Coordonator SSM

Standard ocupaional pentru:
COORDONATOR IN MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE
n sectorul: Construcii
Cod:............................................
Data aprobrii:............................
Se completeaz de ctre
Autoritatea Naional de
Denumirea documentului:.........................
Calificri
Versiunea: .........................
Data de revizuire preconizat:...
Standard ocupional dezvoltat n cadrul proiectului

nfiinarea Autoritii Naionale pentru Calificri (Phare EuropeAid 121949/D/SV/RO)
Iniiatorul standardului: comitetul sectorial de formare profesional n construcii
Expertul coordonator pe sector: Ing. Stefanescu Relu Eugen - Expert Sectorial Comitetul
Sectorial de Formare Profesionala in constructii
Realizatorii standardului ocupaional:
ing. Popescu Doina - Sef Serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA, sucursala Arges
ing. Dumitru Stelian - Sef serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA, sucursala Olt
Inferior
Andreias Ion - Sef Serviciu prevenire si protectie, SCC Erbasu SA Bucuresti
Verificatorii standardului ocupaional:

Ec. Nitu Alexandrina - Expert Sectorial Comitetul Sectorial de Formare Profesionala in Constructii
ing. Popescu Livius Sef Serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA Bucuresti
ing. Kovacs Petre Sef Serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA Sucursala Bistra
Poiana Marului
Redactorul calificrii:
Ing. Stefanescu Relu Eugen - Expert Sectorial Comitetul Sectorial de Formare Profesionala in
constructii
Documentaia surs:
Analiza ocupaional pentru ocupaia de Coordonator in materie de securitate si sanatate finalizat n
data de 31.07.2007
Responsabilitatea pentru coninutul acestui standard ocupaional i al calificrilor bazate pe acest
standard ocupaional revine Comitetului sectorial.
Data validrii: 22.10.2007
Numele i semntura: Elisabeta Mitroi
Comisia de validare: Romeo Bogdanovici, Constantin Vitan, Irimia Catargiu, Dan Cristescu, Eugen
Colceriu
Descrierea ocupaiei: COORDONATOR IN MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE

1) Contextul ocupaiei
Coordonatorul n materie de securitate i sntate ii desfoar activitatea n companii din domeniul
construciilor, n toate punctele de lucru ale acestora.
2) Procesul de lucru
Coordonatorul in materie de securitate si sntate este persoana fizica sau juridica competenta,
desemnata de catre beneficiar si/sau de catre managerul de proiect, in conformitate cu legislatia
aplicabila in vigoare, pentru a realiza coordonarea in materie de securitate si sanatate in munca in faza
de studiu, conceptie si elaborare a unui proiect, cat si pe perioada executarii lucrarilor.
La programele de formare a coordonatorilor pot participa persoanele care indeplinesc urmatoarele
conditii:
1. persoane cu studii superioare (de lunga sau de scurta durata), avand specializarile:
a) constructii civile, industriale, agricole si inginerie civila;
b) constructii cai ferate, drumuri si poduri;
c) instalatii pentru constructii;
d) constructii hidrotehnice;
e) utilaje pentru constructii;
f) geodezie;
g) utilaj tehnologic pentru constructii;
h) ingineria si managementul resurselor tehnologice pentru constructii;
i) inginerie miniera pentru lucrari subterane pe santierele de hidroconstructii si constructii
tunele;
2. arhitecti si conductori arhitecti;
3. pentru cursurile de formare a coordonatorilor de nivel de baza se admite si inscrierea
personalului cu studii medii cu specializarile prevazute la punctele 1 si 2, acesta putand fi
angajat doar ca si coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii trebuie sa aib
competenta necesar exercitrii funciei, astfel:
a) experienta profesional n construcii sau n conducerea antierului de minimum 5 ani;
b) formare specifica de coordonator n materie de securitate i sntate, actualizat la fiecare 3 ani.
La programele de formare specifica de coordonator pot participa numai persoanele care au efectuat
cursurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, astfel:
a) persoanele cu studii medii si curs de pregatire in securitatea si sanatatea in munca corespunzator
nivelului mediu pot participa la programe de formare de nivel de baza
b) persoanele cu studii superioare si curs de pregatire in securitatea si sanatatea in munca
corespunzator nivelului superior pot participa la programe de formare de nivel de baza sau
superior.
Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare pentru nivelul de baza pot desfasura activitatea
pentru care au fost pregatiti la elaborarea proiectelor si / sau pe santierele aferente acestora, de maxim
500 mp suprafata construita desfasurata.
In cazul in care coordonatorul a absolvit doar studii medii (tehnician), acesta nu va putea fi angajat
decat coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii.
Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare pentru nivelul superior pot desfasura activitatea
pentru care au fost pregatiti la elaborarea oricaror proiecte si / sau pe santierele aferente acestora.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii
coordoneaza aplicarea si luarea in considerare a principiilor generale de prevenire n materie de
securitate i sntate prevzute n legislaia nationala, n special n ceea ce privete:
a) alegerea soluiilor arhitecturale, tehnice i/sau organizatorice n scopul planificarii diferitelor
lucrri ori faze de lucru care se desfoar simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru;
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii elaboreaza
sau solicita sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate i sntate, preciznd regulile
aplicabile antierului respectiv i innd seama de activitile de exploatare care au loc n cadrul
acestuia, pregteste un dosar de intervenii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrrii, coninnd
elementele utile n materie de securitate i sntate de care trebuie sa se in seama n cursul
eventualelor lucrri ulterioare, adapteaza planul de securitate i sntate la fiecare modificare adus
proiectului, transmite elementele planului de securitate i sntate tuturor celor cu responsabiliti n
domeniu, deschide un registru de coordonare i il completeaza;
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii transmite
planul de securitate i sntate, registrul de coordonare i dosarul de intervenii ulterioare beneficiarului
i/sau managerului de proiect i coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii
lucrrii; participa la ntrunirile organizate de beneficiar i/sau de managerul de proiect; stabileste, n
colaborare cu beneficiarul i/sau managerul de proiect, msurile generale de securitate i sntate
aplicabile antierului; armonizeaza planurile proprii de securitate i sntate ale antreprenorilor cu
planul de securitate i sntate al antierului; organizeaza coordonarea ntre proiectani; ine seama de
toate eventualele interferente ale activitilor de pe antier.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii coordoneaza aplicarea
principiilor generale de prevenire i de securitate la alegerea soluiilor tehnice i/sau organizatorice n
scopul planificarii diferitelor lucrri sau faze de lucru care se desfoar simultan ori succesiv i
estimeaza timpul necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru; coordoneaza punerea n
aplicare a msurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii i, dac este cazul, lucrtorii
independeni respecta principiile de prevenire si protectie si asigura securitatea si sanatatea in munca pe
santier, ntr-un mod coerent i responsabil, i aplica planul de securitate i sntate; adapteaza sau
solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate i sntate i ale dosarului de
intervenii ulterioare, n funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele modificri intervenite;
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii organizeaza cooperarea
ntre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe antier, i coordonarea activitilor acestora, privind
protecia lucrtorilor, prevenirea accidentelor i a riscurilor profesionale care pot afecta sntatea
lucrtorilor, informarea reciproc i informarea lucrtorilor i a reprezentanilor acestora i, dac este
cazul, informarea lucrtorilor independeni; coordoneaza activitile care urmresc aplicarea corecta a
instruciunilor de lucru i de securitate a muncii; ia msurile necesare pentru ca numai persoanele
abilitate sa aib acces pe antier; stabilesc, n colaborare cu managerul de proiect i antreprenorul,
msurile generale aplicabile antierului; in seama de toate interferentele activitilor din perimetrul
antierului sau din vecintatea acestuia; stabileste, mpreun cu antreprenorul, obligaiile privind
utilizarea mijloacelor de protecie colectiv, instalaiilor de ridicat sarcini, accesul pe antier;
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii efectueaza vizite
comune pe antier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, nainte ca acetia sa redacteze planul
propriu de securitate i sntate si avizeaza planurile de securitate i sntate elaborate de antreprenori
i modificrile acestora.
3) Lista funciilor majore

Principalele funcii ndeplinite sunt urmtoarele:
- intocmirea planului de securitate si sanatate si a registrului de coordonare
- organizarea si participarea la sedinte
- verificarea gradului de instruire si de constientizare al lucratorilor antreprenorilor / subantreprenorilor privind securitatea si sanatatea muncii
- prevenirea accidentelor de munc i a imbolnavirilor profesionale
- verificarea modului de respectare a prevederilor legale in domeniul ssm, a utilizarii mijloacelor
colective si individuale de protectie de catre lucratori
4) Alte informaii relevante
Unitile de competene cheie

Cod de referin:
Titlul unitii 1: Comunicare n limba romn
Titlul unitii 2: Competen matematic i competene de baz
n tiin i tehnologie
Titlul unitii 3 : A nva s nvei
Titlul unitii 4 : Competene sociale i civice
Titlul unitii 5: Comunicare n limbi strine
Titlul unitii 6: Competene informatice
Titlul unitii 7: Spirit ntreprinztor i de iniiativ
Titlul unitii 8: Exprimare i contiin cultural
Unitile de competene generale
Titlul unitii 1: Dezvoltarea profesionala
Titlul unitii 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la
SSM i n domeniul situaiilor de urgen
Calificri
Cod de referin:
Calificri
Titlul unitii 3: Aplicarea normelor de protecie a mediului
Unitile de competene specifice

Titlul unitii 1: Convenirea asupra numirii si evaluarea echipei
Titlul unitii 2: Informarea despre factorii de proiectare si
monitorizarea riscurilor
Titlul unitii 3: Elaborarea si dezvoltarea Planului de
securitate si sanatate si a Registrului de
coordonare
Titlul unitii 4: Revizuirea Planului cu fazele de constructie
Titlul unitii 5: Stabilirea masurilor generale de securitate si
sanatate aplicabile santierului
Titlul unitii 6: Furnizarea de consiliere profesionala
Titlul unitii 7: Organizarea si participarea la sedinte
Titlul unitii 8: Prevenirea accidentelor de munc pe santier
Titlul unitii 9: Dezvoltarea personala a cunostintelor si
oferirea si altora a posibilitatii de a invata
Cod de referin:
Calificri
DEZVOLTAREA PROFESIONAL
Se completeaz de
ctre Autoritatea
Naional de Calificri
(unitate generala)
NIVELUL
UNITII
Descrierea unitii de competen

Unitatea descrie competena necesar pentru identificarea nevoilor personale de instruire i dezvoltare
profesional n vederea realizrii n condiii optime i cu responsabilitate a activitilor specifice.
Elemente de competen
Criteriile de realizare din punctul de vedere al

deprinderilor practice necesare
1. Identific necesitile 1.1. Necesitile proprii de perfecionare sunt

identificate pe baza autoevalurii obiective.
proprii de perfecionare
1.2. Necesitile proprii de perfecionare sunt
identificate cu realism, n corelaie cu nivelul propriu
de pregtire i obiectivele personale.
1.3. Necesitile de perfecionare sunt identificate n
funcie de cerinele i noutile din domeniul de
activitate.
2. Stabilete modalitile 2.1. Modalitile de instruire sunt stabilite n funcie
de necesitile proprii de perfecionare.
de instruire
2.2. Modalitile de instruire sunt stabilite n funcie
de posibilitile existente.
2.3. Modalitile de instruire sunt alese cu realism, n
vederea asigurrii unei eficiene maxime a pregtirii.
3.
Realizeaz 3.1. Autoinstruirea are la baz necesitile
identificate.
autoinstruirea
3.2. Autoinstruirea se desfoar n mod continuu,
utiliznd sursele de informaii disponibile.
3.3. Autoinstruirea se realizeaz cu perseveren i
responsabilitate, n funcie de obiectivele urmrite.
Coduri de referin
Criteriile de realizare din punctul de

vedere al cunotinelor necesare
Criteriile de realizare din

punctul de vedere al
atitudinilor necesare
Atentie
- Cum se identific necesitatile proprii de

perfectionare
- Care este nivelul propriu de pregatire si
Obiectivitate
obiectivele personale
- De ce este nevoie de dezvoltare profesionala Organizare
- Cum se stabilesc modalitatile de instruire
- Care sunt modalitatile de instruire
Identificare
- De ce se stabilesc modalitati de instruire
- Cum se realizeaza autoinstruirea
Analiza
- Care surse de informatii se utilizeaza pentru
autoinstruire
Profesionalism
- De ce se realizeaza autoinstruirea
- Care sunt obiectivele urmarite prin
autoinstruire
- Cand se participa la forme de perfectionare /
specializare
- Care sunt formele de perfectionare /
specializare
4. Particip la forme de 4.1. Participarea la forme de perfecionare

perfecionare / specializare /specializare este realizat cu responsabilitate pentru
nsuirea optim a cunotinelor necesare.
4.2. Participarea la cursuri se face n mod activ,
asigurndu-se asimilarea cunotinelor la nivelul
propus.
4.3. Participarea la diferite forme de perfecionare /
specializare se realizeaz ori de cte ori este nevoie,
n corelaie cu noutile relevante pentru activitatea
desfurat.
Gama de variabile:
Modalitile de instruire: autoinstruire, studiul legislaiei, schimburi de experien cu ali specialiti, studierea literaturii de specialitate, participare la cursuri de
perfecionare/specializare, navigare pe Internet, participare la conferine, simpozioane, trguri de specialitate etc.
Surse de informare: legislaie specific, publicaii de specialitate, Internet, schimburi de informaii i schimburi de experien cu persoane cu ocupaie similar,
seminarii i simpozioane din ar i strintate, trguri de specialitate etc.
Tehnici de evaluare recomandate:

Recomandare privind locul evalurii:
- la locul de munca;
- simulrile nu sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor referitoare la aceast unitate de competen.
Recomandare privind tehnicile de evaluare
Exemplu:
- Observaia direct
- Declaraii ale specialistului care a urmrit modul de realizare a altor rezultate dect cele observate direct
Recomandri privind dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA.
- n cazul unui rspuns pozitiv, v rugm s indicai aceste dovezi/metode.
Exemplu: DA. Stabilite prin chestionarea candidatului sau prin formarea recunoscut din industrie i
evaluarea cursului de formare pe uniti (unitate cu unitate).
Unitile pot/ trebuie evaluate separat sau n relaie cu alte uniti: NU
APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SNTATEA I SECURITATEA

N MUNC I IN DOMENIUL SITUAIILOR DE URGEN
(unitate generala)
Coduri de referin
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL
UNITII
Unitatea cuprinde cunotinele i deprinderile necesare pentru aplicarea corect a prevederilor legale
referitoare la sntatea i securitatea n munc i situaiile de urgen, n scopul evitrii producerii
accidentelor, acordrii de prim ajutor, precum i al intervenirii n cazul situaiilor de urgen.
Criteriile de realizare din punctul de vedere al


1. Identific riscurile
n munc
1.1. Riscurile sunt identificate, n corelaie cu

specificul lucrrilor de executat i particularitile
locului de munc.
1.2. Identificarea factorilor de risc se realizeaz
avndu-se n vedere toate aspectele relevante pentru
desfurarea activitilor.
1.3. Riscurile sunt identificate prin analizarea
responsabil a mijloacelor de semnalizare i
avertizare existente.
- Cum se identific riscurile n munc

- Cum se identific factorii de risc
- Care sunt aspectele relevante pentru
desfurarea activitilor
- Care sunt mijloacele de semnalizare i
avertizare cu ajutorul crora se identific
riscurile
- Cum se realizeaz nsuirea i aplicarea
prevederilor legale referitoare la sntatea i

Atentie
Obiectivitate
Organizare
Identificare
Analiza
10
2. Aplic prevederile legale 2.1. Prevederile legale referitoare la sntatea i

referitoare la sntatea i securitatea n munc sunt nsuite prin instructaje i
aplicate n corelaie cu specificul locului de munc.
securitatea n munc
2.2. Echipamentele de lucru i echipamentele
individuale de protecie sunt utilizate corect, n
scopul pentru care au fost primite.
2.3. Echipamentele sunt ntreinute i pstrate n
conformitate
cu
prevederile
productorului
echipamentului i cu procedura specific locului de
munc.
2.4. Prevederile legale referitoare la sntate i
securitatea n munc i msurile de prim ajutor n caz
de accident sunt nsuite prin participarea la
instructajele la locul de munc i la cele periodice.
2.5. Prevederile legale referitoare la sntatea i
securitatea n munc sunt aplicate permanent, cu
mult responsabilitate, pentru asigurarea securitii
personale i a celorlali participani la procesul de
munc, pe ntreaga derulare a activitiilor.
3. Aplic prevederile legale 3.1. Prevederile legale referitoare la situaiile de
referitoare la situaiile de urgen sunt nsusite prin participarea la instructajele
de la locul de munc, periodice i speciale pentru
urgen
lucrrile periculoase.
3.2. Prevederile legale referitoare la situaiile de
urgen sunt aplicate conform specificului locurilor
de munc n care se desfoar activitiile.
3.3. Situaiile de urgen sunt sesizate cu
promptitudine i raportate persoanelor abilitate.
4. Intervine n caz de 4.1. Eventualele accidente sunt anunate cu
promptitudine personalului abilitat i serviciilor de
accident
urgen.
4.2. Modalitile de intervenie sunt adaptate situaiei
concrete i tipului de accident produs.
4.3. Intervenia este prompt i se desfoar cu
luciditate i stpnire de sine.
4.4. Intervenia este realizat cu mult atenie,
evitndu-se agravarea situaiei deja create i
accidentarea altor persoane.
securitatea n munc astfel nct s fie

corelate cu specificul locului de munc
Profesionalism
- Cum se utilizeaz echipamentele de lucru
astfel nct s corespund scopului pentru
care au fost primite
- Cum se realizeaz ntreinerea i pstrarea
echipamentelor
- Cum se realizeaz nsuirea prevederilor
legale referitoare la sntatea i securitatea n
munc i msurile de prim ajutor
- Care sunt instructajele periodice
- Cum se aplic prevederile legale referitoare
la sntatea i securitatea n munc n vederea
asigurrii securitii personale i a celorlali
participani la procesul de munc
- Cum se nsuesc prevederile legale
referitoare la situaiile de urgen
- Cum se aplic prevederile legale referitoare
la situaiile de urgen
- Cum se sesizeaz situaiile de urgen
- Care sunt persoanele abilitate carora li se
raporteaz situaiile de urgen
- Cum se realizeaz raportarea eventualelor
accidente ctre persoanele abilitate i
serviciile de urgen
- Care sunt modalitile de intervenie
adaptate situaiei concrete i tipului de
accident produs
- Cum se desfoar intervenia
- Cum se realizeaz intervenia n caz de
accident
11
Gama de variabile:
Riscuri: pericol de lovire, surpri de teren, cdere de la nlime, pericol de alunecare, tiere cu scule i unelte coninnd pri
metalice/ascuite, pericol de cdere de materiale i obiecte de la nalime, etc.
Factori de risc referitori la: sarcina de munc, executant, mediul de munc, procesul tehnologic, temperatur, zgomote, etc.
Situaii de urgen: incendii, cutremure, inundaii, explozii, alunecri de pmnt, etc.
Aspecte relevante: fronturi de lucru existente i tipurile de activitilor desfurate, modalitatea de organizare a activitilor, punctele
de descrcare a materialelor de construcie, existena i repartizarea cilor de acces, numrul de participani n procesul de munc i
distribuirea pe posturi de lucru, condiiile de lucru, etc.
Mijloace de semnalizare: permanent (panouri, culori de securitate, etichete), ocazional (semnale luminoase, acustice, comunicarea
verbal pentru atenionarea asupra unor evenimente periculoase, evacuare de urgen, etc.)
Echipamente: tehnic, individual de lucru, individual de protecie.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instruciuni proprii n funcie de specificul condiiilor de lucru.
Persoane abilitate: ef de antier, maistru, ef de echip, coordonatori SSM i responsabil situaii de urgen, etc.
Servicii de urgen: ambulan, pompieri, protecie civil, etc.
Modaliti de intervenie: ndeprtarea accidentailor din zona periculoas, degajarea frontului pentru eliberarea accidentailor prini
sub dermturi, anunarea operativ a persoanelor abilitate, etc.
Tipuri de accidente: traumatisme mecanice (loviri, rniri, fracturi, caderi de la nlime), electrocutare, arsuri, intoxicaii cu gaze,
probleme respiratorii, etc.
12

- Simulrile sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor pentru urmtorul/urmtoarele articole care sunt rare, dar sunt simulri
cheie/critice pentru demonstrarea competenei:
Adapatarea modalitilor de intervenie tipurilor de accidente
Exemplu:
- Observaia direct
Recomandri prinivd dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA .
13
Coduri de referin
APLICAREA NORMELOR DE PROTECIE A MEDIULUI

(unitate general)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea cuprinde cunotinele i deprinderile necesare aplicrii normelor de protecie a mediului, acionrii n
scopul diminurii riscurilor de mediu precum i a consumului de resurse naturale.
Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din punctul

de vedere al cunotinelor necesare
1. Aplic normele de protecie a 1.1. Problemele de mediu asociate activitilor

desfurate sunt identificate, cu atenie, n
mediului
vederea aplicrii normelor de protecie specifice.
1.2. Normele de protecie a mediului sunt
nsuite, cu responsabilitate, prin instructaje
periodice i aplicate pe tot parcursul executrii
lucrrilor.
1.3. Normele de protecia mediului sunt aplicate,
corect, evitndu-se impactul nociv asupra
mediului nconjurtor zonei de lucru.
1.4. Eventualele riscuri ce pot afecta factorii de
mediu de la locul de munc i vecinti sunt
anunate, cu promptitudine, personalului abilitat
i serviciilor de urgen.
- Cum i de ce se identific
problemele de mediu asociate
activitii desfurate
- Cum sunt nsuite normele de
protecia mediului
- Care sunt tipurile de instructaje
periodice
- Cnd se aplic normele de protecia
mediului
- De ce se aplic normele de protecia
mediului
- Care sunt riscurile ce pot afecta
factorii de mediu la locul de munc
- Care sunt persoanele abilitate i

Atentie
Obiectivitate
Organizare
Identificare
Analiza
Profesionalism
14
2. Acioneaz pentru diminuarea 2.1. Aplic proceduri de recuperare a materialelor

refolosibile.
riscurilor de mediu
2.2. Reziduurile rezultate din activitile proprii i
ale echipei sunt gestionate conform procedurilor
de mediu ale companiei.
2.3. Aplic proceduri de manipulare i depozitare
a reziduurilor fr afectarea factorilor de mediu.
2.4. Intervenia pentru aplicarea de msuri
reparatorii a factorilor de risc se face n
conformitate cu planurile de urgen i legislaia
n vigoare.
2.5. Intervenia este prompt i se desfoar cu
luciditate i stpnire de sine, evitndu-se
agravarea situaiei deja create.
serviciile de urgen crora le sunt

anunate eventualele riscuri ce pot
afecta factorii de mediu de la locul de
munc i vecinti
- Cum se recupereaz materialele
refolosibile
- Cum se gestioneaz reziduurile
rezultate din activiti proprii i ale
echipei
- Cum se aplic procedurile de
manipulare i depozitare a reziduurilor
- Cum se face intervenia pentru
aplicarea de msuri reparatorii a
factorilor de risc
- Cum se desfoar intervenia
3. Acioneaz pentru diminuarea 3.1. Este atent la utilizarea judicioas a resurselor - Cum se protejeaz resursele naturale
- Cum se acioneaz pentru
naturale.
consumului de resurse naturale
diminuarea pierderilor
3.2. Actioneaz , cu continciozitate, pentru
diminuarea pierderilor.
15
Gama de variabile:
Factori de mediu: ap, aer, sol, specii i habitate naturale protejate.
Riscuri: poluare a apei, aerului, solului, degradarea biodiversitii, etc.
Factori de risc ce acioneaz asupra mediului:
- chimici: substane toxice, corozive, caustice, imflamabile;
- mecanici: vibraii excesive ale echipamentelor tehnice; micri funcionale ale echipamentelor, deplasri ale mijloacelor de producie sub efectul
gravitaiei (alunecare, rostogolire, rsturnare, scurgere liber, deversare, surpare, prbuire, scufundare);deplasri sub efectul propulsiei (proiectarea de corpuri sau
particule, deviere de la traiectoria normal, balans, recul, ocuri excesive, jet, erupie);
- termici;
- electrici;
- biologici;
- radiaii;
- expunere la gaze (inflamabile, explozive);
- ali factori de risc ai mediului: lucrri n subteran, lucrri n mediul acvatic, lucrri n mediul subacvatic, n mediu mltinos, n mediu aerian, lucrri
care implic expunerea la pulberi n suspensie n aer, lucrri care implic expunerea la aerosoli caustici, toxici.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instruciuni proprii n funcie de specificul condiiilor de lucru.
Persoane abilitate: ef de antier, maistru, ef de echip, responsabili de mediu, pompieri, salvatori la locul de munc, etc.
Servicii abilitate: pompieri, protecie civil, etc.
Resurse naturale: ap, gaze, iei, solul, resurse energetice, etc.
16
Tehnici de evaluare necesare:

-
la locul de munca;
Simulrile sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor pentru urmtorul/urmtoarele articole care sunt rare, dar sunt simulri
cheie/critice pentru demonstrarea competenei:
Efectuarea interveniilor pentru aplicarea msurilor reparatorii a factorilor de risc.

Exemplu:
- Observaia direct
Recomandri prinivd dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA.
17
Coduri de referin
CONVENIREA ASUPRA NUMIRII SI EVALUAREA ECHIPEI

(Unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru a putea arata ca un candidat intruneste toate criteriile de acceptare,
ca poate evalua si instrui o echipa de proiectare si ca stie sa evalueze ofertanti potentiali de lucrari.
Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din punctul

1. Verific sistemele tehnice ale 1.1. Elementele de rulare, frnare, iluminare si

pstrarea vizibilitii sunt ntreinute corect si
utilajului
permanent pentru evitarea evenimentelor rutiere.
1.2. Dotarea utilajului este verificat cu atenie
asigurnd toate elementele specifice necesare,
conform legislaiei n vigoare.
1.3. Neregulile constatate sunt raportate cu
promptitudine persoanelor abilitate pentru a fi
remediate.
2. Pregtete utilajul pentru 2.1. Gabaritul utilajului este semnalizat conform
prevederilor legale.
deplasare
2.2. Traseul este ales n funcie de gabaritul
utilajului, tonajul acestuia si restriciile de
circulaie impuse pe sectorul de drum pe care se
face deplasarea, fiind cel aprobat conform
prevederilor legale.
2.3. Traseul si echipamentele specifice sunt alese
n funcie de condiiile de drum si prevederile
legislaiei privind circulaia.
2.4. Alimentarea cu combustibil i lubrifiani se
face conform procedurilor specifice.
- Care sunt tipurile de sisteme tehnice

de la utilaj care se verifica
- Cum i de ce se se verifica sistemele
tehnice ale utilajului
- Cum sunt nsuite componentele
sistemelor tehnice ale autilajului
- Cnd se verifica sistemele tehnice
ale utilajului
- Care sunt riscurile ce pot afecta
deserventul de utilaj daca nu se
verifica sistemele tehnice ale utilajului
- Care sunt persoanele abilitate crora
le sunt anunate eventualele defectiuni
ale sistemelor tehnice ale utilajului
- Cum se pregateste utilajul pentru
deplasare
- De ce se pregateste utilajul pentru
deplasare
- Cum se semnalizeaza gabaritul
utilajului
- Care este procedura de alegere a

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
18
3. Conduce utilajul pe drumurile 3.1. Conducerea utilajului pe drumul public se

face respectnd cu rigurozitate regulile de
publice
circulaie prevzute n Codul Rutier si in celelalte
reglementari aplicabile.
3.2. Utilajul este condus n condiii de siguran,
la parametrii recomandai de productor.
3.3. Manevrele specifice sunt efectuate cu
precizie i atentie.
traseului de deplasare
- Care sunt prevederile legale care
stabilesc regulile de circulatie pe
drumurile publice
- Care sunt conditiile pentru a putea
conduce un utilaj pe drumurile publice
- Cu ce elemente specifice trebuie
dotat un utilaj pentru a putea circula
pe drumurile publice
- Cum se executa manevrele specifice
pentru conducerea utilajului
Gama de variabile:
Elementele specifice: vest reflectorizanta, triunghi reflectorizant, trus scule, trus medical etc.
Persoane abilitate: ef de lot/ef punct de lucru
Echipamentele specifice: girofar, lanuri antiderapante, sisteme si mijloace de semnalizare etc.
Condiii de drum: drum accidentat, pant, vizibilitate redus, carosabil umed, noroi, polei, cea, ploaie, ninsoare.
Manevrele specifice: pornirea de pe loc, oprirea, plecarea din ramp, mersul napoi, parcarea,
ntoarcerea, depirea n diverse condiii etc.
19


Exemplu:
- Observaia direct
Recomandri prinivd dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA
Unitile pot/ trebuie evaluate separat sau n relaie cu alte uniti: DA
- Unitile generale
20
Coduri de referin
INFORMAREA DESPRE FACTORII DE PROIECTARE
SI MONITORIZAREA RISCURILOR
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru a sti cum sa se faca identificarea si informarea asupra factorilor
semnificativi care afecteaza proiectul si a putea monitoriza identificarea si evaluarea riscurilor respectiv de a
aplica activitati de prevenire si protectie .
Criteriile de realizare din punctul de vedere

al deprinderilor practice necesare

1. Identificarea si Informarea cu
privire la factorii semnificativi ce
afecteaza proiectul lucrarii
1.1. Identificarea factorilor necesari pentru

investigare ce pot fi semnificativi pentru
dezvoltarea planificata
1.2. Selectarea aspectelor critice ale santierului
si zonelor inconjuratoare care necesita
investigarea si prioritizarea lor
1.3. Convenirea prioritatilor pentru investigare
1.4. Analizarea informatiilor disponibile
impreuna cu echipa de proiectare si stabilirea
parametrilor reali de proiectare care necesita o
atentie deosebita si unde pot exista constrangeri
pe linie de SSM
1.5. Identificarea elementelor de proiectare care
necesita modificari
1.6. Informarea persoanelor interesate despre
propunerile SSM ce pot afecta elemente din
proiectul initial
1.7. Informarea persoanelor competente in
legatura cu implicatiile acceptarii, modificarii
sau respingerii aspectelor de SSM ale
propunerilor din proiect.
2.1. Asigurarea c sunt asumate procesele de
- Cum se face identificarea si

informarea cu privire la factorii
semnificativi care afecteaza proiectul
- Care sunt factorii necesari pentru
investigare ce pot fi semnificativi
pentru dezvoltarea proiectului
- De ce este necesara identificarea
factorilor semnificativi ce afecteaza
proiectul lucrarii
- Cum se face monitorizarea evaluarii
riscurilor proiectului
- Care sunt etapele de aplicare a
managementului riscului
- Care sunt pericolele necesar a fi
identificate
- Care sunt principiile de prevenire si
protectie
- Ce persoane interesate urmaresc
monitorizarea evaluarii riscurilor
proiectului
2.
Monitorizarea
evaluarii

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
21
riscurilor proiectului
management al riscului din proiect

2.2. Identificarea pericolelor ce apar din
produsele i procesele de construcie ce trebuie
evaluate
2.3. Obinerea de informaii despre orice factori
legai de pericole
2.4. Identificarea semnificaiei pericolelor
2.5. Evaluarea pericolelor semnificative pentru a
identifica riscurile i aplicarea principiilor de
prevenire i protecie
2.6. Asigurarea c informaiile rezultate despre
riscurile semnificative sunt furnizate persoanelor
adecvate
22
Gama de variabile:
Factori pentru investigatie: istorici (ex: santierul si terenul invecinat, arheologie, utilizarea anterioara a terenului, hidrologie, climatologie, contaminarea
cunoscuta, etc.), sociali si geografici (utilizari existente si planificate despre proprietatile invecinate, spatiali (de ex. cai de circulatie si acces pe santier, tipare
miscare), ecologici si de mediu (utilizari existente si planificate a terenurilor santierului si a proprietatilor invecinate, reguli de control a emisiilor si a poluarii,
controlul zgomotului si a vibratiilor, propuneri de amenajare a soselelor si a altor infrastructuri, panza freatica a apei, eliminare deseuri din santier, calitatea
apei), constructii;
Factori semnificativi: resurse, constructii, de securitatea si sanatatea muncii, de mentenanta, etc.
Informare - metode: in scris, orala;
Persoane interesate: Clientul, consultanti proiectare, eventuali contractori si subcontractori
Managementul riscului: identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor, prevenire i protecie;
Pericole: cderi de la nlime, alunecri, derapri i cderi (acelai nivel), lovire prin cderea sau micarea obiectelor, manevrare manual, chestiuni de
sntate, surse de energie, substane periculoase, prindere de ceva care cade sau se rstoarn, spaii inchise, incendiu, etc.
Principii de prevenire i protecie: eliminare, control (combatere) la surs, protecie colectiv, gestionare, echipament individual de protecie
23


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
24
Coduri de referin
ELABORAREA SI DEZVOLTAREA PLANULUI DE SECURITATE SI SANATATE
SI A REGISTRULUI DE COORDONARE
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru colectarea si analizarea informatiilor aferente proiectului lucrarii
si utilizarea lor pentru intocmirea Planului de Securitate si Sanatate si a celorlalte documente de securitate
necesare, inainte de inceperea efectiva a lucrarilor si cand proiectul este complet.
1.
Integrarea
informatiilor
si
evaluarea
2. Confirmarea constrangerilor
(restrictiilor) pe santier


1.1. Obinerea informaiilor care pot contribui la

pregtirea documentelor;
1.2. Evaluarea informaiilor pentru a vedea dac
sunt adecvate s ndeplineasc cerinele
reglementarilor legale si ale Clientului.
1.3. Identificarea oricror discrepane i
neconformiti n informaiile legate de sntate
i securitate i adresarea oricror probleme
napoi la iniiatori pentru clarificare
1.4. Confruntarea reviziilor, a cerinelor i a
adugirilor cu informaiile din proiect,
distribuirea prompt a informaiilor
1.5. Intocmirea informaiilor actualizate i
precise i transmiterea lor la persoanele care au
nevoie de informaii
2.1. Confirmarea oricror consideraii speciale,
nregistrarea lor i introducerea lor n documente
2.2. Confirmarea oricror factori ce ar putea
compromite i ar putea fi compromii de
lucrrile propuse prin proiect, descrierea i
rezumarea lor cu precizie i introducerea lor n
- Care sunt informatiile ce pot

contribui la realizarea documentelor
- Cum se face integrarea si evaluarea
informatiilor
- De ce este necesara evaluarea
informatiilor
- Care sunt consideratiile speciale ce
pot fi confirmate si introduse in
documente
- Care sunt restrictiile ce pot fi
confirmate si introduse in documente
- De ce este nevoie de confirmarea
constrangerilor (restrictiilor) pe
santier
- Ce elemente obligatorii trebuie sa
contina documentele de securitate:
Planul de securitate si sanatate,
Registrul de coordonare si Dosarul
de interventii ulterioare
- Ce persoane interesate trebuie sa
cunoasca si sa respecte continutul

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
25
3.
Elaborarea
Planului
de
securitate
si
sanatate,
a
Registrului de coordonare si a
Dosarului de interventii ulterioare
documente
2.3. Confirmarea punctelor de acces pe antier i
la lucrri
2.4. Confirmarea detaliilor serviciilor de utiliti
2.5. Confirmarea amenajrilor pentru securitatea
adecvat a antierului nainte de nceperea
lucrrii i n timpul lucrului pe antier
2.6. Confirmarea constrngerilor referitoare la
organizarea de santier i depozitarea i
manipularea materialelor i a substantelor
periculoase
3.1. Specificarea informaiilor i ndrumrilor ce
vor fi necesare persoanelor ce vor utiliza
documentele: Planul de Securitate si Sanatate,
Registrul de Coordonare si Dosarul de
interventii ulterioare;
3.2. Corelarea celor mai recente informaii din
timpul proiectului i, acolo unde este cazul, al
efectuarii lucrarilor, si utilizarea lor pentru
ndrumri despre chestiunile de sntate i
securitate
3.3. Intocmirea documentelor: Planul de
securitate si sanatate, Registrul de Coordonare si
Dosarul de interventii ulterioare, care sunt
structurate logic, ntr-un format durabil, ce poate
fi citit si interpretat de un utilizator nespecialist
3.4. Asigurarea informaiilor n documente care
ajut utilizatorii s identifice limitrile si
constrangerile proiectului i s execute lucrrile
fr riscuri pentru sntate i securitate
documentelor de securitate
- Cand se elaboreaza Planul de
securitate si sanatate, Registrul de
coordonare si Dosarul de interventii
ulterioare
- De ce se elaboreaza Planul de
securitate si sanatate, Registrul de
coordonare si Dosarul de interventii
ulterioare
26
Gama de variabile:
Informaii: informaii de proiectare din etapele de inceput, detalii de executie, specificatii tehnice, expertize, informaii tehnice (de ex. fie de date de
securitate), instructiuni de operare, informatii / date de sntate i securitate de la lucrari anteriore similare
Documente: Plan de securitate si sanatate, Registru de coordonare, Dosar de interventii ulterioare,
Consideraii speciale: condiii de antier, vecini apropiai, acces public, etc.
Constrngeri referitoare la planul de securitate si sanatate aferent lucrarilor si conditiilor din antier: depozitare materiale, cazarea temporar a lucratorilor,
zone de lucru cu risc ridicat si specific, utilaje, servicii temporare, accesul in si pe santier, securitatea lucratorilor si a echipamentelor de munca, etc.
ndrumri despre chestiunile de securitate si sanatate: limitri statutare i altele, ndrumri de ntreinere a echipamentelor, surse de nlocuire a materialelor,
componentelor i echipamentelor, piese de schimb
27


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
28
Coduri de referin
REVIZUIREA PLANULUI CU FAZELE DE CONSTRUCTIE
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru efectuarea reviziei Planului de securitate si sanatate in
concordanta cu metodele de constructie si de lucru ale Contractorilor si Subcontractorilor.

Criteriile de realizare din punctul

1.
Asigurarea
evaluarii
si
selectarii metodelor de construire
si montare instalatii
1.1. Asigurarea c Planul de sntate i

securitate disponibil este evaluat cu precizie i
centralizat pentru a permite luarea deciziilor
referitoare la metodele de construire, instalare i
metodele de lucru ce se vor utiliza
1.2. Asigurarea c se obin mai multe informaii
din surse alternative n cazul n care Planul de
sntate i securitate disponibil este insuficient
1.3. Asigurarea c identificnd metodele de
lucru se vor utiliza mai bine resursele i se vor
ndeplini cerinele statutare i ale proiectului
1.4. Asigurarea c metodele sunt evaluate n
dreptul criteriilor de proiect i tehnice relevante
i c este selectat cea care ndeplinete cel mai
bine criteriile proiectului;
1.5. Asigurarea c sunt identificate activitile
majore, sunt calculate resursele necesare din
informaiile disponibile i este pregtit un
proiect de program n linii generale
2.1. Asigurarea identificrii nevoilor de
comunicare i organizaionale pentru proiect
2.2. Asigurarea c sistemele de comunicare si
organizare selectate i introduse sunt
compatibile cu cele utilizate de client,
- Care sunt metodele de construire si

montare instalatii
- Cum se face evaluarea si selectarea
metodelor de construire si montare
instalatii
- De ce este necesara evaluarea
metodelor de construire si montare
instalatii
- De ce se urmareste asigurarea ca
metodele de construire si montare
instalatii corespund criteriilor tehnice
si de proiect
- Cum se face implementarea
sistemelor de comunicare si de
organizare in cadrul proiectului
- Cum se identifica nevoile de
comunicare si organizationale in
cadrul proiectului
- Care sunt metodele de identificare a
defectelor in comunicare si cum se
reface comunicarea defecta
- Cum se identifica cerinele
funcionale i operaionale pentru
utilaje i echipamente
2. Asigurarea ca organizarea
proiectului
si
sistemele
de
comunicare sunt implementate

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
29
3.
Asigurarea
evalurii
i
selectrii
cerinelor
pentru
echipamente
i
utilaje
de
construcii
contractanti si subcontractani i permit un

management clar i eficient i un control
operaional i administrativ.
2.3. Asigurarea c se produc informaii concise
i neambigue despre rolurile, rspunderile i
competena persoanelor i despre structura
organizatoric i c se identific metoda de
distribuire a informaiilor la persoanele care sunt
interesate
2.4. Asigurarea c sunt introduse metodele de
comunicare, raportare i nregistrare a
informaiilor adecvate nevoilor proiectului i c
sunt monitorizate metodele pentru asigurarea
eficacitii
2.5. Asigurarea metodelor pentru identificarea i
cercetarea defectelor n comunicare, i c sunt
selectate metodele de aciune pentru a reface
comunicarea eficient
3.1.
Asigurarea
identificrii
cerinelor
funcionale i operaionale pentru utilaje i
echipamente;
3.2. Asigurarea centralizrii caracteristicilor
tehnice ale utilajelor i echipamentelor care ar
putea fi adecvate;
3.3.
Asigurarea
evalurii
informaiilor
disponibile n dreptul criteriilor de selectare i
selectarea utilajelor i a echipamentelor care
ndeplinesc cel mai bine criteriile de selectare;
3.4. Asigurarea c sunt selectate metode pentru a
se verifica faptul c utilajele i echipamentele i
operatorii lor sunt testai adecvat i inspectai i
retestai i c sunt pstrate inregistrari relevante
- Care sunt criteriile de selectie a

utilajelor si echipamentelor
- De ce este necesara evaluarea si
selectarea cerintelor pentru
echipamente si utilaje de constructii
30
Gama de variabile
Metode de construire, instalare i metode de lucru: Ordonarea lucrului, Organizarea resurselor (for de lucru, utilaje, materiale), Tehnici de construire i
instalare, Lucrri temporare;
Criterii tehnice: Performana materialelor i disponibilitate, Forme structurale, Durata de viata a componentelor, nclzire i rcire, Utilizarea energiei,
Tipul suprafeei i durabilitate, grad de ocupare, Sntate i securitate, Securitatea la incendiu, Performana echipamentelor, Disponibilitatea utilajelor,
Disponibilitatea resurselor umane, Transport, Generari de trafic, Ecologie local, Emisii, Risc de poluare
Criterii de proiect: Beneficiu de cost, Conformitatea cu cerinele statutare, Nevoile clientului i ale utilizatorului, Cerine contractuale n privina
perioadei de constructie, calitii i cantitii, Consideraii locale de mediu, Obigaiile terelor pri, Alte programe aferente, Condiii speciale de lucru,
Condiii sezoniere de vreme;
Informaii despre rolurile i rspunderile i competena persoanelor: Descrieri ale sarcinilor individuale, Organigrame;
Persoane (parti) interesate: Clieni, Consultani, Contractani, Subcontractani, Autoriti, Tere pri, Servicii de urgen, Public;
Utilaje i echipamente: Fixe si Mobile, Standard si Non-standard, Electro-mecanice, etc.
Criterii de selecie a utilajelor si echipamentelor: Cost (de ex. cost de achiziionare, costuri de exploatare), Cerinele utilizatorului, Durabilitate,
Adecvabilitate la mediu, Durata proiectului, Amplasare, Politicile i preferinele utilizatorului referitoare la proprietate, nchiriere i leasing al utilajelor,
Disponibilitate, ntreinere i service, Caracteristici de sntate i securitate ale acestora;
31


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
32
Coduri de referin
STABILIREA MASURILOR GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE
APLICABILE SANTIERULUI
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru stabilirea masurilor generale de securitate si sanatate aplicabile
santierului in conformitate cu prevederile legale privind securitatea si sanatatea muncii n vigoare i cu
cerintele proiectului / lucrarii.


1. Identificarea lucrarilor care pot

prezenta riscuri pentru securitatea i
sntatea lucrtorilor si stabilirea de
masuri pentru asigurarea sanatatii si
securitatii lucratorilor
1. Analizarea prevederilor proiectului de

executie si a categoriilor de lucrari aferente
proiectului.
2. Identificarea prevederilor legale in domeniul
securitatii si sanatatii muncii aplicabile
proiectului.
2. Analizarea impactului prevederilor legale in
domeniul securitatii si sanatatii muncii
aplicabile asupra categoriilor de lucrari si a
procedurilor tehnice de executie elaborate pentru
realizarea proiectului.
3. Colaborarea cu managerul de proiect si cu
proiectantul (-ii) si/sau cu antreprenorul /
subantreprenorii privitor la stabilirea de masuri
pentru asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor
1. Identificarea zonelor, locurilor de munca /
posturilor de lucru / echipamentelor care
necesita semnalizare de securitate datorita
existentei riscurilor.
2. Alegerea semnalizarii de securitate adecvate,
in concordanta cu riscurile existente identificate.
- Cum se identifica lucrarile din

proiect care pot prezenta riscuri
pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor
- Care sunt prevederile legale ce sunt
aplicabile proiectului
- Care sunt masurile ce se stabilesc
pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor
- Cand se stabilesc masurile pentru
asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor
- Care sunt mijloacele de protectie
colectiva aplicabile lucrarilor din
cadrul proiectului
- Cum se stabilesc masurile de
protectie colectiva
- Care sunt semnalizarile de
securitate necesare corespunzator
riscurilor identificate
- Cum se stabilesc necesarele de
echipamente individuale de protectie
2. Stabilirea de masuri de protectie

colectiva si mijloace colective de
protectie aplicabile lucrarilor

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
33
3. Stabilirea de echipamente
individuale de protectie necesare
3. Analizarea proiectului si a metodelor de

executie din punct de vedere al identificarii
masurilor de protectie colectiva si a mijloacelor
colective de protectie necesare a fi luate pentru
prevenirea accidentelor de munca.
3. Stabilirea impreuna cu managerul de proiect
si cu antreprenorul / subantreprenorii a
mijloacelor de protectie colectiva necesare
prevenirii accidentelor de munca.
1. Analizarea proiectului si a metodelor de
executie din punct de vedere al identificarii
categoriilor de lucratori ce vor participa la
realizarea lucrarii.
2. Stabilirea pentru fiecare categorie de lucratori,
in concordanta cu riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala prezente, a tipurilor de
echipamente individuale de protectie necesare
pentru protejarea acestora.
3. Elaborarea impreuna cu antreprenorii /
subantreprenorii ce vor executa lucrarea a unei
Liste de dotare a lucratorilor cu echipamente
individuale de protectie.
- Care sunt categoriile de lucratori ce

participa la realizarea lucrarilor
- Cum se intocmeste Lista interna de
dotare cu echipament individual de
protectie
- Ce factori determina alegerea
tipurilor de echipament individual de
protectie
- De ce se face identificarea si
stabilirea tipurilor de echipament
individual de protectie pentru
lucratori
34
Gama de variabile
Riscuri : pericol de lovire, cdere obiecte de la nlime, proiectare de particule, risc de cdere de la nlime sau de la acelasi nivel, riscuri chimice sau de
explozie, stropire cu substane toxice sau iritante, de afectare a vederii de ctre radiaii laser sau radiaii neionizante, pericol electric, termic, biologic, risc
datorat zgomotului, vibratiilor, etc.
Tipul de semnalizare: optic, acustic, luminoas, prin comunicare direct, prin semne/semnale; semnalizare permanent, ocazional.
Tipul mesajului transmis de panourile de semnalizare: interdicie, avertisment, obligaie, localizarea mijloacelor de salvare i prim ajutor, riscuri de lovire
de obstacole, riscuri de cdere a persoanelor; avertizare pentru recipiente i conducte aparente care conin substane periculoase; avertizare pentru
suprafee, sli sau incinte utilizate pentru ncrcarea/descrcarea i depozitarea substanelor periculoase n cantiti mari; marcarea cilor de acces si de
circulaie, etc.
Mijloace de protectie colectiva: schele, esafodaje, balustrade de protectie, banda avertizoare - reflectorizanta, balize de semnalizare, etc.
35


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
36
Coduri de referin
FURNIZAREA DE CONSILIERE PROFESIONALA
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru consilierea si ajutarea constructiva a lucratorilor privind
activitatile de munca, propunerile acestora si pentru rezolvarea conflictelor i a diferenelor de opinie astfel
nct s se pstreze bunvoina i ncrederea.


1. Dezvoltarea si mentinerea
relatiilor cu lucratorii
1.1. Dezvoltarea, meninerea i ncurajarea

relaiilor de lucru cu oameni care promoveaz
bunvoina i ncrederea;
1.2. Informarea oamenilor despre activitile de
lucru la un nivel adecvat de detalii i cu un grad
adecvat de urgen;
1.3. Consilierea i ajutarea constructiv a
oamenilor despre activitile de munc i
ncurajarea ntrebrilor, a cererilor pentru
clarificare i comentarii
1.4. Prezentarea clar a propunerilor pentru
aciune lucratorilor, la o dat adecvat i cu un
nivel corect de detalii pentru gradul de
schimbare i de risc implicat;
1.5. Clarificare cu lucratorii a obieciilor la
propuneri i revizuirea propunerii unde este
cazul
1.6. Rezolvarea conflictelor i a diferenelor de
opinie astfel nct s se pstreze bunvoina i
ncrederea
2.1. Obinerea informaiilor pentru probleme
tehnice utiliznd mijloace i surse fiabile;
2.2. Asigurarea informaiilor tehnice i a
sfaturilor complete, rezumate concis i relevante
- Cum se dezvolta si se mentin relatii

cu lucratorii care promoveaza
bunavointa si increderea
- Care sunt mijloacele ce se utilizeaza
pentru dezvoltarea si mentinerea
relatiilor cu lucratorii
- De ce se dezvolta si se mentin
relatii cu lucratorii, care sunt
scopurile speciale
- Cand se dezvolta si se mentin relatii
cu lucratorii
- Care sunt persoanele interesate cu
care se face schimb de informatii si
se comunica sfaturi
- Care sunt problemele tehnice pentru
care se face schimb de informatii si
se comunica sfaturi
- Ce surse de informatii se folosesc
pentru comunicarea sfaturilor si
pentru schimbul de informatii
- Cum se face identificarea locului
unde exist probleme,
- Care sunt criteriile ce stau la baza
re-incadrarii si sugerarii de solutii
2. Schimbarea de informatii si
comunicarea sfaturilor

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
37
3. Identificarea, re-incadrarea si
sugerarea de solutii la probleme
n scopuri speciale
2.3. Prezentarea informaiilor tehnice i a
sfaturilor folosind un stil de comunicare adecvat
pentru abilitatea, cunotinele, nelegerea i
dispoziia persoanelor care le primesc
2.4. Oferirea de ndrumri tehnice ce pot fi
nelese de oamenii care trebuie s le
urmreasc;
2.5. Adaptarea i modificarea modurilor de
prezentare a informaiilor tehnice acolo unde
oamenii au dificulti n a le nelege
2.6. Prezentarea recomandrilor tehnice clare,
concise i valabile i care reprezint cel mai bun
sfat, date fiind informaiile i resursele
disponibile
3.1. Identificarea locului unde exist probleme,
estimarea realist a efectelor lor i centralizarea
problemelor pentru persoanele care sunt afectate
i implicate
3.2. Evaluarea completitudinii informaiilor i
datelor disponibile i identificarea oricror
goluri semnificative
3.3. Obinerea informaiilor i datelor
suplimentare suficiente pentru a acoperi orice
goluri i pentru a asigura un punct de ncepere
valabil pentru analiza problemei;
3.4. Analizarea i interpretarea informaiilor
utiliznd o metod fiabil i valabil i trgnd
concluzii care sunt justificate de date i de
fiabilitatea metodei de analiz;
3.5. Identificarea i descrierea clar i coerent a
cauzelor probabile ale problemelor i
nregistrarea lor pentru analiz;
3.6. Interpretarea diferitelor cauze probabile ale
problemelor i analizarea lor n factori detaliai
ce permit identificarea soluiilor i a
procedurilor cunoscute i aplicarea soluiilor;
3.7. Aplicarea tehnicilor i a mijloacelor de
ajutor care mresc fiabilitatea deciziilor i a
judecilor;
3.8. Identificarea i justificarea, utiliznd criterii
clare i argumente raionale, soluii i proceduri
corecte, cu risc minim, la probleme

- Cum se poate contribui la protectia
intereselor lucratorilor
- Care sunt principiile si tipurile de
documente ce contribuie la protectia
- Ce sunt conflictele de interese
- Cum contribuie standardele etice si
buna practica recunoscuta la protectia
38
4. Contribuirea la
protectia
prin care se poate soluiona problema cu risc

minim;
3.9. Sugerarea acelor soluii care ofer cel mai
mic risc i a mijloacelor de control, inclusiv
colectarea datelor valabile i fiabile;
4.1. Definirea i convenirea termenilor de
referin i a ateptrilor prilor implicate n
contracte;
4.2. ncheierea de contracte i acorduri pentru
servicii de consultan care sunt conforme cu
cerinele legale, standardele etice i buna
practica recunoscut;
4.3. Consilierea Clientului si a Managerului de
Proiect privind refuzarea ofertelor i a
contractelor care sunt ilegale i ce pot genera
conflicte de interese;
4.4. Face judeci i ofera sfaturi care
echilibreaz nevoile clientului, ale angajatorului,
ale resurselor disponibile i nevoilor altor
persoane care sunt afectate direct sau indirect;
4.5. Isi asuma rspunderea pentru decizii
personale
39
Gama de variabile
Bunvoin i ncredere: Demonstrarea grijii, Onorarea promisiunilor i a angajamentelor, Relaii etice, Independen profesional, Relaii oneste, Relaii
constructive;
Mijloace: Ce utilizeaz metode proactive i deschise, Ce utilizeaz dialogul, Ce utilizeaz ntrebri, Ce utilizeaz ascultarea activ, Interogarea datelor;
Scopuri speciale: mprtirea experienei, Emiterea ndrumrilor, Luarea deciziilor, Creterea nelegerii, Implementarea unei soluii, Dezacorduri,
Negociere, Rezolvarea disputelor, Mrturia experilor pentru organismele legal constituite;
Persoane ce primesc informaiile: Cei care deleag munca (de ex finanatori/ dezvoltatori), Clieni, Utilizatori, Consultani profesionali, Contractani i
subcontractani, Furnizori de produse i servicii, Operatori, meseriai, tehnicieni, supervizori i conducere, Colegi seniori i juniori;
Recomandrile tehnice includ: Estimri realiste ale implicaiilor alternativelor care au fost luate n consideraie, Descrieri clare ale surselor de informaii
consultate, Tehnici de analiz aplicate, Criteriile folosite pentru efectuarea evalurilor i ajungerea la concluzii justificabile;
Informaii surse: Experien i practic, Sisteme de informaii electronice i manuale (de ex biblioteci, jurnale tehnice, baze de date), cercetare
tiinific, Ali colegi i specialiti, Cercetarea antierului, Expertize fizice, Teste de materiale, Analiz de laborator, Examinarea conformitii cu
regulamente statutare si prevederi legale, de sntate i securitate, de mediu i altele;
Criterii: Interesele prilor interesate, cele Legale, Conformitatea cu buna practic recunoscut, Pe baza informaiilor actualizate, Rentabilitate, Resurse,
Sntate i securitate, ntoarcere la starea operaional, Risc previzionat;
Standarde etice: Situarea comportamentului n contextul principiilor abstracte ale relaiei i obligaiei i comentarea critic a acestuia, Recunoaterea
normelor de consecven n privina inteniei, descrierii i aciunii, Evaluarea domeniului practicii ocupaionale n termeni morali;
Buna practic recunoscut surse: Coduri etice obligatorii de practic n cadrul ocupaiei sau al disciplinei, Lege statutar, Coduri voluntare de practic,
Obligaia de a se ngriji, Termenii asigurrii de despgubire profesional pentru riscul de accidentare si imbolnavire profesionala;
40


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
41
Coduri de referin
ORGANIZAREA SI PARTICIPAREA LA SEDINTE
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru organizarea sedintelor la care coordonatorul de securitate si
sanatate trebuie s furnizeze celor care particip ntiinri i informaii adecvate despre edin, s sublinieze
obiectivele i s aloce suficient timp pentru fiecare subiect de discuie. Coordonatorul de securitate si sanatate
trebuie s conduc edina astfel nct toi cei implicai s poat avea contribuii utile i trebuie s descurajeze
digresiunile i argumentele inutile. Coordonatorul trebuie s prezinte informaii i rezumate clare i la cele mai
eficiente momente, trebuie s se asigure c sunt atinse obiectivele edinei n timpul disponibil i c sunt
cominicate deciziile tuturor celor care trebuie s le cunoasc


1. Aranjarea
sedintelor
1.1. Clarificarea scopului edinei persoanelor

adecvate
1.2. ndeplinirea tuturor cerinelor pentru edin
n conformitate cu procedurile organizaionale;
1.3. Identificarea gamei i a surselor de
documentaie i a altor materiale pentru edine;
1.4. Obinerea ntregului material necesar i,
acolo unde este cazul, aprobare n cadrul
termenilor limit specificai
1.5. Pregtirea, producerea i naintarea
documentaiei relevante i a altui material
persoanelor adecvate, n cadrul termenilor limit
specificai;
1.6. Pstrarea securitii i a confidenialitii
informaiilor
2.1. Punerea la dispoziie a cerinelor pentru
edin n conformitate cu aranjamentele
convenite;
2.2. Punerea la dispoziie a documentaiei
necesare i a altor materiale pentru conducerea
- Cum se pregatesc sedintele

- Care sunt materialele necesare
pentru sedinta
- Care este scopul sedintei
- Cum se asigura sfaturile si sprijinul
in limitele propriei autoritati
- Cum se inregistreaza sedintele
- Cine participa la sedinte
- Care sunt tipurile de inregistrari /
evidente ale sedintelor,
- Cum se intocmesc evidentele
sedintelor
- Cum se pastreaza si se urmaresc
evidentele sedintelor
- Cum se face prezidarea sedintelor
- Care sunt punctele de pe ordinea de
zi a sedintei
- Cum se realizeaza incadrarea in
timp si parcurgerea punctelor de pe
ordinea de zi
si
pregatirea
2. Participarea, sprijinirea
inregistrarea sedintelor
si

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
42
3.
Producerea
sedintelor
evidentelor
4. Prezidarea sedintelor
edinei;
2.3. Confirmarea i, unde este cazul,
nregistrarea prezenei persoanelor la edine;
2.4. Furnizarea informaiilor i a sfaturilor
participanilor n mod concis i clar i n cadrul
limitelor propriei autoriti;
2.5.
Rezolvarea
eficient
a
cazurilor
neprevzute;
2.6. nregistrarea concis a chestiunilor cheie i
a deciziilor n conformitate cu procedurile
organizaionale;
2.7. Pstrarea securitii i confidenialitii
informaiilor;
3.1. Realizarea de inregistrari ale sedintelor
precise si clare in cadrul limitelor de timp
specificate;
3.2. Obtinerea aprobarii de inregistrare a
sedintelor , cand se solicita de la cei implicati;
3.3. Realizarea inregistrarilor intr-o forma care
se conformeaza cerintelor organizatorice;
3.4. Emiterea inregistrarilor pentru persoanele
interesate la datele planificate
3.5. Efectuarea de actiuni de identificare, de
evidentiere a progresului si de monitorizare care
decurg din sedinta;
3.6. Pastrarea sigurantei si a confidentialitatii
informatiilor;
4.1. Ofera celor implicati in cadrul sedintei
informatii si instiintari suficiente pentru a le
permite acestora sa contribuie eficient la sedinta;
4.2. Convenirea inca de la inceput a tuturor celor
care participa la sedinta asupra obiectivelor
sedintei;
4.3. Alocarea unui timp de discutii pentru
problemele importante intr-un mod care sa
corespunda cu importanta lor, cu urgenta si cu
complexitatea acestora;
4.4. Ajutarea celor care participa la sedinta sa
aduca contributii folositoare, prin stilul de
conducere
4.5. Descurajarea argumentelor nefolositoare si
a divagatiilor;
- De ce este necesara descurajarea

argumentelor nefolositoare si a
divagatiilor
- Care sunt rolurile si atributiile
participantilor la sedinte
- Cum se desfasoara sedintele
- Ce aspecte se supun dezbaterilor si
analizelor in cadrul sedintei
43
5. Participarea la sedinte
4.6. Realizarea obiectivelor sedintei in limita

timpului alocat;
5.1. Pregatirea suficienta a sedintei pentru a
putea sa participati in mod eficient;
5.2. Consultarea cu oamenii pe care ii
reprezentati, suficient pentru a va permite sa
prezentati punctele lor de vedere in mod
eficient;
5.3. Contribuirea la sedinta, in mod clar, concis
si relevant;
5.4. Contribuirea la sedinta pentru a ajuta la
clarificarea problemelor si la identificarea si
evaluarea solutiilor posibile;
5.5. Discutarea si confirmarea contributiilor si
punctelor de vedere ale altora intr-un mod
constructiv;
5.6. Oferirea cu promtitudine a unor informatii
clare, precise si concise despre deciziile care se
iau la sedinta pentru aceia care au nevoie de
acestea.
44
Gama de variabile
Sedinte: luarea deciziilor, comunicare;
Actiuni: intreprinse de persoanele implicate, intreprinse de alte persoane indicate;
Scopul sedintei: oferirea de informatii, consultanta, luarea deciziilor;
Oamenii: participare individuala; participare pe grupuri
45


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
46
Coduri de referin
PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC PE SANTIER
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar pentru identificarea factorilor de risc i evaluarea pericolului de producere a accidentelor de
munc i a mbolnvirilor profesionale, precum i de stabilire a unor msuri pertinente de asigurare a securitii i sntii n munc
pornind de la analizarea condiiilor concrete de desfurare a proceselor de munc i a mecanismului de producere a posibilelor
accidente.
1. Identific
producere a
munc
mecanismul
accidentelor
de
de
2. Identific factorii de risc de

accidentare
si
imbolnavire
profesionala
3.
Evalueaz
riscurile
de
accidentare
i
mbolnvire
profesionala


1.1. Mecanismul de producere a accidentelor

este identificat avndu-se n vedere succesiunea
operaiilor din cadrul activitilor specifice de
munc.
1.2. Identificarea mecanismului de producere a
accidentelor este realizat lund n calcul toi
factorii poteniali de risc.
1.3. Mecanismul de producere a accidentelor de
munc este identificat prin aplicarea unor
metode specifice.
2.1. Factorii de risc sunt identificai n
colaborare cu persoanele cu atribuii specifice.
2.2. Identificarea factorilor de risc se realizeaz
n corelaie cu specificul sistemului de munca,
pentru fiecare componenta a sistemului de
munca.
2.3. Factorii de risc sunt identificai avnd n
vedere toi agenii / sursele poteniale de
producere a mbolnvirilor profesionale.
3.1. Riscurile sunt evaluate n corelaie cu
complexitatea i natura proceselor de munc.
3.2. Evaluarea riscurilor se realizeaz n
concordan cu caracteristicile generale i
specifice ale personalului angajat.
- Ce este un accident de munca

- Ce se are in vedere pentru
identificarea
mecanismului
de
producere a accidentelor de munca
- Care sunt metodele specifice de
identificare a mecanismului de
- De se identifica mecanismul de
- Ce se intelege prin factori de risc de
accidentare
- Cum se identifica factorii de risc de
accidentare si imbolnavire
profesionala
- De ce se face identificarea factorilor
de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala
- Ce se intelege prin evaluarea
riscurilor de accidentare i
mbolnvire profesionala
- Cand se desfasoara activitatea de
evaluare a riscurilor de accidentare i
mbolnvire profesionala
- Cum se face evaluarea riscurilor de

Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
47
4. Stabileste msuri pentru

prevenirea accidentelor de munc
i a mbolnvirilor profesionale
5. Stabileste si tine evidenta

zonelor cu risc ridicat si specific
6. Verifica stabilirea modului de

adunare si caile de evacuare a
personalului in caz de pericol grav
si iminent de accidentare
3.3. Evaluarea riscurilor se realizeaz avndu-se

n vedere toate aspectele privind starea tehnic a
echipamentelor de munca folosite.
3.4. Riscurile sunt evaluate n funcie de natura
i gradul de agresivitate a mediului de munc.
3.5. Evaluarea riscurilor se realizeaz prin
analizarea caracteristicilor sarcinilor de munc
ale executanilor.
3.6. Evaluarea riscurilor se realizeaza prin
analiza frecventei consecintelor posibile, avand
ca instrument ajutator statistica accidentelor de
munca inregistrate pe o perioada data
4.1. Msurile sunt propuse avndu-se n vedere
respectarea legislaiei privind securitatea si
sanatatea muncii n vigoare si particularitatile
santierului.
4.2. Msurile sunt stabilite cu responsabilitate,
avndu-se n vedere cerinele privind prevenirea
accidentelor i a mbolnvirilor profesionale.
4.3. Msurile sunt corelate cu specificul
proceselor de munc derulate n santier.
4.4. Msurile sunt realiste, viabile i bine
fundamentate.
5.1. Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific
corespunzatoare lucrarii / santierului trebuie sa
contina nominalizarea si localizarea acestor zone
in cadrul lucrarii / santierului si masurile
stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru
aceste zone
5.2. Verifica ca actiunile pentru realizarea
masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor
pentru zonele cu risc ridicat si specific sa
constituie o prioritate in cadrul planului de
prevenire si protectie al fiecarui antreprenor /
subantreprenor.
6.1. Dispozitivele de adunare / cile de evacuare
stabilite de catre lucratorii desemnati ai
antreprenorului / subantreprenorului sunt
verificate cu discernmnt, n corelaie cu
specificul constructiv al lucrarii
6.2. Dispozitivele de adunare/cile de evacuare
sunt stabilite avnd n vedere posibilitile reale
accidentare i mbolnvire
profesionala
- Care sunt metodele de evaluare a
riscurilor
- Care sunt cerintele ce stau la baza
masurilor propuse pentru prevenirea
accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale
- Care sunt masurile ce previn
accidentele de munca si
imbolnavirile profesionale
- Ce inseamna zone cu risc ridicat si
specific
- De ce se stabilesc si se tine evidenta
zonelor cu risc ridicat si specific
- Cum se stabilesc zonele cu risc
ridicat si specific
- Ce se intelege prin pericol grav si
iminent
- Care sunt modalitatile de adunare
in caz de pericol grav si iminent
- Cum se verifica modul de adunare
si caile de evacuare in caz de pericol
grav si iminent
- De ce se completeaza Fisa de
identificare a factorilor de risc
profesional
- Cum se verifica angajarea numai a
lucratorilor care corespund dpdv
medical pentru un loc de munca /
post de lucru / sarcina de munca
- Care sunt documentele ce atesta ca
unitatea se preocupa pentru angajarea
numai a lucratorilor care corespund
dpdv medical
48
7. Verifica angajarea de catre

antreprenori / subantreprenori
penutru lucrarea pe care o
coordoneaza numai a persoanelor
care in urma controlului medical
si dupa caz, a testarii psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii
de munca pe care urmeaza sa o
execute
de deplasare i evacuare n timp util n caz de

pericol.
6.3. Stabilirea dispozitivelor de adunare/cilor
de evacuare este realizat pe criterii funcionale
pentru asigurarea securitii ntregului personal
din cadrul santierului.
6.4. Dispozitivele de adunare/cile de evacuare
sunt stabilite evitndu-se zonele cu potenial
crescut de pericol pentru personalul santierului.
7.1. Urmareste si verifica existenta Fisei de
aptitudine
pentru
fiecare
lucrator
al
antreprenorului / subantreprenorului, emisa de
medicul de medicina muncii
7.3. Verifica atasarea unei copii dupa Fisa de
aptitudine la Fisa individuala de instruire privind
securitatea si sanatatea in munca, pentru fiecare
lucrator
49
Gama de variabile
Accidente de munc: accidente mecanice produse prin cdere de la nlime/cdere la acelai nivel, lovire, compresiune, tiere, alunecare; accidente termice
produse de cldur, foc, frig; accidente de natur electric; accidente produse de expunere la radiaii neionizante /ionizante, zgomot; accidente chimice
produse de aerosoli ( pulberi, fibre, fum, cea ), lichide ( imersii, mprocare, stropire ), accidente legate de vapori, gaze; accidente de natur biologic
datorate contactului cu bacterii patogene, virui patogeni, ciuperci generatoare de micoze, antigeni biologici nebacterieni, etc..
Factori poteniali de risc: care in de executant, sarcina de munc, mediul de munc, procesul tehnologic mijloace de productie.
Persoane cu atribuii specifice: lucratorul desemnat pentru SSM, medicul de medicin a muncii, Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in
domeniul SSM, membrii Comitetului de securitate i sntate n munc, etc.
Aspecte privind starea tehnic a echipamentelor de munca folosite: gradul de uzur, respectarea graficului de reparaii, respectarea graficului de ntreinere,
solicitri curente, ritmicitatea unor incidente tehnice i dereglri etc.
Mediul de munc: temperaturi mari/condiii de frig, aburi, vapori toxici, radioactivitate, lumin insuficient/n exces, vibraii, zgomot etc.
Caracteristicile sarcinilor de munc: coninut, volum, mod de transmitere, mod de verificare etc.
Cerine privind prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor: controale medicale la angajare si periodice, redimensionarea sarcinilor de munc, suprasolicitarea
personalului, asigurarea materialelor igienico-sanitare, alimentaie de protecie, echipamente de protecie colectiv i individual etc.
50


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
51
Coduri de referin
DEZVOLTAREA PERSONALA A CUNOSTINTELOR SI OFERIREA SI ALTORA A
POSIBILITATII DE A INVATA
(unitate specific)
Se completeaz de
ctre Autoritatea
NIVELUL UNITII
Unitatea descrie competena necesar coordonatorului de securitate si sanatate de a se dezvolta profesional si

de a fi capabil sa invete pe altii sau sa invete de la altii notiuni de prevenire si protectie necesare pentru a
reduce riscurile la care sunt expusi lucratorii din constructii.


1.
Efectuarea
dezvoltarii
profesionale in zona practicii
ocupationale
1.1. Definirea scopurilor si obiectivelor

personale pentru asumarea dezvoltarii personale.
1.2. Identificarea si contactarea surselor de
sustinere si orientare profesionala pentru
asumarea dezvoltarii personale;
1.3. Identificarea si selectarea standardelor de
competenta relevante fata de care se poate
masura dezvoltarea personala;
1.4. Analizarea nivelului personal curent de
performanta fata de standardele de competenta
identificate si inregistrarea unui profil de
competenta actuala si nevoile dezvoltarii
personale;
1.5. Pregatirea unui plan de dezvoltare pentru
realizarea nevoilor de dezvoltare identificate ;
1.6. Asumarea activitatilor de dezvoltare avute
in vedere pentru realizarea nevoilor identificate
de dezvoltare; analizarea si inregistrarea
progresului precum si eficienta activitatilor
1.7. Inregistrarea dovezilor de competenta
castigate fata de standardele de competenta
identificate.
1.8. Analizarea ciclului de dezvoltare personala
si revizuirea si actualizarea scopurilor si
obiectivelor.
- Care sunt scopurile si obiectivele

personale
pentru
asumarea
dezvoltarii personale
- Ce se intelege prin dezvoltare
profesionala personala
- Care sunt sursele de sustinere si
orientare profesionala
- De ce este necesar intocmirea unui
plan de dezvoltare personala
- Cum se efectueaza dezvoltarea
profesionala
- Care sunt activitatile de dezvoltare
- Cum se realizeaza ajutarea altora
pentru a invata
- Cum se identifica necesitatile de
invatare ale altora
- De ce este necesara beneficierea de
experienta altora
- Care sunt standardele de
competenta pentru ajutarea altora
- Care sunt metodele de ajutare a
altora
- Cum trebuie sa se prezinte
informatiile pentru ajutarea altora de
a invata
6
Atenie
Profesionalism
Rigurozitate
Responsabilitate
Coeren
52
2. Ajutarea altora pentru a invata

si a beneficia de experienta altora
2.1. Identificarea si oferirea oportunitatilor si

resurselor adecvate si corespunzatoare pentru
altii, in scopul de a invata.
2.2. Selectarea si prezentarea pe scurt a
informatiilor relevante si actualizate despre
cunostinte si practica intr-un format care este
potrivit pentru distribuire cat si pentru
dezvoltarea materialelor de invatare si instruire.
2.3. Ajutorarea altora pentru a identifica nivelul
lor curent de competenta, nevoile lor de invatare
precum si tintele urmarite;
2.4. Selectarea si folosirea tehnicilor si
metodelor
si
metodelor
de
invatare
corespunzatoare, care sunt adecvate subiectului
dezbatut precum si nevoilor indivizilor;
2.5 Prezentarea informatiilor pentru altii
folosind un ritm, stil si o forma care corespunde
nevoilor lor;
2.6. Incurajarea altora de a pune intrebari pentru
clarificare si de a cere sfaturi atunci cand acestia
au nevoie de ajutor in timpul activitatilor;
2.7. Analizarea progresului altora fata de
obiectivele convenite si oferirea feedback-ului
realist si pozitiv pentru realizarea progresului;
2.8. Ajutarea altora sa identifice zonele unde
acestia au nevoie de ajutor pentru a realiza
nivelele de competenta convenite si folosirea
informatiilor pentru a realiza un plan de
dezvoltare personala asa cum s-a convenit.
53
Gama de variabile
Accidente de munc: accidente mecanice produse prin cdere de la nlime/cdere la acelai nivel, lovire, compresiune, tiere, alunecare; accidente termice
produse de cldur, foc, frig; accidente de natur electric; accidente produse de expunere la radiaii neionizante /ionizante, zgomot; accidente chimice
produse de aerosoli ( pulberi, fibre, fum, cea ), lichide ( imersii, mprocare, stropire ), accidente legate de vapori, gaze; accidente de natur biologic
datorate contactului cu bacterii patogene, virui patogeni, ciuperci generatoare de micoze, antigeni biologici nebacterieni, etc..
Factori poteniali de risc: care in de executant, sarcina de munc, mediul de munc, procesul tehnologic mijloace de productie.
Persoane cu atribuii specifice: lucratorul desemnat pentru SSM, medicul de medicin a muncii, Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in
domeniul SSM, membrii Comitetului de securitate i sntate n munc, etc.
Aspecte privind starea tehnic a echipamentelor de munca folosite: gradul de uzur, respectarea graficului de reparaii, respectarea graficului de ntreinere,
solicitri curente, ritmicitatea unor incidente tehnice i dereglri etc.
Mediul de munc: temperaturi mari/condiii de frig, aburi, vapori toxici, radioactivitate, lumin insuficient/n exces, vibraii, zgomot etc.
Caracteristicile sarcinilor de munc: coninut, volum, mod de transmitere, mod de verificare etc.
Cerine privind prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor: controale medicale la angajare si periodice, redimensionarea sarcinilor de munc, suprasolicitarea
personalului, asigurarea materialelor igienico-sanitare, alimentaie de protecie, echipamente de protecie colectiv i individual etc.
54


Exemplu:
- Observaia direct
- Unitile generale
55

Coordonator SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonator SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standard ocupaional pentru:

COORDONATOR IN MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE

Standard ocupional dezvoltat n cadrul proiectului

Iniiatorul standardului: comitetul sectorial de formare profesional n construcii

Verificatorii standardului ocupaional:

Descrierea ocupaiei: COORDONATOR IN MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE

3) Lista funciilor majore

4) Alte informaii relevante

Unitile de competene cheie

Titlul unitii 3: Aplicarea normelor de protecie a mediului

Unitile de competene specifice

Descrierea unitii de competen

Criteriile de realizare din punctul de vedere al

1. Identific necesitile 1.1. Necesitile proprii de perfecionare sunt

Criteriile de realizare din punctul de

Criteriile de realizare din

- Cum se identific necesitatile proprii de

4. Particip la forme de 4.1. Participarea la forme de perfecionare

Tehnici de evaluare recomandate:

APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SNTATEA I SECURITATEA

Criteriile de realizare din punctul de vedere al

Criteriile de realizare din punctul de

1.1. Riscurile sunt identificate, n corelaie cu

- Cum se identific riscurile n munc

Criteriile de realizare din

2. Aplic prevederile legale 2.1. Prevederile legale referitoare la sntatea i

securitatea n munc astfel nct s fie

Tehnici de evaluare recomandate:

Recomandare privind tehnicile de evaluare

APLICAREA NORMELOR DE PROTECIE A MEDIULUI

Descrierea unitii de competen

Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din punctul

1. Aplic normele de protecie a 1.1. Problemele de mediu asociate activitilor

Criteriile de realizare din

2. Acioneaz pentru diminuarea 2.1. Aplic proceduri de recuperare a materialelor

serviciile de urgen crora le sunt

Tehnici de evaluare necesare:

Recomandare privind tehnicile de evaluare

Unitile pot/ trebuie evaluate separat sau n relaie cu alte uniti: NU

CONVENIREA ASUPRA NUMIRII SI EVALUAREA ECHIPEI

Descrierea unitii de competen

Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din punctul

1. Verific sistemele tehnice ale 1.1. Elementele de rulare, frnare, iluminare si

- Care sunt tipurile de sisteme tehnice

Criteriile de realizare din

3. Conduce utilajul pe drumurile 3.1. Conducerea utilajului pe drumul public se

Tehnici de evaluare recomandate:

Recomandare privind tehnicile de evaluare

Descrierea unitii de competen

Criteriile de realizare din punctul de vedere

Criteriile de realizare din punctul de

1.1. Identificarea factorilor necesari pentru

- Cum se face identificarea si

Criteriile de realizare din

management al riscului din proiect

Tehnici de evaluare recomandate:

Recomandare privind tehnicile de evaluare

Descrierea unitii de competen

Criteriile de realizare din punctul de vedere

Criteriile de realizare din punctul de

1.1. Obinerea informaiilor care pot contribui la

- Care sunt informatiile ce pot

Criteriile de realizare din