul Socola pe
vremea Unirii si tovarg$ de lupta al lui Neofit $i Filaret ;
arhiepiscop de Sivas, egumen la Sf. Spiridon din Iasi, de la
1880 episcop al Ramnicului
deci inaintasul direct al lui
Ghenadie,
retras la 1386 si mort patru ani mai tarziu.
S5 adaugim pe protosinghelul Teoctist Scriban, profesor,
pan5 la 1856, la acelasi Seminariu,

pe Romul Scriban,

pand la 1856, la acelasi Seminariu, pe Romul Scriban,

al

drui nume chiar e o proclamatie de nationalism cu bas5


roman5, redactor la Dacia Romand" prin anii '60 $i poet
distins, un August Scriban, un Ghenadie 5endrea3, un Marchian Folescu, egumen la Cosula $i intemeietorul celei mai
I

Visite canonice, insotite de note istorico-arheologice, Bucuresti,

1892.

2 v C. Erbiceanu, in Bis. Ort. pe anul 1889 ; Rutu, Geografia eclesiasticd a judetului Vincea, p. v si urm.
a V. Neofit Scriban, Cuvdut la Inmornuintarea episcopului Ghenadie $endrea, Iasi, 1861.

www.dacoromanica.ro

2L0

Istoria Bisericii romanesti.

11

vechi $i mai bune $coli primare din Boto$ani 1,


cum sevede, tot clerici din Ortile de sus ale Moldovei, in apropierea Bucovinei.

Acolo ins6 bunul episcop Isaia B61o$escu, nscut in Putna


crescut in $coala de mAndstire de acolo, egumen al Dragomirnei in 1793, apoi al Putnei, iar de la 1823 episcop,
si

fku in adedr un Institut teologic" la Cern6uti $i un seminariu" superior


i Veniamin trimese acolo, pe la 1826,
pe tArfarul lordachi", dandu-1 in seama episcopului $i a
superiorului de la Seminariu, Ardeleanul Melchisedec Lemeni - dar nu $tiii s-i insufle acel pronuntat spirit na-

tional care a fkut mArirea Seminariului moldovenesc din


Socola 3. lar urma$ul lui, Eugeniu Hacman (n. 1793), nepotul

egumenului de Dragomirna, student la Viena, unde invald


romne$te pe viitorul ImpArat Ferdinand, cAlueir la Carloval

(1823), profesor la Institut" $i, la patruzeci $i ceva de ani,


episcop in locul simplului su predecesor, a fost un organisator de scoli romne$ti cu caracter confesional
ca in
un Roman militant, care a introdus limba sa in
Ungaria,
locul celei latine$ti in $coala cea inalt6 de teologie. Dar nu
poate fi vorba de un rol al lui, care s6 se poatrt compara
cu acel jucat de fruntasii generatiei patriotice 6 clerului din
Principate, $i mai ales din Moldova 4. Iar, cat despre politica
pe care a urmat-o in organisarea bisericeasc6 a Romnilor
din monarhia vecing, aiurea se cuvine a o infati$a $i a o
judeca din punctul de vedgre national, permanent $i ireductibil,

cad de un punct de vedere canonic ortodox nu se

poate vorbi la ni$te episcopi cari de la inceput pAn la sfar$it


au mers du/A indicatiile Statului.

Dar cel mai insemnat dintre clericii formati in noul mediu


' Botusnenii i-au inchinat dupa moarte o brosurA, azi foarte rarg.
2 Erbiceanu, Mill% Mold., pp. 415-6.

Tarnavski, In Enciclopedia Romnoi,l, p. 377; v.


Mitr. Mold., pp. 464-6, 473-4.
4 Cf. Sbiera, ibid., 11, pp. 639-40.

www.dacoromanica.ro

Erbiceanu,

Lupta Bisericii cu Sratul s't luarea ei in stgpanire

251

national, care avea leg5turi ins5 cu Rusia, prin Paisie insusi,


prin inaintasii s5i din veacul al XVIII-lea, si, de curand, prin
Veniamin, e Melchisedec.
$i el un fiu, de preot, din p5rtile Neamtului, unde dragostea pentru c5lug5rie era de vre-o jumAtate de veac in inirna
tuturor tinerilor de prin sate cari se credeau chemati la alt
menire deat jucrul cmpului. Nscut la 15 Februar 18231,
in casa, binecuvntat cu unsprezece copii, a parohului Petru
$tef5nescu din Garcina, Mihail invAt la scoala Sf. Joan, apoi
la a Trei Ierarhilor din Piatra vecin5, biseric nou5, facut5
in cursul anului 1837 si sfintit5 numai tArziu, peste zece ani,
de Iustin al Edesei, care a mai fost pomenit ; Niconomul Vasile $tefanescu, care se ingriji de zidire, poate s fie o rudd
a preotului din Garcina 2 La t834 intr5 in Seminariul Socolei.
11 p5r5seste pentru a fi dasal de sat in Serbesti, pe mosia
Cantacuzinilor din rarnura lui loan Canta cronicarul, care e
si ctitorul din nou al bisericii,
pIin pn. astki de bune
c5rti din veacul al XVIII-lea 3, imf5reun5 cu

Ufl

Tipicon care

fu dat satului de igsusi Mitropolitul Veniamin. Mihai $tef5nescu se intoarce apoi la Seminariu dup5 irrmultirea claselor
acestuia, si la 1893 el era profesor la aceast scoal5 inalt
a clerului moldovenesc. La 1848, dup5 citeva luni de surgun
in me,n5stirea Neamtului, unde, adec5, ar fi fost trimes in vederea intemeierii unui seminariu 4, el pleac la Chiev, ca
odat5 dasc5lul s5u, Filaret Scriban, i cu acelasi sprijin al
puternicului Alexandre de Stourdza ; in trei ani iea titlul de
magistru in teologie, pe care numai Filaret II c5pAtase pan5
atunci ; ca si ac6sta, e facut dluggr de Filaret al Chievului.

Se intoarce la catedra sa, si la 1852 Mitropolitul Sofronie,


care urmase vicariului Mardarie de Apameia, Ii numeste protosinghel. Trece la Husi ca sA conduc seminariul inceput
' V. C. C. Diculescu, Episcopal Melchisedec, Bucuresti, 1908, p. 1,
nota I.
2 V. lorga, Inscriptii, II, p. 24, no. 50.
Cf. Melchisedec, IVotife, pp. 132-3; lorga, Inscriptil, 11, p. 233 si urm,

4 Diculescu, o. c., pp. 7-'.

www.dacoromanica.ro

252

lstoria Bisericii romanesti.

de Meletie Istrati la 1856, and capt

i rangul de arhimandrit. R5m5ne si dup5 moartea lui Meletie, pe care-1 plange


pentru peirea inainte de vrerne, de pe urma amk5ciunilor produse de politica nenorocit a fratelui sAu ;"e acum pe 15rigA

Ghenadie de Tripole, Sendrea, care tine locul de episcop ;


capAt5 de la acesta, de la ministrii Dimitrie Cantacuzino si
Mihai Racovit imbunaTatiri la Seminariu In 1860 e ministrul de Culte al lui Kog5Iniceanu, dar numai trei zile, Adu-

narea, nevroind a suferi ca un c5lug5r s steie pe banca


ministeriara 2 De la 1862, dup5 Sendrea, tine el, tot cu titlul
de Tripoleos, locul de episcop, iar la 1864 e numit titular
la Dunkea-de-jos.
Deprins din Rusia sA asculte de voia st5p5nult4 terii si
cunoscAnd din studiul istoriei bisericesti a Moldovei, cu care
se ocupa de un timp, desele amestecuri ale Domnilor in ros-turi religioase, care dup5 canoane nu-i puteau privi, el nu
protestA impotriva tiraniei necanonice a lui Vod5-Cuza.. A junge
episcop la Roman in 1879.

Aici a trait el treisprezece ani (t 16 Maiu 1892), in vechile -chilli daramate de langa biserica lui Rares, fail a se
plAnge de ingustimea traiului su, nici a-si cere cladiri mai
potrivite si cu demnitatea lui de episcop si cu valoarea lui
personala. Imbracat simplu, strain de lumea mireana a claselor
mai inalte, purtAnd cu triAndrie vesmntul rosietec de saiac
manastiresc, Melchisedec a dus o viat care poate fi un
exemplu oricui. Odat a mers in Rusia, cu o misiune a principelui Carol, pentru a incredirita pe cei mari de acolo cat
de fals5 e calomnia cA Romania e o far prigonitoare de ortodoxie, care-si preg5teste trecerea la catolicism (1868)3.
Motive de partid 1-au tinut de-o parte de Mitropolie.
Opera lui Melchisedec se tine, intalu, in domeniul stiintii
teologice. Pentru Seminariul de la Husi prelucreazA el, dup
Cron. Hqilor, 1, pp. 458-60.
2 Diculescu, o. c., pp. 42-3.
3 Cf. Dobrescu, in Cony, lit. pe 1907, si mai ales Diculescu, Un epi-sod diplomatic, 1907 si o. c.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Statul I luarea el In st5panire

253

izvoare rusesti, o Liturgicd (1853), un Tipic (1854), o noua


Teologie dogmaticd, la 1855, apoi o Scurta introducere in
tiintile teologice (1856), in sfarsit, dup cererea lui Meletie
Istrati, Catehismul ortodox (1858). A publicat in 1860 o Introducere la:Biblie, la 1863 o Teologie pastorald $i la 1883
Cuvinte ale Sf. loan Gull de Aur. De la un timp insa, studiile de istorie a Bisericii romanesti II castiga, si el (l pe
rand pretioase documente, cu note archeologice si
intr'un stil limpede si lipsit de orice pretentii, in Cronica
Husilor (1869) si Cronica Romanutui (1875), la care voi sa
adauge o Istorie a Mitropoliei, ramasa in manuscript, precum
si, de sigur, Istoria episcopiei Radautului. Visiaiile i le-a
intrebuintat pentru a strange inscriptii de biserici si manastiri, care alcatuir volumul sau de No life isiorice ,si archeologice. E editorul unei parti din opera lui Tamblac, caruia
i-a inchinat un studiu. Ca rnembru al Academiei Romne, el
a publicat in Memoriile ei inscriptiile bucovinene, pentru
intaiasi data intr'o forma corect, si, trecand in domeniul
istoriei bisericesti muntene, a tratat parti dintr'insa in biografiile lui Antim (1886), lui Filaret al II-lea I si lui Dionisie
Roman6 de Buzau. Atentia lui s'a oprit in sfarsit si asupra
legilor straine care au avut credinciosi pe pamantul Principatelor, si actiunea catolicilor, a calvinilor, a unor secte ortodoxe ratacite, ca Lipovenii, au aflat in el un cercetator

destul de obiectiv. A scris si o lucrare de polemica, Papismul si starea actuala a Bisericii ortodoxe in Romania" 2.
Mai putin fericit a fost cu incercarea lui de a introduce
neologisme in cartile liturgice, pe care le revisui 3.

Activitatea lui Melchisedec a provocat emulatie in randurile clericilor inalti ai Romaniei. Ghenadie Enaceanu si-a dat

silinta de a se tinea de colegul ski in episcopie. Iar, dupa


' V. 0 D. FurtunS, o. c., p. 34 si urm.
1 V., pentru lucrdrile lui inedite, Diculescu, o. c., pp. 97-8,111-21, 123.
si urm.
2

V. Gbibu, Limba cdrtilor bisericefti, Sibiiu, 1905.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romanesti.

254

11

Ghenadie, episcopul de Ramnic Atanasie, Moldovean din


partile Vasluiului, apoi Mitropolit, a crezut cd nu se poate
serba, din parte-i, mai bine jubileul regal din 1906 cleat
dand, cu ajutorul celor mai bine inzestrati dintre cei ce-1 incunjurS, o foarte buns carte cuprinzand Istoricul eparhiei
Ramnicului" t.
B. SEMINARIILE MUNTENE.

lii alte imprejurAri se desvolta noua viatA de cultur a clerului in Tara-Romaneasca.


Aici seminariile superioare prevazute de Regulamentul Organic se intemeiazd Inca de pe vremea lui Alexandru Ghica,

cel d'intaiu -Domn al noului regim. Intr'un timp and in toate


ramurile invatamantului se cautau profesori ardeleni, and
Damaschin Bojinca era adus pentru a da o notia viata Seminariului din Socola, se intelege de ce scolile de preoti ale
Muntenilor incepura $i ele cu directori, catecheti si profesori
in mare parte de peste munti. In seminariul din Bucuresti,
care-$i deschise cursurile la 2 Septembre 1836, putin timp
dupd moartea Mitropolitului GOgorie, fii liumit profesor
primariu" Nicolae Balasescu, mai tarziu calugSrul Nifon (intra

la Cernica, inainte de a pleca din nou dincolo", pentru un


rol in revolutia de la 1898), de la Hasag in Tinutul Sibiiului.
Acest autor al celui mai bun dictionariu latin-roman, din nenorocire neispravit, era ajutat de Zaharia Boerescul, profesor
de teologie dogmaticS $i pastorala $i de limba latina, si el,
dupa cat se pare, tot Ardelean 2. Era vorha pe atunci $i
de o publicatie religioas a lui BalSsescu, care e cunoscut
si ca un bun cuvantator 3.
Seminariul Mitropoliei muntene avea numai patru clase $i
era a$ezat in chiliile vechii tipografii de la Antim, unde sttu
'Anil la 1840; in 1842 i se face loc in acelea de la fundatia
V. Kalinderu, Discurs de intrare la Academia Roman.

V. Gazeta Transilvaniei pe I83Q, p. 38.


V. Iorga, 1st. lit. rom. in veacul al XI X-lea, I, p. 288.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Statul

It. area ei in stpamire

255

Banului Mihai Cantacuzino zis M5gureanul, cladit la 1756


de egumenul Srindarului, Sofronie, la Schitul-Mgureanului"1. Incercdrile de a-1 a$eza statornic, inteo cl5dire proprie,
flu izbutir5; supt urma$ii lui B5lsescu, $coala avea, pe Ia
1850, vre-o sut de interni, afard de externii $i de simplii
candidati ce se hirotonisesc dup grabace trebuinte",
ace$tia alti cinzeci2. 0 indreptare se aduse numai in Domnia
lui Vod-Stirbei, cand, dup ocupatia str5in5, seminariul se
deschise solemn, CU cinzeci de $colari, la 24 Maiu 1851, dar

numai cu dou5 clase3. Veniatnin Catulescu era inspector"


in 1852 ; Ardelearrul Dionisie Romani), director $i profesor
de religie, in 18555.
La R5mnic, pentru Seminariul preparandial" al lui Neofit
se incepurA lucrAri inc din 1835, potrivit cu legea din 2
Novembre 1834; ele se nintuir numai in 1837, $i la 8
Novembre
un an mai tArziu cleat la Bucure$ti incep

cursurile, cu treizeci de $colari interni $i numai doi profesori.


Unul din ei, cel de dpetenie, era vice-0 otopopul dg pand
atunci al Bra$ovului, Radu Tempea, care-$i zicea Tempian,

adus anume pentru aceasta in tar5. Tempea era un bun cuvntAtor, $i el a tip5rit discursurile sale la sfifitirea steagurilor Terii-Romane$ti" (1834) $i la deschiderea Seminariului
(1837); cel tinut la examenul $colarilor sgi in 1845 a rAmas
in manuscris. Mai e cunoscut prin prelucrarea sa Oglinda
statului po1itices ci bisericesc, apArufa cnd se afla Inca la
Brasov, in 1835, si prin opera sa de Pravild manual?! din
1844G. La 1844 era Inca' inspector- $i profesor al teologhiei
lorga, Viata lui ,F tirbei-Vocid, 11, p. 101. Pentru biserid, v. lorga,
Inscriptii, 1, pp. 297-8.
lorga, Viata lui Stirbei-Vodd, I. c.
3 Vestitorul roindnesc, pe 1851, no. 43.
4 Ibid., pe 1852, la 90. 89; cf. no. 55. V. 0 Mitropolitul Athanasie,
Istoi ia incirrstirii Cernica, 1930, pp. 203 nota 1, 248-56
5 ibid.
o V. Istoria eparlziei Ramnicului, p. 237 si urtn.; Baiulescy, Mono-

grafia comunei bisericesti gr.-or. romdne a Sfintei Adormiri din


cetatea Brasovului, Brasov, 1898, p. 122.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romnesti.

256

II

morale"; peste un an se retr5gea la schitul argesean Fla"manda, unde a si murit. Pe lang5 acest Brasovean, dintr'o
vestit5 familie de c5rturari $i Insufletit de cele mai frumoase
sentimente pentru neamul s5u, intalnim si un preot, Vasile
Teodorescu, cgruia i se zice Ardeleanul". $i loan Procopier
al treilea profesor, e Ardelean. Seminariul a fost mutat, dup
focul din 1847, la Craiova, apoi dup5 revolufie" (1851)_ In
m5n5stirea Bucovt, a doua oafA in Craiova, p5n5 ce episcopul Calinic Ii fcu din nou locul in RAmnic.
La Buz 5u, Ardeleanul Chesarie chem5 pentru Seminariu pe
Gavriil I. Munteanu, un v5r al profesorului Florian Aaron.

Munteanu, n5scut in Vingard, la 1812, fu profesor poate de


la deschiderea scolii, in ziva de 15 August 1836, cu douAzeci
de candidati la preotie. Era si un bun scriitor, cu clod*
de a folosi natiei $i Bisericii prin c5rti ; el, care a tradus
Patimile lui Werther" (1842), e si tradueatorul unor Meditatii religioase in dou volume (1838-42), al unei nou5 versiuni din Urmarea lui Hristos" (1845), al unui manual de
Sinoptied" (1846). Tot prin initiativa lui, episcopia incepe
a tipAri cea d'intdiu foaie bisericeascii in romneste, Vestitorul bisericesc", foaie religioas5 si moral", care a dat, pe
Ing materiale amestecate, si cuvntri ale lui Ilarion de
i Poteca3.
La aceast publicatie tovar5sul lui Munteanu era un cleric
de obarsie din S5liste (n. 1806), care trecuse si prin m5n5stirea Neamtului, prin tipografia lui Clinceanu i Topliceanu,
prin 5coala de la Sf. Sava si prin c5m5rile episcopului Harlon, si aici la puz5u se ingrijia de seminariu ca si de tiArge

pografie, Dionisie RomanO

Profesor Inca din 1832, el Isi

Cf. 0 lorga, 1st. lit. rom. in sec. al X V111-lea , ed. 1-iu, 11, p. 291, nota 1.

2 1st. eparhiei Rmnicului, p. 290.


' lorga, 1st. lit. rom. In veacul al X1X-lea, I, pp. 287-8; Ghibu, in
Telegraful roman, Lnr, pp. 397-8.
' V. lorga. Thscripiii, I, p. :4.65, no. 9.?3.

www.dacoromanica.ro

Lupta Bisericii cu Sthtul i luarea ei in stApat ire

257

tinu locul pana in 1842, cand, inainte de moartea lui Chesarie


$i Munteanu parasi Buzaul, trecand la Ramnic, in
el trecu la Seminariul Mitropolitului, ca director,
1845
post pe care-1 avu pan la Revolutie. Inca inainte de 1845
el scrisese Catiltisul 5i alte carti de scoala pentru seminarii,
carti pe care le complectara apoi doi Bucuresteni, Anton
Pann, cunoscutul scriitor al poporului, prin cartile sale de
cantari dupa sistemul nou, Anastasimatariul

5i

Teoreti-

conul, 5i Alexandru Geanoglu Lesviodax, prin Istoria bisericeascei pe scurt, talmacit din greceste, cu multe $i insemnate adausuri, i dupa documente, privitoare la eparhiile romnesti muntene si la Mitropolia Moldovei, precum $i cu

extrase din Condica sfd,ii. Dup5 1848, Dionisie incepu s


dea la lumina o mica biblioteca religioas $i morala, adunare de rugaciuni"2, in care se afl traduceri Ce un Ilie Benescu, un Plesoianu. Tot odata, din insarcinarea Mitropolitului Nifon, el tipareste, un an de zile, a doua revista pentru
preoti, Ecoul eclesiastic 3. Statu un timp la manastirea Sadova, si apoi merse inapoi la Neamt, unde avu, catva timp,
si staretia $i de uncle fu scos samavolnic de Guvern, la Septembre 1856. Supt Cuza-Voda e loctiitor cle Buzau, in locul
$tersului Filotei,
urmasul lui Chesarie, si Ardelean ca si
acesta
pe care Mini3teriul ii inlaturd pentru nebunie (a
murit la 16 August 1860 numai 4). Nurnit la Husi ca episcop,
el trece la Buzau, unde a raposat la 1873.
Dionisie, care a strins $i o mare biblioteca, pastrata asazi
la Academia Roma* a lasat un insemnat numar de main:ale, care -se pot pune alaturi cu ale lui Melchisedec: a
4radus Confesiunile Sf. Augustin, stralucitul Geniu al Crestinismului de Chateaubriand, dou5 lucrari calugaresti, Manualul adevdratului religios, Mdngdietorul celor intristati,
celor bolnavi ,si celor bdtrdni, din frantuzeste se pare, ca
Istoricul eparhiei Rdmnicluui, p. 290 ; cf. Rev. 1st., XII, pp. 85-7.
2 lorga, Viata lui .Ftirbei-Vodd, II, p. 100. Cf. Daniil Tomesety, in
Bis. art. rom., Nov. 1915 ; Rev. 1st., VI. p. 269.
a Ibid., p. 54. Cf., asupra lui, tesa d-1111 Gh. Popescu.
4 lorga, Inseripfii, I, p. 366, no. 934.
17

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii rornneti.

258

II

si artile lui de $coal. Unionist ca si Filoftei, adanc iubitor


de neam, ultimele lui cuvinte nu cuprind rugAciunea sufletului ce se desface din legalurile sale, ci aceast singur cerere

catre Dumnezeu : Doamne, nu pedepsi Romania dup p`acatele fiilor ei". Aceste cuvinte sant s'apate si pe mormntul
ui 1.

Din aceste seminarii muntene, cu cele patru biete clase


seminariul metropolitan cu septe clase, preva'zut
ale lor

de legea din 1847, nu se intemeie decal in vremea noastra,


cu gospoaria lor slaba 2, nu ra'sAri o asemenea pleiada' de clerici
culti, patrioti, constienti de misiunea lor ca acei din Moldova. 0
singurA personalitate mai insemnata si mai distinsa iese din ele :

acel Atanasie Stoianescu, din Bucuresti, fost paroh la capela


ortodoxa din Pesta, director la Seminariul din Ramnic,
egumen la Sadova $i Flamanda, pe care Neofit voia s-1
aresteze la 1848 pentru amestecul in Revolutie " $i care,
scapand de aceast urgie arhiereasca., ajunse el insusi ar-

hiereu Troados la 1859, apoi, i 1 1865, episcop necanonic,


trecator, la Roman, iar la 1873 statornic $i canonic episcop
de Ramnic : el a fost acela care, cu trei ani inainte de moartea
sa

e ingropat ca tin Paisian, la Cernica , a binecuvantat

()stile Romaniei notA, care la Corabia treceau Dun'area spre


biruinta 4.

' Ibid., p. 365, no. 933.


2 Un scandal la Buzti supt Filotel, in lorga, Vista lui $tirbei-Vocid,

pp. 102-3.

8 v. CuMntal Adevdrului pe 19C8.


4 lstoria eparhiei Rtimnicului, pp. 166-7.

www.dacoromanica.ro

PARTEA a XI-a.

AMESTECUL STATULUI IN BISERICA

DIN ROMANIA.
ORGANISAREA El. ALCATUIREA DEFINITIVA
A BISERICILOR ROMANESTI
DE PESTE HOTARELE ROMANIEL INCHEIERE.

CAP. I.

Lupta si infrtingerea Mitropolitului Veniamin.


Cu acesti oameni, atatia dintre ei foarte luminati, unii bine
inzestrati sufleteste, si toti
afar de acel Neofit care,

urand Revolutia de la 1848, a fost silit s o serveasca, a


-tradat-o, i-a prigonit afiliatii, pentru ca pe urea s cad tot
pentru pkatele sale revolutionare (27 Iulie 1849) , desavarsiti patrioti in cel mai vechiu si mai frumos inteles al cuvantului, Biserica romaneasca ar fi putut lua un nou avant
scrie un bogat capitol in istoria timpurilor nou. Ceia ce
a impiedecat-o de la aceasta, a fost amestecul Statului, care,
de la Chiselev pang in timpurile de azi, a luat-o in stapanire,
une ori incetul cu incetul, alte ori prin lovituri mari neasteptate, smulgandu-i pe rand mosiile, averea cealaltN, drepturile,
autonomia sprijinita pe canoane, cultura proprie, scolile speciale, autoritatea si prestigiul, urmand intru aceasta, cand exemplul Rusiei cu Biserica robitA, cand al Apusului, cu Biserica pe

alocuri cu totul izgonit afar din viata oficial, dupg ce insa


i s'au luat mai toate mijloacele care-i pot inggdui sa se tie
de sine.
www.dacoromanica.ro

lstoria Bisericii rotnnesti.

260

11

Acest proces de interventie, indlcare i aservire,


de care
nu s5nt vinovati oamenii, adesea plini, daca nu de credintI
si de cunostintile necet-are, macar de bun5voint5, ci curentele generale, ideile europene, $i nu mai putin exemplul situatiei Bisericii neamului in provinciile rom5nesti pierdute,
rmne s-I studiem in desvoltarea lui.

Mitropolitul Veniamin pare s5 fi avut $i o conceptie superibarri despre drepturile sale, despre chemarea sa ca $ef
al Bisericii. Din corespondenta sa cu Sofronie de Husi, ii

vedem luand de la sine hot5rari in chestiile cele mai insemnate privitoare la dnsa. El hot5rAste, fgra" sd mai intrebe
pe cineva, aducerea mirului de la Chiev 1, el d5 norme in
cas de despdrtenie, inlAturind vechiul sistem al cartii" prin
care pe cale de contract privat un sot putea ingAdui pe celalt sa plece 2 ; el se pronunt pentru botezarea din nou a
veche discutie resolvita
neortodocsilor cari se convertesc
astfel in trecut
sau, dac se impotrivesc, macar ungerea
cu mir $i postirea dup norma rasariteana 3; el opreste
dupa porunca din Constantinopol insA c5s5toria suditilor",.
a supusilor straini cu pamantenii 4 j el caut s aduc5 la ortodoxie secta ruseased a scopitilor 5; el prevede ca un barbat
insurat sau o femeie maritata, cari voiesc sA mearg5 la manastire, sa faca trei ani de incercare 6 ; el cateriseste pe
preotii cari cununA pe cei inruditi de sAnge $i pe preotii
cari ieau chez4ie asugra lor 8 El porunceste episcopului sa
1 Melchisedec, Cron. Ilufilor, I, p. 437. La 1823 el se cerea din Con..
stantinopol, ca i deslegarea in unele casuri candnice; Erbiceanu, Milr
Mold , pp7 902-3.
5 Melchisedec, Cron. Husilor, 1, p. 431.

3 Ibid., pp. 428-9.


4 Erblceanu, Mitt% Mold., p. 259.
5 Melchisedec, o. c. pp. 431-2.
(r"

1011-,

pp. 435-6.

Ibid., p. 435.
8 Ibid., pp. 427-8.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romnesti din lAuntru sl de peste hotare

261

nu fach' specul en schimbarea antimiselor pe la bisericile


de sate 1, $i micsoreaz pretul lor.
Cnd egumenii greci, din neamul vinovat de tfadare, snt
sco$i din Ora', cum ceruse si o partia dintre boieri 9, se
opri si publicarea scrierilor Sf. Vasile $i Grigorie, cu cornentariile profesorului Vardalah, cum se indatorise prin
contract Mitropolia 3,
Veniamin numeste pe egumenii cei
.noi, rouini, ai m5na'stirilor inchinate4 i pe preotii-iconomi
de la bisericile din ora$e care fuseserd p5n atunci puse in
rndul mn'astirilor. El alcAtui singur regulamentul cel nou
de viat'd alugAreasca" in cuprinsul lor, holarind s fie acolo
un duhovnic, un diacon, doi cntAreti, un paraclisiarh", un
prescurariu", un chelar, pe lAng slugi 5, introducAndu-se si
slujba ca a ma'n'astirilo-F- care sAnt cu sobor de printi" $i
oradduindu-se panahizi sau pomeniri" pentru ctitori, oprindu-se orice Imprumut, orice cheltuialg neinvoita" de Mitropolie, inchizAndu-se portile nfangstirii pentru locuitorii ei, oprin-

du-se aluggrii de a lua prin sate' rostul preotilor de mir 6.


Orice Indlcare din partea GuVeTnului intampin5 itnpotrivirea lui. Astfel de incalcgri incep 'Inca supt regimul turcesc
din 1821. Astfel Caimacamul Stefan Vogoridi, strAns de nevoia ocupatiei turcesti, porunci lui Meletie de Husi, loctiitor
de Mitropolit, s adune veniturile Scaunului metropolitan

pentru a le da ca ajutor terii, cum se ceru

$i

episcopilor ;

tot atunci se lila $i jumatate din venitul manastirilor neinchtnate, scutindu-se ob,clejiliile cele mari : Neamtul, Secul, Agapia $i's Varatecul, Mo$iile Mitropoliei fur arendate la mezat,
in cursul aceluia$i an greu, 1822 7; Meletie fu silit chiar sa"
' Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 274.
2 Cf. Hurmuzaki, X, p. LXIX

I urm.

3 Erbicepnu, Mitr. Mold., pp. 281-2, 433-4.


4 Ibid., pp. 262-3, 264 si urm.
5 Ibid., pp. 265-6.
Cf. sl ibid., p. 434. V. si mai sus.' Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 231, 242. Cf. si revista Than Neculce,
VI, pp. 277-9.

www.dacoromanica.ro

262

Istoria Bisericii romnesti.

11

facg imprumuturi pentru a segpa tara de nevoile intretinerii


Turcilor 1 Clerul fu supus unei dgjdi pentru ajutorul Carmuirirstramtorate 2, dar nu zapciindu-se" prin dreg5tori mireni, ci prin oameni arhieresti. De la m5rfastirile inchinate,
trecute, cum v5zurgm, in sama durelnicilor" egumeni de tark
se lu cea mai mare parte din venit, 15sandu-li-se numai un
analogon"
deocamdat pe doi ani,
de o treime, pentru tinerea in bun stare si pentru reparatiile de nevoie 3.
Veniamin se planse la 1825 in ceia ce priveste felul de administratie, de c5tre Stat, a mosiilor, pe care acesta intelegea, si supt noul Domn Ioan Sandu Sturza, s le exploateze
pentru trebuintile sale. Grija lor se dase in adevAr unei comisiuni din care facea parte Mitropolitul cu doi mireni,
Gheorghe Buhu$ si Dumitrachi Ghica ', si se ad5tigia c5,
sarcina trebuintelor ce are Prea Sfintia Sa Pgrintele Mitropolitul, nel5sandu-i vremea de a sta de-avalma luciatoritt
impreun5 cu boierii fanduiti", i s'a cerut a numi un inlocuitor, pe egumenul Isaia Giusck de la Socola 5, si aceasta
impotriva socotintii clerului inalt si a boierflor c5 trebuie un
con.itet la Mitropolie, alatuit din doi boieri, dar si din Mitropolit, din toti episcopii, ffra de nicio amestecare particularnica
sau a Domniei", pastrandu-se la Mitropolie si partea pentru
intrebuinta"ri a p5mantului, ca in sanul patriei, spre a se
cheltui dup5 anaforaua zisului comitet" 6. Nu odat5 el a intrat in conflict cu Domnia supt acest nou st5panitor 7.
CAnd Rusii ocup tara in 1828, ciocnirile intre autoritatea
, Ibid., pp. 244, :3 9 9 4 0 0 . Pentru Meletie si Rev. Ist., IV, pp. 147-9..

2 Ibid., pp. 247, 254.


5 Ibid., p. 264 s't urm.
4, Ibid., p. 405.
5 Cf. si ibid., p. 406 si urm.
a Ibid., p. 208.
7 Sturza a ingAduit lui Ve. latnin mlnbstirea Florestii pentru a pune
acolo maice ; ibid., pp. 452-6, si a dat bani pentru facerea Mitropolieb
celei nova.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romanesti din luntru si de pcste hotare

253

politica $i Biserica nu inceteaza, ci cresc, noii carmuitori


fiind deprin$i de acasd de la ei cu stapanirea prin ucazuri
si reglemente a eparhiilor $l a manastirilor supuse cu totul
Tarului-Patriarh Veniamin porunci ca oamenii bisericesti sa
se indrepte mai intaiu catre el $i apoi catre Guvern, ca analoghia", partea ce revenia clerului la cheltuiala caraturilor
pentru oaste, sa se hotarasca de autoritati de fata cu protopopii sau, cum se zicea acum, protoiereii
cari aveau, inteo organisare mai complicata, dup cea ruseasca, a Bisericii,
supt ei pe proestosi sau blagocini
$i preotii sa nu primeasca astfel tidulele de plata decat de la superiorii lor
Nu se dadu ascultare cererii generalului president Palin de a
se stramuta afara din Iasi cimitirul, pentth" motive de sangtate $i bund politieneasca oranduial" 3. Va fi fost silit ins
a urma invitarii" lui Palin de a face milostenii saracilor de
ziva Imparatului, ba chiar de a strange bani pentru statuia
lui Caramzin

Pentru averile manastiresti inchinate se numi alta comisie


inixta, in c-are exarhii Athosului, Ierusalimului $i Sinaii stteau langa Teodor Ba1 i Costachi Conachi poetul 5 i langa
rini arhierei ai fedi, numiti de Mitropolit, i cea d'intaiu

grija a Ru$ilor fusese a declara ca drepturile de proprietate


ale Sfintelor Locurisant restatornicite 6, potrivit $i cu firmanul

pe care-1 capatasera la 18277, dar pe care Domnii, intele$i


cu Turcii, nu-I observaser58; prisosul resultat din exploatarea mosiilor trecea in pastrarea Bancii din Odesa . In sfarsit,
1 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 355.
Melcl lsLdec, Cron. Husilor, I, pp. 429-30.
3 Ibid., pp. 278-9, 282-3.
4 Ibid., pp. 287-8, 481.
5 Ibid., pp. 440-1, 442-4.
, Averile stttoare a' Sfintelor Loculi s'au dat iarsi precurn era
din ceput rnduite" ; ibid., p. 949.
' Hurmuzaki, X, p. u0e.
8 Codrescu, Uricariu1,1, pp. 372-6.
' Erbicearn,, Mitr. Yold., 1. c.

www.dacoromanica.ro

264

Istoria Bisericii romane5t1.

11

lui Chiselev ii revine indoielnicul merit de a fi voit s prefac intia oar5 m5ndstirile de rugAciuni si cultur5 ori art
bisericeascA in ad5posturi pentru lepdAturile si naufragiatii
societ5tii: in adevr, plictisit de vederea cersitorilor pe strzile Iasului, el otinduise -trimeterea la mngstiri a intregii calicimi. Mitropolitul Veniamin z5d5rnici ins aceast mAsur5,
propuind ca episcopiile sA se cotiseze pentru _ca s asigure
celor ce nu pot tr5i deck prin poman5 un ajutor de trei-

zeci de bani pe zi

In Tara-Romaneaseg stim in ce chip s'albatec --s'a purtat


acelasi Guvern rusesc fata de Mitropolitul Grigorie. Generali grosolani ca Joltuhin, filosofi" f5r5 religie, avand ur
impotriva cAluggrimii, ca Pavel Chiselev, nu puteau respecta
vechile privilegii ale Bisericii noastre. Cand o nau'a comisiune incepu s5 lucreze viitoarea Constitutie a Principatelor,
Regulamentul Organic, Minciaky, fostul consul, presida boieri

luati inteales, dar niciun cleric nu lu5 parte la desbaterea


proiectelor, pentru care Neofit, loctiitorul de Mitropolit muntean, protest5 in fruntea protipendadei, Iiisat'a 5i ea la 0
parte 2.

Astfel alcgtuit, RegulamentuI poartg pecetea anti-clerica-

lismului frances si a st5pkirii Bisericii de Stat ca in Rusia.


Viata canonicd deosebila pe care o dusese p5nA atunci Biserica romneast5 e in15turata MA crutare si fAr pietate,
-Mfg simt istoric si fail intelegere a drepturilor ce derivd
din prescriptii cu caracter nestfamutat si dinteo practicA
de atkea veacuri. Episcopii si Mitropolitii se aleg de Adun5rile Obstesti extraordinare, cuprinzand un nurnAr covArsitor de laici, si clerului nu i se mai vine deck sarcina
de a-i sfinti dup5 datin. RAnduiala seminariilor se prevede
1 Melchisedec, Cronica Husilor, I, pp. 430-1.

2 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 457-8; cf. 0 Bis. Ott, XVII, p. 482;
XXIII, p. 1013 fi urm.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romanqti din lAuntru i de peste hotare

265

prin lege, ca si titlurile pe care trebuie s le aibd viitorii


preoti. Se pregAteste in sfarsit o noud administratie a intregii
averi- bisericesti si crearea unui Ministeriu al Bisericii, Logofatul trebilor bisericesti".
In spiritul legii celei nou de organisare vedem in principatul muntean pe Logof5tul trebilor bisericesti", Barbu Stirbei,
Inraturnd pe preotii sfintiti in Bulgaria si puindu-i la bir cu
teranii, hotdrnd c'a in niciun sat nu vor fi mai mult de doi
preoti, dnd numirea lor in puterea protopopului, dar si a
proprietarului si a juratilor, asezAnd eforii la bisericile din
prase, cu faspundere fat de maghistrat", impuind arendarea
averilor lor inaintea acestuia si a ministrului I.

CAP. II.

Luarea in striptinire de cAtre Stat a averilor


episcopiilor si rugnAsttrilor de targ.
Ina. de la 1835 Statul cel nou lua asupr5-.si grija rnosiiior
ce se tineau de m5nAstiri1e neinchinate : nu se g5si nimeni
ad proteste, regirnul rusesc impunand tkere si lui Veniamin,
iar Mitropolia muntearfa fiind vacant dup5 moartea lui Gnigorie,

r5mAs!ser5 vicari amAndoi episcopii, pang la alegerea,

tocrnai in ziva de 29 Iunie 1840, tot supt Alexandru-Voc15


Ghica, a lui Neofit, care nu era dintre cei cari vorbesc, cu
primejdia lor, in folosul institutiei pe care o represint5. Nu
se fcu macar, ca in Bucovina, un fond special, din care s5
se acopere intiu cheltuielile pentru Bisericd ; averea daruita
de ctitori numai pentru rugAciuni mntuitoare de suflet si
pentru pomenirea numelui lor trecu la un loc cu celelalte izvoare ale Vistieriei. ManAstirile cu sobor", in Tara-Romaneasa : Caldarusanii, Cernica, Ciolanul, Sinaia, Poiana-Ma1 lorga, Viata lui

tirbei-Vod, 1, p. 11; dupA darea lul de sana

din 1840.

www.dacoromanica.ro

266

1storia Bisertcii romnestl.

II

rului, Dalhutul, Ghighiul, Cheia, Predealul, Nifon ; cele de


cg1ug5rite din acela$i principat : ignetii, Rate$tii, Pas5reay.
M5n5stirea dintr'un Lemn, SAmurcd$estii1, mAnstirile corespunzatoare din Moldova 2 avur5 aceia$i soart5 ca $i celelalte.

Dup aceast d'intAiu m5surd veni, in 1840 la Munteni, a


doua : luarea administratiei mo$iilor $i, averilor eparhiei de

la Mitropolit $i de la episcopi, dAndu-se in mna capului

Departamentului Credintei". Pentru a se putea face acela$i


lucru in Moldova, unde Veniamin avea nevoie de toate veniturile Mitropoliei pentru tipografie $i pentru binefacerile
sale, era nevoie s5 se deie la o parte marele $i sfntul represintant al Bisericii de odinioar5, slobod'a in a face bine
si stapan5 pe toat mostenirea trecutului. El nu se impotrivi,
$i la 18 Ianuar .1842 i$1 cldea demisia ", zicandu-se a fi impov5rat de ani, dar mai ales cu totul incapabil de a lua asupra-si r5spunderea unei schimb5ri care lovia in canoane. Pe
and el pleca spre mAngstirea Slatina, unde se stinse, imp5cat cu gandul Ca toate mijloacele Cate iruprejurarile 1-au in
lesnit, le-a intrebuintat spre rena$terea $i sporirea natiei",
pentru inflorirea Sfintei Biserici i patriei" $i chernand indurarea lui Dumnezeu asupra ace$tii cre$tine teri" !, Dom' V. Rev. p. ist. arh. i fil., vol. II, p. 40. In Foaia din Brasov, pe
1848, pp. 280-1, se ataca sistemul aristocratic al satelitilor egumenesti'
it proistosilor coltati" din mdnastirile muntene. Se cere nconc.?ntrarea" in
cdteva mar astiri cu numas fixat de o suta de calugri, dintre cari dotiazed
de frati. Cerr; insa i sa ni se iea moii.1e di1i manile noastre
sa ni se
randulasca o leaf potrivita chemarii noastre", pe lava masa comuna"
1

si uniformd calugareasca.

' V. si mai sus, cap. precedent.


8 Stiri foarte interesante in Foaia din Brasov, pp. 193-5, 205 si urin.
E vorba si de un episcop care nu c nascut pamntean" si care Jayneste pe calea simoniei mostenirea lui Veniamin, pazit cu oaste in Slatina, cerut de popor si de Rusia si am mintat cu moarte. Acolo p.
207
si In Bucovina" din Cernauti se atacd violent si Scriban, directorul seminariului. Scriitorul din Foaia" ii declara lipsit de cunostintele
unui teolog", pe cand celalt Ii atacd numai caracterul.
' V. 5 Andrei Vizanli, Veniamitz Costachi, lai, I881.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor rornnesti din ltintru si de peste hotare

267

nul, acela$i Mihai Sturza cu care lucrase alaturi r entru intemeiarea colii romane$ti, inainte $i dupd 1821, lua in 1844
(Veniamin muri numai la 28 Decembre 1846) masurile revolutionare pe care vecinul su muntean apucase a le adopta
Inca din 1843.
Averea Scaunelor .arhieresti

spune legea muntearia

se impartia in $epte, $i numai patru septimi erau sa fie ale


Mitropolitului sau episcopului, care va tinea, ca orice functionar raspunzator, $tate de personal" pentru simbrii" pe
care Adunarea va -trebui sa le recunoasca in cea d'intatit
sesie"; va avea, pe langa alti amploiati", un vicariu" i un
Consistoriu", intarit de Doinn, fiindca are inclinare cu partea mireneasca". State" se vor inainta, se vor supune" $i
pentru seminarii
Mitropolitul trebuia s ie cloua , care
vor avea neaparat de cloud ori mai multi scolari deck pkia
atunci. Banii pentru reparatii se vor varsa intr'o Casa de
reserva"; si pentru milostenii se va face no lista intarita cu
pecetea Mitropolitului". Padurile se vor vinde in Ob$teasca

Adunare", in folosul aceleia$i Case. Darurile credincio$ilor se

vor trece inteo condica $nuruit", pecetluit cu pecetea Mi$i adeverita de Logoatul trebilor biserice$P.
in Moldova se reprodusera intocmai aceste masuri de urnilinth si jignire, and cloar in manile Mitropolitului, dator cu
o contabilitate in regula, nu pafru septimi din veniturile averii
ce i se confisca -Mfg drept $i fara indreptatire, ci mai mult,
cinci $eptimP. 0 Casa Centrala primi de acum inainte banii
pe cari in acesthlalt Principat ii socotia'si controla Vornicul
averilor biserice,sti, noul ministru de Culte.

tropolitului

Aceastd stare de lucruri cerea o singura intregire: secularisarea averilor manastirilor inchinate, cu privire la care Regularnentul oranduise ca o parte din veniturile lor va fi data.
1 $i in Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 490-2.
V. Manualul administrativ, II, pp. 261-7.

'

www.dacoromanica.ro

268

Istoria Bisericii romanqti.

II

Statului pentru opere de culturd $i binefacere. Inca de la 1835


ar fi voit-o $tirbei, care zugrAvia starea lor ticAlo$itA in cu-

vinte energice de revolt: Fla lal de m5n5stirea in care se


mai gAse$te 'o candela aprins inaintea altarului! Halal de
biserica in care ard cAteva fAclii $i unde un preot in zdrente,
neplatit, mai vine sa ceteascA liturghia!"'. Se hotri, neputAndu-se lua o mAsur pe care n'ar fi ingaduit-o Rusia, sprijinitoarea statornica, pentru scopuri curat politice, a Grecilor

abusivi, cari nu mai represintau acum o singur lege ortodox5 in forma ei cea mai curat5, ci un neam osebit de
celelalte $i avAnd scopurile sale -Iume$ti bine definite, ca
mo$iile manastirilor inchinate s5 se arendeze pe Cate trei ani
numai $i f5r5 a se da bani d'inainte, ca egumenii s nu mai
invoace protecti $i s nu mai cearA judecata consulatelor,
ca ei s nu distruga, din lacomie de bani, padurile2. Multamita Ru$ilor, mandstirile din RAsdrit, imbog5tite prin situatia
privilegiat5 pe care noua organisare o fcd propriettii mari,
puturA zAbovi zece ani observarea prescriptiilor regulamentare

cu toate silintile Domnilor din acest timp, mai ales ale lui
Vad-Bibescu3. Supt Voda-Stirbei numai, se ajunse la arendarea mo$iilor manastirilor inchinate prin Stat, care voia
richcarea unei pArti a pretului de arena de cAtre clAnsul,
avAnd in vedere ins5 mai ales grele nevoi budgetare momentane5: SfAntul MormAnt $i Patriarhia din Alexandria incheiard
o invoiala cu Guvernele Principatelor, dar la incasarea sumelor prevazute nu se ajunse niciodat5, Athosul tiindu-se in
atitudine de du$manie, Rusia f5cAnd s i se aucla glasul poruncitor, $i chiar agentii la Constantinopol ai lui Stirbei

Ghica din Moldova se multmise deocamdatA cu o mica


subventie

trAdand interesele acelui care-i numise $i-i platia6.

' Raportul lui, citat, din 1840.


2 lorga, Viata lui Stirbei-VocM, 1, p, 11.
8 v. Regne de Bibesco, II.
4 lorga, Corespondenta lui $tirbei-Vocid, passim.
5 lorga, Viata lui $tirbei-Vodei, 1, p. 36.
0 Ibid., pp. 38-9.

www.dacoromanica.ro

Organisares Bisericilor romanesti din luntru si de peste hotare

269

In zdar afirm Domnul muntean cl, de- fapt, nici nu mai


skit, ca sa" zic asa, mAnAstiri .pe pgmAntul muntean, ci numai
biserici ruinate". In 1855 se d'adu un nou asalt, Stirbei cerind

numai sfeitul cuvenit, iar Grigore Ghica, prin C. Negri $i D.


Ralet, cari merser in misiune la Constantinopol, nu mai putin
de dou treimi 1. Indat5 Domnii cgdeau, $i Conventia de la
Paris, dand o nou fatA tuturor lucrurilor, zAbovi, prin art.
XIII, solutia, fgand astfel necesar lovitura lui Cuza-VocIA,
secularisarea violentg $i %CA desp5gubire, dup traditiile Revolutiei francese, din ideile. cIreia se inspira noul Domn.
De acum inainte, supt Domni regulamentari, umbre sfioase
se urmeaz5, dupg placul partidelor din Adunki sau, dup
Revolutie $i conventia de la Balta-Liman2, din Divanurile
Rusia
ad hoc, ca acelea care, alatuite din boieri mari
ceruse un Colegiu de sese mireni si sese egumeni
cl5clurN,
in 1850-1, Moldovei pe Mitropolitul Sofronie, pe episcopul
de Husi Meletie Istrati, iar Terii-RomAnesti pe tuspatru arhiereii: Nifon, ca Mitropolit, Climent la Arges, Filotei la Buza'u, Calinic la Rmnic. Jocul boierilor, influentele consulilor
isi aveau partea lor in aceste alegeri cu bilete", in care ai

fi gAsit orice alta deck coborkea, afirmat de Bisericg, a


Sfntului Duh. Cel putin Stirbei i Ghica avurA curajul de a
face alegerile, pe and inaintasii lor, ferindu-se de lovituri
din partea unei opositii, vesnic rgsvrAtite, de boieri neastampgrati, cari, in cadrele strknte ale Regulamentului, se jucau
l'asaserg peste orice ma'surd si cuviinta
de-a Conventionalii,
Scaunele arhieresti vacante3.
1 Ibid., pp. 40-1.
2 lorga, Viata lui $tirbei-Vodd,11, p 26 sl urm.; Melchisedec, Cron.
Rom., II, p. 216 sl urm.; Cron. Hu.silor, 1, p. 456.
8 Un cleric moldovean se plange de act asta in Bucovina pe 1869,
No. 22: Episcopiile rAman vacante cate cinci, zece ani, atat pentru c5.
candidatii se intrec care s dea mai mult pentru darul ce-1 vaneaz5, cat
pentru Ca lacomia alegatorilor nu mai cunoaste nicio rnargine, nu soate
fi multmita nici cu cele mai insemnate sume de aur". Pentru Calinic
si T. G. Bulat, Corespondenta episcopului Calinic, 1P27 ; Rev. 1st.,
VIII, pp. 78-9.

www.dacoromanica.ro

27)

Istoria Bisericli romnetl.

II

Cat de departe era de la acesti slabi episcopi s5raci, plecati cAtre societatea mirean5 care-i alesese dup5 lungi va-

cante, si indusmniti intre sine priri aceiasi ambitie de a fi


Mitropoliti
ne mai fiind acum vechea norm5 de inaintare
norma1 5
pang la idealul pe care-I avuse Veniamin: in tot
anul m5car odat5 a se aduna arhiereii eparhiilor impreun5
cu Mitropolitul lor, a se sf'atui si a face chibzuirile putincioase pentru sporiul theoseviei i cresterea bunelor nAravuri
sau moralitAtii 'evanghelicesti intre credinciosii Bisericii, ca
nici credinta fAr5 fapt5, nici fapta fAr5 credinta s5 se van'
rAmas" 'I

De la noul regim al lui Vod5-Cuza se astepta si o nou5,


trainic5 organisare a Bisericii. Domnul Romniei-Unite nu era
om s'o z5boveascA. Avea in gand secularisarea averilor m5n5stiresti inchinate, dar,"in acelasi timp, st5panit in toate de
ideile francese, sfMuit de oameni cari n'aveau, cu aceleasi
idei, cunostintile speciale de istorie si canoane care s'ar fi
cerut, el voia s5 desAvarseascA opera, inceput5 de Alexandru
Ghica si Mihai Sturza, a desbeacArii de orice autonomie,

putere si autoritate a Bisericii, surgunit in regiuni put spirituale care sant, bisericeste, vecine cu moartea.
11 mai indemna si putea s5-1 indreptAteasc5 la asemenea
mdsuri ceva : situatia creat5 de curand celorlalte Biserici ro-

m5nesti, de peste Carpati si de peste Molnita.


CAP. III.

Organisarea cea nou a Bisericilor romAnesti


de peste munti.
A. BISERICA UNITA SUPT VLADICA LEMENY.

La 7 Octombre 1830 muria in Blaj loan Bob, ori, cum se


scria el : loan Bobb de Kapolnok-Monostor, bogatul episcop

al Romanilor uniti, si era ingropat fu pomp5, cuvantand roMelchisedec, Cron. Husilor, 1, p. 439.

www.dacoromanica.ro

Organisarea BiserIcilor romanesti din 15.unt u sl de peste hotare

271

mAneste o trist predicare" unul dintre canonicii sAi, traducAtorul din non, din evreieste, al Psalmllor (1835), Teodor
Pop de Ujfalti '. isi lAsA toatA averea clerului s5u s5rac" 2,
Abia dup5 doi ani, in 1832, episcopia cApAta un titular, pe
fiul de nemes loan Lemny (numit la 23 August), supt pustoria cgruia curentul de culturA si de inaintare politic5 a
neamului unguresc pAtrunse si in Biserica romAneascd a Unitilor, fixandu-se chiar $i un soroc dup care limba ungureascA
trebuia s se introducA in slujbA. Episcopul tinuse un discurs
maghiar la ingroparea inaintasului sAu ; el se simtia cA face
parte din clasa stApAnitoare de lirnb5 -ungureasc5; interes
pentru cultura neamului din care totusi se ridicase, intelegere
pentru menirea lui fireasc5, pricepere in a gAsi drumul firesc
pentru progresele lui nu se puteau cere de la unul ca dinsul.
Ceasul absorbirii in Biserica romano-catolic5 a midi episcopii
unite ardelene nu pArea sA fie depArtat.
In gimnasiuT blAjean, unde erau profesori un Simion.B5rnut,

un Timotei Cipariu, profesor de teologhie" $i la Seminariu,


care cetia cArtile lui Radu Tempea $i traduceri de-ale Mitropolitului Veniamin $i care fAcu bucuros drumul la Bucuresti
pe vremea lui Alexandru7Vod5 Ghica 3, acolo era spiritul
cel nou $i dorinta de lucru pentru neam. Seminariul cu patru

ani de curs sau $coala moralistilor" de douA ierni" ori


chiar Facultatea de Teologie cu patru profesori nu erau strAbiltute de InsemnAtatea momentului. Doar in scrisul unui
Joan Rusu, care alcAtuieste o geografie in trei volume, in
prefata cgreia face nationalismul cel mai r5spicat , se vede
cil si printre clericii uniti erau oameni gata de o luptA neapArat55. Lemny o v5zu insusi cind scoase pe o parte din
profesori de la locurile lor.
lorga, Studii i doc , XIII, pp. 23-4.
2 Nilles, o. c., p. 672.
'

8 lorga, Scriitort mireni, pp. 28-30.


4 lorga, 1st. lit. rom. ln vernal al XIX-lea, II, p. 229; cf. I. patiu,
in Foaia scolasticr din Blaj, 1907.
5 1:212spre scrizrea de caracte religios a un 11 Sigismund Pop, Profesor
la noul gimnasiu episcopal din Beius, Foaia din Brasov, 1846, PP. 367-8.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii rornAnesti.

272

11

cipariu e, de fapt, personalitatea conducgtoare aici, si,


cu toate protestArile din 1842 ale clerului din Blaj1,in domeniul bisericesc. In 1833, dupa" cinci ani de profesorat la
seminariul teologic $i cu un an inainte de a primi $i catedra
de studii biblice acolo, tnArul preot (n. 21 Februar 1805),
viitorul canonic (de la 11 Ianuar 1842) iea $i conducerea
tipografiei diecesane, pentru care-1 vedem 2 comandnd !heed

prin Eliad. Supt privigherea lui, care in literatura religioas5


a dat numai tarziu, la 1854, ,iStiinta Sf. Scripturi, iar la 1859
Istoria biblicd a Testamentului Vechiu, se public5, dupg
normele sale de ortografie, cea d'infaiu carte de rugkiuni
cu litere latine, menit5 s' se imprstie larg, Prologhiariul din
1835, c5ruia-i urm5 abia la 1870 un Liturghiariu.
B. BISERICA NEUNITA SI ANDREI SAGUNA.

Dincolo, la Sibiiu, Moga isi trgia ultimii ani de bdtranet5,


ajutat in conducerea diecesei -si sfatuit de sotul fiicei sale
Angela, Moise Fulea, protopop al Sibiiului 'And la 180, de
la care avem doar o c5rticic5 a nAravurilor bune" si o nou5
Bucoavnii 3.

Nici in Banat nu se zaria o lic5rire mgcar de vremi mai


bune, si suprematia Sarbilor r5m5sese neatins5 inca. Iar in
Oradea-Mare a Unitilor, dup5 Samuil Vulcan (t 25 Decembre
1839) , care-i dpgtase, de la episcopia unit ruseasc a Muncaciului, cele $eptezeci $i dou de parohii din prtile S5tmarului, baronul Vasile Erdlyi, rectorul Seminariului, Mud
episcop la 2 August 1842 si instalat la 1843, nu-si inseamu5

st5pAnirea duhovniceasc5 mai mult de cum a fkut Lemny,


vecinul sail de eparhie.
1 Foaia pe 1846, pp. 367-8.
2 lorga. Scriitori mireni, 1. C.
3 Pentru cea d'intAlu, v. si lorga, Studii f i doc., XII, p. 202, no.
xxxvm. = Pentru Mosa si 1. Lupas, Studii, pp. 428-9; Jacob Radu,
Samuil Vulcan, Oradea-Mare, 1925, p. 72 si urm
4 Schematismus historicus venerabilis ckri dioecesis magno-varadiensis. 1900.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romAnesti din 1Auntru si de peste hotare

273

Numai prin nea$teptatul fenomen al numirii in fruntea diecesei neunite a unui bm ca Andrei $aguna, 5i anume in ajunul anului_de crisa 1848, se datore$te,
in legatura cu
puternicul curent de viata ce domnia intre tinerii $colari ai
lui Barnut, ai lui Cipariu, cafi erau $i cetitori ai foilor lui
Barit, iar, pe langa aceasta, fusesera inrauriti de curentul
nationalist unguresc, invierea spiritului romnesc in amancloud Bisericile $i definitiva lor organisare.

La 13 Iulie 1846, Guvernul ardelean inViinta pe Andrei


$aguna, arhimandritul de Covila, ca e numit administrator
al diecesei ramase vacante prin moartea octogenarului Moga.
Noul numit, nascut la 1-iu Ianuar 1809 st. n., in ora$elul unguresc Miskolcz, era fiul unor negustori macedoneni $i fudupd ce mama-sa, vaduva, II ram, o clip6,
sese crescut
de unchiul &au dup mama, Atanasie
din interes, catolic

Grabovschi, care-$i avea Casa de comert in Pesta. Pe acel


timp, pririteun Boiagi, printr'un Roja mai ales 2, intre Aromnii a$ezati in viitoarea Capitald a Ungariei $i intre scriitorii romani cari se mandriau cu obar$ia romana a neamului
$i cautau a o pune in lumina prin lucrrile lor de gramatica
$i istorie, se statornicise o strans leg--tura. Lui Grabovschi
ii dedica Alexandru Teodorovici-Teodori, preot in Pesta $i
unul dintre alcatuitorii marelui Dictionariu din Buda, Istoria
Universalei,- tradus dupa originalul sarbesc al egumenului
de la mnstirea banateana a Sf. Gheorghe, Pavel Chenghe-

lat, $i, in intiintarea" sa pentru o biblioteca romaneasca


intocmit in douasprezece parti", Carcalechi, indraznetul editor de carti romane$ti, inseamna pe Atanasie $i pe Con-

stantin Grabovschi; Elena Grabovschi Ikea parte dintr'o


societate a femeilor romane din Pesta la 1815 3. Aceasta
1

Lupas, in Cony. Literare, 1909, no.

i biografia complectA a

lui

$aguna.

2 V. lorga, 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II.


Neujahrsgesclienk den Herren und Frauen, Biirgern and Bfirgerinnen walachischer Nation, zu Pesth, am Abend des 31-ten December 1819, dargebracht vom Petrowitsch K.Fier. (sic); cf. 0. Lugosianu, in Revista Nouei, VIII, pp. 278-84.

www.dacoromanica.ro

18

274

1storia "Bisericii romftnesti.

11

crestere explicA graiul curat romanesc al lui Atanase Saguna,


cAci Atanase i-a fost, ca i unchiului numele, d'intaiu
$i frumoasele lui sentimente pentru neamul romanesc pe care
trebuia sa-1 inteleagd ca $i acei bogati Macedoneni, jertfitori de bani pentru cartea romaneascA, de la Tisa panA in
depArtatul Pind al obarsiei familiei lor.
Dup5 gimnasiul f5cut in Pesta chiar, Saguna merge la 1829
pentru studii teologice la Varset, unde era episcopia sarbeascA, i pentru Romanii din aceste prti, D. Atanasie
Saguna, theolog in Varser, dar stand $i in Pesta, e insemnat la 1830 intre prenumerantii la Antropologhia lui Vasici-Ungurean. Patriarhul de Carlov54, Stefan Stratimirovici,
de la care Macarie Bucuresteanul cerea voie sa-si tipAreascA
cartea de cntari si care stMea in legAturA cu bogatul Macedonean Sina il luA ca notariu consistorial i profesor. La
1833 se filcu cAlugAr la flopova, in Sirmiu, manAstire de
Sarbi, unde residaserA vicarii episcopului din aceste pArti a.
Inaintand rApede, prin meritul &Au ca $i prin excelentele relatii ce avea, tanArul Andrei trece prin gradele de diacon,
protodiacon $i archidiaeon, singhel $i protosinghel. In 1_842
era arhimandrit, $i ajunsese ca profesor la Var$et, unde era
episcop Maxim Maximovici, dar unde, intre $colari, unii prin
numele lor chiar, Popescu, Scumpie, aratA obarsie romaneasc5, $i unde se rAtb'ciau $i Romani olteni, ca acel client al
lui Vasici, dumnealui Gheorghe Hagi Pedestrasescu, robul
Muselor $i al poesiei, din Valahia MicA". La 18-15 incepe
egumenia lui Saguna la Covila, unde erau $i cAlugari romani.

De aici ii lua numirea imrarateasca in locul de administrator al episcopiei Neunitilor, si, peste vre-un an de zile, in soborul

din Turda (2 Decembre 1347), el capata donazeci si sapte de


voturi pentru episcopie. Imparatul ii numi, si, de Dumineca
Tomei in anul 184S, cnd izbucnise acum foc dc rascoala in
tarA, noul Vladica era sfintit Ii Carlovat, spre rnarea multamire,
lorga, Scriitori bisericesti, p. 43.
Nillcs, o. c., pp. 749, 7:4.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romAnesti din lAuntru si de pe;te hotare

275

nu numai a supusilor sal ortodocsi, ci $i a unitilor, dintre


cari cel mai mare cu mintea, Cipariu, cunoscandu-I dup5 o
lucrare a lui tiparit in Foaia lui Barit, salut c51duros, in
'Organza Luminrii 1, pe acest virtuos mare b5rbat roman".
In Sibiiu era primit (24 April) cu facie, ca un erou biruitor.
Istoriei politice ii apartine conferinta nationara din Blaj,
initiat5 de cancelistii, de tinerii functionari romani din cancelarii, de la MuraS-0$orheiu,
in chiar ziva sfintirii lui 5aguna, afard din Ardeal
acea mare zi de 3 Maiu 1848,
care v5zu pe Saguna, abia miruit ca episcop, $i pe mandrul
nemes Lemnyi slujind al5turi la marea serbare de pe Tarnave,
unde ter5nimea chemat de B5rnut arAta prin num5rul $i ati-

tudinea ei c Romanii din Ardeal $i Ungaria vreau s5 fie


neam deosebit ; meritul cel mare il avea de sigur acel epis-

cop care venia de departe in resedinta rivalului ski firesc,


clupa felul de a intelege al unui Bob $i Moga. Trebuie s5
se spuie numai c5, atat Lemny, cat si Consistoriul sibiian,
in lipsa episcopului, chemaser5, dup5 intelegere cu Guvernul,
numai pe protopopi $i cativa fruntasi priceputi" i de-tepti", pe cari acestia aveau sa"-i aleag 2. Pentru istoria Bisericii e insa de cel mai mare interes hothrarea inlerconfesionala privitoare la dansa: Natiunea romand pretinde ca
Biserica romdnd fard distinctiune sa fie si s iiimana de confesione libera, independentd dela oricare alto Biserica, egal5
in drepturi si foloase cu celelalte Biserici ale Transilvaniei.
Ea cere restabilirea Aletropoliei romdue si a sinodalai general anual dupo veclau(drepl, in care sinod so fie depatati bisericesti si mirenesli. In acelasi rdnd sa se alea,t1 si
episcopil romdni liber, prin majorilalea votwilor, fora canRodidatiune. La aducerea-aminte despre vechiul drept
manilor de a avea Mitropolie $i sinod general anual, s'a pro-

Cf. lorga, 1st. lit. rain. in veacul al X1(111-lea, II, pp. 242-3.
Gaz. de Transilvania, 1848, n-lc 31-2; Popea, Memorialul,

-52-3.

www.dacoromanica.ro

r p.

276

Istoria Bisericii romAnesti.

II

damat de popor Mitropolia romcind transilvand cu aplause.


unanitn'".
Supt aceasta hotarare isc1ia Lemnyi intaiu i dupg el $aguna, parand ca arath astfel vointa lor de a face parte dirk,
aceiasi Biserica romaneasca 1iber, cu titlul legiuit de Mitropolie. Amandoi fura ale$i, cu Cipariu, cu Fulea, cu canonicul Vasile Rat $i protopopul Popasu, pentru a merge la Viepa cu actele adunarii.
Episcopul cel nou al Sibiiului fusese primit la Manarade
de o deputatie de canonici $i statuse in gazda la coleguL
sat' 2. Jar, dacd spusese ea se va a$eza in mijlocul pietei'
Blajului, acesta nu venia din exclusivism confesional, ci ca
raspuns unor studenti blajeni can nu-1 voiau la Curtea episcopului lor, du$man al profesorilor 3. Adunarea fusese deschisa chiar de 5aguna, ca s dea nota prudentei $i a ordinii..
$i el, in circulara sa, a ludat-o, pe and Lemny i-a desaprobat urmarile $i a gasit cu cale s aminteasca deslu$it c.
sant doted legi $i doi Patriarhi 4. E de observat insa c Saguna scrie din Blaj, la 4 Maiu, iar Lemnyi din Cluj, abia la;
1 4 lunie.

De alminterea inspiratorul adunrii, Barnut, spusese lamurit


ca toale uniunile", politice ori religioase, au fost nada' strar-

ina spre a strica pe Romani", cari au nevoie doar a seuni intre sine". $i, daca, din prudenta, cuvanthtorul adause,.
innainte de a trece la proselitismul" episcopilor pana la
$i la certe
: o crima in contra pacii nationale",
Bob,
ca a lui A' anasie Vladica $i lui Popa Sofronie, unul cu
icoana sinodului de la Fiorenta", celalt cu palaria in bat"
1 Se prevedea i dreptul de present/ in dicta pentru episcopi, i chiarpentru canonicii Ion. V. actele in Papiu, Isforia Romatzilor, Ii, i in
Popea, Memorialul, p. 56 si urm.; presIntarea la Viena, de Saguna,_
Popea, o. c., p. 132 si urm. V. si lucrarea arhimandritului Ilariu Puscarith
despre Mitropolia sibiiang.

2 Popea, o. c., p. 71.


3 Ibid., p. 76.
4 Ibid., pp. 77-9.

www.dacoromanica.ro

cOrgarisarea Bisericilor romAne0I din luntru si de peste hotare

277

:i de a semnala cum Bob a renegat libelul de aprare al


Romnilor ca fAt al unor spirite neastAmpArate", CA nu e
vorba de uniune dogmaticA confesional5, religionard", ci
national", tethnimea mita deslusit ce crede despre desbinarea religioas strigAnd : Da, s ne unim; sA nu mai fie
uniti si -neuniti intre Romni!"1.
IarA$i judecAtorul istoriei politice e chemat a sputie dacA
leg-Muffle lui Saguna cu Ru$ii in desvoltarea unei revolutii
care m'anA pe Lemnyi la dieta, de unire cu Ungaria, din Cluj;
il spAimnth cu amenirrthrile de moarte ale plebei $i-1 fAcu
peste putin sA-si pargseasca Scaunul, murind despretuit in
niAnAstirea Franciscanilor din Viena,- au fost prielnice sau
neprielnice neamului. Aceste leggturi puteau fi asteptate din

Tartea unui ucenic al $colilor de teologie skbe$ti:


DupA restatornicirea prin Ru$i a autoritAtii unui tank Irnpkat de la care Saguna a$tepta, fr sd se fi in$elat cu totul,
binele Romnilor, se gindi Guvernul din Viena, care avea,
nu numai o datorie de plAtit Romanilor, pentru loialismul
dus pAnA la primejduirea averii $i la jertfa vietii, dar $i in-

terese de servit prin acest popor, la organisarea lor bisericeased definitivA. Biserica unith,-creatiunea lui Leopold I-iu,
-trebuia sA meargA innainte. Aceasta se $i hothri, cu toath
politica anti-imperialisth a lui Lemnyi 2, in conferinta din Viena,

la 18 Novembre 1850, aprobindu-se de ImpArat la 12 Deccembre din acela$i an. NO de nevoie se fAcurA la Roma,
t$i aici se redacth, in Novembre 1853, restabilirea pentru unitii
de limba romneasca (linguae rotnenicae), inoirea vechii MiJropolii din Balgrad, dndu-se noului Mitropolit titlul de FAgka$ $i Alba-lulia" 3. Biserica Orzii-Mari se rupse de legMura

cu Scaunul primatial unguresc; pentru Banat se facu noua


episcopie a Lugojului, iar pentru pArtile maramurg$ene, in
,rostul episcopiei Vadului de odinioarA, episcopia de la Gherla,
A Ibid., p. 125. Pentru o incercare de unire in 1798, v. Lupa, Studiile citate.
1 Mid , pp. 206-7.
B Bula, In Schematismul de, la Oradea-Mare, p. 73 0 urm,

www.dacoromanica.ro

278

Isoria Bisericii romne0i.

11

cu Ufl vicariat permanent in Sighet, unde, cum $tim, in chip


statornic statuser5, in tot veacul al XVHI-lea, vicari romani
ai episcopului rusesc unit din Muncaciu (15 Decembre)'.
Roma cerea doar noului Mitrapo lit, Alexandru Sterca Sulut
(n. 18 Februar 1794 la Abrud, fost paroh in Bistra si Siml5u;-.
episcop de la 18 Novembre 1850, dupd vicariatul lui Simion
Crainic7 consacrat la 22 Iulie 1851) s5 fac5, inainte de a-si
lua demnitatea arhiepiscopa15, profesia de credint5 impus
Orientalilor de Urban al VIII-lea $i s5 se indatoreasca a da
raport scris la fiecare patru ani despre starea diecesei c5tre
Congregatie 2

Alexandru Sulut, om bland $i pasnic, a pAstorit pan la 7


Septembre 1867, avand grija fundatiilor imp5rAte$ti $i a noii
gospoda'rii metropolitane. Chiar dup ce Saguna ajunse i el.
Mitropolit, nu avu nimic de imp5rtit cu dansul, $i, precum
se v5zu 8 alAturi amandoi episcopii romni la actul de ctitorie
al natiei politice romane$ti, tot alturi sttur la actul de
ctitorie al culturii neamului, prin intemeiarea, la 1860, a unei,
Asociatii" menite s'o represinte i s'o desvolte in acestepArti libere 3.

Urma$ul sau, loan Vancea (n. 18 Maiu 1820; preot in Va


sad $i M5c5u ; profesor in Orade ; in lulie 1865 episcop la
Gherla; la 21 Octombre 1868 numit Mitropolit), vestit prin
fundatiile sale, a dat, dup5 crearea, in 1867, a unei Ungarii
autonome,
de la care se puteau a$tepta fire$te prigoniri
din punct de vedere national maghiar, din nenorocire o directie romanei politicii sale, in loc s5 se apropie cat mai mult
de puterea real a poporului su i, in lupta fireasc5 ce era
s5 se deschid5, s5 intindg mana ffateasc5 Bisericii din Sibiiu. Totusi, precum, supt Lemnyi, cugetarea tinerilor, a
frunta$ilor intelectuali ai Bisericii unite, a scriitorilor $i pro
fesorilor trecea departe peste ingustul cerc confesional care.
1 Cf. Ibid., p. 70 0 urm.
2 Cf. Mlles, 1. c., p. 675 0 urm.
8 Iorga, in Prinos Sturzda.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Eisericilor romnesti din lAuntru si de peste hotare

279

nu e tras nici in ceruri $i a cgrui brazdg nu se vede nici pe


pgmant, in tarina bung a sufletelor simple, astfel, daa din
curentul strict catolic a rgsgrit o personalitate nesimtitoare
pentru neam si guvernamentala pang la desgust ca episcopul
loan Szab din Gherla, urmasul bunului cgrturar Loan Alexi
(autor de gramatica romaneasa ; 1854-1862) sau o personalitate pompoas si deprins prea mult a ceda in fond, ca
episcopul de Orade, Dimitrie Radu, venit dupg smeritul bine-

fgator prin $coli $i danii Mihai Pavel (de la 1879), ori un


bun biserica$ si un primitor prieten ca episcopul Vasile Hossu
din Lugo$, sau personalitatea atilt de corectg, in strictele
margeni ale Bisericii, a Mitropolitului Victor Mihlyi de Apsa
urma$ul lui Vancea (de la 1894), in schimb oameni ca I. M.
Moldovan, canonic, membru al Academiei Romane, autor de
scrieri polemice, editor al Actelor sinodali", ucenic al lui Cipariu si continuator al spiritului liber din vremea lui Sincai,
Clain $i Maior, ca Augustin Bunea, canonic, membru corespondent al Academiei Romane, istoric bine informat $i sigur,

care nu se supunea tuturor prejudeatilor confesionale, ci se


gandia si la neamul sgu, cuvantgtor inzestrat, in glasul cgruia
vibra, and trebuia, $i simtul national, apgrgtor al drepturilor
romane$ti ale Bisericii sale 1,
astfel de oameni se ridicau
la acele ingltimi morale, spre care singure, orice s'ar zice
din punct de vedere bisericesc, merge recunoa$terea $i stima
unui popor.

Planul conducgtorilor mi$arii de la 1848 de a face din


tot neamul romanesc din monarhia austriacg, deci socotindu-se si Bangtenii, chiar Bucovinenii credinciosii unei singure Biserici ntetropolitane
ei cereau chiar btranului I'mpgrat Ferdinand sg se proclante Mare-Duce al Romanilor",
pe and noul suveran Francisc-Iosif adause in curand la titlurile sale numai pe acela de Mare-Duce al Bucovinei ,
nu fusese pgrgsit odatg cu entusiasmul celor d'intaiu clipe.
' V. brosura de pomenire a lui publicata in 1912 de Liga Culturalg.

www.dacoromanica.ro

280

Istoria Bisericii romanesti.

II

La 25 Februar 1849, Saguna insu$i, marele proprietar Mocioni din Banat, loan Stoica, Malt functionar ardelean, protopopul din Bra$ov, loan Popasu, Treboniu Laurian, care
represinta o politica liberala laica, une ori deosebita de a
episcopului de Sibiiu, un numar de fruntasi din oficialitatea
ardeleang si banateana, dar, impreuna cu ei, $i Eudoxiu Hurmuzachi, cel mai ales dintre $efii rornani in Bucovina, viitorul istoric al poporului sau, $i membrul bucovinean al dietei
imprate$ti Mihail Butnariu (Botnar) cereau, intre altele, deschiderea congresului general al intregii nate pentru a-$i

alege, pe langa un $ef national" (Nationaloberhaupt), un


Senat roman" ('romeinischer Senat), un agent la Viena, $i
un $ef bisericesc neatarnat, intarit de Maria Sa $i caruia
sa-i fie subordonati ceilalti episcopi nationali" (eines selbststandigen, von lhrer Majestat zu bestatigenden Kirchenoberhaupts, dem die ibrigen Nationalbischpfe untergeordnet
werden sollen" 1). Se amintia ca Romanii au avut odata un
cap bisericesc, caruia ceilalti episcopi ii erau supu$i, $i anume
nu la Blaj, sau la Fagaras, ori la Sibiiu , ci la AlbaIulia 2" Comitetul national din Sibiiu, in care unitul Timotei
Cipariu $i unitul Barnut stateau langa neunitul Nieolae Bala$escu, fostul director al Seminariului din Bucure$ti, apron'
aceste cereri3. Deocamdata se ceru, la moartea lui Stefan
Popovici, episcop sarb la Var$et, alegerea unui urma$ roman,
cu privire la majoritatea romneasca a credincio$ilor .$i adu-

candu-se inainte $i cererea facuta de aiunarea romneasca


interconfesionala din Lugoj, in 1848, se recomanda tot
odatd ca administrator staretul Patrichie Popescu '. Ron-IA.11H voiau o Facultate romneasca de drept la Blaj, cu o
catedra pentru invatatura legii grece$ti neunite" 5. Se contesta dreptul sinodului sarbesc, chemat la Carlovat, de a disIbid., p. 249.
2 Ibid., p. 263.
8 Ibid., pp. 254-6.
4 Ibid., pp. 355-7.
1

-5 Ibid., p. 361.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romane0i din luntru i de peste hotare

cuta

281

afacerile biserice$ti ale Romnilor, afirmndu-se cO


Biserica neunit e, prin limba ce intrebuinteaza exclusiv, ca
i

prin vechea traditie metropolitana, o Biserica nationala 1, $i


amintindu-se purtarea intreaga a episcopilor sArbi, dintre cari
Stratimirovici spunea limpede ca nu ura$te nirnic mai mult
deck graiul romanesc". Banatenii, din partea lor, cereau
sa fie scosi din Voevodina din nou creata $i uniti cu fratii

lor de peste Mura$ 2, pe Cand Oridanii voiau un Prefect al


tuturor Romnilor la Blaj3. Saguna, intors la Sibiiu in cursul
anului si gazduit in casa Bruckenthal, negocia prietene$te,
pentru casatoriile mixte, cu Muncaciul $i cu Blajul, fail a
prirni ins raspuns prielnic din ultimul centru bisericesc unit,
care din toate puterile se nevoi a sustinea starea sa suprematisatoare d'inainte de 1848", scrie Saguna, $i nu vrea
sa" $tie de juramntul de la Blaj" 4 . Dar Sulut, atunci vicariu
in Salagiu, ii arat toata prietenia $i-1 numia neinvins atlet",
dorindu-i izbanda in arena natiunii noastre" 5 .
In sfarsit, in 1850 se deschisera la Viena conferintile pentru
organisarea ortodoc$ilor supu$i Austriei, si ele tinura zece

luni de zile, si in cursul anului urmator. Ele nu dusera la


niciun capdt c r 1 curand Guvernul retrase patenta imperiala
din 4 Mart 1849, care, odata cu Constifutia, dadea fiecarui
popor indreptatirea lui national pe toate terenurile. In curand

fu chemat sinodul pentru alegerea de episcopi la Var$et, la


Timisoara $i la Arad, unde Romanii rasbatusera Inca din
1829,
multmit silintilor fdcute de fo$tii $colari, crescuti
in spirit national, a: preparandiei (intemeiate la 1813) $i ai
nstitutului -teologic (care dateaza din 1822), in frunte cu interesanta personalitate a lui Moise Nicoara,
Ibid., p 388 i urm.
2 Ibid., p. 391 i nrm.
8 Ibid., p. 398.
4 Ibid., p. 363.
5 Ibid., pp. 363-4.
V. Pugariu, Documente, II.

6 V. Mangra, In Tribuna pe 108.

www.dacoromanica.ro

prin episcopul

282

Istoria Bisericii romnesti.

II

Nistor Ioanovici de la ma'n'astirea Bezdinului $i apoi, dup


moartea acestuia, la 1830, prin Gherasim Rat, care stApani
Scaunul panA la 1850. El nu fu primit ins5, ca duman al
Sarbilor, s5 ieie parte la congres.
In 1860 5aguna era in Senatul Imperiului, cu Mocioni
pentru Banat $i baronul Nicolae ?etrin6 pentru Bucovina. 0

noug conferint, chemat la Viena in acest an, ceru iari, la


21 August, un singur sinod bisericesc pentru toti Romanii,
ceia ce ar fi fost
sinod din care s'd fac'd parte $i mirenii
un adev5rat Parlament al neamului 1,
$i o singur Mitropolie a tuturora ; ceia ce insemna ins5 acum, dup5 crearea
Mitropoliei din Blaj, numai o Mitropolie ortodox?". Pe temeiul
acestui act, ImpAratul orandui, la 27 Septembre, adunarea
sinodului din Carlov5t pentru a fixa modalitatea desp5rtirii
bisericesti de cAtre Sarbi.

$i Bucovina era, cum stim, supusA acestora. Deci si episcopul Hacman fu poftit la Sinod. El se declarase la 1849, pe
vremea cand corespundea prieteneste cu Saguna, pentru Biserica romaneascg unic5. Acuma ins5, v5zand c5 ea nu-i
poate reveni lui, episcopul, care astfel reducea o chestie de
aceast5 insemn5tate la o miserabil afacere de gloriold personalg si de egoism local, fa.cu s'a se declare printr'un sinod
preotesc c doreste Mitropolie si pentru Ardeal, dar i pentru
sine,

Sinodul cel mare din Carlov5t a putut fi strins numai in


August 1863, $i Hacman vorbi aici in sensul de mai sus.
Se hotAri in adev5r Mitropolia lui $aguna, pe care Imp5ratul o recunoscu la 24 Decembre ; iar mai pe urm5 si
cel d'intaiu Parlament maghiar o inmatriculA, la 1868. Tot
odat5 se facu din Caransebe$ un Scaun episcopal romanesc,
in paguba episcopului sarbesc de Varset, unde kossuthistii
1 /dela participArii mirenilor la consistoril i la apelatorie" o afldm
si in dorintile de la 1848 ale S'arbilor; v. Foaia din Brapv pe 1849,
p. 36.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor rornanesti din Muntru $i de peste hotare

283-

numisera pentru scurt timp ca administrator al diecesei vacante pe Romanul Ignatie Vuia. Cel d'intaiu ocupant a fost,
dela 6 lulie 1865, una din personalitatile conducatoare in
timpul Revolutiei, protopopul Brasovului $i organisatorul $colilor de acolo, Ioan Popasu (n. 20 Decembre 1808, din phrinti dela Valenii-de-Munte), care invatase la Blaj si la Viena 1

El a pastorit pana la 5 Februar 1889,


Eparhia Aradului ajunse acum sloboda de orice legaturA
cu Sarbii $i se incorpora la noua Mitropolie romneasca.
Procopie Ivacicovici, episcop Inca din 1850, trecu astfel de
la ascultarea -rata de Carlovat la subordonarea -NO de Saguna. Stapanirea lui arhiereasca tine pang la 1873. Iar, pentru
Bucovina, Hacman avu sa poarte 0 indelungata lupta cu mirenii din diecesa sa, cari voiau $i ei participarea la Sinod
castigata de Ardeleni. Numai in 1870 se facura in Cernauti
pregatirile pentru proclamarea autonomiei. La 23 lanuar 1873,
Hacman ajungea arhiepiscop $i Mitropolit, capatand ca su-

fraganti pe episcopii de Zara si Cattaro. In bucuria triumfului meschin, el muri la Viena, in ziva de 12 April st. n.
din acelasi an. Congresul bisericesc, pentru care se dadusera
atatea lupte, nu se stranse nici supt Teofil Bendela (1873-5),
nici supt Teoctist Blajeviciu, ci numai in 1882, cand fostul
paroh $i invatator Silvestru Morariu-Andrieviciu, ajuns Mitro-

polit (la 12 Mart 1880), il adun pentru a da un statut ca


al lui $aguna, care insa n'a fost apoi dci intarit, nici inlocuit. Mai tarziu pentru vicariul Bucovinei a fost inviata
episcopia de Radauti, insa numai ca un titlu onorific :
cel d'intaiu purtator a fost Vladimir de Repta (Novembre
1898) : la 17 Octombre 1902 Repta era numit Mitropolit al
Bucovinei $i Dalmatiei, Scaunul de Radauti avand sa fie reluat
pentru alt cleric roman.

Saguna a fost din toate punctele de vedere intemeietorul


, Andrei Ghidiu $i Iosif BAlan, Monografia orasului Caransebes,Ca-.

ransebe$, 1903, p. 121 si urm.; cf. Andrei BArseanu, 1st. f colilor

sovului, passim.

www.dacoromanica.ro

Bra

284

Istoria Biserkii romnesti.

11

diecesei sale. Cand a vAzut intaiu Sibiiul a$a cum il lAsase

Moga, cuvinte de plangere-i sunar de pe buze : Stain ca


un nemernic, $i nu z5riam nici macar un semn, cat de mic
$i de neinsemnat, al unei episcopii romane$ti in Sibiiu. Unica
cas numit5 a clerului, dar $i aceia in starea cea mai primiEva, era totul ce se putea zice : al nostru" '. 0 simplA $coala
de catehism, care dAdea un invatAmnt de vase luni ; niciun
a$ez5mant pentru pregAtirea invtAtorilor de la cele cateva
$coli de sat rAmase din zilele lui Eustatievici $i Tempea ;

nici macar incept de ,tipografie. Saguna Mai un Seminarhe


de un an, ale cArui cursuri fur5 intinse apoi panA la doi, la
trei ani (1863)1 $i care poartA astki, in semn de amintire recunoscAtoare, numele de Seminariul Andreian. Prin el s'a
prefacut vechiul cler incult, capAtand puteri nou care cuno$teau nlacar practica bisericeascA. Preparandia de invAtAtori
e opera lui, care a intins foarte mult intreaga organisatie
$colarA confesionala, supusa parohilor $i protopopilor si. La
1852,
cam in acela$i timp cu a lui Nifon, Mitropolitul
muntean,
tipografia lui diecesana incepu s dea clerului

ardelean neunit cartile pe care le a$tepta de mult. In formatul $i cu litera tipriturilor din Buda, se publicara, dup
o revisie a textului stabilit de inainta$i, Evanghelia, Psaltirea,
Mineele, etc. Mitropolitul a scris insu$i, prelucrand din sal-be$te, pentru ca Seminariul sAu sA aib5 o Istorie bisericeascei
(1860), cu pArti consacrate Romnilor, un Compendiu de
drept canonic (1868), un Manual de canoane sau Enchiridion

(1872), o carte de Pastoralei.


Acesta e rolul lui bisericesc, cAruia-i sth alaturi un rol
politic $i national de care n'avem a ne ocupa aici,
CAP. III.

Mo*tenirea lui saguna.


Saguna, mort la 16 lunie 1873 (e Inmormantat in RA$i1 Popea, o. c., p. 5.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romnesti din ltintru i de peste hotare

285-

nail), a l5sat doi ucenici, ca i dnsul strict ortodocsi, ca $i


dnsul de o corectitudine exemplar in viata privat $i liii
i crinsul, in sfarsit, oameni culti $i scriitori
buni. Unul, fiu al preotului din SAcele, e Nicolae Popea (n.
17 Februar 1826) ; student la Cluj pe vremea turbur5rilor
din 1848, teolog la Viena, apoi cancelist la Guvern, e luat
de Saguna ca secretariu la moartea Brasoveanului Grigore
Pantazi, in 1854. La 1870 fu numit vicariu in noua a1c5tuire
a Consistoriului, si apoi arhimandrit (1871), dup5 ce jucase
un rol politic in dietele ardelene $i in Senatul din Viena.
Scrisese cartea de istorie $i poletnicA Vechea Mitropolie
a Romnilor din Transilvania si Ungaria" (1860), menit s.
afate c5 Scaunul sibiian e singura Mitropolie adev5rata- istorice$te, apoi viata lui Saguna (1879) $i (Muse culegerea de
documente ap5rut5 supt titlul de Memorialul Mitropolitului
Saguna" (I, 1889), and, tot la 1889, el fu ales episcop de
Caransebes, dupg ce de dou5 ori c5zuse, la alegerea de Mitropolit, din partea unui sinod, care nu pretuia totdeauna
insu$iri ca ale sare : in 1873 facuse loc lui Procopie Ivacicovici (n. 1809), episcopul de Arad (de la 1853), care, crescut
intre S5rbi, avu curajul de a trece Patriarh de Carlovgt, in
1874 (t 1881.), iar in 1874 lui Miron Romanul (Bihorean, n.
1828), fost c5Iuggr la Hodo$-Bodrog $i profesor la Arad,
unde fu episcop de la 1873 (t 13 Octombre 1898). La Caransebe$ veni adnc desgustat $i nu mai avu inim s lucreze ca organisator sau scriitor, pentru a continua opera
inceput de Popasu prin seminariu $i preparandie. La alegerea din 1898 a izbutit episcopul de Arad,, un bun gospodar, de impunatoare aparent5, doritor de acea stralucire exterioari pe care o incununa mama catedraI5, in stil strA:a,
din Sibiiu, impodobit cu picturile unui Smigelschi: loan Metianu din rarnesti (n. 1828), care si-a %cut studiile in seminariul lui Saguna $i fusese mult timp protopop la Bran,
iar, in cele politice, deputat la dietele ardelene t. Popea a

administratie, ca

' Locul de la Arad 1-a luat loan Ignatie Papp, caruia i-a succedat tangrui cleric Grigorie Comp.

www.dacoromanica.ro

286

Istoria Bisericii romnesti.

II

rAposat la Caransebes, dup ce Academia Romn-1 primise


intre membrii si, la 1908, un cleric din aceiasi scoal urtnndu-i, pgrintele Traian B5descu.
Al doilea scolar al lui Saguna, Dation Puscariu, din Bran
(n. 5 Septembre 1842, mort daunAzi), arhiereu foarte cult, a
scris un mare numAr de lucfari pentru scoal'a, o Istorie bisericeascei pe scurt, o Istorie biblic, Metropolia Romnilor ortodoxi din Ungaria Si Transilvania" si a dat materiale
pretioase in dou volume de documente.

De Cand Ouvernul unguresc bAnuitor putea aproba sau


rAspinge pe alesul Sinodului

avea, prin adausul la leafa


i
preotilor, salariul de Stat sau congrua, dreptul de a se amesteca in viata Bisericii romanesti, a drii gestiune financiard
o putea controla, situatia unui episcop se Meuse foarte grea,
si nu era de mirare, deci, dacA personalitti mai putin faspicate iesiau une ofi la luminA in rongurile oficiale ale celor
cloud Biserici, ca unele ce nu atr5geau fulgerul prin prea
marea lor inaltime.
Servicii politice aduse Statului unguresc, natiei dominante
facur5 ca, la moartea foarte bAtranului Mitropolit Metianu,
locul de frunte s'a fie ocupat de vicariul Orzii, un cleric
care, in legAturi stranse cu cultura romneasca, autor de bune
lucra'ri istorice

(si despre Mitropolitul Sava Brancovici),


membru al Academiei Romitne ca 5i Popea, trebuia s inscrie, printr'o slugarnicie merglind 'Ana" la trklare fata" de

neamul sau, cca mai ufilta pagina din istoria Biscricii romnesti ortodoxe din Ardeal. Vasile Mangra isprvi pe timpul
Marelui Razboiu, Cand era mai mare suferinta abc sai, trimesi la lupta pentru o causa straina, printr'o moarte intre
ocrotitorii sai, asa de tainuita, incAt s'a banuit o sinucidere
care ar fi fost la ispasire.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor rornAnesti din lAuntru si d

peste hotare

237

CAP. IV.

Biserica bucovinean6 in cea din urmg a ei fassa.


Biserica rnetropolitana bucovineana, o Mitropolie inteo
tara de 500.000 de oameni, dintre cari o treime de neortodocsi, cu sufragan, mai irnpovarator deck folositor, tocmai
in Dalmatia, trebuia s se invart inteun cerc stramt, fr
sa poata atinge, supt paza neobosit a Guvernului, vre una
din chestiile mari care o asteptau : soarta fondului religionar, administrat de straini In spirit strain si pentru straini ;
chestia sinodului mixt, dorit mai mult pentru vanitate sau
pentru egoiste scopuri de partid de catre laici ; chdtia pretentiilor neamului rusnc, care, inmultit In tara prin vagabondagiu, reclama pentru sine, dad nu Inca' toata diecesa, micar o parte din ea, sau o nou eparhie
pe aceastd bucatica
de parnant cu jumatate din averile daruite de Domnii si
boierii Moldovei romanesti. De la Blajeviciu, poet pana la
batraneta, avem, pe langa o gramatica, un Tipic netiparit, o
Viata a lui Isus, o Istorie biblicd a Asezdinntului celui yeelzia, o Creslineascd invatieturd a ndravurilor, toate iesite
la Viena, in lipsa unei tipografii diecesane. In zadar incerca
s o intemeieze statornic /Cilitropolitul Silivestru (n. 14 Novembre ISIS), care dadu Inainte de alegerea sa un $ir de
bune carti pentru scoala, firm cuvantari, pe care le tipari in
1860, alcatui Psaltichia bucovineana din 1879 si noul Tipi-

con din 1883

Energia sa $i caracterul meticulos, de randuiala,

ca $i bunul spirit romanesc de care era insufletit, Ii creard


o situatie exceptionala in randul $efilor bisericesti ai Bucovinei, situatie care fu inaltat prin comparatia, naturala, cu
urmasul sau, Arcadie Ciupercovici, care mantui in despretul
public. Noul Mitropolit Vladimir de Repta fost profesor de
Universitate (de la 1902), trai numai pentru Biserica $i el intelegea prea bine greutatea situatiei sale pentru a incerca, in
1

V. n-I j bilar al Candelei din CernAuti.

www.dacoromanica.ro

288

Istoria Bisericii romnesti.

11

stralucitul sgu palat din Cernguti, de un stil curios $i pretentios, vre-o actiune caracterisata in orice sens. El va tfai s'
vada acea alipire a teriwarei lui la Romania pentru care el
nu cheltuise nicio silinta $i spre care nu se indreptase niciodat sufletul sat' de o prudentd fricoas, cal e singura lza
impiedecat de a fi un adevarat factor in viata natiei lui.

CAP. V.

Biserica din Rorntinia supt Cuza-Vod6. Loviturile


date Bisericii moldovenesti. Secularisarea averii
nain6s1iri1or inchinate.
Divanul ad-hoc din Moldova, supt conducerea de fapt a
lui Kogalniceanu i avaud ca sftuitori bisericesti pe Scriban
$i pe Melchisedec, $efii partidului national intre clerici, ceru
autocefalia bisericeascg a Moldd-Romaniei, fiica $i membr
a unei sfinte $i sobornice$ti $i apostolice- Biserici de Rasarit..., conformandu-se in totul cu credinta Bisericii Rasaritului", infiintarea unei autoziteiti sinodale centrale, pentru tredisciplinare, uncle

va fi

represinted $i preotimea de mir a fiecarii eparhii,

care

buintile duhovnice$ti, canonice

$i

jertfise a-rata in lupta pentru Unire $i care avea atatia representanti in adunare
caracterul romanesc al episcopatului,
neprimindu-se nici imparnantenitii", crearea unor seminarii
depline $i pentru cgluggri, reforma pe base canonice a monahismului, alegerea episcopilor de Adunarea Ob$teasca a
fedi,
dup canoane i drepturile clerului ab antiquo", ca
$i dup legea fundamental" in vigoare,
adaugindu-se la
ea sinodul si represinlantii extraordinari ai clerului monahal

$i mirean din fiecare Tinut al eparhiei vtiduve; salariare"


de Stat a servitorilor Bisericii", pamant pentru preotii de
sate, intretinuti Inca de proprietari, plata" $i pentru parohii
catolici; fond clerical" pentru toate averile bisericesti, care
vor alcatui o singurd Casa', adrninistrat de Departamentul
www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romanesti din Muntru i de peste hotare

289

averilor bisericesti"; biidget facut de sinod si ministru, si


controlat de Adunare; egumeni nationali la toate manastirile;
drept de apel de la episcopi la sinod ; eruditie teologica"
ceruta la episcopi; resolvirea prin Guvern a chestiei manastirilor inchinate1.

Cum se vede, un inceput de statificare, de laicisare, de


descalugeirire a Bisericii, pe care numai clerici foarte indrazneti o puteau iscali.

In acest sens si, fireste, mergand ceva mai departe, a lucrat Cuza-VodA.

Inca din 1859, noul Guvern al Principatelor-Unite arata ca


e dispus sa trateze Biserica in acelasi chip ca orice serviciu
de Stat. Episcopul Filotei de Buzau, stapanul unei mari averi,
era nebun ; nu numai ca i se dadu un inlocuitor, dar averea
lui fu luata in administratie de puterea civil.
Mitropolitul Sofronie, care de sigur cA nu iubia pe Von-

Cuza, nu era insa om s deschida rzboiu cu nimeni. Dar,


and, ca in Bucovina Imparatul losif, o comisiune mixta cercetA felul de administratie in ob,stejitiile moldovenesti, ii gasi

rau si dadu prilej ministrului sa pronunte luarea in posesie


a intregii lor averi, cand cea mai mare parte din schituri fu
inchisa printr'un simplu vot al Adunarii moldovenesti 2, chemandu-se cersitori sau scolari in chiliile goale, Mitropolitul trebui s vorbeasca, prin intinsa, intemeiata si frumoasa plangere, pe care, nu numai ca arhiereu, ci si ca bun
patriot roman, iubitor de neamul su, o scria31 hr Septembre
1859. Ca urmare, el fu bruscat grosolan si apoi suspendat
pentru neascultare, trimitandu-I si in surgun la Slatina lui
Veniamin. I se aduse invinuirea ca s'a jucat cu anatema impotriva functionarilor terii, administratori la manastiri

c5

n'a

1 V. Dobrescu, o. c., pp. 93-6.


Cf. Protestarea lui Meichisedec, Cron. Husilor,l, p. 460.

2 V [Varahill Lates], Documente foarte importante pentru istoria


Bisericii fi a nafiunii romdne, Iasi, 1867.

www.dacoromanica.ro

19

290

Istoria Bisericil romneti.

11

vrut s scoata pe staretul din Neamt1, ca provocase o mica


rascoala in manastire
staretul, un uitat de sine $i un agent
rusesc, rupsese pajura terii ue de-asupra localului de $coala,
de care $tim ea de mult voia sa scape 0;
ea nu vrea sa
faca Te-Deum de ziva Domnului; ca vinde desparteniile pe
bani, ca sfinteste preoti fara studiile din $colile de catechism,
care fusesera organisate in toate eparhiile, la 1855.
Decretul pentru confiscarea averii chinoviilor ie$1 la 19
Octombre 1860. Indata Mihail Kogalniceanu, care era atunci
niinistru al Cultelor si care confunda dreptul de a urmari pe
calea ingaduita de lege, care in acest cas nu poate decat s
se inraclacineze in canoane, pe un cleric vinovat de rebeliune sau de rea carmuire cu masura, incalcatoare $i nejustificabila din punctul de vedere al dreptului bisericesc $i al
oricarui drept, al oricarii dreptati, de a da Bisericii nationale
insesi, injosindu-i prestigiul $i rapindu-i rostul, lovituri din
care nu se mai poate ridica, incepu ancheta impotriva

surgunitului din Slatina, care, a$teptand poate sprijinul Rusiei,


nu voi sa primeasca de bune legile Adunarii $i decretele

Domnului. Se convoca de Guvern un sinod de doisprezece


arhierei, potrivit cu Regulamentul Organic, care era Inca legea
terii, ca sa judece pe un Mitropolit batran, cazut in pacate
-rata de un Domn tanar3. Scandalul se curma prin demisia
pe care, cu cateva saptamani inainte, $tiura sa i-o iea lui Sofronie prieteni ai Bisericii, cari nu erau mai rail patrioti decat
chiar Cuza-Voda si Mihail Kogalniceanu.

Nimeni nu se gasi, nici chiar clericii cari scriau la revista


ie$eana Preotul, peritru a lua apararea lui Sofronie. Nectarie
Hermeziu, loctiltorul de episcQp de Roman, Melchisedec, care
1 Cf. Adunare a cuvintelor pentru ascultare

i vtata starelului

Paisie, Neaint 1817; Berechet, Autobiografir, starelnlai Paisie, 1918;


Rev. 1st., V, pp 53-5.
in Monitorul Oficial
2 Cuvantarea lui KoOlnicearn , 30 lunie 18t0,
al Moidovei pe 31 Octornhre. Cf. si n-Ie 19, 45 din acegt an. La Dobrescu, pp. 99 si urni., 112 si urm. V. si faispuns la petiliunea Sf. S.
Sofronie Vdrnav de staretul Timotei [186(j.
a Monitorul din 1861, no. 83: cf. no. 87.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romanesti din luntru si. de peste hotare

291

cptase de curnd acela$i post la Hu$i, flu puteau porni


rkboiu cu o Carmuire care artase c5 nu se teme de nitric.
Numai opositia, condus de Lascar Catargiu, apgra causa
Mitropolitului, $i, adgugindu-se $i alte atacuri, in chestii politice, Ministeriul c5zu la 28 Ianuar 18611, fill' a se schimba
ao poiitic pe care o voia Domnul insusi. Sofronie rmase
singur in nenorocirea sa,

in curand, in Maiu 1861, el trecea

inaintea altui judecalor, mai chemat s5-1 intrebe cum a pktorit turma ce-i fusese incredintatg. Nici macar cea mai
simpl piatra" de mormnt nu arat unde se odihne$te acest
fiu de boier mare, care sttuse multi ani de zile in fruntea
Bisericii moldovene.

Greseala $i-o plti in oarecare mgsurd Koglniceanu prin


legea din 1860 a seminariilor. Se imbog5ti programul $colii
inalte din Socola $i se incercd o Facultate de Teologie, cu
Scribanii $i cu Sohupan. Legea din 1864 trecu insd seminariile in organisarea genera1 5 a InvAtAmntului, rupnd si leg-

tunic lor firesti cu episcopatul si dAndu-li o indreptare mirean5, cu profesori luati, numai pentru $tiint5, $i dintre laici 2

La cei doi vicari din Roma $i Flusi se adAugi astfel noul


vicariu metropolitan, Chesarie de Sinai, dintre arhiereii titu7
lari, cu nume de eparhii r5saritene, pe cari, de la Veniamin
incoace, Patriarhii din Constantinopol ii decretau bucuros,
in schimb pentru un mic venit actual, dnpa cererea Mitropolitului Moldovei sau al Terii-Romnesti 3. La retragerea lui
Chesarie, Cluvernul, fara a intreba vre-o instant5 bisericeasc5,
' Xcnopol, Cuza-Vodd, I, p. 177 si tarn.
2 Urechig, 1st. .5'coalelor, Ill; I rga, 1st. invdtdmdntului, uitimul capitol.

2 Cf. Melchisedec, Cron. Husilor, II, pp. 1,0-5. Tocn.ai pe atunci


mor, dintre acestia, Mardarie, al doilea de Apameia, Atanasie de Sivas,
de la Sf. Spiridon, Innarh, de Diocleia, i Ghenadie Sendrea, de Tripolis;
ibid. La 1792 Mihai-Vocla St tu puna Mitropolit de Patras pe Tesalianul Policarp, fost dascAl al copiilor lui; Rev. 1st., IV, 5-6.

www.dacoromanica.ro

292

Istoria Bisericil romnest1.

II

numi ca locotenent al Mitropoliei" pe nepotul de frate al


lui Sofronie, fingrul si mthdiosul Calinic Miclescu, care apartinea mai mult clasei sale cleat cercului calugresc in care
intrase prin inraurirea unchiului.

In Tara-Romneasc, Guvernul princiar stia c5 se poate


zdrobi sau cAstiga oricand sufletul sovielnic al lui Nifon. El
nu era sa" intampine niciodat impotrivirea unui schivnic
dep'artat de lume ca episcopul de RAmnic Calinic I, si vedem
pe Cuza, care stia s pretuiasc insusiri sufletesti oricAt de
deosebite de ale sale, facAnd omagiu, inteo scrisoare personath, religiosithtii si piefatii" lui2. Climent de Arges, care
till 'Ana' in 1861, era dintre aceiasi episcopi cari nu vreau
s vad dincolo de margenile competintei lor locale. In Dionisie Roma* care trecu apoi la Husi, se gsise un bun
administrator al Scaului buzoian.
Astfel puterea laicA putu resolvi singur chestia mAnAstirilor inchinate, prin acelasi Kogglniceanu care dAduse in 1861
lovitura impotriva lui Sofronie si a veleithtilor de neathrnare

ori de autonomie ale clerului cluggresc din tug. Se urmar


negocieri la Bucuresti, in 1860, cu delegatii tuturor Locurilor
Sfinte; din comisiune fcea parte si jurisconsultul C. Bozianu,
apoi, dupa' demisia lui, un Brezoianu represint in noua comisiune pe omul de Drept, iar Melchisedec pe omul Bisericii.
Neajungindu-se la un capAt, se impun toate averile bisericesti
muntene la o taxa' de. 10' 0 peste darea funciarg obisnuit si
se porunceste o anchet asupra sthrii in care Grecii tin ma.dastirile lor. A patra parte" din venituri e inscrisI acum in
budget, cerindu-se si pentru trecut3.
Negocierile ar fi trebuit sa" inceap5 din nou, cu Scarlat
Falcoianu ca specialist in materie de Drept si cu Melchisedec
1 Biografia lui, In Rev. 1st., VIII, pp. 78-9.
2 1st. eparlziei Rdmnicultri, p. 164, nota 1.
8 Xenopol, Domnia lui Cuza-Vocla, I, pp. 319-20, dup5. care citElille
din Monitoriu.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericitor romanesti din Iguntru

si

de peste hotare

293

pentru canoane, in primvara anului 1862, dar Locurile Sfinte


cereau arbitragiul dupA Conventia de la Paris, arbitragiu care
nu veni. Anul 1862 'Inca aduce masura de a se varsa in Vistierie atul arendelor1. Peste cateva luni se scoate limba greceascA din bisericile $i mgnastirile sfapanite de straini2. Odobescu, ministru de Culte, porunceste a se opri orice incer-

care a Grecilor de a instrina comorile de art ce se mai


pstrau in manastirile ocupate de dn$ii 3; Brezoianu, cu B.
P. Hasdeu si cu boierul versat in studii istorice $t. Grecianu,
trebuiau s fac o catagrafie a manastirilor cu toate averile
bor. 0 masura generala de izgonire a egumenilor nesupusi
arata cg momentul hotrator se apropie4.
La 13 Decembre 1863 se vota in sfarsit secularisarea averii
mgnastirilor inchinate: ca despagubire sc intindea Locurilor
Sfinte o sum de mai multe milioane, pe care Grecii o despretuir IntAiu $i o pierdur pe urma, chestia fiind declarat
ca ispravita printeun nou vot in alte Camere.
Noul Cod civil tradus din frantuzeste lu in curand clerului nuntile $i desprteniile, ca $i actele starii civile, hotdrand i gradul pang la care se ingkluie cununia intre rude
de sAnge.

CAP. VI.

Schisma pentru numirile de episcopi.


Tot fr a cere vre-un tomos patriarhal, ori a chema vre-un

sinod de tali, pe cale pur laicg se intemeie la

1864, cu ju-

detele capatate de curand in Basarabia, afar de Cahul, trecut


la Husi, dar cu Covurluiul $i Brila,
dupg indicatiile lui
Melchisedec, care $tia din studiile sale ce a fost Mitropolia
I Monitorul Oficial din 22 Novembre.
2 Ibid., 21 Mart 1863.
8 Xenopol, o. c., pp. 327-8.
' Ibid.

www.dacoromanica.ro

294

Istoria Bisericii romAnesti.

11

episcopia cea nouA a Dungrii-de-Jos, rAsp15Proilavului" 1


tindu-se cu ea, pentru multe si insemnate servicii, pe Melchisedec. Eparhia, cu resedinta Ih Ismail, fu intemeiatA la
slarsitul anului (17 Novembre), iar decretul iseAlit la 11 Maiu
1865.

Atunci chestia canoMcitalii izbucnise. Cuza-Vod, care inlocuise prin lovitura de Stat din Maiu 1864 Conventia cu
Statutul sau de absolutism moderat, el care isprAvise cu
Grecii $i pusese tin cap5t arz5toarei chestii rurale, vol sa
deie Bisericii romAnesti, pe aceia$i cale de voturi $i decrete,
o nou5 orAnduial5. La 20 Ianuar trecea prin CamerA $i la 5
Februar prin Senat o lege, redactat5 de respectatul profesor
Laurian, care prevedea : autonomia Bisericii romAnesti si numirea episcopilor de catre Domn, prev5zAndu-se $i vrAsta
cerutA (patruzeci si treizeci i cinci de ani), $i judecarea de

Sinod in cele duhovnice$ti, iar altfel de Curtea de Casatie.


Un Decret organic' din 6 Decembre 1864 crease un sinod
de clerici $i laici sinodul eparhial, cu arhiereul local, trei
alesi ai preotilor, decanii de la Facult5tile de Teologie ce se
vor infiinta la Iasi si Bucuresti i rectorilor seminariilor. Un
sinod general va fi ales la protopopli intAiu, apoi la prefecturile din orasele unde stau episcopii ; el are o misiune mare:
hirotone$te pe arhierei, stabileste parohiile, cerceteazA cartile
bisericesti, ingAduie cAlugArirea
pentru care un.regulamentspecial 2 prevedea vrAsta de saizeci de ani, sau cinzeci pentru
femei, ori infirmit5ti
supraveghiazA pe episcopi, Ii judec5
in certele lor, primeste apeluri impotriva hotArArilor lor $i st
la dispositia Guvernului cu sfatul sAu lAmuritor.

indatA dup sanctiunea legii de cAtre Domn, Melchisedec


c5pAtA Dun5rea-de-jos, Dionisie Traianupoleos Husul $i, nePentru care mai vezi Iustin St. FrAtim'an, In Rev; SOC. ist.-arheol.
bis. din Chishau, XII; XIV, p. 1080; Berechet, in Biserica ortodox&
romdnd,noua serie, II, p. 42; Rev. 1st., VI, pp. 252-3.
2 Tot In Monitor, 1864, no, 273.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romnesti din lnntru si de peste hotare

295

pldcandu-i aceastd eparhie, el fu mutat, prin alt decret, din


ultima zi a aceleiasi luni Maiu, la Buzdu, dandu-se Hu Sul (la
17 lulie) lui Iosif Gheorghian, un bland cleric, fiu de preot
din Botosani (n. 1829) si scolar al Academiei, paroh roman
la Paris si egumen la Burdujeni. Pe aceiasi cale se incercd
o numire la Arges. La 18 Main 1865 si Calinic Miclescu
ajungea astfel Mitropolit al Moldovei, pentru c fusese loaial
fatal de Guvern, tinuse predice catugdrilor si anuntase concursuri pentru locurile de protopopi'. Singur Nifon, pdzit in
toate miscrile lui, si Calinic de Ramnic, indiferent pentru
astfel de valmdsaguri ale lurnii, fdceau parte din vechiut episcopat canonic.
Furtuna se inteti atunci impotriva . episcopilor necanonici,
Scribanii, Iosif Bobulescu erau in fruntea luptdtorilor; cu
averea, cu numele sdu, cu autoritatea cinstei si a bdtranetelor sale, contele Scarlat Rosetti, care fAcu s apard foaia
Eclesia, sustinea causa canonicitatii ; un Nicolae Roznovanu
din Iasi putea sd viseze de Domnie ; opositia, care se indrepta tot mai mult impotriva Domnului insusi, era foarte
bucuroasd ea' a cdpdtat o chestie noud. Patriarhia de Constantinopol afla prilej salt rdsbune pentru secularisare, pentru
planul Domnului de a da terii calendarul apusean, care fu
rdspins ins de o conferintd a clerului romanesc. Sinoadele
de clugdri si preoti, presidate de catre un protopop mai

popular, degenerau in scandaluri si erau lipsite de orice autoritate 2. Discutiile tot mai inviersunate un cleric cu studii
bune, un arhiereu, Climent Nicolau, directorul Seminariului
din Iasi, trase asupra Mitropolitului Calinic (1871)
durau
incd la sfarsitul Domniei lui Cuza-Vodd. Se merse pand la
memoriul cdtre consuli !

1 Dobrescu, o. c., p. 115.


2 Ibid., pp. 136-7.

www.dacoromanica.ro

293

lstoria Bisericil romAnesti.

11

CAP. VII.

OrAnduirea definitivg a Bisericii vechii Romnii.


Constitutia de la 1866 lua din dorintile Adunarilor ad-hoc
autocefalia,

sinodul

unul singur,

central"

reserva

chestia numirii sau alegerii de episcopi, viitorului.


Noul principe Carol impuse o impacare, ce nu se putea
face decat pastrand pe necanonici, dar aducand pe Patriarh
sa-i recunoasca. In nadejdea unor avantagii, ca si din plAcerea
de a fi 'mAgulit, acesta se arAtA destul de prevenitor la serisorile arhiereilor cari-si cereau umil iertare 1 Visita Printului
la Patriarh, in zilele pe care le petrecu la Constantinopol, fu
si mai bine venita pentru covarsitoarea vanitate a sefului spiritual al Rsaritului, si Ecumenicul era bucuros i de aceia c poate

primi pe inlocuitorut tiranului" Cuza. Biserica cea Mare" fu


consultata si cu privire la noua lege de organisare, care se
lucra foarte incet si cu paza.
Abia la 1872 ea era gata. Mitropolitii si episcopii trebuiau
s se aleag de Adunarea legiuitoare,

afara de etero-

doc0,
care se contopia pentru acest prilej cu sinodul ;
acesta era sa fie alcatuit, nu din episcopi in partibus, din titulari ai eparhiilor pierdute de ortodoxie in Asia-Mica si
Siria, din clienti bane0i ai Patriarhiei constantinopolitane, ci
din arhierei de tara, avand i titluri romanesti, fiecare dup
oraul cel mai insemnat din eparhia pentru care era ales si
sfintit. Se pastreaza prescriptiile privitoare la limita de vrast

a celor ce se pot alege


patruzeci de ani i se holdr4te, in conformitate cu dorintile de la 1857, ca, de la 1892
macar, numai clerici cu titluri academice s poata iei din
alegere ; Domnul intareste pe basa unui raport ministerial si
el investeste. Necanonicii" lui Cuza se pastreaza toti.
Peste cativa ani, la 1878, Episcopia Dunarii-de-jos pierdea
Basarabia si primia in schimb cele dott judete dobrogene,
.asupra carora ravnia, dupa incetarea episcopiei Proilavului",
1 Ibid., p. 134 si urm.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor rornnesti din 15.untru $1 de peste hotare

297

Mitropolitul Silistrei si incerca s se intincla episcopul bulgaresc necanonic oplosit la Tulcea.


Numai dupa ce Romania isi CORA la 1877 neatarnarea
numai dui-A ce Suveranul ei se proclama in 1881 rege, se
facura pasii trebuitori pentru a se capAta autocefalia. Marea
Biserica" nu se impotriveste acelor dulci presiuni care-i dau
avantagii pentru a ceda formal ceia ce, de fapt, s'a pierdut
de mult. Astfel ministrul de Culte Dimitrie Sturdza capata la
25 April 1885, dupa ce sfintirea mirului se facuse in tarti la
1882, totnosul patriarhal de autocefalie.
Bisericii acum autocefale

s'a dat vecinatatea unei epis-

copii catolice de Iasi i unei arhiepiscopli de Bucuresti.


Ele erau facute pentru str5inii de aceasta lege din orasele noastre i pentru satenii unguri din Moldova arora

Primatul unguresc a incercat in zadal, in epoca de slaliciune a noastra supt Regulamentului Organic, sa Ii deie

un cler maghiar cu sentimente nationaliste, dusmane Sta-tului '; pe langa acesti credinciosi terani, vechi catolici, cateva
persoane boieresti convertite din snobism si mon' n'aveau

nicio insemndtate. Episcopiile latine le conduceau Italienii,


-cad ni puteau fi simpatici, ori Elvetieni indiferenti din punct
de vedere national (Dominique Jaquet). incunjurata de banuieli, si fara o conducere unitara, sfasiat de intrigi, nehotarat5 in actiunea sa, aceast Biserica str5ina si menith a
ramanea strait* de si sprijinit de propaganda, in interesul
femeiesc bogat, a Institutelor de crestere, francese, a maicelor
de la Notre Dame de Sion, care stiau sa intrebuinteze patima de Ingamfare in strinism a unor strate sociale, n'avea
nicio putint de desvoltare.
Seminariile, cazute cu totul in mana Statului, furl de mai
multt ofi desorganisate i reorganisate. Prin deosebite legi
.se suprimar cele ce mai dainuiau pe 15110 episcopli, si, urmandu-se tendintei de centralisare in toate, se pastrar numai
dou, la Iasi si Bucuresti ; un al treilea, cu caracter partilorga, Studil i doc., I-11.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romanesti

298

II

i avere proprie, a trebuit s farnaie crutat, seminariul


Nifon. Preotimea a trecut prin legea de la 1893 a ministrului
Take lonescu supt un nou regim de salariare : la sate o pia"-

cular

dintr'un nou bir comunal special ; la orase o


pltiau cand vroiau, dupg UFi tarif fixat de lege, comunele.
tia Statul,

Nu putea fi preot rural deckt absolventul de seminariu cornplet.

Pentru a se avea preoti urbani cu titluri academice,

Facultatea de Teologie a fost intemeiata",


aproape -Bra'
legatufa cu Sinodul, care Irish' avea i el un drept de recomandare al prof esorilor, supusi intru toate legii de Instructie
la 1884. Cei mai multi profesori erau mireni, cu
studii de la Cernauti, unde, mai de mult Inca, Institutul
teologic se prefacuse in Facultate, cu profesori invatati ca

Eusebiu Popovici, si cu limba de propunere romati i ruteana.

Protopopii se numiau si cu voia ministrului de partid, si


acesta introdusese si procurorii eclesiastici de model rusesc,
defensorii, cari represintau si ei nuanta politica a celui care-i
numia ; i consistoriile eparhiale erau numite supt auspiciile
autoritatii laice.
in sfarsit, o Cas6 a Bisericii, hi-Anita' din daruri intamplatoare si din veniturile pArnnturilor parohiale sau a ramasitilor averii mndstiresti confiscate de Stat, a luat fiinta in
al doilea Ministeriu la Culte al lui Spiru Haret (1902). 0
tipografie a eartilor bisericesti lucra in Bucuresti din 1882.

Biserica Ortodox Roman", revist slab redactatg, era servitaf in schimbul abonamentului, tuturor preotilor
* * *

Aceasta organisatie suferia insa de mai multe rele esentiale.

Felul de alegere al episcopilor


supuuea fluctuatiilor si
intereselor politice, une ori chiar intereselor _personale. Epis1 Preotimea avea mai multe reviste de eparhie,, care vegetau. Traditiile Revistei teologice" de la Iai ar trebui inviate.

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romne0 din launtru si de peste hotare

299

copii nu mai puteau veni din manstiri, dintre care cele mai
multe devenisera inchisori, spitale, asiluri, une ori si coli, sau
ruine, iar celelalte erau lasate in sama unor egumcni ignoranti si -Fara demnitate, cari se impuneau alegerii episcopului
pentru un motiv sau pentru un altul. Acolo nu mai era nici
carturarie, nici gospodarie, nici ravna pentru Biserica si simt
al chemarii ei: cu doug-trei manastiri model, dintre cele cu
nume mai glorioase, bine organisate i cuprinzand in ele seminariile, apoi Facultatea de Teologie, condusa in spirit bisericesc, de arhierei, si Tipografia cartilor bisericesti, carora Ii
trebuia forma practica, material trainic, text curat si limba
adevarat romaneascain locul limbii modernisate care a fost
adevarate pepiniere
asa de mult i cu dreptate criticat
de episcopi i arhierei, am fi folosit mai-mult decat cu toate
paraginile existente. Una ori dotia manastiri de femei, avand
ateliere de arte, pe care actul de fundatie al lui Veniarnin le
prevedea pentru VAratec si Agapia, unde doar de se mai
lucra, in vAlmasagul oaspetilor mireni din fiecare vara, printre cari eterodocsi, saiac, mohair si dulceturi de specula,
ar fi ajuns.
Preotii
scapati de tutela epitropiilor de enoriasi ar fi
putut fi consultati in tot ce priveste parti din gospodaria
Bisericii, reservand Sinodului dogma si administratia bisericeased superioara si scotandu-I de supt tutela rninistrului de
Culte. Nici inteun cas dintre preotii traiti in mediul laic,
materialist si sceptic, amestecati in viata politic, legati prin
interesele familiei lor din preotie, nu s'ar fi ridicat episcopii,
prin voturi date potrivit cu interesele unui partid astazi, ale
altui partid de mane, in folosul unor clerici vaduvi, fosti
profesori si elemente cunoscute in luptele politice. S'ar fi
inlaturat astfel i afaeeri" ca aceia din 1896 a Mitropolitului
Ghenadie Petrescu, foSt 'episcop de .Arges, a carui ambitie
jigni pe unii si servi pe altii, aducand caterisirea [Ili de sinod, care apoi, supt alt Ministeriu, Ii restitui, la, distantA de
' V. Ghibu, Limba dirtilor blsericesti.,

www.dacoromanica.ro

300

Istoria Bisericii romanesti.

II

cateva luni (20 Maiu 4 Decembre), situatia de Mitropolit,


luandu-i fggicluiala ca" va demisiona,
afacere" care, unit

cu casul" Mitropolitului Moldovei Partenie (1909), s'apase


esential prestigiul clerului inalt in Romania. Mai triste au fost
conditiile de intrig5, de delatiune, de scandal, in eare se sfarsir doug cariere episcopale: a invAtatului i plinului de talent
Mitropolit Inca' tang!. Atanasie Mironescu, care se retrase cu

o crestineascg smerenie la Cernica (f Octombe 1931), si a


asprului caluga'r de la Roman, episcopul Gherasim Safirin.
Un fond al Bisericii, cu izvoare mult mai bogate decat ale
Casei Bisericii, cu o conducere care s" facA a se simti voimp arhiereilor, impuindu-li-se oricat rspundere pentru
aceasta, fat de inalta institutie a Curtii Conturilor
ar fi
avut s suporte toate cheltuielile clerului. Iar grija monumentelor bisericesti, care sant cea mai curat fal a noastr5, nu
putea fi impArtit cu nimeni de o Comisiune a lor, cu caracter permanent, cu competent5 deplin si cu puteri executive.

Credinta tare a autorului acestei cArti, era, in 1909, ea


numai astlel Biserica romaneascg, in care intraserg, de o
vreme, atatia tineri cu sontimente curate, s'ar fi putut ridica
din zdrentele umilintii si din praful ruinelor sale. Ceia ce era
necesar, pentru cA in starea Bisericii unui popor se oglindeste mai stealucitor moralitatea lui, conditie esential a vietii
lui de Stat si nationale.
CAP. VIII.

Biserica romAneascii din Regat inainte


de marele razboiu.
In ajunul unui razboiu care trebuia s hotarasca asupra
Intregului viitor al terii si neamuiui Biserica Regatului roman
nu mai represinta, in urma distrugerii spiritului si sensului

ei prin necontenita intrusiune a Statului, adeca a partidelor


www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericilor romane0i din Iguntru si de peste hotare

301

in lupt pentru stApAnirea lui, acea fortA moralg care facuse


odininoar gloria ei.
In jurul retragerii silite a Mitropolitului Atanasie, in jurul
procesului episcopului Gherasim Safirin se desf4urase o
apriga luptA, in care $i cele mai josnice arme ale calomniei
$i insultei fuseser5 intrebuintate, elemente periculoase folosindu-se de aceste scandaluri pentru a compromite sacra institutie pe care pretindeau a o servi. Pamfletul, care nu crap'
nin* din viata privat a celui atacat, CapAtase o desvoltare
o indfazneal nepilduit p'ana" atunci in lunga istorie a unei
Biserici oneste i fAcAtoare de bine. Acusatorii erau, adese

ori, cu mult mai pre jos cleat aceia pe cari, in numele religiei $i a moralei, Ii atacau. Cate unul din tinerii clerici bucovineni, $i nu din cei mai rAi $i mai pufin pregAtiti, crezu
cA are dreptul sA se amestece in acest trist conflict.
IncercArile de reform5, ca acelea, indrAznete $i sustinute
cu talent, care fAcurA, pentru cAtva timp, popularA figura ln'Arului arhimandrit Iului Scriban, dinteo farnilie de energici
apgrAtori ai punctului lor de vedere in Biseric5, aveau desavantagiul c erau desorientate, recomandAnd une ori formule
catolice 1, $i c intrebuinfau acele.a$i mijloace ca autorii de
articole $i de bro$uri cu caracter polemic contra persoanelor,
oricare ar fi fost, de altfel, valoarea lor adevArat.
In aceast atmosfer veni (1910) reforma bisericeascA inspirat5 ministrului Haret de sfAtuitorii sAi mireni cari trecuserA

prin $coala de preotie. Ea era puternic influentatA $i anume


direct, nu prin Ardeal, de spiritul protestant. MentinAndu-se
toate drepturile pe care $i le arogase Statul, se scklea Inca $i
mai mult autoritatea episcopilor, cari rAmAneau sa fie ale$i
$i de acum inainte de Camerele reunite, cre$tini $i heterodoc$i fiind primiti la vot la un loc cu cellalti, $i se dadea, pe
lngA Sinod, atributii intinse unui Consistoriu bisericesc, din
care faceau parte $i preoti $i diaconi $i care hotaria arti de
slujbA, programe, judeati, administratie, finante. Asupra cerV. Neamut Romdnesc Literar, I, p, 221 0 urm.

www.dacoromanica.ro

30?

Istoria Bisericii rornanesti.

II

telor personale si asupra reformelor pripite, organul Mitropoliei din Sibiiu, Telegraful Roman" 1, scria aceste randuri
cuminti : Turburarea contintia in organismul bisericesc prin
reforme i para-reforme, care ,sant $i inveninate une ori $i de
un spirit de partid politic inevitabil, precum $i demisionari
de Mitropoliti, disciplinari de episcopi, chiar juste fiind, nu sant

in niciun cas menite a produce in organismul Bisericii acea


pace neturburata, care este indispensabila pentru reculegerea
$i intarirea lui".
De altfel Consistoriul Superior n'a ca$tigat niciodata autoritatea care i se credea posibil, i puterea a ramas, de fapt,
in ciuda catorva discursuri preotesti neascultate $i fara ecou,
tot in mana episcopilor. lar act$tia erau personalitati fara
niciun relief, asemenea cu acela pe care, pentru viata lui incontestabil curata, $i nu pentru meritele lui de carturar aproape sterp, sau pentru mari calitti de inteligent la acest
fost profesor de rasa, la act2la care se cobora din boieri
moldoveni, 1-a ales Parlamentul reunit : Conon Aramescu Donici, fost episcop de Hu$i. Atitudinea nationalista a acestu
batran prelat in timpul neutralittii noastre, and el rostia
fati$ care ni este datoria -Fara de ai nostri cei robiti, era sa
se schimbe timpul razboiului, din slabiciune de caracter,
datorita poate $i vrastei, in cedare fata de indemnurile care-I
chemau de partea ocupantilor germani. $i el va tari cu dansul
In aceastd prapastie i pe cativa din oamenii cari inspirasera
'Ana atunci cele mai inalte sperante.
Cu cei trei mosnegi obositi, Conon in Regat, Vladimir in
Bucovina si loan Metianu in Ardeal, la cari se adaugiau, in
Biserica unit, anii inaintati ai episcopului Victor Mihaly de
la Blaj, cu episcopi, intre cari cite unul, ca parintele Traian
Badescu de la Caransebe$, urmas vrednic al lui Nicolae Popea,
indraznise a manifesta sentimente ostile Statului unguresc,
dar cea mai mare parte erau obositi, ca acel din Arge$, car1

No. 36. V. i Neamul Ron dnesc, I .409, I, pp. 1S9

www.dacoromanica.ro

urrn.

Organisarea Bisericilor romanesti din Iuntru si de peste hotare

303

turarul Gherasim Timus, ca acel din Arad, bunul gospodar


loan Pop, sau compromis si pentru simonie ca Dionisie Climescu din Buzau, ori, tineri incg, n'avuserg Inca prilej de a
se amesteca hotrit in domeniul politic, intra in rgzboiul cel
mai pierzator de vieti,dar cel mai plin de sperante, freamul
romanesc intreg.
In cursul acestor lupte, episcopatul, in toate provinciile

romanesti, n'avu niciun rol, daca se excepteazg buna tinutg


nationala a Mitropolitului iesean, Pimen Georgescu, dinteun
sat prahovean, Provita, pe care imprejurarile II legarg strans
de durerile si asteptgrile celor refugiati in jurul steagului,
invins, dar nu necinstit, in Moldova. Bung a fost si atitudinea
parintelui Gurie Grosu din Basarabia, devenit vicariu al Mitropoliei moldovene. Episcopii ardeleni furg siliti marturisi, fie
$i fatarnie, aderent fatg de puternicii din Budapesta, $i Guvernul pusese, cum am aratat mai sus, in fruntea episcopatului transilvan al ortodocsilor pe Vasile Mangra, care plgti
renegandu-si tot trecutul national.
CAP. IX.

Biserica Romniei unite.


Dupa spargerea frontului .bulgar si desgvarsirea victoriei
Aliatilor era natural ca episcopilor ardeleni sa ii se ofere cele
d'intaiu locuri, ajunse libere prin moarte, din Biserica terii
marite.

Astfel cum, prin retragerea si moartea lui Conon, Scaunul


metropolitan din Bucuresti era liber, s'a ales fara opositie episcopul de Caransebes, Miron Cristea, cunoscut si prin lucrari
literare de tinereta si unul din solii in Capitala Romaniei ai
Unirii Tinuturilor de peste munti cu Vechiul Regat. La Arges,

mai tarziu, va ajunge episcop preotul ardeleari vaduv Lazar


Duma si la Roman un alt membru al clerului ardelean, Lucian
Triteanu. La Ismail si Cetatea-Albg noul Scaun fu ocupat
de lustinian Teculescu, pang

atunci paroh in Alba-lulia

www.dacoromanica.ro

304

lstoria Bisericii romne0i.

11

insdsi. Crearrdu-se un episcopat al armatel, el fu incredintat, cu saldsluirea in chiar Palatul incorondrii de la Albalulia, fostului protopop de SAliste, loan Stoica. Protopopul
Brasovului, Vasile Saftu, desi salutase ostile germane in Ardeal, ar fi doril sd capete Scaunul de la Ramnic. Numai
la Iasi, la Galati, la Buzdu si la Ramnicul-Valcii localnicii avurd administratia eparhiei.
Ardealul isi pdstra, bine inteles, "oamenii sAi. La Scaunul

vacant din Sibiiu fu ales un tandr profesor originar din Ortile Bistritei, Nicolae Man, unul din primii indemnAtori ai
intrArii celei de-a doua in Ardeal a soldatilor Romdniei, si
el ardt indatA ca loreste a merge, cu o necrutare care a
putut fi criticatd, pe urmele lui Saguna, intregind Biserica".
La Cluj, episcopie noud, Nicolae Ivan cheltui lungi si spornice silinti pentru a organisa o administratie, a crea o resedint si a inAlta o mAreatd catedrald. Un vechiu luptAtor pen-

tru unitatea romaneascd, un ziarist de mare talent si un Roman neincovoiat in lupta cu vechiul regim unguresc, Roman
Ciorogariu, indeplini cu deplind izbandd aceiasi functiune
de prim ctitor.
Si in ce priveste intemeierea noii Universitti romnesti de
la Cluj, se dovedi clerului din Ardeal aceiasi frateascd iubire,
dandu-se o catedrd de Istoria Romani lor protopopului sdlistean de panA atunci, loan Lupas, autorul unor frumoase studii,
de o viatd intreagd, asupra trecutului Bisericii ortodoxe; se
adaugi un alt profesor, de slavisticd, d. Silviu Dragomir, care

era s scrie istoria, cu stiintA si pasiune, a luptelor contra


Unirii.

tutors din Vechiul Regat unde-si petrecuse toatd tinereta si desvoltase o frumoas activitate de istoric, cu p Atrun-

dere si talent literar, fiind chemat apoi s apere drepturile


noastre nationale, pe langa I. I. C. Brdtianu, la conferinta de
la Paris, Inca un Ardelean, acesta cu pregAtire laicA din Bucurecti, dar cu mult interes pentru Biserica, si ca unul care
fusese secretar, apoi membru al Comisiei Monumentelor Istorice, d. Al. Lapedatu, ajungea profesorul istoriei mai vechi

www.dacoromanica.ro

Organisarea Bisericllor romanesti din lguntru si de peste hotare

305

a neamului la aceiasi Universitate ardelean5: el era menit, ca


membru influent al partidului liberal, sA dea, in primul sAu
Ministeriu la Culte, o notfa forma' Bisericii RomAniei unite.

Opera d-lui Upedatu, adus la indeplinire in anul 1925,


la peste zece ani dup incercarea neizbutit5 a lui Haret, e
inspirat5 si de unele amintiri istorice si de tendintile noului
spirit in Rom5nia veche, dar mai ales de ideologia sagunian5 a ortodoxiei ardelene.

Basa va fi deci, pentru alegere, ca si pentru guvernare,


in rctsturile cele mid din fiecare eparhie ca si in cele mari
ale intregii Biserici ortodoxe romAnesti, Adunarea de asociare a episcopilor cu preotii, dar si cu un numAr covArsitor
de mireni. Ea, aleasd de credinciosi, reali sau numai prin botezul din pruncie, va da, in forma cen1ra15, hotArArile pe care

epiccopatul are pe urm5 a le executa. Ea alege, la rndul ei,


pe episcopi, de si Ardealul ar fi dorit s5 aleagA deosebi,
dup vechile sale amintiri, in cercul restrAns de acasA pe ierarh. La capkul actelor de alegere, o comisiune I-esti-Ansa*,
de trei, f5r5 episcop, va purta grija unui budget general al
Bisericii.

Cu toate bunele intentii, legea L5p&latu,


despre care
autorul acestei scrieri spunea inteun articol, publicat de

Europe Nouvelle", care incerca s lege reforma de intreaga


traditie a unei Biserici de sate, a unei tovkAsii de bieti
popi", la cari episcopatul era un adaus tArziu, dar, bine
inteles, luat de noi, cu toate drepturile lui canonice, cA des-

chide un intreg viitor , n'a dat resultatele dorite de toatA


lumea. Alegerile s'au fcut dup5 normele politicianismului
nArAvit, prefecti puindu-si candidaturile f5r5 sA aibA nicio
tragere de inimA pentru BisericA si pretinzand ca nimeni s
nu fie trecut cu tut mai mare numAr de voturi deck dnsii;
bAtAi au avut loc si inaintea altarului, iar, a doua zi dup5
aceste sfortri desperate, slile Adun5rilor
cea mai mare
erau in cea mai
fiind chemat5 la o prea mare distant
mare parte goale si putinii presenti, mai mutt clerici, multa20

www.dacoromanica.ro

306

Istoria Bisericil romanesti.

II

mindu-se cu ascultarea unor procese-verbale de cea mai uscata datina cesaro-craiasca.


Nici invtmantul seminarial, condus ca acela al mirenilor,
nu s'a resimtit de inceperea, dorita, a unei noi ere. Literatura, in care nu mai jucau un rol macar tesele de doctorat,
unele originale, lincezia ca si mai inainte, iar incercari de
traducere, ca a inlocuitorului lui Safirin la Roman, episcopul
Teodosie, neintalnind niciun interes in cercurile care trebuiau sa aiba mai mult curiositate si intelegere. Marasmul
unei stagnari, in care nu se puteau produce slabe miscari
deck atunci cand se amesteca politica dominanta. Regimul
iesit din legea de la 1928 n'a avut o singura zi mare.

Nici creatiunea Patriarhatului romanesc n'a zguduit o societate clericald impiedecata Inca de mult de a forma din

nou un adevarat organism. Ideia mijia de mult in mintea catorva carturari, dar si aceia laici, Biserica ea insasi neavand
vitalitatea, cohesiunea, mandria necesard pentru a ravni ea
insasi o tinta asa de inalta.
Istoricii
caci numai de la dansii a plecat miscarea si numai prin amestecul lor hotarator in politica ea a biruit
stiau cat de larg fusese vechea autonomie a Bisericilor din
Principate, cat de inalt loc II avea pe la 1600 Mitropolia
Moldovei, bucurandu-se de drepturi patriarhale, cat de mare
a fost in tot Orientul crestin jertfa pentru legea terilor
noastre, si ultimele imprejurari care au scos din circulatie
Rusia, patrona ortodoxiei, erau de natura sa incurajeze asemenea tendinti. Deci s'a facut (1925) solemna proclamare a unei
Patriarhii care nu putea lipsi nici pentiu aceia c Sarbii aveau
un Patriarh si exarhul patriarcal bulgresc era mai mult deck
un Mitropolit Primat. Camerele au votat legea de creatiune.
Bisericile celelalte ale credintii rasaritene au pritnit fara protestare pe noul Patriarh, parintele Miron al Romaniei unite.
pana si emigratia episcopald a Rusiei
trimetand chiar
delegatii lor la instalarea lui solemna. Ba chiar imprejurarile
au adaus la prestigiul acestui sef al ierarhiei romanesti situatia de regent ce i-a revenit prin statutul constitutional.
www.dacoromanica.ro

0 rganisarea Biseiicilor romAnefi din lAuntru i de peste hotare

307

Si totusi hotarirea, luata prea usor si fail cunostinta ps''hologiei populare, complexa, conservatoare si mistica, de a

primi calendarul apusean a provocat o scisiune care dureaza


Inca, intarita si de o momentana cedare, pentru motive elec-torale, nu numai in Basarabia, dar si in partile de catre mute
ale vechii Moldove.
Legaturile organice, alcatuirea culturala, atmosfera religioas, refacerea continuitatii cu un trecut aproape complect
uitat, acestea se cer in toate provinciile ortodoxiei romanesti,
care, cu cinci Mitropolii pe OH create de imprejurari istoi ice
acum disparute $i de stapanirea straina, nu poate avea, cu

toata unitatea unui Sinod care nu si-a aflat Inca drumul s'gur, acea actiune concordanta de care, fata de concurenta
sectelor navalitoare si de inaintarea spiritului de negatie, ar
avea atata nevoie.
X.

Biserica unig.
A doua zi dup incheiarea razboiului Biserica unita si-a
capMat episcopi noi in persoana Mitropolitului Vasile Suciu,
aufor de lucrari istorice, vice-presedinte al Asociatici" ardelene si a episcopului de Gherla, Hossu, Scaunul Lugojului
avand un pastor de mare blandeta si de discreta carturaiie,
pe Alexandra Nicolescu, iar in cel de Grade dainuind, dupa
rnoartea tragica, in accidentul de la Senat, al episcopului Radii,
un cleric favorabil spiritului apusean strict, represintat si prin
calugari straini, Valeriu Frentiu. Un Scaun al Maramurasului,

unde lucrase indelung, cu o modestie exemplara si cu o tare


constiinta romaneasca, vicariul Tit Bud, a fost creat recent
pentru Alexandru Russu.
Aceas7.5 Biserica nu rnai avea problerne ale ei. Silintile-i
erau indreptate spre pastrarea, cu mostenirea unui glorios
trecut de cultura, a situatiilor castigate.

www.dacoromanica.ro

308

Istoria Bisericii romne0i. -- 11

Dar atarnarea prea stransa de ordinele, de altfel firesti


ale Romei, a adus-o la marea greseala de a nu fi voit sat
asiste, in noua biserica din Alba-lulia, in fata venerabilei ca
tedrale catolice a episcopului Majlidth, la incoronarea primului

Rege peste toti Romanii.


Situatia ei era sa fie fixata (1929) prin concordatul, mult timp
zabovit i criticat fara dreptate, cu pasiune, de o parte a

clerului ortodox din Tara veche. El stabilia i legaturile tuturor catolicilor din tara cu Scaunul pontifical al Romei, su
puindu-i autoritatii arhiepiscopului de Bucuresti, care era acum,
dupa' trista epoca a unui Netzhammer, dusman national declarat in timpul razboiului, par. Cisar, nascut si crescut in Romania (la Iasi aceleasi erau antecedentele episcopului Robu). ,

Acesta era, de sigur, ca si reglementarea conditiilor create de


granita occidental pentru episcopiile catolice de acolo, un
insemnat avantagiu pentru lar, Hind un zavor tras inaintea
imixtiunilor iredentiste din afara.
Pentru Biserica unita sant Inca unele amintiri de ingropat,

si de capatat Inca mai mult o cohstiinta noug, care si


fie aceiasi cu a majoritatii, de alt confesiune, a populatiei
romanesti.

www.dacoromanica.ro

1ISTA MITROPOLITILOR
EPISCOPILOR ROMANI.

www.dacoromanica.ro

N. B. Episcopille se aseala dupi vechimea lor.

I. Episcopia Cumanilor (catolicti)


cu rqedinta la Milcov.
Efectiv

Teodoric, calug5r Predicator (Dominican), fost

prior al Ungariei, 1228 (-1241 ?).


Titulari
(cu drepturi
in Secuime):

Vitus de Monteferreo (consacrat?), capelan regal


unguresc, 1332.
Toma de Nympti, Augustin, 1347-8.
Bernard, mutat la Plock, 1353 1357-60, 1363

fost episcop".
Albert de Usk t 1371.
Nicolae de Buda, Augustin, 1371-5.
Gobelin, d. 1386 (?)2.
Emeric Secuiul, 1431.

Grigore, 1433 (-1462?).


Ladislas de Ondola, 1469 (?).
Mihail de Turon, 1468-93.
Paul, Ladislau, Dimitrie, tustrei 1502-11.
Mihail, 1512-26.
Laurentiu(?), 1523 (?).

1 Cumania = d ipd neamul stApanitor, Tara-Romaneasca + Moldova


de mai tarziu.
2 Dupd Candea, p. 13, nota 7, numai la Alba-Iulia, 1376-86. Si altfe
sant divergente intre lista sa i aceasta.

www.dacoromanica.ro

II. Episcopia (catolicA) de Severin si parfile


de dincoace de munti" (Transalpina).
Predicatie a Dominicanilor in Banatul unguresc al Severinului, 1237; voie de la Papa pentru regele unguresc de a
numi episcopi, 1238 (episcopal Grigore din 12-16 nu pare
sii fie din acest limp).

Grigore 1369(?)-82.
Grigore are putere

in Campulung.

Luca (?) si Francisc (?), 1390, 1394.


Nicolae Dimitrie (de la Ceanad).
Iacob de Cavalli, fost de Vercelli, 1412.
Dionisie, 1437.
Benedict (si pentru Moldova), 1439.
$tefan, 1447, 1498 (altul?)
Grigore, 1500-2.

www.dacoromanica.ro

III. Episcopia Argesului (cato1ic6).


Nicolae Antonii, Predicator, sufragant al arhiepiscopului de
Kalocsa, 9 Maiu 1380-1394 1
Titulari:

Francisc de S. Leonardo, Carmelit, 1390.


Gheorghe, 1394.
Andrei, 1396.

Francisc a S. Leonardo, 1399.


Joan (?).
Gheorghe, 1402.

loan de Antigua Villa, 1418.


Paul de Hunyad, 1421.
Vitus, probabil 1432.
Alti doi, numiti : 1438, 1441-51.
lacob Richter, 1458.
Raimund, 1466.

Paul de Vdcz, sufragant de Alba-Iulia, 1480.


Andrei, 1495.

Andrei (?), 1505.


Dionisie de Gilu (Gyalu), 1512-20.
Nicolae, 1644.
De Arge, peste Moldova i Tara-Romaneasca.
Bernardino Querini, 1590-1604 sau 1607 (?).

Ieronim Arsengo (Arsenghi), fost vicariu


apostolic si episcop-ales al Moldovei", rezidnd in BacAu (1580-90),
17 Septembre 1607-1611.
Urmeazd ; episcopia de Backt qi episcopi de Nicopole.

, Revista 9to1icti, II, p. 364, no. 6.

www.dacoromanica.ro

IV. Episcopia de Bacilli (catolicA).


Titulari :

Valerian Lubieniecki, in legAtur cu traditia locuintei episcopilor catolici mai vechi in manastirea franciscang din Bacau, I-iu Februar

1611 c. 1618.
Adam Goski, 26 Novembre 1618.
Gavril Fredro, 19 Iulie11627-1631.
loan-Baptist Zamoyski, 8/18 Iulie 1633 (trece la
Przemysl).

Matei Marian Kurski, 1651-21 Februar

1661

(mutat la Aenos).
Vicariu: Gavril Thomasii, 1660.
Atanasie Rudzinski, 31 Iulie 1665-68.
Vicariu : Petru Parcevich, 1668-73.

Iacob Goracki, 31 Ianuar 1678...


Francisc Dluski, 22 Decembre 168111.
Vicariu: Vito Piluzio.
Amand Victorin Czeszejko, 1693.
Stanislas Francisc Bieganski, 24 Novembre 1698.
Toma Hanuszewicz, c. 1709.
loan-Darnaschin Lubieniecki, 23 Februar 1711.
Adrian Skrzetucki, 23 Septembre 1716.
losafat Parysiewicz, 15 lunie 1717 (sau 25 Ianuar
1718).

Toma Zaleski (neconsacrat), 13 April 1733.


Stanislas Raimund Jezierski, 20 Decembre 1737
(consacrat)
28 April 1782.
Dominic Petru Karwosiecki, 1782-11 Mart 1789.
1 Se dau datele numirii.

www.dacoromanica.ro

ListA de episcopi

315

Prefecfi ai Misiunilor Moldovei.


Felix-Anton Sauli, c. 1697- c. 1714.
Alexandru Fischer, c. 1714- c. 1718.

Huiller, c. 1760-...
losif Martinottl, c. 1777-c. 1780.

Silvestru de Amelia, c. 1718- c. 1724.


loan-Francisc Bossia, c. 1724 -...

lacint Lyssa, c. 1740-...

Anton-Mario Mauro, c.1770-c.1784.


Fedele Rocchl, c. 1785
19 Septembre 1795.

Romuald Cardi Damioni, c. 1744.

Mihail Sassano, August 1796- c.

loan-Marla Ausilia, 1744-...


Francisc-Anton Mansl, 1746-...
Clement Laydet, 1752-...
Claudiu Gavet, 1766.
loan-Hrisostom di Giovanni, 1768.

1798.

Vincentiu Gatti, 1798-c. 1803.


Dionisie Brocani, c. 1803-c. 1805.
Aloisiu Landi, c. 1805-1812.
losif-Bonaventura Berardi, 1812.

Episcopi in Moldova :
Bonaventura Carenzi (nerecunoscut), 26 Decembre 1808.
Iosif-Bonaventura Berardi (nerecunoscut), 4 Novembre 1814..

loan-Filip Paroni, titular de Iloan, 13 April 1818-1825.


Bonaventura Zabberoni, titular de Helenopolis, 1825-7.

Prefecli:
losif Salandari, titular de Marcia-

Aloisiu Landi, 1-26.


lnocentiu Pamfil, 1830.

nopole, 1864-73.

loan-Carol Magni, Decembre 1831- Anton-Maria Graselli, titular de


Trapezopolis, 1874-5.

1838.

Petru-Rafael Arduini, titular de Car- Ludovic Maranzoni, titular de Gorrae, 1838-43 (strAmutat la Altyna, 1875-7.
ghero).
Fldelis Dehm, titular de Colophon,
1877-80.
Paul Sardi, titular V err ends, 1843-8.
Anton de Stefano, titular Bendensis, Nicolae-losif, Camilli, titular de-59.

Mosynopolis, 1881-94.

Episcopi de Iasi :
Camilli, 1883-1894.
Dominic Jaquet 1894-1903.
Camilli, a doua oarg, 1903.

www.dacoromanica.ro

V. Episcopi de Nicopole, avnd grija


Principatului muntean.
Paul Dovanlia, 1792-6 Iu lie 1804.
Francisc Ferreri, c. 1807-16 Novembre st. n. 1813.
Fortunato Ercolani, 1815-1820 (rechemat ; mutat la Citadi-Castello, 1822).
Iosif-Maria Molajoni, sosit la Bucuresti, 2 Decembre 1825-47.

Angelo Parsi, c. 1847-63.


Iosif Pluym, 1863-9.
Ignatiu Paoli, 19 August 1870.

Arhiepiscopi de Bucuresti.
Paoli, 27 April 1883 arhiepiscop ; t 27 Februar 1885.
Paul Iosif Palma, 19 Maiu 1885t 2 Februar 1892.

Otto Zardetti, 14 Ianuar 1894t 10 Maiu 1902.


Xaveriu de Hornstein, 31 Mart 1896t 3 Iunie 1905.
Raimund Netzhammer, 16 Septembre 1905.

www.dacoromanica.ro

VI. Episcopia de Siretiu (pentru Moldova-de-sus)


(catolicg 1).
Cf. pentru adausuri la aceasta episcopie si la celelalte episcopii catolice, $i dr. Wladyslaw Abraham, Bishupstwa
lacinshie w Moldavii w wieku XIV i XV, Lemberg,
1902 ; Carol Auner, A Romdniai magyar telepeh Mirtneti vcizlata, Timisoara, 1908. V. $i Schmidt, Romano-catholici per Moldaviam episcopatus et rei romano-catholicae res gestae, Budapesta, 1887, pe rangA
Eubel, 1. c.

Efectivi:
Andrei Wasilo Jastrzebiec, din Cracoyia, sufragan
al Cracovici, 9 Mart 1371 (mutat la Halicz,
apoi la Vilna, 17 Februar 1387).

Stefan Martini, 8 Iunie 1394...


loan Sartorius, capelan regal, vicariu de Ierusalim
$i Iosafat, 1400, 1402.

Titulari:
$tefan Zajaczek, 1430.
Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. Pavel Eremitul,
5 Mart 1413 (numit la Scardona, 1418).
Toma Erneborn [Grueber]2, Dominican, 31 Julie

1413 ...
loan al II-lea, 29 Julie 1434.
Urmare, de fapt, episcopia de Moldova.
1 Cf. Auner, Episcopla de Siret, in Rev. catolicl", II.
' Candrea, o. c., p. 28.

www.dacoromanica.ro

VII. Episcopi de Moldova sau Baia Moldovei


(catolici).

loan, Dominican, Ungur, c. 1420.


Petru din Czips (Czipser), 30 April 1438.
Nicolae, sufragant de Lemberg, 1447.
loan al II-lea Rosa, Predicator, c. 1452-5.
loan al III-lea Minulem sau loan de Camenita, sufragan de Alba-Iulia, c. 8 Iu lie 1457-c. 1476.
loan Simion (Dawidicz) (acelasi ?), pomenit la 11
Septembre 1461.
Tifulari :

tru de Insula, Minorit, 29-31 Mart 1446.


Stg la Cetatea-Alb (1484 ?).
? 1502.
Toma de Zagradino (?), 1497.
Mihail Marinowski, 1510.

www.dacoromanica.ro

VIII. (I ortodox) Mitropolia Ungrovlahiei.


(MITROPOLITH

EXARHI AI PLATURILOR, ADECA MUNTILOR ;


CF. NUMIREA DE MUNTENI.)

lachint (Hyakinthos), episcop de Vicina, insdrcinat cu Mitropolia munteand, cu toath Ungrovlahia" plaiurilor", ca
exarh, delegat al Patriarhiei de Constantinopol, Maiu

1359c. 1379.
Antim, fost Daniil Kritopulos, intgiu la Severin si in prtile
oltene, cu titlul de al unei pArfi din Ungrovlahia cAtre
Severin", al unel jumdtati", Octombre 1370-1381.
Hariton, protos, intdiu-starit la Atos, 1379-81.
Antim, ca singur Mitropolit al Ungrovlahiei; schimnic, 1381-8.
Antim, intors in Scaun, 1389-...
Atanasie, Mitropolit al Severinului, 1389-401 ; rezid in tail
la 1394.
Macarie (?), 1442.
losif, prin 1460.

Macarie, pomenit la 23 Mart 1482-3.


Teodor, inainte de c. 1510.
Organisatia Patriarhului mazil de Constantinopol, Nifon, 15001508.

Maxim (Maximian ; fost Gheorglie) Brancovici, Despot sat-sc,

1507...

Macarie, tipograful, intre 1508 si 1514c. 1530.


Mitrolan, c. 1530; pomPnit 1533.
Varlaam, supt Radu de la Afumati ; pornenit, 1538, c. 1541,
1544.
Simion,
Mihail,

c. 1540.

Premia

www.dacoromanica.ro

320

Istoria Bisericii rornnesti.

11

Anania, pomenit 1545-7, 1556 ; t 3 Februar 1558; ingropat


la m5nstirea Argesului, ca rud5 a lui Neagoe-Vod.
Simion (cel de mai sus ?), 1558.

firm, pomenit 1560.


Daniil, pomenit 1566.
Eftimie, pomenit 1568-9-74.
Serafim, apare 1576-8; t c. 1590.
Mihail I-iu (al lui Petru Cercel), 1586.
Aichifor, pomenit 1590.
Exarhul Nichifor Parhasios pentru am5ndou terile; numit 1592; se afl in 1595.
Exarhul(?) Dionisie Rau, Mitropolit de TArnava; 1593-601.

Mihail al II-lea, d. 1590-3.


Litimie, 1593Maiu-Iunie 1595.
Mihail, a doua oar5, Maiu-Iunie 1595...
Eftimie, a doua oar5, 159...-1605.
Luca, fost de Buz5u, 1605-1629.
Grigorie, 1629-1937.
Teofil, fost de R5mnic, 1637-48.
5tefan, 1648c. Novembre 1653.
Ignatie Sdrbul, 1653 ; retras 1655; pomenit si 1659.
5tefan, a doua oar5, 1659 t 25 April 1668.
Teodosie de Vetem, ales la 20 Maiu 166, scos in prim5vara
lui 1672.
Dionisie de la Atos, primgvara lui 1672, t 24 Decembre 1672.
Varlaam de Glavacioc, ales 24 Decembre 1672
26 April
1679 ; t dupg Septembre 1698.

Teodosie de Ve,stem, a doua oarg, 26 April 1679, t 27 lanuar 1708.


Antim Ivireanul, 28 Ianuar 1708 (metathesis patriarhal la 21

Februar)August 1716.
Mitrofan, fost de Nisa, August 1716 1720.
Dania de Aninoasa, 1720-1732.
$tefan, 1732 t 16 Julie 1738.
Neofit Cretanul, fost al Mirelor, 1738-54.
Filaret Michalitzi, 1754Iulie 176b.

www.dacoromanica.ro

Mitropola Terii-Romanesii

321

Grigorie, fost al Mire lor, 28 lulie 1760 t 18 Septembre 1787.

Grigorie Socoteanu, 26 Iu lie 1770 (c. Octombre 1771 in


Oltenia), t 28 Decembre 1777.
Cozma, fost la Buzgu, 9 Octombre 1787 t 12-3 Septembre
1792.

Filaret al II-lea, fost al Rmnicului i vicariu (1375), 23 Septembre 1792 Septembre 1793 (demisionat).
Dosoftei Filitis din lanina, fost de Buzgu, 11 Octombre
1793 (15 Ianuar 1810, scos; 1812, retras); t '4/26 Decembre 1826.
Gavriil, exarh al Sinodul rusesc, Iulie 1808Maiu 1810.
Ignatie Grecul, numit 15 lanuar, instalat 5 Maiu 1810 10
August 1812.
Nectarie, fost la Rmnic 1812-1-iu Maiu 1819 (retras ; t 13
Septembre 1825).
Dionisie Lupu, titular de Sivas, 1-iu Maiu 1819 (pribeag 1821;
Inlocuit Ianuar 1823; t 7 Februar 1831).
Grigorie din Ceilddru,sani, 10-11 lanuar 1823-10 Februar 1829
(scos de Rusi); intors 22 August 1833t 22 Iunie 1834.
Vicariu: Neofit de Rdmnic, Februar 1829-22 August 1833;
de la 22 Iunie 1834 la 1840.
Neofit, fost la Rmnic, 29 lunie 1840-27 Iulie 1849 (demisionat).

Nifon, 14 Septembre 18:0 t 5 Maiu 1875.


Calinic Miclescu, fost Mitropolit al Moldovei, 31 Maiu 1875
-I- August 1886.

Iosif Glieorgliian, fost de Husi, 1886-29 Mart 1893 (retras)

reales 5 Decembre 1896 t 29 lanuar 1909.


Glienadie Petrescu, 1896-20 Maiu 1896 (scos); restabilit 4
Decembre ; retras 5 Decembre. t Septembre 1918.
Atanasie Mironescu, ales la 5 Februar 1909

28 lunie 1911.

t 9 Octoinbre 1931.
Conon Aramescu-Donici, ales la 14 Februar 1912-31 Decem-

brie 1918. t 7 August 1c22.


Ahron Crisfea, ales la 31 Decembre 1919, in %. cstit 1 Ianuar
1920. Patriarh de la 1 Novembre 1925.
21

www.dacoromanica.ro

'IX. (II) Episcopia Severinului si a Noului-Severin

sau a Inninicului.

N. B. EpIscopil vechi de Sever In sant de fapt Mitropoliti al


Ungrovlahiei ca i cellalti Mitropollti.
Ilarion,
loasaf,
losif 1-iu,
Prohor,
Grigorie,
Grigorie,
Sava,
Onufrie,
Luca,

15..-1577.

Leontie, c. 1508.
Paisie, 1535.
Daniil, de Severin i Ardeal, 1577-8.

Eftimie de la Olteni, c. 1580.


Mihail, apoi Mitropolit, c. 1590.
Efrem, c. 1590 dupg 29 Deceml)re 1591.
Teofil I-itt, c. 20 Mart 1592c. 1601.

Efrem, c. 1601c. 1612.


Teofil al II-lea, apoi Mitropolit, c. 1619-37.
Ignatie Sdrbul, apoi Mitropolit, 1637c. Novembre 1653.
Dionisie de Cozia, c. Novembre 1653 Septembre 1658.
Ignatie Grecul, Septembre 1658 t Mart 1668.

Serafim, Mart 1668c. 1671.


Varlaam, apoi Mitropolit, c. 1671Decembre 1672.
$tefan (schimnic: Sava) de Sadova, ales 15 lanuar 1673-1693.

www.dacoromanica.ro

Episcopia Sevellului sau a Rmnicului

323

Ilarion, 30 Iunie 1693-16 Mart 1705 (scos, ca eretic).


Antim Ivireanul, apoi Mitropolit, 16 Mart 1705-28 fanuar
1708.

Damaschin, 28 Ianuar 1708 t 5 Decembre 1725.


Vicariu: eclesiarhul Dionisie (opt luni).
-.,Stefan de Govora, ales i infarit de Impa'rat ; 15 Octombre

1726, nesfintit t 20 August 1727.


Inochentie de Tismana, ales Septembre 1727, intrit 11 Maiu
1728 ; t 1-iu Februar 1735.

Climent (exarh Severinului i a toat Mehadia"), ales 28


Iunie 1735 ; instalat abia Maiu 1737 ; retras 8 Maiu
1749 (schivnic Cosma).

<Grigorie Socoteanu, 8 Maiu 1749-21 Maiu 1764 (retras)


(apoi Mitropolit).

Partenie, 21 Maiu 1764c. 1770.


Chesarie, vicariu, 26 Decembre 1771 ; episcop, 26 Decembre

1773 t 9 Ianuar 1780.


Filaret, fost al Mirelor, apoi Mitropolit. Mart 1780Septembre
1792.

Nectarie Moraitul, apoi Mitropolit, toamna 1792-16 Decembre 1812.


.Galaction, 25 lanuar 1813 retras in 1824.
Neofit, apoi Mitropolit, 1824-1840.
Calinic, 14 Septembre 1850 t April 1868.
Atanasie Stoianescu, 1865 (canonic, de la 187-3) t 9 Februar 1880.
losif Bobulescu, 30 Novembre 1880 sfaritul anului 1886.
Ghenadie Eneiceanu, 10 Decembre 1886 t 14 Ianuar 1898.
Atanasie Mironescu, apoi Mitropolit Primat, 12 Mart 1898-5
Februar 1909.

Ghenadie Georgescu, Februar 1909t 23 Decem bre 1912.


Sofronie Vulpescu, 6 Maiu 1913 11 lunie 1918.
Antim Petrescu, 15 Septembre 1918-6 Novembre 1918.
Vartolomeiu Steinescu, ales la 6 April 1921.

www.dacoromanica.ro

X. (III) Episcopia de Cetatea-Alb (titulari ;


residg In Moldova).
ksif, frate (?) cu Petru i Roman-Vod5, deci de pe la 137g..
Concurent: Meletie de la..., 138.
Protopopul Petru, c. 1390 ; dichlu, vicariu, exarh" patriarhal, 1395.

www.dacoromanica.ro

XI. (IV) Mitropoliti ai Moldovei.


leremia, numit de Patriarhia constantinopolitan pentru Maurovlachia", c. 1392-1394 (trece la Tarnova).

losif, al Moldovlahiei", mutat de la Cetatea-Alb, 26 lulie


1401dup5 1407.
Macarie, al Moldovlahiei", 1415 (?)c. 1429.
Grigorie, unit numit de Papa, 1436.
loan,
Samuil,
loanichie,

de Suceava, sau poate si de Roman (v. Roman);

1429c. 1451.

Vasilie,

Damian, ales la Constantinopol, 1437c. 1449.


Joachim de Agathopolis, c. 1449-1451.
Teoctist, 1451 t 18 Novembre 1477.
Oheorghie Nemteanul, 1477 1510-1.
Teoctist al II-lea (2) 1490-1c. 1503.
7- eoctist al II-lea, sau al III-lea, 1510-1 t 15 Februar 1528
(mort ca schimnicul Teodor).

Calistrat, 1528 ...


Teofan, fost de R5duti; 152... 153...-1538-9.
Grigorie Rosca, 1541-1564.
7 eofan, 22 Septembre 1564-72.
Anastasie, fost de Roman, 1572-8.
Teofan, a doua oara", 1578-81 (fuge in Polonia), 1582 (inainte

de 11 Septembre) c. Decembre 1587.


Gheorghie Movil, fost de Rdauti, pomenit la 20 Decembre
1587 ; fugar in Tirol si Venetia, August 1591 ; intors
la 1595, dupa August.
Agafton, fost de Roman, 1591 (pomenit intaiu la 25 Februar 1592).

Nicanor, dupA Februar 1592c. 1594.


www.dacoromanica.ro

Istoiia Bisericii romnesti.

326

II

Mitrofan, pomenit la 10 August 1594.


Mardarie, fost de R5clguti, dup Iunie 1595 August 1595..
Glzeorghie Movil, dup August 1595 ; fuge in Polonia,
Maiu-Iunie 1600 ; intors c. Septembre 1600.
Dionisie .Ralli, fost de Tarnova, numit funk 1600 (Sept.).
Teodosie Barbovschi, fost de MAO, pomenit inceputul lui

1606c. Iunie 1608.


Anastasie Crimca, fost la Roman, pomenit:c. 15 Iunie 1608";
scos in 1617.
Teofan, pomenit la 25 Mart 1617 c. 1619 ; 1622-3 petrece
in Bistrita olteana".

Anastasie Crimca, a doua oara, c. 1619c. 1629.


Atanasie, c. 1629 t 13 Iulie 1632.
Varlaam, hirotonisit 23 Septembre 1632c. April 1653; testamentul din urma, 18 August 1657 ; t inainte de 16
April 1658.

Ghedeon, c. April 1653c. 1659.


Sava, fost de Roman, c. 1659f 5 Ianuar 1664.
Ghedeon de Secul, 1664c. 1670-1.
Dosoftei, pomenit 1670-1 ; fuge in Polonia, Decembre 1673
lanuar 1674 ; inchis 1676-7 ; fugar in Polonia 1686,
toamna ; episcop de Azov si Taganrog ; t 1711.
Teodosie, 1674c. 1676-7 ; t dup 1697.
Sava de Patna, 1687retras, 1700-1.
Misail, fost de Roman, 1700-1-1708.
Ghedeon de Agapia, 1708-23.
Gheorghie de Neamf, 1723-4-1730 (?).
Antonie, 1730 (?)
plecat cu Rusii 1739 (dup Novembre ;
Mitropolit de Bialogrod si Oboian (1741); t 2 Ianuar 1748.
Nithifor Grecul (Peloponesianul), 1739 (dup Novembre) sau

..,740Novembre 1750.
lacov, fost lii Rduti, 13 Novembre 1750
Februar 1760.
Gavriil Callimactd, fost de Salonic, 20 Februar 1760t 20
Februar 1786.

Leon Gheuca, fost de Roman, Februar 1786 t sfarsitul lui


1788 sau inceputul lui 1789.

www.dacoromanica.ro

Mitropoliti ai Moldovei

327

Amvrosie de Ecaterinoslav, vicariu, 1788Ianuar 1792.


Gavriil Blinulescu, fost la Acherman, Ianuar-April 1792 (apoi
de Gotia).

lacov Stamati, c. 22 Iunie 1792-10-I Mart 1803.


Veniamin Costachi, Mart 1803Februar 1808 (retras).
Gavriil Bnulescu, ca exarr,al Sinodului rusesc (i pentru
Principatul muntean), instalat Maiu 1808 (numit Mart).

Veniamin Costachi, 1812lanuar 1842 (retras ; t 18 Decernbre 1846).

Meletie, fost la Roman, 1843t 1848.


Sofronie Miclescu, fost la Hui, 1851-1860.
Calinic Miclescu, apoi Primat, 18 Maiu 1865-1875.
losif, fost de Arge, 1875-1902.
Partenie, fost al Dunsa'rii-de-jos, 1902--Ianuar 1909 (retras).
Pimen, fost al DunArh-cre-jos, ales 5 Fepruar 1909.

www.dacoromanica.ro

XII. (V) Exarhi maramurg*eni, residnd la Sf. Mihail


din Peri, Itinga Sighet.
Pahomie, 1391.

Apoi egumeni:
Simion Salageanul, 1458.
Ilarie, 1494.

Urmeazd episcopi de Vad.

in Muncaciu episcopi ri4i i romdni:


Petronie, recunoscut de Mihai Viteazul, 1600.

Sdrghie, fost egumen de Tismana, d. Iunie

1600, sfintit

1603-1614.

Alg episcopi ri4i:


Atanasie Krupeski, 1614.
Eftimie, 1618.

Porfirie Ardan, calvinisant,

Petronie, a doua oara, 1623.


loan Grigorovici, 1627.
Vasile Tarasovici, sfintit de
Mitropolitul Moldovei Varlaam, 1633 abdicare, 1642.
Dimitrie de Moiseiu, Roman,
ortodox, I635c. 1640-50.
Petru Partenie Rotosinschi,
(la Ungvr), 1649, sfintit in

Ioanichie Zaican, neunit,

Ardeal, 1651.

1649.

1658-84.
losif Volosinovschi, calvini-

sant, 1670-5.

Mihail Serbin, .arhimandrit"


de Muncaciu, Decembre 1675.

Teofan Mavrocordat, 1675.


leronim Lipnitchi, 1685-8.
Metodie Racovetchi, ortodox,
1688.

www.dacoromanica.ro

XIII. (VI) Episcopia Vadului (de Rhew").


Ilarion, pomenit 1523.
Varlaam, 1527.
Anastasie, supt Petru Rare (1529 i urm.).
Tarasie, 19 Iu lie 1546 1550.

Gheorghie, 5 Ianuar 1550...


Pierderea Ciceului de Domnii Moldovei aduce,
epoca lui Mihai Viteazul, suprimarea acestui Seaun.

www.dacoromanica.ro

ping* in

XIV. (VII) Noii episcopi de Vad si Maramurs

(in Ardeal si Maramurlis"), precum si penlru


Ardealul-de-sus.
Eftimie, fost al Ardealului, 157...c. 1579.
Spiridon, sfksitul lui 1579, recunoscut 1585c. 1599.
loan Cernea (Cliyernay) (st in Vad), pomenit 1599-1600.
Spiridon, a doua oar5, c. 1601; inthrit de principe, 29 April
1608.

Teofil, de Ardeal, inthrit si pentru aceasth dieces5 la 21


Februar 1615.
Eftimie, inthrit de principe la 1-iu lunie 1623.
Dosoftei Moldoveanul, pomenit inthiu la 21 April 1622; de
la 1624-5 si in Balgrad.
Venedict, 4 Maiu 1631.
Sirul lor se incheie cu anexarea diecesei de calre Mitropolitul Ghenadie Brad al Ardealului (dup 1631; titlul de Vad
il iea ins acesta si la 4 Decembre 1628).
Nerecunoscuti de Guvern:
Mironl (de Vad) (?), August 1635lunie 1637.
Sava (de Bistra), 1651.
Simion Petrascu (protopop" al Guvernului), numit 11 August
1652.

Dumitru (de Maramurds). V. mai sus.


Savul (Sava) (episcop al pktilor de sus), numit 12 April 1650.
Milzail Molodet (de Maramurs), c. 1651-7.

losif de Camilli, titular de Sivas; unit, c. 1689 t 1726.


www.dacoromanica.ro

Noii episcopi de Vad i Maramurgs

Vicariu roman unit: Isaia de Mos, Ianuar 1694

331

t 15

Maiu 1701.
Vicariu roman unit: Gheorghe Ghenadie Bizantie, 1705.

Iosif Stoica, Roman, ortodox, c. 1690 1711.


5te fan sau Serafim de Petrova (Petrovan, Petrovai), toamna
anului 1711-d. 1715.
Dosoftei Teodorovici, de Moiseiu (;), d. 1715 1728, 1733-4
(la Uglea).
losif Hodermarszky, 1707-15.
Gheorghe Ghenadie Bizantie, de Muncaciu, 1716-1733.
Vicariu pentru Romani : Procopie Hodermarszky, de la
1723-9.

Simion Olszawski, 1729-33.


Vicariu: loan Kupcsenko, 1733-9.
t 22 Novembre 1742.
Grigorie Bulko, 1740
Ioan Blajovschi, 1743-4.
Blajovschi, 1738-42,
Andrei Bacinschi, 1746-54.
Daniil Havrilovici, 1754-61.
Andrei Zsetkey, 1761-72.
Mihail Paraszovics, 1772-8.
Gheorghie Koszeghy, 1778-806.
Vasilie Papp, 1806-8.
Mihail Tabacovici, 1808-13.
$tefan Andrucovici, 1813-5.

Petru Anderco, 1815t 2 lunie 1869.


Urmeaz5 episcopia de Gherla.

www.dacoromanica.ro

XV. (VIII) Episcopia de Gherla (urmasa a celei


de Maramuras).
loan Alexi, numit la 17 Mart 1854 ; recunoscut de Papa in
Novembre; sfintit.la 28 Octombre 1855; t 29 Iunie 1862.
Vicariu pentru Maramuras: loan Pavel, 24 Novembre 1860
inceputul lui 1879.

loan Vancea, numit la 4 Iulie 1865; recunoscut 25 Septembre ; sfintit 3 Decembre; Mitropolit la 21 Octombre 1868.

Alihail Pavel, numit la 11 Septembre 1872; recunoscut de


Papa la 23 Decembre; sfintit la 26 Ianuar 1873; 29
lanuar 1879 trece la Orade.
t 10 Decembre
Vicariu: loan Pop, 12 Decembre 1874
1879.

loan Szali, numit la 18 Februar 1879-1913.


Mihail Kiiknyesdy, Pop, Decembre 1879
bre 1887.
Tit Budu, 15 Novembre 1887.
Vasile Hossu, 1913-1916.
Iuliu Hossu, 1917.

www.dacoromanica.ro

1-iu Septem-

XVI. (IX) Episcopia-intiliu Mitropolie- de Roman


sau episcopia-de-jos a targului Romanului".
Ca list, pomenit la 30 Septembre 1445.
Tarasie, supt Stefan-eel-Mare, c. 1472.
Vasilie, pomenit la 16 Octombre 1488

la c. 14 Novembre

1499.

Teoctist, pomenit la 17 Novembre 1502.


Macarie Mu, pomenit la 1513-4.

Doroftei, pomenit la inceputul lui I528-c. 1531.


Macarie al II-lea, 23 April 1531-Septembre 1558.
Mitrofan, fost episcop (uncle ?), 1550 (pus de !lie Rares).
Anastasie, apoi Mitropolit, 1558-72.
Grigorie (2), 1572-4.
Gheorghie, t 1574.
Eftimie, 1574- ...

Evstatie, 1577-c. 1584.


Agafton, c. 1584-1591.
Alicanor (i inainte de Ianuar 1586 fost episcop"), 1591 (pomenit intdiu 28 Februar 1592) - dup 10 August 1594.
Agafton, intors la Roman, pomenit la 13 August 1595- c. 6
Maiu 1605.

Anastasie Crimca, c. 6 Maiu 1605-lunie 1608.


Mitro fan, 1608-13.
Pavel, 1613-6.

Anastasie, c. 1616 -c. 1631.


Dionisie, fost de MAO, c. 1631-3.
Mitrofan, fost de Hui, 1633- 41-2.
Evloghie, c. 1642- c. 1648.
Anastasie, pomenit la 26 Mart 165I-c. 10 Maiu 1658.
Sava, fost la [ZHAO, c. 10 Maiu 1658- c. 16 Decembre 1659.
Dosoftei, c. 16 Decemtre 1659-c. 1671.
Teodosie, c. 1671-1674.
loan, fost de Hui, 1674- c. 1685.
Sava al II-lea, pomenit la 25 August 1685- dupg 4 Maiu 1686.
Misail, apoi Mitropolit, toamna 1686- c. 1700-1.

www.dacoromanica.ro

lstoria Bisericii romanestl.

334

11

Lavrintie, fost de Rgdguti, 1702-1706.


Pahomie 18 Decembre 1706, hirotonisit 18 Ianuar 1707 ;
Februar 1714 ; t Chiev, 1724.

Sava, 1714c. 1718,


Gheorghie, c, 1718-1723-4.

Atanasie, 1723-4c. 1733.


Daniil, 173...
Ghedeon, fost de Husi, 1734-43.

Teofil, fost de Husi, c. 1743 t 1-iu Septembre 1747.


loanichie, 15 Septembre 1747inceputul 1769.
Leon Gheuca, 2 Februar 1769 Februar 1786.
Iacov Grecul, Februar 1786 t 25 Octombre 1786.
Vacant.

Antonie de Patna, 19 Iulie 1787 t Iunie 1796.


Veniatnin Coslachi, de la Husi, Iunie 1796Mart 1803.
Gherasim Clipa, 20 Mart 1803 t pritnAvara 1826.
Meletie (necanonic ; pus de Turci), 1821-2.
Meletie Brandaburul, fost la Husi, apoi Mitropolit, 1-iu lunie
1826-1844 '.

Veniamin Roset, 2 Februar 1844 t 1851.


Vicariu: lustin de Edesa, 1851-6.
Nectarie Ilertneziu, de Sotiriupolis, 1856-64.
Atanasie Stoienescu, de Troia, 1864 11 Maiu 1865, vicariu,
apoi episcop-6- Novembre 1868 (demisionat).
lsaia Vicol, de Dioclea, vicariu, Novembre 1868-1873 ; apoi

t 20 Iunie 1878.
Melchisedec 5tefanescu, de la Husi, 22 Februar 1879 t 16
episcop

Maiu 1892.

Inochentie Moisiu, Decembre 1892-5 April 1404.

leronim Ionescu, 25 Februar 1895 t 7 Novembre 1896.


loanichie Floru, 1897 t 28 Junie 1899.
Gherasim Safirin, 17 Februar 1900-24 lunie 1911. (retras).
Teodosie Atanasiu, 4 Februar 1912-1 Februar 1923.
Lucian Triteanu, 30 Mart 1923.
' 1844, s't pentru Meletie ca Mitropont.

www.dacoromanica.ro

XVII (X). Episcopi ortodocsi rtitlicitori prin Ardeal.


loan de Caffa, 1456.

www.dacoromanica.ro

XIX. (XII) Episcopia de R. lidliuti..

loaniclzie, pomenit intaiu la 25 April 1472dup 1490.


Pahomie, pomenit la 18 Novembre 1504 si 1515.
7 eofan, pomenit intaiu la inceputul anului 1528.
7 eodosie, pomenit la 2 Mart 1548.
Mitrofan, de la Roman, 5 Iunie I551...
Gheorghie, 155...--t 1558.
Eftimie, 1558 ...
Dimitrie, supt Despot ; fugar in Ardeal; t in lupt, April 1565.

Isaia, I572c. 1580-1.


Gheorghie Movilii, c. 1580-1 ; fuge in Polonia, 1581 ; intors

la 1582c. Decembre 1587.


Ghedeon de Rdsca, c. Decembre 1587-91.

Mardarie, 1591c. Iunie 1595 (trece ca egumen la Drohobycz, unde si in 1602).

Amplohle, c. Iunie 1595dup 25 Mart 1598.


Teodosie Barbovschi, dup 25 Mart 1598 fuge in Polonia
Maiu-Iunie 1600 ; intors...

Anastasie Crimea, pus Iunie 1600 (-Septembre); apoi.,.


6 Maiu 1605.

c.

loan, fost de Husi, c. 6 Maiu 1605c. 1609.


Efrem, c. 1609c. 1615.
Atanasi,, c. 1615.

Efrem al II-lea, c. 1617c. 1623.


Evloghie, c. 1623c. 1627.
Dionisie, apoi de Roman, C. 1627c. 1631.
Anastasie, apoi de Roman, pomenit 13 Iunie 1639-1651 (?).
5tefan (?), Iunie 1655.
Sava, apoi la Roman, c. 1631-58.
www.dacoromanica.ro

33

Episcopia de RAdAutl

7 eofan de Putna, fost la Hui, pomenit la 10 Maiu 1658


1667.

Serafim, fost de Hui, 1667c. 1682 ; t dup 1691.


Misail de Secu, apoi de Roman i Mitropolit, pomenit 4 Maiu

1686toamna 1686.
Lavrintie, apoi la Roman, toamna 1686 1702.
Nicolae Vasilievici, pomenit la 8 Maiu 1694 (supt ocupatia
polona ; fotografie a unei pagini de ms. comunicata de
par. D. Dan).
Ghedeon de Agapia, pomenit la 2 Decembre 1703-1708.
Calistru, 1708retragerea sa in Maiu 1728 (1729 ?)-.
.Antonie, apoi Mitropolit, 1728 (1729 ?)c. 1730.

Misail, c. 1730c. 1735.


Varlaam, fost la Hui, c. 1735-45.
lacov Putneanul, apoi Mitropolit, 1745-13 Novembre 1750.
Dosoftei, c. 13 Novembre 1750 ; episcop exempt al Bucovinei, 12 Decembre 1781; t 2 Februar 1789.
Vladimir de Repta, 30 Novembre 1878; arhiepiscop al Bucovinei i Dalmatiei, 17 Octombre 1902.

Urmeaza : episcopi exempti ai Bucovinei.

www.dacoromanica.ro

22

XX. (XIII). Episcopi exempli ai Bucovinei, apoi ai


Bucovinei i Dalmaliei.
Dosoftei, 12 Decembre 1781t Februar 1789.
Daniil Vlahovici, April 1789t 20 August 1822.
Isaia Belloescu, 1823t 1834.
Eugeniu Hacman, 8 Maiu 1835; sfintit 15 August; 23 Ianuar
1873 arhiepiscop $i Mitropolit; t 12 April st. n. din
acela$i an.
Tea fil Bendela, 1873-5.
Teoctist Blajeviciu, 1875-82.
Silivestru Andreieviciu-Morariu, 12 Mart 1880
,

3 April

1895.

Arsenie Ciupercovici, 1895-1902.


Vladimir de Repta, de la 1902.
Nectarie Cotlarciuc
E piscopia de Reidtiufi (titulara"); de la Novembre 1898.

www.dacoromanica.ro

XXI. (XIV) Episcopii din Feleac, Ifingti Cluj.


Episcopul grec din pArtile grecestilMarcu, Inainte de 1489.
Duni il (Danciul, fiul preotului Viad, care Ozduise pe Marcu),
1489.

Petru (fratele lui Data), 1538.


Pentru acesti episcopi v. Sate ,si preoti din Ardeal, p. 316
i urm.

www.dacoromanica.ro

XXII. (XV) Protopopi de $eghe*ti, ai Criurilor


(cu drepturi episcopate).

Calvinizanti:

Dan, 1503.
loan, 1538.
Petru, 1554.
Mihail, 1608.

Avram de Burdan, episcop" al Bihorului, 1641.


Petru de Ciuciu (Csucsy), numit 15
Decembre 1648.

XXIII. (XVI) Protopopi de Inidoara *i ai Hategului.


(cu drepturi episcopale).

ea.

Petru de Zoczath", 1506-26.


Moise Pestisel, 1582.
Nicolae, fiul lui loan, c. 1659.

www.dacoromanica.ro

XXIV. (XVII) Episcopia Buzgului.


Serafim, 1508.
Paisie, inainte de 1535.
Ieremia, pomenit la 1550.
Atanasie (episcop al lui Radu Bias), 1553-70, poate c. 1587Luca de Cipru, apoi Mitropolit, 1587 (pomenit 1594)-1605.

Chiril, 1605-1620.
Efrem Trufd,cel, 1620-1638.
apoi Mitropolit, 1638-1649.

Serafim, apoi la Rmnic, 1649Mart 1668.


Origorie, ales 4 April 1668-1691.
frEtrofan, fost de Hqi, 10 Iunie 1691-1702.
Damaschin, apoi de Ramnic, 3 Octombre 1702Ianuar 1708.
loasaf de Arge, 14 April 1708-1716.
Daniil, apoi Mitropolit, 1-iu Octombre 1716-19.
-Stefan, apoi Mitropolit, 14 Septembre 1719-32 (f 16 Iu lie
1738).

Misail, 8 lanuar 1732-41.

Metodie, 2 Ianuar 1741t 23 Mart 1748.


Filaret, 24 Mart 1748-53.
Antim, 1753-7.

Rafail Grecul, 12 April 1757-4 Septembre 1763.


Cozma, Septembre 1763-9 Octombre 1787.
Dosoftei Filitis, 11 Octombre 1787-11 Octombre 1793.
Costandie Filitis, 29 Octombre 1793-28 Iu lie 1819.
www.dacoromanica.ro

342

Istoria BiserIcil romaneti.

II

Gherasim Rdiescu, 28 Iu lie 1819-1824 (t 1844).


Chesarie, April 1826-30 Novembre 1846.

Filoteiu, 4 Septembre 1850 t 16 August 1860.


Dionisie Romanb, vicariu, 1861-5; Maiu 1865-73..

Ghenadie, apoi de Arges, 18(4.


luochentie, 1873-93.
Dionisie Climescu, 1894.
Ghenadie,

www.dacoromanica.ro

XXV. (XVIII) Episcopii din Geoagiul-de-sus.


Cristofor, recunoscut de regina Isabela la 1557.
Sava, scos Inainte de 10 April 1562, restituit la aceastii data.
Gheorghie de Ocna, scos la 10 April 1562.

www.dacoromanica.ro

XXVI. (XIX) Episcopia ca1vinisant6 pentru

tot Ardealul.
Gheorghie de Sdngiorz, adus de la Vad, episcop si superintendent al bisericilor romnesti", constatat Decembre
1566-69.

Pavel din T urda, episcop romnesc", 1569c. 1577.

www.dacoromanica.ro

XXVII. Episcopi din Ardeal sfintiti la Pee

si in Principate; ortodocsi.
Eftimie de Neamt, 5 Octombre 1571 intrit de principe ; confirmat dup sfintire la 3 August 1572. Trece 'n Moldova in Mart 1574. Intors, p5storeste la Vad.
Cristofor, numit 6 lunie 1574.
Ghenadie, arhiepiscop", Mitropolit al Ardealului" si terilor
supuse principelui, sfintit c. sfarsitu1 lui 1578-158...
loan de Prislop, numit la 30 Mart 1585, hirotonisit in var ;
Mitropolit in Blgrad din 1599 ; izgonit 1601 t resta-

bilit de Basta ; ...


Teoctist, pomenit la 13 Mart 1606 .
Augustin,...
Teofil de Prislop, 1614 ; confirmat si in Nord la

21

Fe-

bruar 1615,...
Eftimie de Vad(?),
Dosoftei de Vad, pomenit in BAlgrad la 1-iu lanuar 1625-...
Gheorghe, Ghenadie Brad, 4 Decembre 1628 inceputul lui
Septembre 1640.

Jile sau lorest, Septembre 1640 ; sfintit Octombre-1643


(lunie 1645 in Moldova).
Simion, Simion 5tefan, 10 Octombre 1643 ; reconfirmat la
7 lulie 1615 ; c. 1652.
Daniil, apoi numai de Flgaras, numit 1652-1656 ; la Olt, c
1656 ; scos la 1659 ; 20 April 1662c. 1680 (cnd fugar la Bucuresti).
Sava Brancovici, numit la 28 Decembre 1656 ; intrit la 23
April 1662 ; reinfarit 24 Octombre 1679 (?); scos la 2
Julie 1680 ; t 1683 (inainte de Septembre).
www.dacoromanica.ro

346

Istoria Bisericli romanesti.

II

Ghenadie, Iu lie 1659.

losif Buday de Piskints, ales 2 Iu lie 1680-1681-2.


loasaf, hirotonisit 1 (11) April 1682, retras la 14 Iu lie 1682.
loan de Vint, vicariu, Iu lie 1682Decembre 1685.
Varlaam, numit Decembre 1685 ; inthrit in Bucuresti, Ianuar
1686 ; eonfirmat de principe la 19 April 1686 ; t 1692.
Teojil (Toma Szeremi), numit Decembre 1692 t 1697.
Atanasie Anghel, sfiatit la Bucuresti, 22 Ianuar 1698.
Unirea cii Biserica Romei, 7-24 Octombre 1698 ; confirmat la 5-14 Septembre 1700.
V. Biserica unita a Romnilor din Ardeal si Ungaria.

www.dacoromanica.ro

XXVIII. (XXI) Episcopia de Initu (Ienopole).


Episcop roman : Teodor, 1595 si urm.
Sava, 1608 si urm.

Asupra batranetelor lui, v., dupa lovan Radonici, Tribuna


din Arad pe Februar 1909.
Mateiu-Moise, 16...
Longhin Corenici-Brancovici, arhiepiscop de 1nau", in TaraRomaneasca la August 1643 ((a ma'nstirea Comana),
Sava (Brancovici; altul deck Mitropolitul), dupg 1643.

www.dacoromanica.ro

XXIX. (XXII) Episcopia Husilor. I


loan, inainte de 1600 ; probabil 1597-9 ; fuge in Polonia,
Maiu-Iunie 1600 ; intors, Septembre 1600-1605.

Filotei, pus lunie 1600 (Septembre).


Filotei, a doua oar, c. 6 Maiu I605c. 1617.
losif, 1617.

Mitrofan, c. 1617c. 1622.


Pavel, c. 1622c. 1627.
Mitrofan al II-lea, c. 1627c. 1633.
Ghedeon, c. 1633c. 1656.
-Sava, 1656.

forest, poate fost de Ardeal, 1656-7.

Teofan, 1657c. Maiu 1658.


Dosoftei, pomenit la 10 Maiu 1658...
Serafim, apoi la Rklauti, 1667.
loan de Secul, 1667-74.
Calistru, 1674-83.
Mitrofan, apoi de Buzgu, 1683-1691.
Varlaam, 1691

Ianuar 1709.

Sava, 19 lanuar 1709-1713-4.


forest, 1713-4-1727-8.
Ghedeon, 1727-8-1734.
Varlaam, c. 1735.

Teofil, c. 1735c. 1743.


lerotei de Patna, c. 1744 Maiu 1752.
Inochentie de Patna, Maiu 1752-30 Octombre 1782.
Vicariu: Leon Gheuca, episcop de Roman, 20 Novembre
1769-1770.

www.dacoromanica.ro

Episcopiau Hsllor

349.

Iacov &mate, apoi Mitropolit, Octombre 1782 c. Iunie 1792..


Veniamin Costachi, 26 Iunie 1782Iunie 1796.

Gherasim, apoi la Roman, 2 lunie I796Mart 1803.


Meletie Brandaburul, apoi la Roman, 27 Mart 1803-1826.
Sofronie Miclescu, apoi Mitropolit, 1-iu Iunie 1826-1851.

Meletie Istrati, 31 Mart 1851f 31 Iulie 1857.


Vicari : Ghenadie 5'endrea, de Tripoli, 1857-8 Novembre
1858.

Calinic de Chariupolis, 8 [Novembre 1858sfarWul lui 1860.


Melchisedec 5teldnescu, 1860-64.

Dionisie de Traianupolis, Maiu 1865.


losif Gheorghian, apoi la Duna'rea-jje-jos, 17 Iulie
Calinic Dima, 1879-84.

1865-79._

Silivestru Beildnescu, 1884-L1902.

Conon Ardmescu-Donici, apoi Mitropolit Primat, 8 Februar


1902-14 Februar 1912.
Nicodim Munteanu, 18 Februar 1912Decembre 1923 (retras).
Vicar : Teofil Milffilescu, Decembre 1923 24 Mart 1924..
lacov Antonovici, fost al Dunarii-de-jos, 24 Mart 1924 t 31
Decembre 1931.

www.dacoromanica.ro

XXX. (XXIII) Episcopi ai Proilavului (ai Br Ailei,


Renilor, Ismailului, Chiliei, CetAfii-Albe, Benderului,

apoi si Hotinului, Mitropolit al Basarabiei si


Ucrainei", 17721).
Aleletie Sirigal, 1644.
loanichie, 1716.
Patriarh de Constantinopol, 24 Septembre
1743-16 lanuar 1757.

Ca lilac, apoi

t d. 1772.
Daniil, 1765
loachim, 1777.
Chiril, 1788.
Calinic, 1814.
Antirn (exarh a tot termul Dun Aril"), 1821-2 (poate 1828-9).
De Hotin: Neofit, episcop numit, 1765.
Amfilohie (apoi egumen de Zagavia), 1795.
Visarion Pain (fost al Argesului), ales la 29 Mart 1923.
Urmeazd episcopia Achermanului i Benderului, Mitropolia

Basarabiel ;i episcopia Ismallului.

1 V. Neamul Romdnesc, XIII, n-I 237, p. 3.

www.dacoromanica.ro

XXXI. (XXIV) Biserica units a Romfinilor din

ArdeaI si Ungaria.
Atanasie Anghel, instalat ca episcop unit la 25 lunie 1701t
19 August 1713.
loan Tircti, sfintit la 1706-7 (fuge in Moldova).
Vicari : losif Bardia i Reg-ay.
Wenceslas Frantz, ales 9 Septembre 1713 ; neaprobat.
loan Giurgiu Patachi, numit 23 Decembre 1715 ; aprobat de

Papa la 18 Maiu 1721 ea episcop al Flgraului" ;


instalat in August 1723 ; t 29 Octombre 1727.
Vicariu : Adam Fitter, 1727-8.
loan lnochentie Clain, ales la 4 lunie 1728 ; intarit de Imprirat
la 25 Februar 1729 ; sfintit la 25 Octombre 1130 ; fuge
la Roma, Decembre 1744 ; abdiea 7 Maiu 1751 ; t 23
Septembre 1768.
Vicari: Petru Aaron i Nicolae din Balomir.
Petru Pavel Aaron, numit 28 Februar 1752 ; sfintit 1-iu Sep-

tembre 1752 ; t 9 Mart 1764.


Atanasie Rednic, ales 30 Iunie 1764 ; infarit de Papa, 15

Maiu ; t 2 Maiu 1772.


Grigorie Maior, ales 15 August 1772 ; numit 27 Octombre ;
retras 12 August 1782 ; t Februar 1785.
loan Bob, numit 21 Octombre 1782 ; confirmat 15 Decembre 1783 ; sfintit 6 Iunie 1784 ; t 7 Octombre 1830.
loan Lemeni, numit 23 August 1832 ; inthrit de Papa, 16 April
1833 ; sfintit 6 lunie ; retras, Mart 1850 ; t 29 Mart 1861.
Alexandra Sterca-Sulutiu, numit 18 Novembre 1850; con-

firmat de Papa, 17 Februar 1851 ; sfintit 22 Iulie ; t 7


Septembre 1867.

loan Vancea de Buteasa, numit 21 Octombre 1868 ; inearit


de Papa', 21 Decembre ; t 31 Julie 1892.
Victor Mihdlyi de Apsa, ales 16 April 1893 ; numit 9 Novembre 1894 ; instalat 26 Maiu 1895.
Vasile Suciu, 1-iu Ianuar 1921.
www.dacoromanica.ro

XXXII. (XXV) Episcopia de Oradea-Mare.


Meletie Covaci, titular de Tegea, numit 12 lulie 1748 ; t 1770.
Moise DragoA numit sufragan la 5 Novembre 1775 ; episcop

26 lulie 1776 ; recunoscut de Papa la 16 lunie 1777 ;


sfintit la 9 Novembre ; t 16 April 1787.
M. Savnifchi, neprimit de diecesa, 1787.
Ignatie Darabant, numit la 8 April 1788; confirmat de Papa
la 3 Februar 1790 ; sfintit la Mart ; t 31 Octombre 1805.

Samuil Vulcan, numit la 25 Octorribre 1806 ; t 25 Decembre 1839.


Vasilie Erdlyi, numif la 2 August 1842, recunoscut de
Papa la 30 Ianuar 1843 ; sfintit la 11 Iunie ; t 27
Mart 1862.
losif Papp-Szildui, numit la 1-iu Novembre 1862 ; sfintit la
3 Maiu 1863 ; t 5 August 1873.
loan Oltean, numit 1873 ; t 29 Novembre 1877.
Mihail Pavel, numit la 29 lanuar 1879 ; t 1-iu Iunie 1902.
Dimitrie Radii, numit la 1902 t 8 Decembre 1920.
Valeriu Traian Fretzfu, 1922.

www.dacoromanica.ro

XXXIII. (XXVI) Episcopi de Buda, Cinnpii


MiShaciului si in Ardeal.
Dionisie Novacovici, instalat la Brasov, 11 Iunie 1761 ; t 8
Decembre 1767.
Vicariu: loan Gheorghievici, 1768.
Sofronie Chirilovici (resid in Sibiiu), 1-iu Decembre 1770-1783.
Ghedeon Nichitici, 6 Novembre 1783 ; instalat 1-iu Iunie

1784 ; t 6 Decembre 1788.


Gherasim Adamovici, 1789 tit 13 April 1796.
Vicari : loan Popovici de Hondol (1796-805) ;
Hutovici, 1805 ; Aron Budai
1810.

Nicolae

Iirmeaed episcopi romfini ortodocsl de Ardeal.

www.dacoromanica.ro

23

XXXIV. (XXVII) Episcopi, apoi Mitropoliti, romni

ortodocsi de Ardeal.
Vasilie Moga, intaiu episcop roman, fail legaturA cu eparhia
t 11
Budei, Septembre 1810 ; sfintit 21 April 1811
Octombre 1845.
Andrei Saguna, administrator din 13 Julie 1846 ; ales 2
Decembre 1827 ; sfintit in Dumineca Tomei ; 12 De-

cembre 1850 Mitropolit; t 16 lunie 1873.


Procopie lvacicovici, 1873-4 (patriarh sarbesc de Carloval ;

t 1881).
Miron Romanul, 21 Novembre 1874
f 13 Octombre 1898.
loan Metianu, de la 14 Decembre 1898 t 3 Februar 1916.
VUsile Madngra, de la 6 August 1916 1-iu Octombre 1918.
Nicplae &Ilan, ales la 14 Februar 1920.

www.dacoromanica.ro

XXXV. (XXVIII) Episcopi ai Benderului si Acherma-

nului (Cetlifii-Albe).
Gavriil Banuleseu, 1791.
Dionisie.

www.dacoromanica.ro

XXXVI. (XXIX) Episcopii Argesului.

losif de Sivas, 13 Decembre 1793 't 27 Octombre 1820L


Ilariorz, 20 Novembre 1820-23.
Grigorie Reitescu, 1823-8.

Ilarion, a doua oara, 1828f 7-8 Ianuar 1845.


Vicariu : Samuil de Sinai, 1845-50.

Climent de Gdiseni, 14 Septembre 1850-62.


Vicariu : Neofit Scriban, titular de Edesa, 1862-5._
Ghenadie, 1865-8.
Neofit Scriban, 1868-73.
losif Naniescu, 1873-5.
Ghenadie Petrescu, 1875-93.
Gherasim Timus, ales 1893.
Visarion Pain.
Lazeir Duma.

i Cf. si Iorga, 1st. lit. rom. tn second al XVIII-lea, II, p. 377 *13
nota 5.

www.dacoromanica.ro

XXXVII. (XXX) Mitropolia Basarabiei.


(Urmare a Hotinului : Mitropolit : Mitropolit al Chisidaului
si Hotinului.")

Cavriil Banulescu, fost de Acherman si Gotia rsi exarh in


Principate, 1812t 30 Mart 1821.
Vicariul s'au : Dimitrie sau Daniil Sulima, de Acherman si
Bender".
Nico dim Munteanu, loctiitor.
Gurie Grossu.
Episcopii urnthtori de Chisindu si Acherman sdnt Rust.

www.dacoromanica.ro

XXXVIII. (XXXI) Episcopia de Ara&


(fasa romneascA).

(Vigor loanovici, 1829 t 1830.


Gherasim Rat, 1830 t 1850.
Procopie lvacicovici, apoi Mitropolit, 1853-71
Miron Romanul, 1873-4.

loan Mefianu, 1875 1898.

www.dacoromanica.ro

XXXIX. (XXXII) Episcopia Lugojului.


Alexandra Dobra, numit la 17 Mart 1854 ; sfinfit la 28 Octombre 1855 ; t 13 April 1860.
loan Oltean, numit la 25 Iulie 1870 ; recunoscut de Papa la
5 Octombre ; sfintit la 18 Decembre ; 1873 trecut la
Orade.

Victor Mihdlyi, numit 25 Novembre 1874 ; recunoscut de


Papa, 21 Decembre ; sfintit 14 Februar 1875 ; Mitropolit, Novembre 1894.
Dimitrie Rada, numit la 22 Novembre 1896 ; recunoscut de
Papa 3 Decembre; sfintit 9 Maiu 1897 ; trece la OradeaMare 1902.

www.dacoromanica.ro

XL. (XXXIII) Episcopia de Caransebes.


Vicariu: Ignatie Vuia, 1865.

loan Popazu, 6 Iu lie 1865, 1865t 5 Februar 1889.


Nicolae Popea, 1889-1908.

www.dacoromanica.ro

XLI. (XXXIV) Episcopia Ismailului(DunArii-de-jos).


(urmare a Proilavului ; creat 17 Novembre 1864.)

Melchisedec 5tefanescu, apoi la Roman, 11 Maiu 1865-27


Februar 1879.
losif Gheorghian, apoi Mitropolit Primat, fost la Husi, 27
Februar 1879-22 Novembre 1886.
Partenie Clinceni, apoi al Moldovei, 16 Decembre 1886 1902.

Pimen Georgescu, 1902-5 Februar 1909.

www.dacoromanica.ro

XLII (XXXV). Episcopi ai armatei.


lustinian Teculescu.
Ican &roe.

www.dacoromanica.ro

ADAUS'.
Episcopi catolici de Iasi (p. 315) :

Udalric Copolloni (administrator), 1916 1920.


Alexandru Cisar (episcop), 1920-1924.
Mihail Robu (episcop), 1924.
Arhiepiscopi de Bucuresti (p. 316) :

Alexandru Cisar, Decembre 1924.


Episcopia Severinului si a Noului-Severin sau a Ramnicului (p. 323) :

Vicari-geranti: Alexe $erban Craioveanul, Vartolomei

Stinescu, 6 Novembre 1918-6 April 1921.


Episcopi exempti ai Bucovinei, apoi ai Bucovinei i Dalmatiei (p. 338) :
Vicar : Ipolit

Vorobchievici, RdAuteanul, hirotonit la 14

Septembre 1919.
Episcopia de Cetatea-AlbiIsmail (infiintata la 1923) (p. 355) :

Nectarie Cotlarciuc, de la 29 Mart 1923-17 Novembre 1924.


lustinian Teculescu, de la 17 Decembre 1924.
' Tabelele de episcopi tipArindu-se f Ara voia mea, sant sillt a adAugl
aicea complectarea bor.

www.dacoromanica.ro

11

Episcopii Argesului (p. 356):

Ca list Ialomiteanul, 4 Februar 1912t 31 Maiu 1917.


Teofil Mihilescu, 17 Septembre 1917-6 Novembre 1918.
Vicari-geranti: Vartolomei Stanescu si Evghenie Humulescu
Pitesteanul, 6 Novembre 1918-6 April 1921.
Mitropolia Basarabiei (p.

357) :

Vicar : Dionisie Erhan, Tighineanul, ales 7 Iulie 1918, hirot.


22 Iulie 1918.
Episcopia de Arad (fasa romineasci) (p. 358):

Joan Pap, 1898t 21 lanuar 1925.


Grigorie Comsa, de la 17 lunie 1925.
Episcopia Lugoju1ui (p. 359) :

Vasile Hossu, 1903 1913.


Valeriu Frentiu, 1913-1922.
Episcopia de Caransebes (p. 360) :

Miron Cristea, 1909 1-iu Ianuar 1920.


Episcopia Ismailului (Durarii-de-jos) (p. 361) :

Nifon Niculescu,. 22 Mart 1909 1-iu lanuar 1921.


Vicar : Platon Ciosu-Ploesteanul, 1922-1923.
Iacov Antonovici, 30 Mart 1923-24 Mart 1924 (trecut la Husi).

Cosma Petrovici, 24 lunie 1924.


Episcopia Clujului, Vadului i Feleacului.

Nicolae Ivan, de la 19 Deceinbre 1921.


Episcopia Constantei-Tomis (infiintati 1923).

Ilarie Teodorescu, 30 Mart 1923-28 Septembre 1925.


Gherontie Nicolau, de la 30 Mart 1926.
www.dacoromanica.ro

Episcopia ortodoxit de Oradea-Mare.

Roman Ciorogariu, de la 23 Decembre 1920.


Episcopia greco-catolici a Maramurisului.

Alexandru Rusu, de la 2 Februar 1931.


Biserica romano-catolici.

Gustav Carol Majlith, numit episcop al Transilvaniei la anul


1897.

Arhiepiscopul Netzhammer, numit la 16 Novembre 1905, con-

sacrat la Roma la 5 Novembre 1905, demisionat la 14


Julie 1924.
Arhiepiscopul Alexandru Cisar, numit administrator apostolic,
fiind episcop de Iasi, la 19 Iu lie 1g24. Numit arhiepiscop
al Bucurestilor la 12 Decembre 1924.
Biserica ortodoxi a Bucovinei.

Mitropolitul Vladimir de Repta 1902 1-iu Novembre 1924.


Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, 7 Novembre 1924.
Biserica ortodoxi din Transilvania.
I. Metianu, 14 31 Decembre 1898 (ales)
3
Februar 1916.
Mitropolitul V. Mangra, 6 August 1916-1 /14 Octombre 1918.

,Mitropolitul

Scaunul vacant de la 1 14 Octombre 1918-14/27 Februar


1920.

.Mitropolitul Nicolae BAlan, ales la 14127 Februar 1920.


Biserica uniti.

Mitropolitul Victor Mihaly de Apsa, ales 16 April 1893, insta-

lat la 26 Maiu 1895. t


Mitropolitul Vasile Suciu, 1-iu lanuar 1921.

www.dacoromanica.ro

COMPLECTARI.
La pag. 316 :

Raimund Netzhammer, 16 Septembre 1905.1ulie 1924.


La pag. 338 :

Vladimir de Repta, de la 1902-1-iu Novembre 1924.


Nectarie Cotlarciuc, de la 17 Novembre 1924.
La pag. 342 :

Dionisie Climescu, 1894t 1921.


Ghenadie Viculescu, de la 30 Mart 1923.
La pag. 356 :

Gherasim Timu, ales 1893 t 1912.


Visarion Puiu, de la 6 April 1921-30 Mart 1923.
Lazr Duma, de la 18 Novembre 1923.
La pag. 357 :

Nicodim Munteanu, loctiitor, de la 14 lunie 1918-1-iu Decembre 1920.

Gurie Grossu, de la 1-iu Decembre 1920 (in April 1928 ridicat la rangul de Mitropolit).
La pag. 359 :

Alexandru Nicolescu, de la 25 Februar 1922.


La pag. 360 :

Iosif Traian Bdescu, de la 30 Julie 1920.


La pag. 362 : Episcopi ai armatei (cu titlul de Alba-Iulia):

Iustinian Teculescu, ales 8 Decembre 1922, hirotonit 5 Mart


1923.

loan Stroe, ales 20 Maiu 1925, hirotonit 15 lunie 1925.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR
Redactata dupa aceia de la editia I, de D. Munteanu-Ramnic, profesor,
de Eugenia Corone, Invatatoare misionarA.

www.dacoromanica.ro

A.
Aaron (Florian, profesor, II,
256.

Acaftistul din 1802 (Sibiiu), H,


219.

Aaron (Petru Pavel, episcop de


Ardeal), II, 122-3, 127, 130,
133, 135-6, 164.

Aaron Teodor, negustor in Sibiiu), II, 206.


Abaza (PasA dundrean), I, 303.

Abrami (Joan, predicator), II,

Acaftistul din 1807, II, 218.


Acaftistul lui P. Movild, I, 293.
Acaftistierul romAnesc, I., 396.

Achirie (protopop de Inidoara i Hateg), II, 176.


Acolutiile" lui Daponte din
1736, II, 109.
Sinodale" de Victor
de Apsa, II, 279.
Acxtelmeier (prezicdtor german), II, 52.
,,Actele

55.

Acachie (egumen de Putna),


109.

Academia domneascd (din Bucuresti), II, 50, 224. (din


Iasi), II, 182.
Academia ortodoxd, II, 244.
Academia Mihdileand, II, 245.
Academia Moghilo-Zoborestiand, II, 137.
Academia din Moscova, I, 389.

Acaftist al Sf. Cruci (de Hagi


C. Pop, 1802), II, 208.

Acaftistul din 1763, II, 135.


Acaftistul din 1784, II, 149.
Acaftistul din 1786 (de Bob),
II, 206.
Acaftistul din 1801 (de Clain),

Adam, preot in Cipru, I,

250.

Adamovici (Gherasim), II, 199,


200, 207.

AdevArata mAngdiere" (lucra-

re din 1761), II, 136.


Adormirea Maicii Domnului"
(bram al Mdnstirei Bistrita), I, 76.
Adormirea (bisericA in Cos-

testi), I, 289.
Adormirea biserica lui Ldpusneanu i Corniact), I, 255.
Adrianopol (Mitropolia gi eacd

din), I, 214, 416, 418.

II, 208.

www.dacoromanica.ro

366

Istoria Bisericii Romnesti

(si tratatul de la, din 1829),


II, 241.

Aldobrandini (legat papal), I,


195.

Adunarea de Dogme" (de Atanasie, 1816), II, 220, 227.


Adunarea Cuvintelor" (de
Paisie Veliciovschi), II, 220.

Adunarea de multe invalitturi (de An lim, 1757), II,


163 n. 3.

Adunarea de rug Aciun i",


(1751), II, 154.
Afumati (mosia), II, 69.
.Agafton (episcop de Roman si
Mitropolit al Moldovei), I,
191, 205, 238, 242.

Agafton (cArturar, egumen de


Tismana), I, 57.
Agafton (de Vorona), II, 179.
Agallianos (Teodor, polemist
din see. XV), I, 421.
Agapia (manstirea), I, 205,
240; II, 74-5, 178-9, 261, 299.

Agapit i Dosoftei" (traducere de P. Movil, 1628), I,


293.

Aghiazmatariul" (publicatie iesean), II, 229.


Agiud, I, 273 n. 2.
Aiud (oras), I, 181, 356; II,
25.

Alani, I, 29.
Alaric sef visigot), I. 17.
Alba-Iulia, I, 72, 114, 111, 223;
II, 277, 280, 308.
Alatuire inaurit" de Toma
Cara), II, 164.

Alegere din Psaltire" (de Iosif


de Arges), II, 209.
Alegeri din Psaltire" (de Neofit egumenul), II, 168.
Alexandria (orasul 1 i Patriarhia), I, 239, 295, 361, 363;
II, 64, 185, 257 n. 6, 268.
Alexndrel (fiul lui Ilie-VodA),
I, 79, 80, 88, 90. V. si Alexandru-cel-Tnar.
Alexandrovici (Timotei,

tipo-

graf), I, 297.
Alexandru al lui Basarab, I,
27, 30-1, 33, 39; II, 243.
Alexandru-cel-Bun, I, 30-1, 589, 62, 68-9, 71-80, 83, 96-8.
101, 111-12, 125; II, 83, 243.
Alexandru-Vodd-Aldea, I, 88.
Alexandru-Vod-cel-Tnilr,
I,
79-80, 88.
Alexandru-Vocili, fiul lui Ste-

fan-eel-Mare, I, 122.
Alexandru-Vodg. Lapusneanu, I,
82, 96, 99, 103, 109, 111-3,
122. 147, 155, 162, 164-5, 173,
185, 191, 193, 191, 206.

Alexandru-Vod Mircea (Domn

al Terii-Romanesti), I, 31-3,
40, 60, 1 13, 116, 148-9, 152.
Alexandru-Voda Movilit, I, 233,
2 16.

Alexandru-Voda I1ia, I, 2503, 261, 266. 276, 279. 305.

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

Alexandru-VodA Coconul (fiul

lui Radu Mihnea), I,

228,

246, 249, 264, 272, 279.


Alexandru-VodA Ipsilanti , II,
68, 145, 180, 185.
Alexandru Constantin-Voda Mavrocordat, 14 185-7.
Alexandru -Von. Moruzi, II,
140, 179.

Alexandru-Voda Callimachi, II,


183.

Alexandru-Voda Ghica, II, 239,


265, 270, 271.

Alexandru (Tar bulgaresc),


30 ,

42.

Alexandru

(duce

de

Litua-

nia), I, 70.
Alexandru (Niculescu, episcop

de Lugoj), II, 307.


Alexandru (Rusu, episcop de
Maramuras), II, 307.
Alexie Comnenul (Imparat bizantin), II, 12.
Alexie Romanov (Tarul Rusiei), I, 314 n. 1, 359, 361-2;

Alvint (Joan din), I, 371.


Amasia (Mitropolia de), I, 50;
II, 102.
Ambrosie (arhiereu de Ecaterinoslav, vicariu al Moldovei),
II, 186.

Ambrosie (Pamperis, calugar,


dascAl), II, 145.
Amfilohie (episcop de Hokin),
II, 168, 188.
Amfilohie (episcop de Radauti),
I, 205, 238.
Amlas (tinut-feudA), J 169,
383.

Amsterdam (oras), I, 312.


Ana (Tarina Rusiei), II, 94.

Ana Doamna (sotia lui

Ale-

xandru-cel-Bun), I, 69-70, 767, 103.


Ana
(vaduva lui Gole), I,
263.

Anania (Mitropolit de Ungrovlahia), I, 149.


Anania episcop de Buzau), I,
123.

Anania de Sivas episcop), II,

II, 52.

Aflavita sufleteascA" (traducere de Dimitrie de Rostov),


II, 183-4.

Alfavita

sufleteascA" (Sibiiu,
1803), II, 208.

Alfavitul" blajean din 1783, II,

246.

Anania egumen de Bistrita),


I, 251.
Anastasia Doamna (sotia lu
Roman-Voda), I, 78, 95-6.
Anastasia fiica lui Latcu), I,
77, 96.

196.

Allatius (Leon, dascal), I, 296,


420, 424.

367

Anastasia (mama lui Al. Lapusneanu), 161.

Anastasia Doamna (sotia lui

www.dacoromanica.ro

368

Istoda Bisericil romnesti

Duca-Vod), II, 74, 80, 170,


182.

Anastasie (Mitropolit al Moldovei supt Ioan-Vod-celCumplit), I, 191, 193-4.


Anastasie (Crimea, Mitropolit

al Moldovei), 241, 242, 2435, 247, 250, 261, 265-6, 276,


303-4.

Anastasie (episcop de RAdituti), I, 241.


Anastasie (episcopi de Roman),

I, 315, 360, 392.


Anastasie (episcop de Vad), I,
114.

Anastasie (ucenicul lui Macarie), I, 162.


Anastasie (egumen de Galata),
I, 241.
Anastasie (egumen de Moldo-

fan de Bisericani), I, 398.


Andrei (jude de Cmpulung),
I, 415.

Andrei din Creta (Viata lui),


II, 92.
Andrian (cAlugAr si egumen de
Putna), II, 88.
Andriana (sofia Vornicului 5er-7

ban Cantacuzino), II, 67.


Andriano (de la Argyrokastron,
mAnAstire rumelioa), I, 394.
Andronie (egumen de Verbila),
I, 144.

Analele lui Baronius" (de


preotul Stefan), II, 137.
Anghelina (fiica lui Neagoe-

Vod), I, 135.

Anghelina (sopa lui Stefan


Brancovici), I, 127.
Aninoasa (mAnAstire), I, 147

n. 2; II, 214.

vita), I, 91.

Anastasie Sinaitul" (traducere

Aninoasa (sat; danie), I, 137

n. 4.

de Clain), II, 204.

Anastasimatariul" din Viena,


II, 224.

Anastasimatariul" de Anton
Pann, II, 257.
Anca (Doamna), I, 157.

Antifoanele din 1817, II, 227.

Antifoanele lui Nichifor Xanthopulos, II, 229.


Antihristul rusesc

(traducere

I,

de preotul Ftadu), II, 161.


Antim (Mitropolit al Terii-Romnesti in 1381), I, 45, 18,

Andrei $aguna, Mitropolit al


Ardealului), II, 273-8, 280,

49, 65, 250.


Antim Ivireanul (Mitropolit al

281-4, 304. V. si $aguna.


Andrei (Wasilo, episcop cato-

Terii-Romanesti), II, 10-1,14,

lic de Siretiu), I, 44.


Andrei ucenicul lui Mitro-

88, 99, 111, 216.

Anchial

(salinele de la),

155.

17,

21, 50-1, 53-6, 58,

www.dacoromanica.ro

68,

Tab la nuntelor

Antim episcop de Rilmnic), II,


21,

101.

369

Antologhiul din 1736-7, II, 109,


112.

arhimandrit grec), I,

Antologinul din 1752 Wamnic),


II, 145.

egumen de Bisericani), II, 92.


Antirn egumen de Humor , II,

Antologhiul din 1756, II, 154.


Antologhiul din 1785 de Stril-

Antirn
295.

Antim Cret.ul

170.

Antim arhimandrit de Sinaia),


II, 64.
Antim mAnAstire), II, 107.
Antimisul" lui Macarie (din

1429), I, 75.
Antioh Cantemir
Domn al
Moldovei), II, 13, 76-8, 80,
87.

Patriarhia (Ie), L 39,


361, 363; II, 64.
Antirisis lucrare greceascd din
1817), II, 227.
Antologhionul lui Petru MoAntiohia

bitchi), II, 183.

Antologhiul din 1800, II, 210.


Antonie-Vodd din Popesti, II,
51, 63, 73, 80.
Antonie-Vod5 Roset, I, 285
380, 397.
Antonie Patriarh de Pea), I,
I, 51, 156.
Antonie Putneanul Mitropolit
al Moldovei, II, 83-5, 94,
113.

Antologhionul slavon (al lui


Melchisedec), I, 300 n. 2.

Antonie din Arges episcop


grec), I, 255.
Antonie proegumen de Putna i episcop de Roman la
1787), II, 170, 186.
Antonie egumen de Agapia),
II, 90.

Antologhionul din 1702 1715,

Antonie (egumen de Humor),

vila, I, 293.

II, 46.

Antologhionul din 1705, II, 99.


Antologhionul din 1762, Iasi,
II, 113.

Antologhionul din 1777, Bucuresti, II, 118.


Antologhionul din 1828-9, II,
228.

Antologhiul din 1628 (Liov),


I, 297.
Antologhiul din 1697, II, 11.

II, 172.
Antonie (egumen de Moldovita),
I, 340.

Antonie de la Nearn(), II, 178.


Antonie egumen de Putna), II,
157.

Antonie

monah din Putna),

II, 97.
Antonie egurnen de Rasea), II,
178.
24

www.dacoromanica.ro

Islo, ta Bsedcit rornnesti

370

Antropologhia" mi Vasici-Ungurean. 11. 274.


Apaffy I-iu (Craiu al Ardealului), I, 349, 357, 364-7, 369.

370-3. 383, 390: II, 26.


Apaffy al II-lea Grant al Ardealului), I, 422.
vicariatol de). II,

Apameia
251.

Apantisma", lucrarea Mitropolitului Veniamin, II, 229.


Apocalipsul din 1816, II. 219.
Apologhia" lui Dimitrie de
Rostov, din 1803. IL 211.

Apologhia" din 1816, II, 220.


Apologhia" lui Nectarie,
223.

Apologhia contra celor

farg.

de Dumnezeu" (traducere de
GEperontie), II, 191.

Apor (groful), II,

34.

Apostolu (Manos, negustor

grec), II, 14, 66.


Apostolul" din 1547, I, 115.
Apostolul" din 1363, I, 177.
Apostolul" din 1610, I, 244.
Apostolul" din 1683, 1. 406;
II, 100.

Apostolul" din 1701, II, 15.


Apostolul" slavon din 1704,
II. 101.
Apostolul slavon din Buzau, de
episcopal Darnaschin, II, 106.

Apostolul" din 1731. II, 111.


Apostolul" din 1713 de Damaschin), II, 112.

Apostolul" din 1756. II, 151.


Apostolul" din 1761 de Stoicovici). II, 147.
Apostolul" din 1767, II, 135.
Apostolul- rusesc din 1791
de Strilbitchi), II, 184.
Apostolul" din 1801, II, 188.

Apostolur (tin

1851,

11,

236.

Apostolut rorminesc" de Misail CalugaruD, II, 92.


Apostolul" rnuntean, I, 109
Arad orasul si episcopia), II,
121. 125, 281. 283.

Aratarea Credinl.ei" lucrare


de Sf. loan Damaschin), II,
50.

Arhure Luca), I, 107, 108.


Arcadie (Ciupercovici, Mitropo-

lit al Bucovinei), II, 287.


Ardeal episcopia catolicI din),
1. 26-7. 43; II, 118.
Arges palatul domnesc din),
I. 39, 41.
Arges episcopia

latina de), I,

66. 106.
Arges episeopia de), I, 30,
32, 37, 39, 41, 13, 134, 137,
149, 274; II, 190, 247. (*ti
stavropighia de), II, 71.
Arges manastirea), I, 134-5,

142. 283; II, 68, 71, 127, 172.


Arghira sotia lui Radu-Vorld
Mihnea), I, 247.
Arhanghelul schit in Valcea),

II, 64.

www.dacoromanica.ro

Tabta numelor

Arhanghelii

cei trei

pecete

curesti, II, 62, 65.


Arianismul forma de credinta), 1, 17.
Aristinos Alexie Rodianul , I,
343.

Aritmeticile din 1782, 1795, II,


196.

Armeniu protopopia din , II,


23, 388.
Arnota manstire), I, 288; II,
67, 102, 104, 236.
Aromnii din Pesta, II, 273.
Aron-Vodii al Moldovei, I, 203,
205-7, 239.

Aron-Voda (manastire), I. 218


n. 6; II, 89.
Arpa (mAnstire in FIghras),
II, 126.
Arsenglii episcop catolic), I,
195, 199, 211.
Arsenie Palriarh al Serbiei),

II, 125.

familia), I, 21.
278,

307.

Atanaric (prigonitorul , I, 17.


Atanasie Patelaros, Patriarh
de Constantinopol), 1, 295,
314-5, 318.
Atanasie Patriarh de Antiohia)

II, 16, 17, 60.


Atanasie (Patriarh de Alexandria), II, 163.
Atanasie Risea, Patriarh de
Ohrida), I, 154.
Atanasie episcop de Buzau in
1570 , I, 151, 157.
Atanasie Mironescu, Mitropo-

polit), II, 30.


Atanasie episcop de Roman,
si Mitropolit), I, 216, 276,
303.

Atanasie episcoo de IltImnic)


II, 254. V. Atanasie Mitropolit).
Atanasie Stoenescu, episcop de

Roman si Rthnnic, II, 258.


Atanasie, episcop (Ie Roman,
1724), II, 177.

duhovnicul), II,

121.

r en e cAlugar din Putna), II,


9

Asnestii

Asociatia ardeleanr, II,

blgrAdean61, II, 26.

Arhieraticonul" lui Grigore


Maior din 1777, II, 135.
Arhimandritul, bisericg in Bu-

A r,,enie

371

Anghel, Mitropolitul
linirii in Ardeal), 11, 9, 18,

Atanasie
22-3,

Arta episcopia de), II, 215.


Artimon (egumen de Solca),
II, 172.
Arva tinutul , I, 62, 226.
Asachi (Gheorghe), II, 222,
242, 245.

25,

30-1.

33-1,

36-7,

39-41, 49, 121, 301.


A tanasie Rednic episcop de
Ardeal , II. 22, 12, 135-6,
276.

Atanasie

Mitropolit

rin), I, 49.

www.dacoromanica.ro

(Ie

Seve-

Istoria Blsericii romanesti

372

Atanasie (episcop muntean in


1553),

la A-

thos), I, 51-2, 124.


Athos, I, 48, 50-52, 121-3, 130,

Mitropolit de Ico-

Atanasie

niu), I,

Athonitii (calugarii de

I, 150.

135, 319; II, 65,

363.

117, 160,

Atanasie Krupski episcop de


Muncaciu, la 1614), I, 228.
Atanasie (egumen de Bistrita),

175, 189, 263, 268.


Augsburg Confesia din 1545

I, 211.
Atanasie egumen de Drago-

Augustin Vadica de Balgrad),


I, 231.

de la), I,

237.

Auxentie episcop arian), I, 17


n. 1.

Auxentie Mitropolit al Sofiei),

I, 418; II, 11, 16, 18.


Averchie prelat grec), I, 290.
Avignon resedinta papaIti), I,

Atanasie de Paros, II, 191.


Atanasie episcop de Silistra),
II, 11, 17.
Atanasievici Constantin, preot

la Ramnic), II,
Atanasievici

preot in Visau), I,

Aureliu

mirna), II, 90.


Atanasie egumen la Hangu),
II, 90.
Atanasie de la Ciugud (ealugar), 11, 9.

31, 27.

Avram din Burdan (episcop in


Bihor), I, 333.

145.

leremia

169.

(tipo-

graf, 1731), II, 111.


Atena orasul); II, 218-9.
Athyra oras), 1, 73.
A Thornii de la Camp" Imitatia- lui Hristos, 1813), II,

Avram

pro topop),

II.,

30.

Avram de Stage prelat gi-ec),


I, 260.
Avrig protopopia din), II, 26.
Azov cetatea), I, 259; II, 52.

204.

B.

Babele snit putnean , I, 118;


n. 1, 286.
Babeni schit in Ramnicul-Sarat), II, 64.
Bacau tinutul si vama din),

I, 77, 81, 102, 112, 171.

Bacau biscrica si. manastirea),


I, 102, 195. episcopia Cumanilor), I, 22. episcopia
catolicil), II, 229. protopo-

pia din), II,


Bacov

26.

Joan, Rusul), I, 403.

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

Badduti (biserica de la), I, 101.


Badea Clucerul (ctitor), I, 147

n. 6.
Bahluiu rau, I, 101.
Baia cetatea, biserica i episcopia din), I, 69, 72, 74-6,
80, 101, 106, 112, 171.
Baia-de-Aramd, II, 65.
Baia-de-Cris pro topopia din),
II, 26.
Baiezid sultanul), I, 51, 89.
Balaban arhimandrit neunit),
I, 256.
Bldceanca, II, 223.
BAlacescu (Dionisie), II, 112.
Balarnucii schit in Ilfov , II,
64.

Balasachi marghioluI" lui


Radu-Voda , I, 378.

Masa Doamna sopa hii Constantin-Voda Cdrnul), 1, 228,

283; II,

17, 68.

nora lui Constantin


Brdncoveanu), II, 68.
BAldsescu (Nicolae, profesor),
II, 254-5, 280.
Balassa Melchior), I, 175.
Balasa

Bale (Balita, fiul lui Sas


Voevod , I, 62, 192, 218, 226,
263.

Balcani (Palriarhia slavond


din), I, 89. (tipografia slavond din), I, 132.

Bdleanu (Udrea), I, 147.


Blgrad (cetatea), I, 215, 222,

.373

224, 230, 301, 355-8, 364-5,


370; II, 34, 138 .
BdIgrad arhiepiscopia i Mitropolia din), I, 225, 229,
300, 381; II, 25,

44,

277.

(protopopia din), I, 388; II,


26. <i biserica latind din),
I, 223, 391.

Balica (Nastasia). V. Nastasia.


Bdlinesti (biserica din), I, 104.
Balogh teologul), II, 121.
Balomir (Nicolae, egumen de
Arges), II, 132.
caimacarnul Mol(Iovei
II, 170, 213, 331, 263.

Bals

Baltazar (paroh din Suceava),


I, 211.
BAltent biserica de la), I, 289.
Banat, I, 43, 48-9, 51. 56-7,

175, 302; II, 37, 107.


Bandini
misionar polon in
Moldova), I, 412-.
Briffy

baronul, guvernalor al

Ardealului), I, 422; II, 38,


206.

BAnila (sat; danie), I, 96.


Banul bisericd in Buzau , II,
67, 147.

Banul Joan ctitor , I, 253.


Banul Toma ctitor), I, 143.
BdrAganul

cdmpia ,

1, 285.

Bardnyi (Ladislau, Jesuit , I,


423-5; II, 22, 36.
Barati biserica Franciscanilor
in TArgoviste), I, 66-7, 413-4.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romanesti

374

Barbovschi Teodosie, Mitropo-

Bthory Andrei, cardinalul), I,

lit , I, 304.
Barbit mAndstire buzoianA),
II, 63.

Bthory

Barbu (Mare Ban de Craiova),


I, 121-5, 130, 286.

Barba fiul boierului Neagoe),


I, 121.

Bardia Isif, teolog), II, 42.


Barcsai Acatiu, Craiu ardelean), I, 302, 334, 349-50,
354, 357, 371, 397.
Bari moastele Sf. Nicolae de

la), I, 252.

Cristofor), I, 184-5.
Bthory (Gbor), I, 228, 231,
251.

Bthory Stefan), I, 182.


Bthory (Sigismund), I, 56,
189, 207, 220-4, 351.
Becicherechi (Mihai), II, 110.
Becich (Antonio, episcop de
Nicopole), II, 39.

Beck organisator al fondului


religionar), II, 172.
Beghis (prOtopopia din), 11, 23.

Barilovici Leontarie), I, 392.


Barit Gheorghe), II, 273.
BArlad orasul), I, 72, 422.
BArnova (mAndstirea), II, 89.
Barnovschi-Vodd, I, 267, 270,

Beius (protopopia din), I, 175;


II, 124.

Bela fiu de rege ungar), I, 26.


Beldiman Alexandra), II, 232.
Beldy nobil ungur), I, 370,
373.

303-6.

Barnovschi

mAndstirea), I,

266; II, 89.


Barnut Sirnion), II, 271, 273,
275-6, 280.

Biirsa ca tinut al Teutonilor),


1, 25.
Bart tipograf in Sibiiu), II,

135, 199, 207, 210.


Basarab-cel-BAtrAn, I, .67, 102.
Basarab-cel-ranar, I, 117, 124,
130,

244.

131,

138,

I, 67, 84.
Benedict (preot cretan), I, 254.
Benescu (Hie, traducAtor), II,
257.

Benk5

(invAtat

ungur), II,

194.

Benkner (Hans, judele Bravovului), I, 174, 176-7, 179,

176.

BAsarithestii (familie domni-

toare in Muntenia), I,

Belgrad (Mitropolia sarbeascd


din), I, 89, 188; II, 103-4.
Benedict (episcop de Severin),

131.

protopopia din), II, 26.


Basta Gheorghe, guvernator al
BAsesti

Ardealului), I, 227, 229-30.

187.

Beocin mdnastire sarbeascd),


I, 352.
BerAnda Pavel), r, 292.

Berca mAndstire), II, 66.

www.dacoromanica.ro

Tabla numt lor

Bereg tinul langa Maramuras),


I, 62, 226.

Biblia traducere de Ulfila)1 I,


16

Berhomete protopopia de), II,


172.

pro lopopia de , H,

Berivoiu

375

26.

Biblia lui Chesarie de

Bu-

zau, II, 241.


Biblia (talmacire ceha), I, 834, 139.

Bernard episcop catolic de


Milcov), I, 27.
Bersacov mnstire sarbeascA), I, 127.
Bernardini Ordin de misionari
catolici), I, 197.

Biblia slavona din 1581, I, 208.


Biblia lui
Serban-Vocla din
1688, I, 13, 407, 409, 411;
II, 241.

Besborodco guvernator rus al

Biblioteca Putnei, 11, 97.


Biblioteca din Belgrad, I, 188.

Principatelor), II, 184.


Besimbac satul), II, 43.
Besteleiu schit in Arges

65.

Betleem
382.

si

manastirea), I, 62,
episcopia de , II,

60.

Bethlen
Bethlen

loan, isloric), I, 319.


Gabor, principe), I,

352.

Bethlen $tefan, principe al Ardealului), I, 231-3, 236.


Bczdin manastirea), I, 282.
Bia protopopia din , II, 121.
Bialogrod Mitropolia de), II,

203, 241.

Biblioteca din Viena (manuscripte la), I, 214.


,,Biblioteca" publicatie romaneasca la Pesta), II, 244.
manastire in Tara
Ouasului), II, 27.
Bihor comitatul i protopopia
de), I, 231; II, 27, 124, 125.
Bilai diacon din $cheia), I,
Bicsad

272.

Biografiile lui Antim, Filaret


al II-lea i Dionisie Roman?)
de Buzau", lucrarea lui Melchisedec in 1886, II, 253.

Bir6 David Piarist, editor), II,

94

Biandrata

Biblia lui Clain din 1795, II,

me(lic italian ., I,

Bibescu-Voda, I, 53; II, 236,

Bucuresti, I, 145.

Biserica Dinteun lemn" jud.

268.

Biblia ebraica, I, 188.

Biblia lui leronim, I. 399.

Biblia germana, I,

135.

Biserica Curtii Domnesti" din

170.

169.

Valcea

I, 34.

Biserica Domneasca" din Arges, I, 41.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romnesti

376

Biserica Domneasca" din Targoviste, II, 68/


Biserica Domneascd" din Vasluiu, I, 102.
Biserica Maicii Domnului",
(ctitorie teutonicd), I, 35.
Biserica Neagra" din Bra Soy
luterand), I, 36.
Biserica Oltenilor" ctitoria
lui Eftimie de Wamnic), I,
156.

Biserica Razvan" din Bucuresti ctitoria lui $tefan RAzvan), II, 64.

Biserica Targului" din Targoviste, I, 283

n. 7, 300.

Biserica ortodoxd romand"


revistd), II, 298.
Bisericani rnAndstirea), I, 103,

234, 272-3; II, 89,

91,

178.

Bistra (VIddica din), I, 332.


Bistrita cetate), 81, 98, 114.
(biserica romdneascd din , I,
34.

si protopopia din), II,

23.

Bistrita mAndstire olteand), I,


129-30, 136, 138, 161,- 233,
240, 250, 261, 328, 355 ;

II, 11, 67, 102, 104, 133; 236.


Bistrita Teofil i Anania, egumeni de , I, 251.
Bistrita (mdndstire moldove-

neasca), I, 58, 64, 76-7, 80.


81, 88, 97, 100, 103, 111,
125,

251, 268; II, 76, 89,

91, 133.

Bistrita (Atanasie, egumen de),


I, 241.
Bizantie (episcop de Maramurds), II, 122, 218. V. Ghenadie

(Bizantie).

Blaj orasul), II, 121, 131, 131,


164, 244, 280, 281, (si ti-

pografia din), II, 134, (scolile din\, II, 197.

(confe-

rinta nationala din 1848 de


a), II, 131, 275.
Blaj protopopia din), II, 32.
manAstirea din), II, 208,

episcopia de), II, 136, 206.


Mitropolia din), I, 224; II,
282.

Blajovschi

episcop de Mara-

muurds), II, 122.


Blatadon manastire in Salonic), I, 201.
Bob

Fabian, profesor arde-

lean), II, 136, 198, 200, 206,


222, 243, 275-6.

$tefan, principe al
Ardealului), 1, 229.
Boer Sigismund , I, 375.
Boerescul Zaharia, profesor de
Bocskai

teologie\ , II, 25-1.

Bogdan I-iu, I, 13, 95.


Bogdan-Vodd.

fratele lui Ale-

xandru-cel-Bun , I, 62, 96.


Bogdan-Voda Orbul, I, 100-1,
103, 107, 109, 122, 124, 126,
131, 157, 159, 164.
Bogdan-Vodd (fiul lui Al. LA-

pusneanu), I,

www.dacoromanica.ro

107.

Tabla numelor

Lupu, boier moldo-

Bogdan

vean), I, 123; II, 13.


Boghici fratii, tipografi in
Brasov), II, 208.
Bogomil pavlichianul , I, 84.
Bogoslovia" de Macarie de
Bistrita, II, 165.

377

Brncoveanu (Constantin-Voda).. V. Constantin.


Brncoveanu Constantin, Spa-

tarul), II,

142.

Bohotin (sat), I, 80.

Brncoveanu Grigore), II, 223.


Brncoveni satul), I, 125. (si
biserica din), 1 287.
Brncoveni mAnstirea), II,

Boiagi, II, 273.


Bojidar tipograf venetian), I,

Brancovici

187.

254.

Bonaventura del Campofranco conventualul), I, 413.


Bonnicio Paolo), I, 412.
Borbly Gheorghe), I, 351.
Boris rege bulgar), I, 19.
Boros-Indu, I, 352.
Borzesti biserica din), I, 102,
108.

Stefan, boierinas), II,

I,

118,

Botna lacul , I, 80.'


Botosani orasul), I, 101, 112;
II, 250.
Boufier geograf), 11, 168.
Bozen
biserica franciscanh

din), I,

Brancovici (despotul

Gheor-

ghe), I, 88-9.

Brancovici (Gheorghe, pretendent, fratele Mitropolitului


Sava), I, 330, 352-3, 364,
366-7, 369, 371-4, 411.
Brancovici Stefan), I, 126.
Brasov orasul), I, 25, 36, 72,
141, 170-1, 174, 179; II, 137.
Bratca (manOstire In Liov),
I, 293.

Brtienii (familia, mormintele


lor la Curtea-de-Arges ,

.151.

40.

Brtianu (I. I. C.), II, 304.


Bratul Voevod, I, 157.
Brebul Praho vei mn As Urea

de la),

I, 287.

Brezoianu (jurisconsult), 14 56,

200.

Bozianu jurisconsult), II, 292.


Bradul schit in Buzau), II,

292-3.

Bruti

Bartolomeiu), I, 195,

197-199.

64.

judetul i orasul , I,
29, 123; II, 241, 293.

BrAila

familia

126, 372.

Bojinca Damaschin, profesor,


jurist ardelean), II, 214-5,

Bosie

104.

Brzesk

sinodul din 1595 si

1596 de la), I, 204. (si actul


de Unire de la), 1, 204.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romnesti

378

Buccow (general austriac), II,


132.

Bucioc

Costea, Hatmanul), I,

267.

Bucoavna din 1699, II,

25.

Bucoavna din 1744 a Unitilor, Cluj), II, 110.


Bucoavna din 1783 romilno-

german), II, 196.


Bucoavna din 1850 (de

Fulea), II, 272.


Bucov sat), II, 69 n. 7.
Bucovat mitn'astirea), I, 147,

218; II, 256. (schit), II,

64.

Sandu), II, 142.


Bucsani satul), I, 147.
Bucuresti (orasul), I, 39, 131,
BucsAnescu

145-6,

152, 154, 414; II, 9,


Mitropolia din), I.

17, 287.

tipografia din),
I, 145, 298, 419.
Bucvariul din 1755 Moldova),
II, 154.
Bucvariul din 1781 Viena),
II, 196.
Bucvariul din 1794 (Rusia),
II, 195.
Buda orasul), I, 55; II, 284.
tipografia din), II, 208, 217.
episcopia shrbeasc din), II,
288,

390.

138.

Budacul
237,

Budai Aron, vicar unit de Sibiiu), II, 201.


Budai Deleanu, Ion, grAmtic,
lexicograf), II, 201,
Budai Petru), I, 357.

Budis (satul), I, 235.


Buhus (Dimitrie, boier moldovean), II, 74, 94.
Buhus (Gheorghe), II, 262.
Buia (mosia), I, 223.
Buitul Gheorghe), I, 416.
Bujoreni (sat, danie), I, 157.
Buliga (Aga, ctitor), I, 282.
Buna-Vestire biseriai in Snagov), I, 151.
Buna-Vestire bramul Moldovitei), I, 76.
Bunea Grgdisteanu, ctitor), I,
289.

Bunea (Augustin), II, 279.


Bungard, II, 126.
Burdujeni m'Anstirea din), I,
293; II, 246, 249.

Butnariu (Mihail), II,


Butoiu (schit), II, 64.

280.

orasul si tipografia),
I, 123; II, 18, 236. (eparhia),
I, 141, 149; II, 168, 304, e.
piscopia), I, 132, 136, 141,
146, 151, 284, 377; II, 66,

Buzu

si episcopia Cumanilor), I, 22.


149, 210.

metoh putnean), I,

Buzesti (familie), I, 147, 264.


Buzescu

Radu), I,

www.dacoromanica.ro

265.

Tabla numelor

379

C.
(protopopia din), II,

Moldovei in 1865), II, 233,

Cabirii (cultul lor), I, 11.


Cacaceni (sat; danie), I, 238.
Caffa (in Crimeia), I, 105.

Calinic (episcop de Rmnic), II,


216, 237, 240, 256, 269, 292,

Cahul, II, 293.

Calinichia Doamna (sotia lui

Cairo, I, 318.

Radu-Voda), I, 55.
Calist episcop de Roman), I,

CAbesti
124.

Calafendesti

292, 295.

sat; danie), II,

96.

78, 91.

CMata protopopia din), II, 23.


Cglatorie la Pamantul Sffmt"

lucrare din 1875, de Neofit Scriban), II, 247.


Calbor protopopia din ., II,
26.

Caldarusani m'anstire; ctitoria lui Matei Basarab;, I.


286; II, 179,.. 227, 239, 265.
Calendarul din 1785 de Stril-

bitchi), II, 184.


Calendarul din 1794, II, 188.
Calendarul bisericesc" al lui
Sebastos Kymenites, I, 418.
Caliani (prelat unit), II, 128,

Calist Catafighiotul, II, 92.

Calist" (lucrarea lui Macarie


de Bistrita), II, 165.
Calistrat loctiitorul de Mitro-

polit al Moldovei prin anul


1528), I, 110.
Calistrat egumen de Humor),
II, 167 .
Calistru episcop de Husi , I,
397.

egumen de Putna),
II, 89, 155, 157.
Calistru egumen de Voronet),
Calistru

II, 89.

Caloiani (Pater Ianos), II,

CMin protopopia de), II, 192.

din,

I,

153,

37.

biserica din), I,

CAlugreni

192.

Csalimnesti nAn'astirea), I, 57,


65. si Ostrovul), I, 133.

CMinesti (biserica
289 n. 6.
Calinic Patriarh de

295.

86.

CAluiu, I, 147, 265; II, 63, 104,


179.

Camenita (episcopatul de), I,


70, 197.

Constan-

tinopol), II. 39-40.


Calinic Miclescu Mitropolit al

Camilli s. de

apostol al Uniril

Bisericilor), II, 32, 125, 165.


Campania in Moreia" ziar),
II, 162.

www.dacoromanica.ro

Isto,ia Bisericii romanesti

380

CAmpeanu profesor ardelean),

Campo del, Bonaventura, conventual), I, 413.


Campulungul rnoldovenesc (orasul), I, 26, 35-7, 41, 278.
(vicariatul de), II, 172.
Campulungul muntenesc orasul), I, 38, 41, 43, 48, 146,
298; II, 67. (episcopia catolica de , I, 414.
CAmpulungul rusesc vicaria-

tul de), II,

172.

Cdndia, I, 318 n. 4.
Canisius

Catehismul lui), I,

416.

vlahiei), II, 302-3.

Canoane" culegere de Vlastaris , I, 321, 421.


Canonul la pavecernita traducere de Vartolomei Mazreanu), II, 159.

Canonul de Stubata Pastelor", I, 396.


Canonul Sf. Spiridon din 1750,
II, 114.
Canoanele Sf. Soboare de
Clain, 1789), II, 205.
Canta Joan, cronicarul). II,
251.

Cantacuzino

Cantacuzino

Dumitrascu-Vo-

dA), I, 396, 400.


Cantacuzino (Serban-VodA). V.
Serban.

Cantacuzino (Constantin, Stolnicul), I, 404, 407; II, 10,


50, 69.

Cantacuzino

tru), II,

Dimitrie, minis25,2.

Cantacuzino Drghici), I, 378.


Cantacuzino Mihail), II, 69,
93, 142, 155, 255.
Cantacuzino Matei, Aga), I,
384.

episcop de
Husi si Mitropolit al Ungro-

Conon ArAmescu

familia),

I.,

214,

280, 306, 312, 362, 364; II,


54-5.

-Cantacuzino (Ioan al VI-lea),

I, 32, 378.

II, 216.

Cantacuzino Torna, ctitor

II,

69, 91, 93.


Cantacuzino Ilie), II, 96.

Cantemir Constantin-Voda), I,
419; II, 94.
Cantemir Dimitrie
trie.

V. Dimi-

Capete lucratoare"

de Ni-

chita Stelhat), II, 181.

Capete de porunca"

1714),

II, 58.
,.Capitole de combatere", I, 305.

Caplea (sora lui Radu Paisie),


I, 131-4, 127.
Caplea sopa boierului Stoi-

can), I, 217.
Cdpotesti (codrul), I, 34.
CApriana mAnAstirea de la), I,
122.

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

CApusul de Ciimpie protopo-

pia din), II,

286.

Caracala
mandslire la Sf.
Munte), I, 320.
Caracin Vistierul), I, 144.

Caramzin, II, 263.


Caransebes orasul), I, 175,
334.

episcopia din

II, 282, 285-6. biserica romitneasca din), I, 189. si


biserica calvina), I, 236.

Cararea pre scurt" catehism


calvin din 1683), 1, 389.
Carcalechi editor), II, 273.
Cariofil (Joan, polemist), I, 118,
120; jf, 10, 19, 21, 151.
Carlovat (Patriarhia din), II,
22,

130,

171-2,

dupa Nil de

Salonic in

1699), II, 13, 164.

193.

Cara Toma, logofgtul, II, 161.


Caracal biserica din), I, 125,

188,

3M

197,

280,

282-3.

Cartea bucuriei" lucrare din


1705, Rfunnic), I, 421.

Cartea dragoster lucrare din


1698), I, 421.

Cartea folositoare de suflet"


lucrare din 1819), II, 220,
229.

,,Cartea folositoare de sutler


traducere de Gherontie si
Grigorie in 1794 , II, 189.

Cafte de sand folosiloare"


de Macarie Bistriteanul , II,
165 n. 5.
Carte sau lumina" traducere

Cartea pastorala" din

1760

de Cotore), II, 135.


Carte de religia i obiceiurile
Turcilor"
de Cotore), U,
201.

,,Cartea rormlneaser de Varlaam, 'in 1643); I, 323.


Cartea romaneasc de invtatura'" din 1648, I, 3r...).
Car tea de ruga'ciuni din 1809,
II, 215.
Cartea Schimbarii" lucrarea
hii Leon Allatius), I, 420.
Cartea Regilor" parte din
Biblia ebraica), I, 188.
Cartea de invataturV, 1,
323.

Carti de invataltiri crestinesti" din 1807, II, 218.


Carti ale minunilor" de Petri" Movila), I, 293.

Carti de slujb5 bisericeascr


din 1706-7, II, 11.
,,Carticica indemanateca"

tra-

ducere din 1819), II, 220.


Casa Bisericii" inslitutie), II,
298, 300.
episcopia
Casandra

de), I,

316.

Cascioarele schit in Vlasca), I,


111; II, 65.

ma'uilstire), I, 321, 360;


II, 76, 81, 89.

Casin

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericii romnesti

382

Casimir (rege polon), I,


Castamunit

46-7.

(mandstirea), I,

Catehismul latin din 1677

122.

Castriotul Gheorghe), II, 16.


Cata protopopia din), II, 32.

Catafighiotul" lucrare paisiana), II, 181.

Catalina Doamna lui Radu-celMare , I, 119.

Catalonia, I, 29.
Catargiu (Filip, ctitor), II, 160.
Catargiu Lascar), II, 291.
Catavasieriu din Moldova, II,

de

Vito Piluzio), I, 416.

Catehism de pravoslavie In ro-

maneste la 1704 II,

107.

Catehismul din Sibiiu de Ia


1709), II, 33.
Catehismul din 1726, II, 27.
Catehismul din 1753 de Aron), II, 135.
Catehismul din 1815, II, 218.
Catehismul ortodox din 1858,
II, 253.

155.

Catavasierin din 1724, II, 108.


Catavasieriu din 1734, II, 112.
Catavasieriu din 1743, II, 114.
Catavasieriu din 1753 (Ramnic), II, 146.
Catavasieriu din 1768 Bucuresti), II, 147.
Catavasieriu din 1769, II, 135.
Catavasieriu din 1778, II, 154.
Catavasieriu din 1778 de Strilbitchi), II, 184.
Catavasieriu din 1781, II, 148.
Catavasieriu din 1784, II, 149.
Catavasieriu din 1792, II, 184,

Catehismul cel nou", I, 171.


Catehismul explicat", II, 229.
Catehism ortodox", I, 395.
Catehismul romnesc" Sibiiu), I, 169-70.

Catehismul"

lui Csulay, I,

336.

,,Catehismul" lui Canisius, I,


423.

Catehismul"

lui Geley,

1,

302.

Catehismul calvinesc", I, 324,


354, 384.

Catehismul luteran. I, 169, 170,


174, 188.

186.

Catavasieriu din 1793, II, 150.


Catehism", I, 301.
Catehismul din 1514, I, 170,
Catehismul din 1640, 1, 329.
Catehismul din 1648 de Alstedius), I, 302.

Catehismul din 1648 de Fogarasi), I, 334.

Catehismul".

liii Movila,

I,

312.

Catihis" de Neofit Scriban in


1838), II, 246.
Catihisul" din 1845, II, 257.
Cattaro episcopia de), II, 283.
Catulescu Veniamin, inspector

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

scalar in 1852), II, 255 n. 4.


Cavahul" (Cahul, danie), I,

Cazaniile din 1742 (ale hti Ilie


Miniatul), II, 109.

Cazaniile din 1790, II,

240.

Cavalerii Teutoni, I,

36.

Cazania la Joia Mare, I,

399.

Cazania romneasca din 1581,

I, f52, n. 3.

199.

Cazanii de prznuire, II, 163.


Ceahlau manastirea de pe), I,
272.

Ceaslovul roman din 1697, II,

Cazania ardeleneasca din 1640,


I, 322.
Cazania a II-a de Govora, 1640,
I, 324.
Cazania din 1641 Brasov), I,
301.

Cazania lui Silivestru de Govora din 1642, I, 299, 322.


Cazania" lui Varlaarn, I, 322,
327.

Cazania lui Petru Movila, I,

11.

Ceaslovul biglot ain 1702, II,


12.

Ceaslovul din 1703, II, 12.


Ceaslovul rorna.nesc din 1715,
II, 100, 106.

Ceaslovul slavon din 1731, II,


108.

Ceaslovul lui Varlaam din 1745,


II, 114.
Ceaslovul moldovenesc din 1750,
II, 115.

293.

Cazania munteana din 1644, I,

Ceaslovul de la Ramnic din


1753, II, 146.

323.

Cazania cu intrebari din 1671,


I, 395.

Cazania hii Dosoftei din 1680,


II, 150.

Cazania calvin din 1699, U,


25.

Ceaslovul din 1763 si 1777

(Moldova), II, 154.


Ceaslovul lui Stoicovici, din
1767, II, 148.
Ceaslovul din 1779 si 1781, II,
149.

Cazania din 1732, II, 108.


Cazania lui Grigore din 1765,
II, 148.

Cazania din 1769, II, 133.


Cazania din 1781, II, 149.
Cazania din Viena (1793), II,
219

383

Ceaslovul din 1781, II, 149.


Ceaslovul din 1792, II, 186.
Ceaslovul lui Strilbitchi din
1792, II, 184.
Ceaslovul romanesc din 1794,

II,

185.

Ceasloave din 1796, II,

n. 3.

Cazania din 1811, II, 217.


Cazaniile din 1732, II, 113.

Ceaslovul din 1809


II, 208.

www.dacoromanica.ro

150.

Sibiiu),

Istoria Bisericii roman; sti

384

Ceaslovul basarabean din 1815,


II, 216.
Ceaslovul mare si mic din
1817,

II, 219.

Ceaslovetul roman din 1687, I,

Cele patru earti ale bogoslolucrare paisiand), II,

protopopia de), II,

Ceremus
172.

Cernauti orasul), I, 78, 97.


protopopia de), II, 172, 283,
288.

Cernica

mandstire), II, 179,

226, 237, 258, 265, 300.


Timoftei, ctitor),

Cernicanul
II, 236.
Cern i go v

Mitropolia de), II,

94, 97.
Cernoievici (dinastia de Muntenegru), I, 129.
Cernoievici Gheorghe), I, 129.
Cerven Mitropolia greacd de),
I, 213.

Mitropolia de), II,

49.

CetateaAlbd episcopia de , I,
30, 47, 58, 63, 75, 106, 240;
II, 215.
Cetatea-de-Baltd, I, 105, 114.
detatea Neamtului, I, 34, 166;

II, 75.
Cetatuia

manastire in Iasi),
I, 386, 394, 399, 417; II, 81,
89.

Ghervasie cAlugdrul), II, 183.


Chalke mAndstire in Insulele

Principilor), I, 265, 321; II,


Chalkedon, I, 18.
Charmenopulos scriitor grec),
I, 325.

181.

Cesareia

Charles XIV' (traducere de

89.

390.

viei"

Cetinie, I, 293.

Checragarion" de Sf. Augustin, traducere de Gherontie


Grigorie), II, 220.
Cheia mAndstire prahoveand),
II, 179, 266.

Cheia intelesului"

(lucrare
slavond in 1678), I, 403.
Chenghelat. V. Pavel (Chenghelat).
Cherepovici nobil din Ardeal),
I, 195.

Chesarie (episcop de Roman,


loctiitor de Mitropolit), II,
161, 233, 257.
Chesarie episcop de Buzau),
II, 61, 151, 239-40, 141-2,
256-7.

Chesarie episcop de Minnie),


II, 144, 149-50, 182, 190, 209,
217, 231.

Chesarie (titular de Sinai), II,


291.

Chiajna Doamna lui Mircea


Ciobanul), I, 150, 155, 161,
177.

Chiev

orasul), I, 227, 294,

303, 309, 311, 314, 361; II,

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

41, 249. (tipografia din), I,


341. (scoala din), II, 160,
245. (episcopia si Mitropo-

lia din), I, 47, 61.

385

Chiriac RAmniceanul (cAlugAr


din CAluiu), II, 179 n. 4.
Chili! Lukaris (Patriarh de
Constantinopol), I, 208, 235,

Chilandariu (mAnAstire in A-

255-6, 258, 290, 302, 211, 317,

thos), I, 127, 133; II, 65.


Chilia, I, 29, 30, 72, 88, 240.

320, 352, 361, 382, 398; II,

China supus" (redactare de

Chiril Patriarh de Alexandria),


II, 181.

Hrisant, dup N. Milescu)b

21,

64.

I, 398.
Chioara cetate), 4 62.

Chiril (Patriarh de Ierusalim),

Chioarul (tinut), I, 347. (protopopia din), II, 23.


Chios episcopia din), I, 44.
Chioti episcopul de Sivas si
vicariu apostolic in Ungaria), II, 27.
Chioti catolici), I, 197.
Chiprovaci, I, 415; II, 103.

Chiril (Mitropolit al Proilavului), II, 214 n. 2.


Chiril (episcop de Buz Au),

Chiriacodromionul

grad, II,

din BM-

107.

Chiriacodromionul Mitropolitului Stefan, II, 108.


Chiriacodromionul din 1699,
II, 25.
Chiriacodromionul din 1800,
II, 150.
Chiriacodromionul din 1801,
II, 227.
Chiriacodromionul din 1811
(traducere de Veniamin Costachi), II, 217.
Chiriacodromionul din 1857,
II, 236.

Chiriac (ieromonahul), I, 406.

II, 204.

1612-1620), I, 252.

Chiril (arhimandritul), II, 178.


Chiril (Topa, pro topop de
Hateg), II, 205.
Chiril pro topop de Inidoara),
I, 356.
Chiril (egumen la Biserica Mihai-VodA), II, 214.

Chiril de Aciva (preot), II, 46.


Chirtop (mester zidar), I, 125.
Chiselev (guvernator rus (al
Principatelor romAne), II,
259, 264.
Chitaia (lacul), I, 398.
Chitoiu protopopia din),

11,

26.

Chiuesti (protopopia din), II,


26.

Chodkiewicz
I, 292.

Hatman polon),

Chora (episcop de, propus ca


25

www.dacoromanica.ro

(storia Bisericit romAnesti

386

Mitropolit mtwtean in 1616),


I, 250.
Ciceul (cetatea), I, 62, 105,
114, 226.

Sofronia), I, 322.

Ciogolea

Ciolanul (schit in Buz Au), II,


179, 240-1, 265.
CiorogArla (m'An'astire de mai-

ci), II, 236.


Ciorogariu

Roman), II, 304.

Cipariu Timotei, profesor, lingvist), I, 170, 364; II, 2713, 275-6, 279-280.

Cipru (insula), I, 157, 250, 315.


Cipru Mitropoliti de), II, 83.
Cisar arhiepiscop unit de Bucuresti), II, 308.
Ciuciu

protopopia Crisurilor

de la), I, 333.
Clain Samuil Micu), II, 192-3,

Climent (episcop de Ramnic la


1737), II, 105, 141.
Climent (Nicolau, directorul
Seminariului din Iasi , If,
295.

Clinceanu (tipograf), II, 191,


256.

Cloaster Kloster, biserica teutonicA in Campulung), I, 26,


36, 48.
Clocociov (mAnAstire), I, 264;
II, 65.
Cluj orasul i protopopia), I,
72, 105, 181, 189; II, 46,
277.

fiica lui Al. Lpusneanu), I, 113.

Cneajna

Cobia miinastire in Dmbovita), 13 147, 151.


Cobia protopopia din), II, 26.

208,

Codrul Iai1or mngstire din),

217, 279.
Clain Inochentie). V. Inochen-

I, 393-4.
Codul civil 1865), II, 293.
Coeni nAnAstirea de la , I,

197,

200, 202-3,

206,

tie (Clain).
Clara sotia lui Alexandru Ba-

sarab), I, 31, 43, 56.


Clatia

mgastirea de la Bu-

ciumeni), I, 315; II, 81.


Clement al XI-lea (Papa), II,
49.

Mitropolit de Adrianopol), II, 16, 18, 21.


Climent episcop de Arges), II,
Climent

112-3,
292.

238,

212,

247,

269,

379.

Colegii catolice, I, 199, 308.


Colegiul Propagandei (din Ro-

ma), II, 60.


Colegiul germanic i cel grecesc din Roma, II, 40.

Colegiul iesuit din Innsbruck,


I, 200; II, 59.
Colegiul Iliric din Roma, II, 40.

Colegiul Sf. Barhara din Viena, II, 193.

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

Colegiul pazmanian, II, 40.


Colincluti, II, 229.
Colomeia (cetate in Pocutig),
I, 97.
Co Itea (bisericA in Bucuresti),
II, 69.
Co lun (protopopia de), II, 23.
Comana (mAndstire), I, 252-3;

Gazi" din 1768, II, 148.


Comisia Monumentelor Istorice", -I, 39; II, 304.
Comitetul national din Sibiiu,
II, 280.
protopopia din), II,

Comli

Consistoriul sibiian, II, 275.


Consistoriul bisericesc, II, 267.
Consistoriul bisericesc din 1910,
II, 301-2.
Constanta (sinodul de la 1412),
5.

Constantin-cel-Mare, I, 15, 87,


91, 215.
Constantin-Vod Movi15. (fiul

lui Ieremia), I, 243, 291.


Constantin - Vod Basarab, I,
265, 282, 288, 353, 356, 376,
378, 382, 393, 397; II, 51,
68.

26.

Molybdos), I, 417.
Comoara lui Damaschin Studitul (traducere de logofAtuJ
Mihalcea in 1747), II, 165-6.
Compania greceasca", II, 35-6,
Comnenul

129, 206.

Compendiu de drept canonic,


de Mitropolitul $aguna e1868),
II, 284.

Comuleo Alexandru, preot catolic), I, 196, 199 n. 1.


Conachi (Costachi , II, 263.
Conciliul din Trento, I, 191.
Condica Saint:4", II, 249, 257.
Confesiunile Sf. Augustin (traducere de Dionisie Roma-

no), II,

Conovici (Iosif, rector al Colegiului din Chiev), I, 310.


Consistoriul din 1870, II, 285.

I, 72 n.

II, 64.

Comentariu la Gramatica lui

387

I, 58, 118, 119, 373, 386,

405, 116, 418, 420; II, 9, 12,


16-7, 25, 30, 36-7, 38-40, 51,
53, 54, 65, 67 8, 71, 106.
Constantin-Voda Cantemir,
400-1, 417; II, 93. V. Cantemir.
Constantin-Vodil Racovit, II,
88, 114, 141, 143.
Constantin-Voda Mavrocordat,
II, 60, 63, 83-4, 87, 95, 137,
139, 151-2, 162.

Constantin-Voda
176, 186-7.
Constantin-Voda

Moruzi,

II,

$erban, I,

353, 356; II, 51.

257.

Congregatia de Propaganda
fide, II, 278.

Constantin-Voda Brncoveanu,

Constantin print de Osirog),


I, 208, 256.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romnesti

388

Constantin (vicariu patriarhal


in Moldova), I, 85.
Constantin (din Roma, preot
husit), L 83.
Constantinopol (orasul si Patriarhia de), I, 20, 28-30,
32-3, 40, 44-5, 48-51, 60-1,

70, 73, 85, 87-8, 92, 121-2,


133,

154-5,

157,

174,

194,

202, 213, 361, 373, 393; II,


15, 21, 53, 58, 71, 295-6.

Conventia de la

Paris, II,

Conventia de la Balta-Liman,
II, 269.
Cope lova, I, 415.

Copou. V. Sf. Atanasie (de la


Copou).
Corabia portul), II, 258.
Corbea David), II, 38.
Corbea Teodor, traducAtorul

Psaltirii din 1720, si SevasIlan), II, 93, 245.


Corbii-de-PiatrA manAstire), I,
270.

familia),

Corenici-Brancovici
I, 353.
Coresie diaconul, tipograf), I,
148, 150-1, 176-7, 184, 187,
235,

127.

Corp de InvtturA pe scurt'


de Petru MovilA

(Chiev,

1645), I, 312.

Corpus Christi", II, 44.


Cosovo, I, 51.
Costandie Filiti (episcop de
Buz Au), II, 141, 223.
Costea dascAl la Socola),
222, 243.

Costeni (sat), I,

52.

Costesti (sat; danie), I, 290,

-269, 293-4.

200,
399.

Cornides (invAtat ungur),

270, 322,

337-8,

Coriatovici Iurg, Litvanul), I,


46, 96.
Cornatel biserica din), I, 147.

Corneli (canonicul), II, 201.


Corniact (ctitor), I, 255.

303.

Costesti (schit), II, 64.


Costin (Nicolae), II, 84.
Costinesti boieri moldoveni g1
cronicari din veacul al XVIIlea si al XVIII-lea), I, 35,
393, 400.
Costin (Miron), I, 258, 100; II,.
246.

Copia. (rnAnAstire), I, 113, 361;


It, 175.

Cotmani danie), I, 96; II, 170.


Cotofeanu Mihai), I, 289, 296.
Cotmeana mAnAstirea), I, 65,
131.

Cotnari, I, 79, 172, 195; II, 75.


Cotore, II, 75, 128.

Cotroceni (mngstirea de la),


I, 379, 390, 417; II, 65.
Covila manastire),11, 173, 273..

Covurluiu (judetul), II, 293.


Cozia (mAnAstirea), I, 57, 65,
133, 142, 144, 147, 220, 270;

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

II, 67. (paraclisul), I, 144.

sat; danie), I, 238.


Cozma al III-lea (Patriarh de
Cozieni

Constantinopol), II, 56.

Cozma de Buzau (episcop si


Mitropolft in 1787,, II, 140,
143, 147, 150.

389

Crilos (tipografia din), I, 292.


Crimea (Joan, din Suceava), I,
243.

Crimeia (razboiui din), II, 234.

Crinii Tarinei" (traducere de


Vartolomei Mazananu), II,
159.

Cracovia (episcopatul de), I,

Cristi (campul), I, 356.


Cristofor (Vladica roman in
Ardeal), I, 156, 184, 187.

44, 69.

Craina, II, 124.

Craiova (episcopia si seminariul din), II, 237, 256.


Craiovesti (boieri olteni), I,
124-5, 130-1, 136, 138, 143,
145, 148, 220, 285.
Crasna (biserica romaneasca
din), I, 189.

Crastea (protopop), II, 30.


Crastea parcdlab de Roman),
I, 239.
Crastea Vornicul), I, 207.

Crastina (mama lui Atanasie

Critil si Andronius", rMnan,


II, 188.

Cronica Baraliei, I, 415.


Cronica lui Brancoveanu, II,
21.

Cronica lui Constantin Can-

tacuzino, I, 404.
Cronica lui $incai, II, 202.
Cronica Romanului", II, 253.
Cronica Husilor", II, 253.
Cronograful lui Dosoftei din
1570, I, 254.

Cronograful roman din

Crimea), I, 243.

Credinta erestineasca cea descoperita" (de Clain), II, 205.


Crestineasca Invatatura a moravurilor" (de Blajevici), II,
287.

Cretesti (sat; danie), I, 238.


Cretulescu (Parvu), I, 385.
Cretulescu (Radu), I, 385.
Crezul catolic al Husitilor, I,

I, 251.

Crucea lui Hristos" (traducere de Petru Movila, In


1632), I, 293.

Cruciata Venetienilor, I, 74.


Crusedol (manastire In Ungaria), I, 128.
Csaky ($tefan), I, 370, 373,
390.

Csulay,

'84.

Crezul slavon, I, 20.


Crezul versificat slavon, I, 396.
Cricov (rau), I, 143.

1620,

predicator calvin, I,

302, 328, 334,

354, 358.

www.dacoromanica.ro

336, 348-9,

390

Istoria Bisericil romAnti

Cuciur (bisericile din), I, 97.


CugetArile lui Oxenstierna, II,

tomul (traducere de Dosoftei), I, 401-2.


CuvAntrile" lui

183.

Cugir (protopopia din), II, 23.


Culegere de Intelepciune" (de

Massillon

(traducere de Eufrosin Pateca), II, 228.


Cuvintele" lui Bryennios (din

Iancu Nicola In 1829), II,


231.

1828), II, 227.

Cumani (episcopia romAnA a

Cuvintele" Sf. Casian (1827),


II, 227.
Cuvintele" lui Doroftei (traducere de Clain, la 1787),

lor, din 1222), I, 22, 25-6.


Cupinic (mAnAstire sarbeascA),
I, 126-7.
Curtea-de-Arge (cetatea), I,
37-8. V. Arge.

II, 194.

lui Efrem Sirul


(traducere de Mihalcea LogofAt, In 1720), II, 162.

n Cuvin tele"

Curtea Veche (bisericA In Bucureti), II, 236.


Cutein (mAnAstirea), I, 297.

Cuvintele" lui Fotie 0 Pala-

Cutulmuz (sau mAnAstirea lai


Hariton), de la Athos, I, 133,

Cuvintele" 1W loan Damas-

135, 145,

mas (1828), II,


chin, II, 181.

264; II, 65.

Cuvinte" ale $f. loan GurAde-Aur (traducere de Mel-

Cuv Ant" al lui Ghenadie Scolariul (trad. In 1827, II,

chisedec), II, 256.

227.

CuvAnt" al lui Hrisant, II, 12.


I)Cuv Ant" al lui Hrisostom, In
1820, II,

Cuv Ant

227.

Cuvintele" lui Theotokis (traducere din 1793), II, 165.


Cuvintele" Sf. Vasile (traducere de Clain), II, 204.
Cuvinte bisericeti" de Neofit Scriban, II, 247.
Cuza (Grigore), II, 235.
Cuza-VodA, II, 247, 252, 257,

224.

Pustnicesc"

(lucra-

re a lui Nil), II, 181.

Cuvntarea" lui Ioan Evghenikos, I, 420.


CuvAntArile" lui Joan Hrisos-

269-70, 289, 292; 294-6.

D.
DAbAceti (sat), I, 56.
Dabija-VodA al Moldovei, I,

362, 391; II, 74.

Dacia. (provincia), I, 10-13, 16.

Dacia romAnA" (ziar moldovenesc), II, 249.

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

Daia (protopopia din), 1, 388;


II, 23.
Dalhautul (mAnstirea), 14.266.

Damaschin (episcop de Ramnic), II, 100, 104, 107, 110,


112, 136, 162, 190, 209.

Damaschin (Ioan), 14 136.


Damaschin (Sf. Ioan),II, 136.
nah), II, 100.
Dambovita (cetatea), I, 145-6.
Damian Mitropolit al Moldovei), I, 85-6.

Dan-Vodd I-iu, I, 41, 55-57.


Dan al II-lea, I, 56-7, 66.

Dan logofatul (ctitor), I, 152.


Dan (arhidiacon pe la 1503), I,
175.

Danciu (sau Daniil, Vldia in


Ardeal), I, 105.
Danciu fiul lui Basarab-celTangr), I, 131.
Danciu (fiul boierului Neagoe), I, 124.
Danciu (din Brncoveni), I.,
222.

Dancu

boier moldovean), I,

112.

Dancu (bisericA in Iasi), I,


315; II, 185.

Daniil (Mitropolit muntean la


1566), I, 150.

Daniil al II-lea (Mitropolit In


Muntenia la 1720), II, 60,
6-2, 102, 107-8.

Daniil Panonianul (episcop or-

391

todox in Ardeal), 4 348-50,


354, 356-7, 390.

Daniil (episcop de Acherman


si Bender), II, 216.
Daniil (episcop de BrAila), II,
168.

Danill Vlahovici (din Cobila, episcop al Bucovinei), II, 173.

Daniil (episcop de Feleac), I,


138 n. 1.
Danill (Mitropolit de Severin

si Ardeal), I, 150 n. 9.
Daniil (episcop de Strehaia),
I, 383.

Daniil (episcop de Buz1u), II,


62.

Danill (sihastru), I, 101.


Daniil (pisetul), I, 394.
Daniil Andrean (calugr), I,
343.
DAnsus
144.

(biserica de la), I,

Daponte (dascalul), II, 61,139,


144.

Darabant (protopop si episcop), II, 197, 201.


David (Mitropolit al Moldovei,
la 1509), I, 101, 132.
David (mester la Cozia), I, 142.
David" (Neagoe-Vod), I, 131,
n. 6.
Davidel (Alexandru, rohmis-

trul), II, 75.


Dealu (mnstirea), I, 120,123,
129, 134, 137, 279, 341; II,
68, 236.

www.dacoromanica.ro

392

Istoria Bisericii romanesti

Dealul-Mare (mAnstirea din),


I, 399.
Dealul Spirei (schitul din), II,
65.

Decretul organic .din 1864, II,


294.

Dedulesti (schit), II, 64.


De Officiis (lucrarea lui Nicolae Mavrocordat), II, 57, 59.
Del Monte (Giovanni-Battista),

Despre Semnul Crucii (lucrare din 1759), II, 147.


Deva, I, 356, 370; II, 36.
Dictionariul din Buda, II, 273.
Didahiile" lui Antim, II, 57.

Didahiile" lui Hrisant Notara, II, 50, 57.


Didahiile" lui Neofit Rodinul,
I, 254.

Didahiile" lui Petru Maior din


1809, II, 202.

I, 415.

Della Porta (Nicolae), II, 103.


Departamentul averilor biseri-

Didaskalia Christianike", II,

cesti, II, 288-9.


Departamentul credintei, II, 266.

Dieta ardelean din

Descoperirea cu amAnuntul

Diiul (Vidinul), I, 21.


Dirna (stegarul), I, 137.
Dima mester zidar), I, 244.
Dimidecki (Andrei), II, 75.

a pravoslavnicei credinte" (de


Sf. Ion Damaschin, traducere de Gherontie la 1806), II,
212.

Descriere a Muntelui Athos",

148.

1737,, II,

1736 si

120.

Dimitrie episcop de Magi.),


I, 191.

(de Joan Comnenul la 1701),


II, 12.

Dimitrie (episcop de Vad), I,

Descrierea Moldovei", de Dimitrie Cantemir, II, 79.

Dimitrie (Radu, episcop de Oradea), II, 279.


Dimitrie (IvAsco, episcop de

Despot-Vorld al Moldovei, I,
111, 171-2, 174, 191-3.

Despre Botez" (de Stefan


Popp), II, 204.
Despre CasAtorie" (de Clain,
la 1784), II, 194.

Despre posturi", de Clain, la


1784, II, 194.

Despre schismaticia Grecilor"


(de Cotore), II, 204 n. 2.

331.

Muncaciu), II, 205.


Dimitrie-Vodg Cantemir, I, 419;

II, 80, 90, 93-4.


Dimitrie (episcop latin de Ardeal), I, 43.
Dimitrie (Naprgy, episcop latin de Alba-Iulia), I, 220.
Dimitrie de Rostov (Sf. ),
II, 95, 97, 159-60, 179, 183-4.

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

Dimitrie (lipograf muntean), I,


145.

Dindar negustor grec), II,

9,

30, 37-8.
Dintr'o zi (biserica in Bucuresti), II, 66.

Dionisie Seroglanul (Patriarh


de Constantinopol), I, 365,
385, 407, 418; II, 15, 81.
Dionisie Rail (Mitropolit de
Tarnova si exarh patriarhal
in Bulgaria), I, 154-5, 2145, 40-2; II, 16, 18.
Dionisie (Lupu, de Sivas, Mitropolit muntean), II, 223-5.
Dionisie (Novacovici, episcop
de Buda si Campii Mohaciului), II, 131-2, 138, 198.

Dionisie Romanb (episcop de


Buzau si Husi, director si
profesor de seminariu), II,
236, 255-6, 257, 292.

Dionisie (Climescu, episcop de


Buzau), II, 303.
Dionisie Traianopoleos (episcop de Buzau in 1865), II,
294.

Dionisie (egumen de Cozia si


episcop de Ramnie la 1653),
I, 377.
Dionisie

393

Dionisie (egumen la Biserica


Doamnei din Bucuresti), I,
381.

Dionisie (egumen de Campulung), I, 342.


Dionisie Balanescu (egumen de
Hurezi), 142.
Dionisie de Tricala (calugar

grec), II, 162.


Dionisie (calugar tipograf), I,
421.

Dionisie (Eclesiarhul), I, 107.


Dionisie (dascalul), I, 404.
Dionisiu (Dionisat, manstire

la Athos), I, 132; II, 53, 65.


Dioptra sau Oglinda" (lucrare de Filip Solitarie), I, 139;
II, 161,
Dibszeg, II, 129.
Discurs" la deschiderea Semi-

nariului in 1837 (de Radu


Tempea), II, 255.

Discursul" asupra Istoriei Universale (de Bossuet, traducere de Eufrosin Poteca),


II, 228.

Discursuri" la sfintirea steagurilor Terii-Romanesti, in


1834 (de Radu Tempea), II,
255.

(episcop girant al

Ramnicului), II, 104.


Dionisie (episcop de Roman la
1631), I, 304.

Direptatea (campie), I,
Ditzina, I, 29.
Divanurile ad-hoc, II,
288.

Dionisie (egumen al Sf. Treimi


din Athos), I, 382-3.

Doboca, I, 189; II,

www.dacoromanica.ro

128.

90.
269,

Istoria Bisericil romnesti

394

Dobra (Pavel din Zlatna, traducdtor), II, 103.


preot), I, 300, 302.
Dobre din Schei (preot), 1,
Dobre

152, 174.

Dobreni (biseriat de la), I,


288.

Dobritin (parohie ortodoxd


de), II, 27.
Dobromir (mester), I, 125, 135.

Dobromira (rdu i mnstire


in Soveja), I, 287.
Dobrotici (stApduitor), I, 30.

Dobrovat (sat), I, 122.


Dobrovdt (biserica), I, 102.
Dobrowski (ofiter polon), II,

nie), II, 178.


Dorohoiu, I, 101.
Dosoftei (Patriarh de Constantinopol), II, 48.
Dosoftei, (Patriarh de Ierusalim),.
I, 364, 382, 387-8, 391, 393.
397-8, 409, 411, 416-7, 420-1,

425; II, 10, 18, 38, 78, 89.


Dosoftei (Mitropolit al Moldnvei), I, 391-4, 396-7, 400-

2, 406; II, 11, 14-5, 17-8, 26,


52, 71, 74,

Dosoftei

85,

(Filiti,

92, 217.

din

Ianina,

Mitropolit al Ungrovlahiei),
II, 141, 150, 189, 209, 213
214, 223.

75.

Dobru

Doroftei (ucenicul lui Sofro-

(Mare

Postelnic), 1,

147.

Dobrusa (mndstire In Valcea),

Dosoftei (Herascul, egumen de


Putna, episcop de ligdguti vi
episcop al Bucovinei), II, 86,
88, 96, 160, 167, 169, 172,

I, 147.

Dochiariul (mndstire la Athos), I, 122; II, 65.


Dogmatica invataturd" din

182, 184.

Dosoftei (episcop ortodox pen-

tru Maramura), II, 44-46,

II, 135.
Doicesti (movie), II, 69.

Dosoftei (episcop de Vad),

Dolheti (biserica din), I, 104.


Doljesti (schit paisian), II, 233.
Domentian (egumen de Bistrita si Neamt), I., 64.
Dominicani (Ordinul catolic),
I, 27, 59, 69.
Doroftei (Patriarh de" Ohrida),

Dosoftei (episcop de Zolkiew),


I, 401.
Dosoftei (egumen de CAldlruani), II, 179.
Dosoftei (arhidiaconul), I, 30.
Dosoftei (BrAilthu, aluggr), II,

1760,

I, 91-2.

119.

232-5, 327.

66, 105.

Doroftei (episcop de Roman),


I, 109, 110, 160.

Dosoftei (ucenicul lui Ghedeon

de Radauti), I, 164.

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

Dosoftei

(paisianul

de

Duca-Vod (Domn al Moldo-

la

Neamt), II, 178 n. 3.


Dr5ghici (boier, ctitor), I, 289.
DrAghici (Vornicul), I, 144.
Dragoe (fiul lui Vlad-Vintil),

vei), I, 382, 384-5, 394-5,

400, 411.
.
Duca (Constantin-Voda), I, 420.
Duca (Neofit, dasalul), II,

I, 145.

227.

Duca (Sotiriovic,i din Thasos,

Drgoesti (sat; danie), I, 157.


Dragomir Citlugarul (Domn al

tipograf), II, 87, 114, 153.


Diichiti (Constantin, cronicar)%
II, 162.
Dudescu (Constantin, boier

Terii-Romnesti), I, 140.
Dragomir (Mare Sptar), 1,143.

Dragomir (Logofatul), I, 384.


Dragomir (Pitarul), I, 225.
Dragomiresti (sat; danie), I, 78
n. 2.
Dragomirna (m anAstir e), I,

muntean), II, 141, 147.


Duma (Radu, cArturar brasovean), II, 137, 199, 208.
Dumitrascu (Stefan, ctitor), II,

244-6, 265, 303; II, 160, 1667, 171, 250.


Dragos-Vod5 I, 35, 43, 226.

91.

Dumitru (popa din Moiseiu), I,


331, 333.

Dragosi (Moise, episcop de

Dumitru (mester zidar), I, 125.


DunArea-de-Jos episcopia de),
II, 294, 296.
Dunod (Antide), I, 415.
Durostor (episcopatul de). V.
Dristra.

Oradea), II, 130, 136.

DraslavAt (parau), I, 102.


DrAstor, I, 16. V. Dristra si
Silistra.

Drava (thu), I,

395

18.

Dristra. (episcopia de), I, 17-8;


II, 215.

Dusan (Stefan, Tar sarbesc),

,,Dreptul Firiir (prelucrare de

Duscu (mAnAstire in Tesalia),


II, 65, 149.

I, 51.

Clain), II, 205.


Dubsari (targusor), II, 82, 185.

E.
Ecaterina (ImpArAteasit a Rusiei), II, 157, 167.
Ecaterina (din Galata, Doamna

lui Alexandru-Vodl Mircea),


I, 143, 148-9, 151.
Ecaterina-Dafina (Doamna lui
Dabija-VodA), II, 74.

www.dacoromanica.ro

396

Istoria BIselicii rornAnesti

Ecaterina (Domnita, Korecki,


fiica lui Ieremia MovilA), I,
210.

Ecaterinoslav (orasul), II, 186.


(Ambrosie de), II, 186.
Eclesia (foa,ia contelui Rosetti),
II, 295.

Eftimie (Patriarh de Ierusa-

lim), I, 272.
Eftimie (Patriarh de Tarnova),
I, 21, 56, 60, 71, 74.
Eftimie (Mitropolit muntean),
I, 151, 155, 205, 213, 215,
219.

,,Economia lui Florin cel Mare" de Dimitrie Eustatievici,


II, 137.
,,Ecoul eclesiastic", r e vis t A
preoteascA, II, 257.
Eder (director de scoli sAsesti),
II, 196.
Edesa (episcopia 'de), II, 247,

Eftimie (episcop in Ardeal, la


1572), I, 156, 166, 183, 184,
189, 191.

Eftimie (episcop in Ardeal, la

Eforia Spitalelor Civile (insti-

1623), I, 232, 234.


Eftimie episcop de RAdAuti),
I, 163, 165.
Eftirnie episcop de RAmnic),
I, 156.
Eftimie (episcop de Roman), .1,

tutie), II, 242.


Efrem (Mitropolit de HebrOn),
I, 216, 240.
Efrem (Mitropolit al Tericl(o-

Eftimie (episcop de Muncaciu


in 1618), I, 228.
Eftimie de Neamt (egumen), I,

252-3.

mnesti), I, 150, 151.

165-6,

Efrem TrufAsel (episcop de


BuzAu), I, 252, 280, 284.

Efrem (episcop de Husi), I,


246 n. 3.

Efrem (episcop de Radauti),


I, 246, 261.

44.

Elena (fiica lui S tefan-cel-Ma-

re), I. 358.
Elena (Doamna lui Petru-VodA
Rams), I, 110, 112, 159-161,

197.

Efrem Sirul" (traducere

Elena (Doamna, fiica lui Cherepovici), I, 195.


Elena (fiica lui Stefan Iacsici);,

I, 156, 249.
de

Isac Nemteanul), II, 220.


Eftimie (Patriarh de Constantinopol), I, 219.

183.

Elata (episcopia de), I,

206.

Efrem (episcop de RAmnic),


Efrem Muntiul, II,

183.

I, 126.

Eleusis, I, 406.
Eliade (Manase, dascAl), II,
161, 166.

Eliad, II, 272.

www.dacoromanica.ro

39?

Tabla numelor

Elina (Doamna lui Matei Basarab), I, 282, 344, 353; II,

Erasul Cosului (protopopia

din), II,

27.

Erasul Sighetului

68.

Elisaveta (Taiina Rusiei), II,


94, 196.

Elisaveta Doamna lui Ieremia


Movild), I, 216.

Elisaveta (mama lui Miron


Barnovschi), I, 266, 270.

Emanoil episcop de Patras), I,


385 n. 5.
Emeric SfnL catolic), I, 48.
Emilian mucenic din Duros-

tor), I, 18.
Enciclopedia frances, II, 182.
7) Enchiridion" (de NicoIae Mi-

din), II,

protopopia

27.

Erbiceanu Constantin, profesor), II; 248.


Erbiceanu (Gheorghe, preot),
II, 248.
Erdelyi Vasile, baron, episcop), II, 272.

Eresurile Armenilor" (1824),


II, 227.

Ermologhionul" din 1792, II,


155.

Ermologhionul" din 1834, II,


238, 242.

Esztergom (arhiepiscopul de),

lescu), I, 397.

Enehiridion" (de $aguna, din

26.

Etica"

1872), II, 284.

Enzenberg general austriac),


II, 140, 169.
Epistola Cansolatoria" din
1761, II, 136.

Epistolele lui Ignatie Teosotraducere de Mitropopolilul Dosoftei), I, 401.


ful"

Epistolii" de Neofit Scriban,


din 1843, II, 247.
,,Epitomi" (a lui Atanasie din
Paros, 1816), II, 219.
Epitomul". lui Tichindeal din
1808), II, 226.

Epraxia maica, mama lui Radu-cel-Mare), I, 119.


Erasul-de-Sus protopopia de),
II, 26-7.

prelucrare de Clain,

in 1796), II, 205.

Eufonia" (de Petru Movila),


1633 , I, 293.

Hacman, episcop al
Bucovinei), II, 250, 282.
Euharistia" de Cariofil), I,
Eugeniu

420.

Eustatie egumen de Pobrata),


I, 79.

Eustatie preot in Brasov), II,


137.

Eustatievici directorul scolilor


neunite), II, 93, 137, 160-1,
207, 215, 284.
Eutyches intemeietor al mo-

nofisitismului), I,

www.dacoromanica.ro

18.

lstoria Bisencli romanesti

398

Evanghelia din 1403 (a lui Nicodim), I, 54.


Evanghelia din 1512 (lucrat
de Macarie), I, 132, 177.
Evanghelia (de Coresi, din
1562, 1583, 1588), I, 173-4.

Evanghelia slavonA din 1562,


I, 171.
Evanghelia cu 16muriri din
1564, I, 178.
Evanghelia slavo-romn a lui

Lorint Diacul, I, 185.


Evanghelia cu Inv5taturi lin
1581 a lui Coresi, I, 187-8.

Evanghelia ms. slavon a Mitropolitului Serafim, 152.


Evanghelia greaca din 1594
supt Mitropolitul Luca), I,
250.

Evanghelia din 1609 si 1614, I,


244.

Evanghelia cu talc din

1637

(de Ca list), I, 293.


,,Evanghelia Invataloare"

de

Govora, din

1642,

324.

din

Evanghelia cu invtAturi din


1688 (a episcopului Stefan),
II, 148.

Evanghelia greco-romn din


1693, II, 11.
Evanghelia romneasca de la
Snagov, din
106.

1697,

Evanghelia lui Damaschin din


1746, II,

113.

Evanghelia din 1750, II,

108

n7 5.
Evanghelia lui Stoicovici din
1760, II, 147.
Evanghelia din Moldova, 1762,
II, 154.
Evanghelia din 1765, II, 135.
Evanghelia din Bum:II-esti, 1775,
II, 148.
Evanghelia din 1781, II, 149.
Evanghelia din 1794, II, 219.
Evanghelia din Buda, de la
1813, II, 219.
Evanghelia din Buda, de la
1816, II, 218.
Evanghelia din
1818-21, II,
219.

I, 322,

Evanghelia lui Chiriac


1682, I, 406.

Evanghelia georgianA din 1709,


II, 12.
Evanghelia romiineascA din
1723, II, 108.

II, 13,

Evanghelia lui Gherontie (1821),


II, 222.
Evanghelia din 1828-9, II, 228.
Evanghelia din 1834, II, 241.

Evanghelia din 1852 (de Saguna), II, 284.


Evanghelia din 1856, II, 236.
Evanghelia lui Neagoe-Voda, I,
177.

Evanghelia greceasc a lut Meletie Pigas, I, 155.


Evanghelia hid Petru MovilA,
I, 293.

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

I, 268, 304.

Evanghelia romneasc ms., de


Radu MAnicescul, I, 152.

Evloghie (episcop de Roman),

Evanghelia slavonA ms. a lui

I, 307.

Evloghie (dascal de scoal slavon), II, 154, 166.


Evstatie (Vasilievici, preot in
Brasov), II, 93.
Evstratie (episcop de Roman la

Daniil pisetul 1664), I, 394.


Evanghelii in romneste,
83-4, 173, 337, 310.
Evghenie Bulgaris episcop de
Cazan

i Astrahan), II, 183,

1577), I, 191.

229.

Evstratie logofAtul, I, 325-6.


Exaimeron al Sf. Vasile (1827),
II, 227.

0Evharistieriul" lui Petru MovilA, I, 293.

Evhologhiul lui Petru Movil,


I, 293.

Exodul sau Ishodul (cartea a


II-a din Biblia ebraicd), I,

Evhologhiul din Buda, de la


1815, II,

399

188.

218.

Evloghie episcop de Rduti),

F.
Fabian-Bob (dascal ardelean la
Iasi), II, 222.
Fabulele lui Esop traducere
de Varlolomei MAzdreanu,
II, 159.
Facerea" sau Bitia" cartea
prima din Biblia ebraic6), I,
188.

Teologie din
Facultatea de
Blaj, II, 271.
Facultatea de Teologie din Bucuresti, II, 249, 294, 298.
Facultatea de Teologie din Iasi,
II, 294.
Fggaras (tara), I, 221, 349,
357, 383. (orasti1 i episcopia de), I, 225; II, 34, 43,

277, 280. (protopopia si parohia unit din), II, 23, 118,


121.

Fagaras

ducatul de), I, 43,

52.

Fdlcoianu (Scarlat, juriscon-

sult), II, 292.


Famagusta (In Cipru), II, 142.
Fntana Tiganului, I, 144.
Faptele Apostolilor" (traducere in romaneste In sec.

XV), I, 84.
Fedelescioiu (schit valcean),
384.

Feldioara, I, 209.

Feleac (biserica din), I,

www.dacoromanica.ro

100,

Istoria Biseriell romnesti

4C0

Ferrara desbaterile Unirii de

Filipestii - de - Padure (biserica


din), II, 69 n. 6.
Filipestii-de-Targ (biserica din),
I, 289.
Filipopopol (Mitropolia de), I,

la), I, 85.
ForrO Nicolae, nobil ungur), I,

Filofteia (Sf. mucenica), I, 39.

105. (manastirea din), II, 46.


(si episcopia din), I, 138.

Ferdinand (Imparat austriac),


II, 279.

Filosofia" lui Clain, II,

178, 188.

din Ilfov (biserica

Fierastii

din), I,

I, 260, 266.

Filaret t Michalitzi, Mitropolit


muntean), II, 63, 139, 144,
146, 150.

(Beldiman, Mitropolit

de Apameia), II, 232,


Filaret al II-lea de Mire
tropolit muntean), II,
142,

207, 209,

246,

247.
Mi140,
248-9.

Filaret de Miralichia (episcop


de Minnie), II, 145, 149.
Filaret (Scriban, episcop i
dascal), II, 251.

Filaret (Mitropolit al Chievului), II, 251.


Filipan

208.

Filotei Patriarh de Ierusalim),

I, 136 n. 1, 421.

289.

Filadelfia (Gavriil, Mitropolit


de). V. Gavriil.
Filaret Patriarh al Moscovei),

Filaret

214.

Vasile, scriitor), II,

Filotei episcop de Buzau), II,


257-8, 289.
Filotei episcop de Husp, I,
239, 241-2, 246.
Filotei (arhimandritul), II, 214.
Filotei Sfetagoretul, calugar),
II, 14.

Fisiologul" (tratat de stiinta),


I, 139.

Fitter

Adam, Iesuit), II, 46,

118.

Fisica lui Clain, II, 207.


Flamanda schit in Arges), II,
260, 262.

Floarea Adevarului" 1750),


II, 137.

Floarea Darurilor" (traducere


de Filaret), II, 14. (din 1807),
208.

Florenta sinodul din), I, 85,

215.

Filipescu familia), I, 144; II,


(19.

Filipescu (Dumitrascu, ctitor),


I, 289, 295.
Filipescu partid iir Bucuresti),
II, 213.

88, 420-1.
Florian Aaron), II, 256.
Florql.i. manastirea), II, 90.
Floru preot, dascal, caligraf),
II, 166.

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

Foaia lui Barit,

Viena), II, 277. (MAnastirea


Franciscanilor din Munte-

II, 275.
Fogarasi (Stefan, predicator),
I, 300-2, 354.

nia), I, 67.
FrAsinei (schit), II, 327.
Fratta (della), I, 412.
Fredro (Gabriel, episcop catolic in Moldova), I, 211.
!

FOldvari (arhimandril ardelean), II, 172.


Forma Clerului si a PAstorului" (lucrarea episcopului
Vulcan in 1809), II, 218.
Forr Nicolae, publicatorul Evangheliei cu talc a lui Co-

Frurnoasa manastire king


Iasi), I, 218, 263.
Fulea (Moise), II, 272.
Fundenii Doamnei (ctitoria lui
Mihai Cantacuzino), II, 69.

resi), 1, 178, 188.

Fotie (Patriarhul), I, 421.


Francisc-Iosif (Imp Aral al

Funia sau franghia intneitA"


(lucrarea lui Veniamin Costachi), II, 222.

Austriei), II, 279.


Franciscanii (Ordin catolic), I,
27, 42-1, 69, 74, 195, 197-8;
II, 277.

401

FurtunA (Mihail), 1, 308.

Franciscanii din

G.
GAiseni

manastire , I, 144; II,

238, 242.

Gaspar-Voda

al Moldovei),

260.

Galaction de Govora (episcop


de Minnie), II, 223, 235.
Galaction monah la Hangu),
II, 178.

Gavriil Patriarh de Ohrida la


1586), I, 154.
Gavriil Calimachi, Mitropolit

Galata (mAngstirea), I, 241, 244,

II, 153, 159, 164, 168, 177.

264, 307; II, 89, 185.


Galati falsd episcopie ardeleana), I, 105,
Galati eparhia de Dunarea-dejos), II, 304.

181,

Galitia

manAstiri catolice din

I, 46.
Ganos

Mitropolit de), I, 250.

Garcina (parohia de), II,

251.

de Salonic si de Moldova),

Gavriil

187.

Banulescu, episcop al

Basarabiei

II, 186-7, 213-5,

221, 224.

Gavriil (Severos, Mitropolit de


Filadelfia), I, 325; II, 50,
107. V. si Filadelfia.
Gavriil egumen la Athos , I,
121

si urm.

www.dacoromanica.ro

26

Istoria Bisericii romanesti

402

Gavriil

(egumen

nesti) (1838), I,
Gavriil-Vodd

la CAlimd57.

Movild,

I, 250,

252, 261, 264, 279, 291.

Gavriil (fiul lui Urie; scrie Evanghelia lui Latcu Candea),


I, 64.

Geanet Postelnicul, II, 142.


Ge1e2,
superintendent in Ar--deal), I, 299, 301-2, 327, 329.
,,Geniul

Crestinismului" (de

Chateaubriand, traducere de
Dionisie Romano5), II, 257.
Genova, I, 413.
Geoagiu mandstirea), I. 42,
222; II, 133.
Geoagiul-de-Sus Tinutul , I,
411.

Geo6rafia lui Amfilohie dupd


Boufier), II, 168.

Geografia lui Clain din

1795,

II, 217.
Georgia episcopia dei, I, 320,
363.

Georgiowitz Dimitrie, negustor

Ghedeon (Nichitici, episcop de


Ardeal), II, 138, 171, 199.
Ghedeon episcop de Roman),
II, 85-6.
Ghedeon (Mitropolit al Chievului), I, 411.
Ghedeon (Balaban, Mitropolit
unit), I, 204, 256, 293.
Ghedeon egumen de Slatina),
II, 90.
Ghenadie Scholarios Patriarh
de Constantinopol), II, 50,
155.

Ghenadie Brad
Ardeal

Mitropolit de

I, 158, 186-7, 189,

221-2, 235-7, 262, 299, 300,


302, 327, 331, 357.

Ghenadie Petrescu, episcop de


Arge
i Mitropolit Primat
al Romaniei), II, 299.
Ghenadie Eniice.anu, episcop

de Ramnic), II, 248-9.


Ghenadie Sendrea, episcop),
II, 249.
Ghenadie Bizantie, episcop

maramurasean), II, 119, 122,

grcc). I, 208.
Geszty Francisc), I, 188.
Ghedeon Mitropolit al Moldovei I, 392-4; II, 76, 81, 93,

218.

Ghenadie

Mitropolit al Silis-

triei), I, 418.

97, 113.
Ghedeon I-iu i al II-lea epis-

Ghenadie

copi de Husi), I, 328, 361-2;


II, 176.
Ghedeon (de la Itasca, episcop

Ghenadie Roset egumen


Slatina II, 221, 223.

de

Gheorghe Stefan

al

de Radduti), I, 164, 193, 206.

Cozianul,

II, 105,

164.

(Domn

Moldovei), I, 313, 321, 340,


356, 360-1, 392, 412-3.

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

Gheorghe Ghica-VodA, I, 354,


376, 385, 392, 400.
Gheorghe fratele lui VasileVodA Lupu), I, 320.
Gheorghe fiul despotului $tefan), I, 126.
Gheorghe socrul lui Matei
Cantacuzino), I, 384.
Gheorghe caligraful), II, 154.
Gheorghe (zidarul), I, 264.
Gheorghie cel batran Mitropolit al Moldovei), I, 93-4,
108-9.

Gheorghie al

II-lea

MovilA,

Mitropolit al Moldovei), I,
192, 193, 198, 200-1, 205,
207, 210, 238, 242, 256, 259,
272, 293, 304.

403

Gheorghie (protopop calvin de


Daia). I, 390.
Gheorghie (pro topop de Inidoara), II, 36.
Gheorghie (egumen de Cernica), II, 179.
Gheorghievici (Vlad, tipograf),
II, 112.
Gherasim (Patriarh de Alexandria), I, 258, 420; II, 16-7,
21,

81.

Gherasim (Patriarh de Constantinopol), I, 419-20.


Gherasirn Rat episcop de Arad), II, 282.
Gherasim

Timus, episcop de

Arges), II, 302-3.


Gherasim Adamovici, episcop

Gheorghie al III-lea Mitropo-

al Bucovinei), II,

lit al Moldovei), II, 81-2, 90,


94, 113, 177, 188.
Gheorghie episcop de Husi),

199-200, 207.

Gherasim RAtescu, episcop de

Buzilu), II, 223, 239-40.


Gherasim episcop de Roman),

I, 307, 328.

Gheorghie episcop de Roman),


I, 163, 180, 183.
Gheorghie al II-lea

de Roman), II,

170, 172,

episcop

81.

Gheorghie episcop de Vad),


115 n. 1.
din Sangiordzul
Gheorghie
Bistritei, episcop ardelean),
I, 197.

Gheorghie (de Ocna, episcop


roman in Ardeal), I, 175, 180.

Gheorghie protopop de Beius),


II, 125.

TI,

219, 221.

Safirin, episcop de
Roman), II, 300-1.
Gherasim ierodiaconul de la
Gherasim

Neamt), II, 184, 188, 211.


Gherasim egumen de Precista), II, 176.
Gherasim egumen de Tismana I, 57.

Gherasim Cretanul (dascAl),


404.

Gherghina parcalab de Polenari I, 120 n. 3.

www.dacoromanica.ro

404

Istoria Bisericil romAnesti

Gherghita (tirg), I,. 285.


Gherla (si episcopia armeanA
de), I, 285, 355, 423; II, 43,

Glavacioc (mnastirea), I, 118;


II, 67.

^lebcovici (loan, tipograf). L


297.

121.

Gherla (episcopia romneascI),


II, 277.
Gherman (Mitropolit al Cesareii), I, 216, 240.
Gherman de Nisa (Mitropolit),
I, 407, 418.

Gherman (ucenicul lui Macarie), 163.


Gherman pArcAlab de Roman)

la 1606), I, 239.
Gherontie (de Neamt, egumen.
ucenicul lui Paisie), II, 178,
189-91, 209, 211, 222, 227,

Glykys (fratii, tipografi in Venetia), II, 149.


Gorog (Andrei), II, 38.
Golescu (Athu), I, 147.
Golescu (Dinu), II, 225.
Golescu (Ivascu), II, 147.
Golesti (boieri munteni), I, 147Golgota mAnAstire in Tesalia), I, 264.
Golia (mAnAstire In Iasi i cti.
tori), I, 263, 306; II, 93, 181.
Gomionita mAndstirea), I, 341Goracki episcop catolic la
1678), I, 412.

211.

Ghervasie proegumen de Putna), I, 327.


Ghervasie (ucenicul lui Macarie de Roman), I, 163.
Ghervasie calugar in Iasi), II,

Gorgota mAnastire in Dilmbo-

vita), I, 147; II,

64.

Gorovei (schit paisian), II, 216_


Goski

episcop catolic in Mol-

dova la

1618), I, 211.

episcopia de), II, 187.


Govora (mAnAstirea lui Raducel-Mare), I 119, 297-8; II,
Gotia

183 n. 5.

Gheuca Mitropolitul), II, 155,

247. V. Leon (Gheuca).


Ghica (Dumitrachi), II, 262.
Ghighiu manaslirea), II, 179,
266.

67, 102, 10 1.
Grabat mAnAstire , II, 198.
Grabovschi Elena), I, 273.

Gioagiul-de-Jos. V. Geoagiu.
Giulesti manastirea din), II,

Graiurile Maicii lui Dumnezeu"


lucrare din 1828-9),

2. si protoieria din), II, 27.


Giumalau protopopia din), II,

II, 228.
Gramata patriarhala" din 17 2

93.

Giura (logolatul , I, 1 13.


Giurgiu, II, 55.

II, 71.
Gramatica slavona a lui Antiuk
din 1698, II, 12.

www.dacoromanica.ro

Tabla nuraelor

Gramatica slavona din 1755, II,

Grigore Dimitrie Ghica-Voda,

al IV-lea, II, 225, 227, 238,

146.

Gramatica lui Macarie de Bistrita, II, 179.


Gramatica lui Eustatievici. V.
Eustatievici.

Gramatica latino-romana din


1780 a lui $incai, II, 196.
Gramatica teologhiceasca (a lui
Amfilohie, dup Platon de

Moscova, In 1795), II, 168.


Gramatica lui Gazi, II, 168.
Gramesti (sat; danie), I, 96.
Graziani (Anton-Maria, misionar), I, 172.
Greceanu (fratii), I, 407.
Greceanu (Nicodim), II, 225.

Greceanu (Radu, carturar), I,


405; II, 10,

14.

Greceana (Serban, logofat), I,


1405;

405

II, 10.

Greci (sat langa Siretiu), I, 91.


Gregoras (Nichifor, polemist),
I, 32.
Gridovici (Statie). V. Statie.
Grigore-Voda
Callimachi, II,
182, 183.
Grigore-Voda Ghica I-iu,

248, 269, 374.

Grigorie (Patriarh de Alexandria), II, 82.


Grigorie (Mammas, Patriarh de
Constantinopol), I, 87.
Grigorie (Tamblac), I, 63, 71
si n,

1.

Grigorie (Mitropolit al Moldo-

vei, la Sinodul din Florenta), I, 76.

Grigorie Rosca (Mitropolit al


Moldovei), I, 82, 84,
110, 114, 160, 162.

108,

Grigorie (episcop al Mirelor si


Mitropolit al Ungrovlahiei),
II, 139-40, 144, 147, 150.
Grigorie al II-lea (din CAlda-

rusani, Mitropolit al Ungrovlahiei), II, 190, 211, 227,


232, 235, 237, 239-41, 264-5,
280, 290, 298, 306.
Grigorie (episcop de Buzau),
I, 377, 385.
Grigorie (Soco teanu, episcop

de Ramnic, ucenicul lui Climent), II, 113, 132-3, 140-4,

378, 381-3,

150, 158, 161, 200, 238.


Grigorie (episcop de Roman

Grigore-Voda Ghica al II-lea,


II, 58-9, 61, 70, 84-5, 87, 94,

supt Ioan-Voda), I, 194.


Grigorie (Maior, episcop roman unit), II, 128, 130, 135-

362,
414.

367, 376,

127.

Grigore Alexandru Ghica-Voda,

al III-lea, II, 152, 176, 182.

6, 195.
Grigorie (de Larisa,

grec), I, 315.

www.dacoromanica.ro

prelat

Istoria Bisericil rornanesti

406

,,Grigorie Dialogul", II, 145.

Grigorie (episcop de Heracleia),


II, 221.

,,Grigorie de Nazianz" (traducere de Clain), II, 204.

Grigorie (episcop latin de Arges), I, 43, 48-9.


Grigorie (staret de Neamt), II,

Grigorlu (mAnAstire la Athos),


I, 122.

Gruia (mnstire), I, 381; II,

177.

Grigorie (paisianul, traducAtor),


II, 21.
Grigorie

64.

Gura (mnstirea din eparhia

(caluggrul de la A-

Pogonianei), II, 64.


Gura-Motrului (mAnAstire),
67, 228.
Gurghiu protopopia de), II,
23, 26.

thos), I, 127.
Grigorie cArturar oltean), II,
190.

Grigorie Stan tipograf la I:M-

ao), II,

Gurie Grosu, preot basarabeaff


vicar al Mitropoliei de Mol-

114.

Grigorie de Vieros, II, 209.


Grigorie Cosma (schivnicul), II,

dova, Mitropolit al Basarabiei), II, 303.

143.

Grigorie de Chiprovaci (cAlugr


franciscan), I, 413.

H.
Grigore, Hatmanul), I, 400.
Hacman (episcop de Bucovina). Vezi Eugeniu.
Hadmbul
(manastirea), II,
Habasescu

Haines (Gheorghe, preot din


Brasov), II, 243.
Halepliu frate cu Mitropolitul

Chesarie), II, 144.


Haliciu (episcopia de), II, 44,
46-7, 61.

75.

Hadmbul (lard, ctitor), I, 394.

Haliciu (Mihail, predicator si

Hagi Koh Varzares (episcop

scriitor), I, 334.
Halmaghi (loan, teolog), II,

armean), I, 423.

Hagigadar(metoh armean),
423.

Hagimad (soborul
125.

din), II,

196, 204.

Hamza (boier), I, 270.


Hancu (boier), II, 216.
Hangu (mAnAstire),
II, 82, 89, 178.

www.dacoromanica.ro

I, 267;

907

Tab la numelor

Hanibal de Capua (cardinal),


I, 195.

Hanul Grecilor mAngstire), II,


6.4.

Haportal" (protopopia din),


II, 23.
Haralambie Vldica grec de
la Snagov), I, 255.
Hardu-Telciu (mAnastire),

Heliodor" (istorie etiopiceascA"), II, 183.


Heortologhionul lui Sevastos
Chimenitul (1704), II, 12.
Heraclid de Capadocia, II, 147.
Herce Stefan, propovaduitor
calvin), I, 176, 302.

Hertegovina (Voevozii din), I,


129.

Hevenesi

114.

luptAtor pentru U-

trimes engles), I,

nirea cu Biserica Romei), II,

Haret Spiru, ministru), II,


298, 301, 305.
Hariton proegumen la Athos
Mitropolit in Muntenia la
1381), I, 48; II, 65. V. si Cu-

Hexamilion zid In Moreia), I,

Hareborne
198.

41.

tlumuz.

Haritovreiton"

traducere de

Macarie de Bistrita), II, 165.


HArlAu oras), I, 72, 97, 81,
101. 112, 172. biserica din,
ai scoala lui Despot), II, 75,

393-4.

Hmilnitchi (Bogdan, Hatman


c5zacesc), I, 313, 356.
Hmilnitchi

85.

Haromsec protopopia din), II,


26.

Harsany (lacob Hagy de), I,


356.

Hartestii din Muscel (necro-

pola din), I, 143.


Hasag, II, 254.
HAsdnestii (familia), II,

88.

Hasdeu (B. P.), II, 293.


Hateg protopopia din), I, 330,
333; II, 23, 34, 36, 45.

Heciu (tinutul), I,

73.

Hipomenas (Gheorghe, din


Trapezunt), II, 50.
Hirschel Luca, jude bravovean), I, 187.
Hliboca sat; danie), I, 96.
Hlincea (manAstire), I, 218,320,

76.

(Timus), I,

313,

359.

Hodermarschi (Procopie, episcop de Muncaciu), II, 119.


Hodos-Bodrog (mAndstire),
226, 285.

Homonnay (Gheorghe, din Maramurd), I, 228.


Homonnay (familia), I, 330.

Honterus (Joan), I,

169.

Hopovo (manAstire sarbeascd

in Sirmium), II,
Horea, II, 199.

www.dacoromanica.ro

274.

!ski lia Bisericii romnesti

408

Hrizea (boier muntean), I, 235,

Horodnicenii (sat), I, 113.


Horty (superintendent calvin),

289.

Huba (mAngstire), I, 77.


Humor (mnhstire), I, 108,
162; II, 167, 170.
Hunyad Paul de, episcop la-

I, 390-1.

Horvat (Nichita), II, 260.


Hossu (episcop de Gherla), II,
307.

Hotarani (nihn'astire), II,

65.

Hot Ardrile pe scurt ale

Sf.

tin de Arges), I,

Vasile" (traducere de episcopul Damaschin), II, 181.


Hotin (cetatea), I, 162, 208,
396; II, 94. (episcopia de),
II, 215.
Hrisant Patriarh de Ierusa-

104, 142.

Hurmuzaki (Eudoxiu), II, 280.

Hus Ioan), I, 84.


Husi (orasul, biserica si episcopia), I, 102, 171, 197, 238,
240, 258; II, 80, 168.
Hust (orasul), I, 62, 197, 227.
mAnAstirea din), II, 27.

litn), 1, 421; II, 10, 12, 16,


17,

66.

Hurez (mAnAstire), II, 69-71,

49, 50, 54, 60, 81.

Hrisostom. V. Sf. Joan (Hrisostom).

I.
Iachint (de Vicina, episcop de
Arges si Mitropolit al Te-

Iacov (egumen la mAnAstirea

rii-Rornnesti), I, 32-3, 45,

Iacov (egumen de Putna), II,

60-1.

172. V. i Iacov I-iu (Mitropolit).


Iacov Molodet (egumen de Slatina). V. Molodet.
Iacovevici (Mihail, iesuit), I,

Iachint (Makripodari, episcop


grec), I, 412.
Iacov (Patriarh de Constantinopol), I, 407; II, 16, 181.
Iacov I-iu (Mitropolit al Moldovei), I, 99, 292; II, 88,
114, 151, 153-4, 172.
Iacov (Stamati, episcop de

Husi si Mitropolit al Moldovei), II, 154-5, 157, 159, 160,


163, 186-8, 211.

Barnovschi), II, 185.

79

411.

Iacsici (familia), I,

118.

Iacsici (Dimitrie), I, 126-7, 131.

Iacsici (tefan), I, 126.


Iagello (cneaz litvan), I, 47, 61.
Ialornita, I, 119.

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

Iancu-Vod (al Moidovei), I,


192, 194, 196.
Iancu din Smcel (cAlugAr), II,
192.

lancu

cApitanul), I, 285.

72, 81,
102,
195, 197, 203-4, 227,

303, 419, 420 ;


151, 297, 304.

II, 81,

150, 157.

Ieremia (episcop de TArnova),


I, 60. V. Ieremia (Mitropolit

Ieremia Lipnitchi (ePiscop de

112,

Muncaciu, 1685-8), II, 27.


Ieremia (din Pelagonia), I, 359.

240,

Ieremia (Simion, tipograf), II,

125,

Iasi (biserica catolicA din), I,


199, 211.

Iasi (episcopia catolicg. din), II,

113.

Ieremia-Vod Movilii I, 152,


192-3, 198, 201, 207, 208-10,
230, 238, 240, 243-4, 256-7,
262, 291.

Ierotei (episcop de Husi), II,

297.

Iasi (Iesuitii din), I, 400.


Icoana din Neamt (lucrare
de Mitropolitul Gheorghie),
II, 188.
Iconiu (Atanasie, Mitropolit de),
I, 363.

Ienachi (ctitor la Sf. Sava din


Iasi), I, 285.
Ienachi (al doilea Postelnic),
II, 109, 163,

Ienii (bisericA a lui Pari Negoescu din Bucuresti), II, 66.


Ienopole (episcopia de), II, 44.

Ieremia (Patriarh de Constantinopol), I, 123, 154-5, 198,


201, 203, 217, 219, 255, 272,
409; II, 56.
Ieremia (Mitropolit muntean),
I,

Ieremia (episcop de Buz Au), I,

al Moldovei).

Iantra (rau), I, 18.


Iasi orasul si bisericile din),
I, 63,

409

177, 186.

Ierotei (episcop al Monembasiei, si cronograful


254, 279.

ski), I,

Ierotei (Mitropolit de Silis-

tra), II, 16.


Ierotei (din Cipru, egumen la
Sf. Sava), I, 264.
Ierusalim (orasul si Patriarhia), I, 133, 250, 296, 315,

318, 361, 389, 396, 418; II,


10, 25, 50, 63, 76, 84, 126,
263.

Iesuiti, I, 189, 195, 197, 199,

256, 411; II, 21, 51, 59. (din


Cluj), II, 127, 192, 195.
Iezerul (schit muntean), II,
179.

Ignatie (Grecul, episcop de

249.

Ieremia (Mitropolit al Moldovei), I, 60-1.

Flamini;
apoi Mitropolit
muntean), I, 303, 376-7.

www.dacoromanica.ro

410

Istoria Bisericli rornnesti

Ignatie (de Mitilene si Arta,


Mitropolit al Ungrovlahiei),
II, 215.
Ignatie (Darabant, episcop unit
de Oradea Mare), II, 136.
Ignatie Sarbul, episcop de
Ramnic), I, 356, 376, 384,
413.

Ignatie Vaia (loctiitor de episcop de Varset), II, 283.


Ignatie egumen de Nucet),
II, 11.
Ignatie egumen de Voronet),
II, 172.

Ilarie (egumen de Peri), I, 226.


Ilarion Mitropolit al Ungrovlahiei, 1492-3 ori 1524?), I,
119, 112.

Ilia (protopopia de), I, 333,


338; II, 23, 36.
Ilias-Vod (fiul lui Alexandrucel-Bun), I, 82.
Ilias-Voda flares, I, 90, 111,
160-1.

Ilie Iorest (Mitropolit al Ardealului), I, 324, 326, 359,


370.

Ilie Copinschi (egumen de


Chiev), I, 260.
Ilie diacul din Suceava), I,
243.

Ilie (de Cernavoda, tipograf),

II, 110.

Ilie Bulgarul plAtitorul Laf-

saiconului" de la Ramnic),
II, 147.

Ilarion episcop de Arges), II,


238, 240, 256.
Ilarion episcop de RAmnic),

I, 156 n. 8.
Ilarion (episcop de Muncaciu),
I, 226.
Ilarion (episcop de Vad), I,

Ilina Doamna). V. Elina.


Ilisesti

mAna'stire), II, 90.

Imitatia lui Hristos" (1647),


I, 341. (traducere de Iosif
de Arges, 1794), II, 190. (traducere de Clain, 1803), II,
204.

Imprtirea de grail" (de Sf.

114.

Ilarion Puscariu (arhimandrit),


II, 286.

Joan Hrisostomul, 1833), II,


227.

Ilarion (egumen de Cozia), I,


142.

Ilarion (ieromonahul, ucenic al

lui Ghedeon de linguti), I,

Impotriva vtAmarii calvinesti" (de Mitropolitul Dosoftei, 1672), I, 419.

luau (cetatea si episcopatul),


I, 236, 351-2, 355; II, 44,

164.

Ilarion (de la Dealu), II, 225.


Ilarion (din Patmos, &Mug'',
dascal), II, 158.

124.

Indeletnicirea spre buna mu-

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

rire" (de Mitropolitkul Venia-

min), II, 229.


Indeletnicirea iubitoare

de
Evghenie

Dumnezeu" (de
Bulgaris, 1815), II, 220.

Indreptarea legii" (1652), I,

411

Inochentie (calugdr, tipograf),


I, 406.

Institutul teologic din Arad, II,


281.

Institutul teologic din Cern Auti,


II, 250, 298.

Intdie invtAturd pentru ti-

343.

Indreptarea pcatosului" (de

neri" (1726), II, 110.

Vichentie Ioanovici, 1765),

Intrebare crestineascd" (lute-

II, 164.

rana), I, 170.
Intrebari bogoslovesti" (din

Indreptarea pdcAtosului" (de


Dimitrie

Eustatievici, II,

1741,

de Ienachi boierina-

sul), II, 109.

137.

Indreptarea pcdtosilor" (de

Intrebarile si raspunsurile Sf.

Mitropolitul Gavriil si Ev loghie dascAul), II, 170.

Atanasie" (traducere de Ghe-

Infruntarea Jidovilor" (lucra-

re a rabinului Neofit, din


1803), II, 188.

Inidora (orasul si pro topopia


de), I, 175, 188-9, 330, 333,
349, 356, 365, 388; II, 23, 36.

protopopi: Achirie), I, 176.


(Gheorghe), II, 36. (Nico-

lae), II, 36.


Innsbr,uck (oras), I, 200, 238.
Inochentie (episcop de HuO),
II, 112, 158, 177, 182.
Inochentie (Tismdneanul, epis-

cop de Rmnic), II,

104-5,

211.

Intrebarile si rdspunsurile"
(lui Simion din Tesalonic),
II, 150.

Intrebari si rspunsuri" (traducere de Chesarie de Ramnic, 1765), II, 165.


Intrebarile bogoslovesti" (traducere de Ienachi, al doilea
postelnic), II, 163.

Intrebtoare rAspunsuri", II,


161.

IntrebAtoarele rAspunsuri" (de


Vasile staretul), II, 220.

Introducere la Bib lie" (de e-

111.

Inochentie (episcop de Roman), II, 85.


Inochentie (episcop ardelean),
V. Klein.

rontie si Grigore, 1803), II,

piscopul Melchisedec, 1860),


II, 253.
Invkatura pentru. spoveda-

nie", II, 223. (cea din 1819),


II, 235.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericli romane*ti

412

,,InvtAtur arhiereascr (Iaqi,

Invgaturile bisericeti" (ale

1771), II, 163 n. 1.


IInvatAtura bisericeascA" (1710),
II, 58, 162.

lui Antim), 1746, II, 109.


,,Invathturile lui Ca list" (ms.

Invttiturit cretineasc" (din


1756 i 1757), II,

135.

,,Ini Itatur cretineasce, II,


229.

Invatatur dogmatich" (lucrare din 1703), II, 12, 52.

Invtalur dulce" Livada inflorit5"), II, 159.

Invatatura a insui stapanitoarei Mariri Ecaterinei a


II-a" (1773), II, 184.

Invtturile lui Dorotei staretul" (traducere de Misail de


Bisericani), II, 159.
Invtriturg ortodox5." de Meletie Pigas), II, 148.

de la Bisericani"), II, 92.


InvAtaturile cretineti" (traducere de Filotei), II, 14.
InvApturi cretineti" (1765,
de Vichentie de Belgrad), II,
125.

InvdtAturi de multe tiinti folositoare" (de Nicodim Greceanu), II, 225.


,,Invatturi duhovniceti" (de
Petru Movird), I, 299.
InvAtdturi hristianicqti" de
Mitropolitul Veniamin), II, 229.

InvAtaturi"

de Neofit Seri-

ban), II, 247.


Invataturi de Paisie), II, 181.
Invatturi preste toate zilele"

Inv6Vitura pentru spovedanie"


(de Galaction al Rdmnicului), II, 223.
Invdthtura parinteasc" (1825),
II, 228 n. 3.

Invlguri de multe tiinti fo-

Invtdtura preotilor" (Buzthi,

Invataturi preoteti despre

lositoare" dupa Polizoi Contu, 1811), II, 225.

Taine" (1732), II,

1702), II, 13-4.

,,Invgtatura despre $apte Taine" (in romnete la 1704),


II, 107.

Invathtura despre $apte Taine), 1724 i 1732), II,

109.

Invtdtura pentru proti" (de


Halmaghi), II, 204.

,,InvgAturile" lui Neagoe Ba-

sarab, I,

Cazania cea mica din 1640),


I, 299.

162.

Ioachim Patriarh de Alexandria), I, 318-9.


Ioachim (Patriarh de Antiohia), I, 259.

Ioachirn (Patriarh de Moscova), 1 397, 400, 411.


Ioachim (Mitroporit al Moldovei), I, 87.

140.

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

Ioachim (Mitropolit de Proi-

lav), II, 216 n. 2.


Ioachim din Petra, episcop de
Agathopolis), I, 85.
Damaschin). V.
Ioan Sf.
Darnaschin. traducere de
Clain II, 204.
loan Hrisostornul tradus de
Clain), II, 204.
de la Suceava),
Joan (Sf.

I, 47 si n. 3.
Ioan ScArariul, tradus de Ma-

carie de Bistrita), I., 169.


loan Sinaitul scriitor), II, 204.
Joan Szabo episcop de Gherla), II, 279.
Joan

Patriarh de Ohrida),

20.

Ioan

de Prislop, Vladica` de
i Mitropolit orto-

BAlgrad

dox in Ardeal), I, 189, 221-2,


221 5, 230.

Mitropolit al Moklovei),
I, 75 n. 2.
Ioan (Metianu, Mitropolit de
Ardeal), II, 285, 302.
loan Giurgiu Patachi episcop
unit in Ardeal), II, 42-5, 169.
loan Micu-Clain). V. Clain.
Ioan Bob episcop unit), II,
Joan

195, 270.

Ioan Lemony episcop unit),


II, 271, 275, 278.
Ioan Stroe episcop al armatei), II, 304.

413

loan (Vancea, Mitropolit ardelean, unit), II, 278.


Ioan (Ignatie Papp, episcop de
Arad), II, 285 n. 1.

Than Tara (Vldica" de BMgrad), II, 20-1, 49.

Ioan (episcop de Husi i RAdauti

I, 238, 211-2, 246,

396-7.

Joan

din Seoul, episcop de

Roman), II, 73.


loan Cernar episcop de Vad),
I, 222, 225, 231, 237.
Ioan (Comnenul, Mitropolit al
Silistrei), I, 416; II, 12.
loan Grigorovici, episcop rus
de Muncaciu), I, 228.
loan Iosif Hodermarschi epis-

cop rus de Muncaciu), II,


118.

Ioan

Gheorghevici, episcop

stIrb de Vrset), II, 198.


Ioan (Popovici de IIondol, vicar ortodox de Sibiiu), II,
201.

loan de Capistrano (Sf.), I,


105.

Episcopi ;i clerici latini.

Ioan de Antigua Villa episcop


latin de Arges , I, 66.
Ioan episcop de Siretiu), I, 59.
Ioan al III-lea de Riza, episcop de Siretiu), I, 69, 70, 74.
Joan de Cal fa Vlddica rataci-

tor in Ardeal), I,

www.dacoromanica.ro

105.

Istoria Bisericii romnesti

14

Than de Vara('

Franciscan),

I, 211.

loan Kunig (Iesuit), I, 198.


Protopopi:
Joan Zobea protopop de Alvint), I, 371, 389-90.
loan Popazu (protopop de
Brasov), II, 280, 283, 285.

loan protopop de Iasi), II, 95.


loan arhidiacon prin prtile
Crisurilor), I, 175.
loan proLopop de Inidoara),
II, 36-7.

Ioan Eugenikos (teolog in sec.


al XV-lea), I, 420-1.
Than Comnenul (Imp Arat bizantin), I, 343.

Joan al V-lea Impa'rat bizantin), I, 30-1, 50, 305, II, 83.


Joan al VIII-lea Imp Arat bizantin), I, 85.
Ioan Asan Tar bulgAresc), I,
27-8.

Ioan-Voda Despot, I, 111, 1267, 162, 196, 307.


loan - Voda

Joan (arhidiacon in Maramuras), I, 236.


Joan Marinici protopop de
Muncaciu), I, 330.
Ioan din Seghesti, arhidiacon
la 1554), I, 333.
Joan Bosniacul, egumen de

Dealu). I, 341-2.

cel - Gump lit), I,

163 1, 165, 183-4, 191, 192.

Ioan-Vod5. Callimachi, II, 303.


Ioan Voda Caragea, II, 221.
Ioan-Vodai Potcoavd, I, 28.

loan Voda Sandu, Sturdza , II,


221, 262.
Joan fiul lid Neagoe-Voda),
I, 135, 139.

Ioan egumen de Hu,rez), II,


102, 147.
Ioan egumenul paisian du

Ioan fiul lui Mircea), stapanitor bulgAresc), I, 28.


Joan regele Polonilor). V. So-

Neamt), II, 178.


Ioan preot in Burdujeni), II,

loan Circa preol

arturar),

bieski (Joan).
Joan Hunyadi guvernator al
Ardealului), I, 57, 100, 105.
Ioan Hunyadi (cel tnr), I,

II, 25.
Ioan (Fgariiseanu,

corector,

loan Sigismund (Craiu al Ar-

preot), II, 111.


Joan popa, de la MAngstur),

dealului), I, 170, 175, 180,

216.

223.

II, 46.
loan calugarul, mester
Rmnic), II, 146.

182.

Ioan Kemny (Craiu al Arla

dealului), I, 349.
Joan (Logoftul lui Neagoe),
I, 126.

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor

loan (Rmniceanul, tipograf),


II, 135.

Ioanichie (Patriarh de Antiohia), I, 354.


Ioanichie (Patriarh de Constantinopol,), I, 320.

Ioanichie (Mitropolit de Heracleia), I, 307.

Ioanichie (Mitropolit al Moldovei), I, 75 n. 4.


Ioanichie (din Ostanita, Mitropolit de Stavropolis), II, 64.

Ioanichie (episcop de Braila),


II, 82.,
Ioanichie episcop de RAdauti)
I, 97.
Ioanichie episcop de Roman),
II, 58, 88, 176-7.

Ioanichie (de Stratonichia), II,


223 n. 2.
loan ichie

Galetovschi, arhi-

mandrit de Cernigov), I, 403.

Ioanichie (egumen de Dragomirna), II, 172.


Ioanichie (egumen de Moldovita), II, 89.

Ioanichie (cAlugar, stramos al


lui Petru Movil), I, 292.
Ioanitii (Ordin), I, 27.
Ioanovici (Nistor, candidat de
episcop), II, 201 n. 7.
Ioasaf (Patriarh de Constantinopol), I, 272.
Ioasaf (Patriarh de Ierusalim),
I, 272.
Ioasaf (episcop de Lacedemona

415

si Mitropolit in Ardeal), I,
374-5, 087-9.
Ioasaf (ar`himandrit de Neamt),
I, 91, 100.
Ioasaf egumen de Vieros,
1702), II, 68.
Ioasaf (cAlugarul), I, 50. V.
loan al VI-lea.

boil (de Bisericani), I, 273.


Ionescu Take, ministru), II,
298.

Iordachi capitanul , II, 222.


Iordachi Cantacuzino, fiul lui
Serban-Vodd

I, 112, 406;

II, 55, 91, 102, 250.


Iorcst Mitropolit de Ardeal).
V. Ilie Iorest.
Iorest episcop de Husi), I,
327-9, 331; II, 82, 176, 185.
Iorest egumen de Bisericani),
II, 92.
Iorest egumen de Hangu), II,
90.

Iorest

egurnen de Solca , II,

90.

Iosif (Patriarh de Tarnova),


I, 74, 85.
losif I-iu (Mitropolit al Mol-

dovei), 58, 60, 63-1, 68, 713, 78, 88 9, 117.


Iosif Naniescu episcop de Arges i Mitropolit al Moldovei), II, 242.

Iosif (Buday de Piskints, Mitropolit al Ardealului), I,


371-4.

www.dacoromanica.ro

Istoria Bisericil romnesti

416

Iosif (episcop de Arges),

Ipsilanti (Alexandru-Vodd), II,

209, 214-5,

83, 150, 190-1,

217, 219, 223, 225, 231, 239-

213, 221.

40.

Iosif episcop de Husi), I, 268.


Iosif Bobulescu, episcop de

Husi), II, 249, 295.


Iosif (episcop de Liov), I, 256.

Iosif Stoica (episcop de Maramurds), II, 26, 38, 43.


Iosif (Hodermarschi, episcop

de Muncaciu), II, 118.


Iosif egumen de Arges),

Iosif egumen de Tismana), II,


66.

romdneascd), II, 106.


Irina (Doamna lui Petru $chiopul), I, 200.
Irinarh episcop de Diocl6a,
1860), 291 n. 3.
Irmologhiul lui Macarie (din
Viena), II, 224.

Irmologhion"

de Petru Mo-

Isabela

regina Ungariei), I,

141.

egumen de Vieros), II,

68.

Iosif (de Sevasla, prelat grec),


I, 290.
Iosif protosinghel din Constantinopol), I, 260.
Iosif
I,
Iosif
II,
Iosif

Irediste (ldngd Varset; scoall

vild), I, 293.

136, 140.

Iosif

68, 145, 180, 185.

Ipsilanti (Constantin-Vodd), II,

dascAl grec la Moscova),

Chiev), I, 291.

Isaia Baldsescu episcop al Bucovinei), II, 244, 250.

295.

monahul, dascal slavon),


101, 115.

ucenic al lui Isaac de


Neamt), II, 178.
Iosif al II-lea Imparat german), II, 170, 196, 289.
boy Mitropolit de Moscova),
I, 151.
loy Boretchi, MiLropolit de
Chiev,

Isaac dascalul), II, 178.


Isaac i,egurnenul de la Neamt),
I, 64.
Isaccea, I, 29.
Isaia Copinschi), Mitropolit de

1620), I,

260,

291.

Ipec Patriarhia de), I, 351; II,


83 si aiurea.

Isaia ePiscop de Indu), II, 125.


Isaia episcop de liddduti),
165-6, 184, 192.
Isaia dichiul Mitropoliei din

Iasi), II, 221.


Isaia arhimandrit la Sf. Pa-

vel din Athos), II, 51-2.


Grecul, vicariu unit de
Oradea), II, 27.

Isaia

Isaia preotul din


Mic), II, 138.

www.dacoromanica.ro

Apoldul

Tab la numelor

417

Isaia (Gius,cA, egumen la Socola II, 262.

Istoria bisericeascA pe scurt"

Isaia (cAlugAr de la Neamt),

Istoria bisericeascA a Roma,


nilor" (de .Filaret Scriban),

II, 191.

(de Clain), II, 197, 205.

Isaia (cAlugAr de la Slatina),


I, 164.

Isaia (cAlugAr unit, Iancu din

II, 248.

Istoria Bisericii" (de Tichindeal), II, 226.

Istoria

Samcel), II, 192.

Isaia Pustnicul" (lucrare paisianA), II, 181.


Isidor (cardinalul ,,rutean", Mi-

Istoria

tropolit de Chiev), I, 87.


Ismail (oras), I, 201, 320. (episcopia de), II, 294.

202.

Istoria BiblicA a AsezAmAntului celui Vechiu" (de Blajevici), II, 287.

Istoria

Bib lied"

(de Ilarion

Puscariu), II, 286.

Istoria BiblicA a Testamentului Vechiu (de


1859), II, 2Z2.

Antiohiei"

Bisericii

(din 1702), II,

16.

Bisericii romnesti"

(de Petru Maior, 1813), II,


Istoria Eparhiei RAmnicului"
(de
Atanasie de Rfimnic,
1906), II, 254.

Istoria episcopiei RAdAutilor"


(manuscript de Melchisedec),
II, 253.
Istoria inceputurilor romanesti" (de P. Maior), II, 202,

Cipariu,

225.

Istoria

Mitropoliei" (manuscript, de Melchisedec), II,

Istoria bisericeascA" (prelucrare de Mitropolitul Sagu-

253.

Istoria Mitropolitilor Moldovei (de Neofit Scriban, 1857),


II, 248.

na, 1860), II, 284.

Istoria bisericeascA" (de Harkin Puscariu), II, 286.


Istoria bisericeascA" (prelu-

Istoria Moldovei" (de Carra),

crare de Vas lie Filipan),

II, 182.

Istoria Naturii sau a Firii",

205.

Istoria bisericeasce (de Gh.


Farcas; ms.), II, 218.
Istoria bisericeascit pe scurt"
(tAlmAcire de Al. G. Lesviodax), II, 257.

(de Sincai si Clain), II, 190.


71

Istoria Patriarhilor din Ieru-

salim", I, 421.
Istoria Romftnilor" (de Clain),
II, 208.

www.dacoromanica.ro

27

Istoria Bisericii romanestl

418

Iuga (protopop moldovean), I,


61 n. 3.
Julie (boier moldovean), I, 112.
Iustin de Edesa (vicar in MolJustinian (ImpAratul), I, 18.
dova), II, 233, 251.
Iustinian (Teculescu, episcop

Istoria SacrA" (de Al. Mavrocordat), II, 57.


Istoria Schismei Grecilor" (de
Cotore, dupil
II, 204.

Maimbourg,

Istoria Scripturii

Vechiului

Testament" si a Nou lui (de


Veniamin Costachi), II, 222.

de Ismail si Cetatea-A1b1),

Istoria Universal" de Joan

II, 303.

Iustiniana PrimA, I,

Molnar, II, 206.

Istoria Universal", de Joan


Teodorovici, II, 273.
Istrate-Vod Dabija. V. DabijaMihai,

121,

Ivacicovici (Procopie, episcop


de Arad si Mitropolit ardelean), II, 283, 285.

Mandinescu, II, 248.

Istoria Univeriale, de Al.


Vod.
Itvanovici

91,

154.

Ivan (Tar rusesc), II, 111.


Ivir (mnstire la Athos), I,

tipograf),

193, 248, 263,

Ivir (Patriarhia de Iberia), II,

II, 25.

Itcani (bisericuta din), I, 107.


Ithica" (traducere de Ghenadie Cozianul), II, 105.
Itica ieropolitic" (traducere

65.

Izlaz (sat), I, 258.


Izlozeanu

Gheorghe), I, 193

n. 5.

Izvoadele pentru lucruri

de Mdzsareanu), II, 164, 183.

Iubitoriul de Intelepciune" (de

de

obste" de D. Eustatievici),
II, 137.
Izvoranu mAngstire in Buz Au,
schitul lui Jipa"), I, 251;
II, 65,

Veniamin Costachi, 1831), II,


299.

Iudaicele" (de Al. Mavrocordat), II, 59.

J.
Jadova sat; danie), I, 96.
Jales judet de munte), I, 56.

Ja lova protopopia din), II, 27.

Jaquet Dominic, episcop latin), II, 297.


Jib lea, I, 384.

Jansenistii, I, 382.

Jidovstita (sat

www.dacoromanica.ro

I, 52-3.

Tab la numelor

419

Joltuhin (general rus), II, 264.


Juc (vicariat unit), II, 121.
Jugani (sat; danie)), I, 30:8

Jina, II, 44, 225.


Jita (mAngstire slavon), II, 64.

Jitianul sau Balta Verde (manstirea de la), I, 288; II, 65.


Joaj. V. Gioagiu.
Joe (protopopia din), II, 46,
V. i Juc.

n. 4.

Jurmntul preotilor" (traducere de episcopul Calinic),


II, 237.

K.
Kakavelas

(Ieremia), I, 417,

Kalliakra, I, 28, 30.


Karidas Gheorghe, Vistier), I,
343.

Kastriota (Gheorghe, boier), II,


16.

Katzikia (manstire), II, 64.


Kaunitz (ministru austriac), II,
131.

Kemny (loan), V. loan (Kemny).


Kerameus

KogAlniceanu

car), II,

421.

Nicolae, dasal

5i

teolog), I, 363, 417, 421.


Keza '(protopopie in Ardeal),
.
II, 20.
Klein (Inochentie, episcop unit), II, 118-20, 122, 125-7,
129, 131, 192-3.

Kloster (biseric teutonicl In


CAmpulung), I, 26.
Mihail), II, 23,
235, 252, 288, 290-2.

KogAlniceanu

(Ienachi, croni-

151.

Kollonics (cardinalul, episcop,


primat al Ungariei), I, 415,
424; II, 30, 32-4, 36, 41, 118.
Komarom (episcopie), II, 27.
Konowicz (Iosif, teolog de la
Chiev), I, 310.
Kopinski (Ilie, arhimandrit de
Chiev), I, 260.
Kora" (protopopie in Ardeal),
II, 23.
Korecki (printul), I, 210, 233.
Koressi (Gheorghe, teolog), I,
421.

Kosinski sef cazac), I, 205.


Kovasznai Petru, predicator),
I, 366.
Krasnabroda mantistire), I,
332.

Kritias mare eclesiarh de Constantinopol), II, 154.


Kritopulos (Daniil, Mitropolit

muntean), I,

www.dacoromanica.ro

45.

Istoria Bisericil romneti

420

Kurzbeck (tipograf in Viena),

Krupeski (Atanasie, episcop in

Maramur4), I,

II, 194.
Kymenites (Sevastos, i Critica neintelegerilor intre Apus
ci Rsarit"), I, 418.

228.

Kunalis Kritopulos), I, 321.

Kunig (loan, misionar), I, 198.


Kurski (episcop polon, in Moldova), I, 412.

L.
Lacatu (Dhnitrie, tipograf), II,
133.

Laudat

(Clucerul,

ctitor),

143.

Laculetele (manastire), I, 289.


Ladislau (Sf.), I, 48.
Lafsaicon" (de Heraclid de
Capadocia, trad. de Alexandru Polonul, in Tara-Romaneasca, i de Teofilact Clucerul, in Moldova), II, 174.
Laiota (Basarab), I, 102.
Laiota (pretendent), I, 176.

Laurentlu (conte sasesc de


Campulung), I, 26, 36.
Lavra (din Chiev), II, 96.

Lamurirea credintei" (de Si-

Lavrintie de la Hurez), II, 71,

mien de Salome), I, 416.


Lancram (sat), I, 175, 180, 182.
Lapedatu (Alexandru, profeSor), II, 304-5.
Lpu protopopia), II, 23.

112-3, 146.
Lavrin tie (Zizania, preot, tradu-

Lavra Terii-Romanecti" (Cutlumuzul), I, 133.


Lavrintie (episcop de Roman),
II, 95.
Lavrintie (episcop de Casan-

dra), I,

316.

calor)), II, 107.


Lazar 4.Duma, Nichita, epis-

194.

cop de Arge), II, 303.


Lazar Baranovici (episcop de

Lapuneanu Alexandru-Vom.
V. Alexandru. (biserica lui

Cernigov), f, 313.
Lazar eclesiarh la Voronej),

din Liov, Adormirea), I, 256.


Larisa (manastire), II, 147, 149.
Latcu-Voda, I, 44, 46, 77, 83,

II, 92.
Lazar Cegumen de Neamt, 1742)

Liipupa, I,

95.

Latcu (Candea, parcMab), I, 46.

II, 86, 89.


Lazar diacul ucenicul episcopului Pahomie), II, 96.

www.dacoromanica.ro

Tabla numelor

LazAr (Despot sarbesc), I, 51,


53, 126, 128.
LazAr (Gheorghe, cArturar), II,
224, 226r-228.

Lazuri (protopopia din), II, 26.


Leapindea (protopopia din),
II, 23.

Leastvita" sau Scara Virtutilor" (a lui Ioan Sinaitul), II,


96.

421

Leon (ImpAmtul, fiul lui Vasile Macedoneanul), II, 10.


Leon-Vodg Tomsa, I, 279-81,
290, 378.

Leontari (tatAl Mitropolitului


Dosoftei , I, 391, 393.

Leontie (episcop de Minnie),


I, 156.

Leopold I-iu (ImpAratul), II,


277.

LeasIvita" traducere din gre-

Leopold (liul lui Grigore Ghi-

ceste de Vartolomei Mazarea-

ca-VodA), I, 414.
Lesviodax (Alex. Geanoglu, istoric), I, 117, 153; II, 257.

nul), II, 159.


Leconte du Noily, II,

39.

Legea Clerului din 1893, II, 298.

Legea Clerului (Lapedatu), II,


305.

Lepea Serninariilor,

II, 291,

297 8.

Legenda St Dumineci", I, 84.


oLegenda Sf. Vineri", I, 84.
Lemberg oras . V. Liov.
Lemeni Melchisedcc), II, 250.

Lemenyi (Ioan, episcop unit),


V.. loan.
Lemniiu protopopia din), II,
26.

oLemnul Sf. Cruci" (lucrare de


Teofilact), II, 164.
Leon (Gheuca, episcop de Roman si Mitropolit al MoldoN;ei), II, 154-5, 158, 177, 182,
184-6, 247.

Leon (Asachi, protopop de Hotin), II, 221.

Letini, 1, 85.
Leucuseni mosie), I, 78.
Leurdeanu Stroe), I, 381; II,
68

Lewenberg Rudolf, Iesuit ,


II, 44.
Leviticul parte din Biblia ebraicA), I, 188.
slavo-romAn al lui
Mardarie Cozianul), I, 292

Lexicon

n. 5.
Libia Mitropolia de), II, 61.
Lichudis fratii), I, 389, 411,
417.

Ligaridis (Pantelimon, Paisie,

predicator), I, 296, 343, 362,


398.

Liov orasul, episcopatul, seminariul, stavropighia), I, 47,


255, 260, 267, 291, 297, 309,
311, 394-5, 411; II, 171. (Co-

www.dacoromanica.ro

422

Istoda Biserlcii romAne0i

legiul din), I, 203, (tipografia din), I, 257, 341.


Lipova (orapil, biserica), I,

Liturghia (opuscul al lui Me-

236, 351-2. (0 episcopia de),


II, 125.

Liturghia slavonA (a Mitropolitului Ghedeon), II, 113.


Liturghia SfAntului Iacov, II,

Litavor (Iaca), I, 47 n. 4.
oLitosul" (traducere de Petru
MovilA), I, 293.

Liturghia (de la 1570), I, 181.


Liturghia din 1610-12, I, 244.
Liturghia din 1679 (14), I,
397.

Liturghia din 1680 (Muntenia),


I, 386, 406, 409.
Liturghia din 1701 (greco-araIA), II, 12, 61.
Liturghia din 1702, II, 15.
Liturghia georgianA din 1710,
II, 12.
Liturghia, in romne0e, din
1713, II, 100.
Liturghia slavo-romAnA
1715, II, 50.

din
.

Liturghia romAneascA din 1728,


II, 108.

Liturghia din 1759 (Moldova),


II, 154.

Liturghia din 1794 (Moldova),


II, 155, 188.

Liturghia din 1798 0 1809 (Sibiiu), II, 208.


Liturghia din 1813 0 1817, II,
235.

Liturghia basarabeanK din 1815,


II, 216.

letie Sirigul), I, 305.

Liturghia din Mosc", I,

384.

144.

Liturghia arhiereascA (traducere de Vartolomeiu MAzAreanu), II, 159.


Liturghia lui Macarie, dascAlui
de cantari, II, 224 n. 4.
Liturghia (calvin, pierdutA), I,
181.

Aiturghieriul" lui Macarie (din


1507), I, 129.

oLiturghieriul" lui Petru MovilA), I, 293.


Liturghieriul" din 1646, I,
341.

Liturghiile romAne0i din 1713,


II, 106.
Liturghiile din 1733, II, 112.
Liturghiile romAne0i din 17412, II, 108.
Liturghiile romAne0i din 1745,
II, 114.
Liturghiile romAngti din 1747,
II, 108 n. 5, 112 n. 1.
Liturghiile bIAjene din 1756,
II, 135.
Liturghthe din 1759 (RAmnic),
II, 146.
Liturghiile din 1780 (Bucu-

re0i), II, 148.

www.dacoromanica.ro

Table numelor

Liturghiile din 1787, II, 149.


Liturghiile din 1819 (Moldova), II, 220.
Li lurghiile

lui

Galaction

de

Ramnic, II, 223.


Lituighiile din 1834, II, 228.
Liturghiile din 1853, II, 236.
Liturghiile din 1870 (ale lui
Timotei Cipariu), II, 272.

Liturgica" din 1853 (de Melchisedec), II, 253.


Lituania (episcop de), 1, 47, 75.
Liubavici (Dimitrie logofat), I,
145.

Lobod (sef de Cazaci), I, 205.


Lodomeria, I, 46.

Locurile Sfinte", I, 121, 132,


217, 296; II, 49, 263, 292-3.
Loga (diacon din Tismana), II,
106.

Logica" (prelucrare de Clain,


in 1796), II, 205.
Logica si Dreptul Firii",
(1809), II, 218.

Longhin (Corenici, Mitropolit


de luau), I, 352-3, 359.

Loreto (loc de pelerinagiu), I,


414.

cop catolic in Moldova), I,


211, 230.

Lublin (Colegiul iesuit din), 4


195.

Luca (din Cipru, episcop de


Mitropolit muntean), I, 157, 205, 219, 231,
Buzau si

219, 359. V. si Izvoranu.

(schit).
Luca (episcop de Vicina), I, 29.

Luca (egumenul din Peri), I,


226.

Lucacesti (sat), I, 80.


Lucavatul (sat; danie), I, 96.

Lucian (Triteanu, episcop de


Roman), II, 303.
Ludescu (Stoica, cronicar), I,
384.

Ludovic-cel-Mare (rege al Ungariei), I, 30-1, 42, 48, 68; II,


129.

Lugoj (orasul, bisericile si episcopia), I, 179, 188-9, 334;


II, 37, 277, 280.
Lukaris (Patriarhul, Chiril).
V.

Chiril.

Lupu (Buliga, din Severin). V.


Buliga.

Lorint (diacul,tipograf), I, 185,


337.

Lovcea (Mitropolia de), I, 213.


Lovistea Valcii, II, 190.

Lovitura de Stat din 1864, II,


294.

Lubieniecki

423

Lupu (Anastasie,