~capacitatea de rezistenta corectatA a barei la incovoiere,
in raport eu axa y-), in Nmm, stabilita cu relatia:
My kyr Ry Wiley mys (5.16)
in care:
ky este coeficientul de reducere a modulului de revistenti, ct
tine seama de deformaile imbinatilor, cu valorite
-k, = 0,90 pentra barele cu un rost de lunecare:
‘ky = 0.80 pentru barele cu doud sau mai multe rostu
de tunecare:
Rj — rezistenta de calcul a lemnulul masiy ta ineovoiere static,
stabilith cu relatia (2.1) in functie de specia de materia
lemnos, clasa de calitate a femnului si condigile
exploatare a elementelor de constructie, in N/mm’;
Wij ~ modulul de rezistent& in raport cw axa yi-y, pent
seetiunes cea mai solicitatd a elementulii comps, in mm’
‘m, ~ coeficientul de iratare a temnului cu valorite specificate i
tabelul 4.1.
b) La lunecare de-a lungul unui rost, forta de lunecare total
1, in, de la extremitaten bare! plind la seetiunea de moment maxim,
stabilindu-se cu relatia:
S este momentul static. al. sectiunii in raport. cu axa. neutra,
perpendicular pe planu) de actiune al solicitirilor, in mm's
T= momentul de inertie brut al. seetiunii in, raport cu ax
principala de inertie perpendiculard pe planul de actiune
solicitarilor, ia mm’,
A,
~ suprafata diagramei fortei taictoare de la reazemul barei
si pana la mijlocul deschiderii, stabilita pe baza foriet
thietoare finale, determinate conform indicatiilor de la
patragraful 4.10.
~capacitatea de rezistentd a elemenielor de
pe jumatate din lungimea elementulu, in
rel
mbinare dispuse
N, caleulata ct
by Sh wL,.
ie (5.18)
fieste factorul de distributie al fortei de tinecare la mijloacele
de imbinare, egal eu |)/ 1,5 daci mijloacele de imbinare se
distribuie uniform pe lungimea grinit yi egal cu 1,0 dacd
distributia elementelor de: imbinare se face impartind
suprafata diageamei de fortd tHietoare in piri egale si
dispunand cite un element de imbinare. la extremitaiea
dinspre reazem a fiecirei fracliuni de suprafati,
n~ namérul de elemente de imbinare dispuse pe jumBtate din
lungimea elementuli;
—eapacitaten de rezistenfi nui element de imbinare
conform capitolului 6, in N.
©) La conditia de stabilitate a barei in raport cu axa x-x (flamba)
in fara planului de incoyoiers), capacitaten de revistenf’ 1 barei
compuse Tn raport cl, aceasta. axa se stabileste cu relayia (5.4), cw
observatia c& Aww = 4p (aria barelor principale). iar eoeficientul de
flambaj q. se va determina in functic de coeficientul de evelteqe
caleulat cu relatile (5.8) pentru bare cu fururi fungi si pentru bare eu
eolise continue gi (8.10) pentru bare cu furuei seurte
4.4.2, Barcle compuse solicitae la compresiunc si ineovoiere in
raport cu axa xex se verifi
a) La conditia de rezistenta in planul de actiune al momentului
iIneovoietor, eu relate: 6.19)
incare:
Cy este incarcarea axiala de calcul in bard, in N:
Co, ~ capacitatea de rezistenti a barei la compresiune, stabilita
cu relatia (4.4), in N, Tudnd jar = Ay (aria ctementelor
Principale) si coeficientul de flambaj p.. calculat cu cocti=
cientul de rveltete 2. stablit cu relatia (5.9);
MJ, —momentil ineovoietor maxim final, stabilit in raport cu
‘xa xx, perpendicular’ pe directia de actiune a fortei de
Ineovoiere si pe direstia rosturilor, in Nmim, calcutat
conform indicatiilor din parageaful 4.10.2;
> capacitaten de rezistenti 2 barei ta incovoiere in raport
cu axa ey, stabiliti cu relatia (4.12), in Nom,
Mu
b) La conditia de stabilitate in raport cu axa y=). conform
paragrafelor 5.3.2.1, b, pentru bare pachet, $.3.2,2, 6, pentru bare cu
fururi lung’ si pentru bare cu eclise continue si $.3.2.3,.p, pentru hare
cu fimuri seurte
5.5, Bare compuse solicitate la incovoiere
$8.1. Aledtuirea barclor compuse incovolate
nzile compuse solicitate la incovoiere se pat realiza din dow
sau mai multe piese din lemn suprapuse, imbinate longitudinal cw
mijloace de imbinare ce pot prelua eficient fortele de tunesare dintre
piesele imbinate, asifel ca grinda sa se comporte cit mai aproape de o
grinds cu sectiune unitard,
in mod obisnuit se folosesc ca elemente de imbinare: pene
clastice (fig 5.3), pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate
90
longitudinal (fig. 4.2, h) saw transversal (tig. 4.2 e) fata de fibrele
clementului, pene inelare netede sau dinate reaizate din otel (fig. 5.3,
»), buloane ete:
Fig) 5.3. Elemente compuse Incovojate solidarizate cu pene elastice
(a) si.cu pene metatice inelare (b)
5.5.2, Caleulul grinzilor compuse solicitate la incovoiere
5.5.2.1. Capaciiaien de rezistenit a grinzitor compuse solicitate
la incovoiere, M,, in Num, tindind cont de deformabilitatea imbindri-
lor, Se stabileste cu relatia:
M, =REW,
eat “Ms (5.20)
incare:
Ri este rezistenja de calcul a lemnului, masiv ta incoyoiere
statica. stabiliti cu relatia (2.1) in functie de specia de
material temnos, clasa de calitate « lemautui gi conditiile
de exploatare a elementelor de constructie, in N/mm’
Wiyyy ~ modulul de rezistenth corectat pentru sectivnen cea
‘mai Solicitath a grinaii, in mm’, stabilit eu relat:
Wiens = Uy: Wy
91 ky — eoeficient de reducere ce:tine seamd dé deformabilitatea
imbinarilor si care are yalorile:
k, = 0,8, respectiv 0.9 pentru grinzi din dows. respectiv trei
clemente dispuse fara interspatia intre ele:
ke, = 0.8, respectiv 0.6 pentru grinzi din doud, respectiv tre
‘clementé digpuse eu interspatiu Tire ete:
Wy —modulul de rézistentii al sectiunit nete a Barei, considerata
ca o grindd unitara, imbinarile fiind considerate indefor=
mabiles
1m, ~ coeficient de tratare a Jemnului cu yalorile speciticate in
tabelut 41
5.5.2.2) Verificarea rigiditiqii (sige(ti) ta grinzile compuse
incovoiate se face cu relatia (4.14), cu observatia e& la determinarea
deformatie’ maxime finale se ia in ealeul momentul de inertie corectat,,
stabilit cu relatia:
ti (22
in care
i, este coeficientul de reducere al momentului,de inertie care
{ine cont de deformabititatea imbinarilor, avand yaloarca
07:
fing ~ Momentul de inertie al sectianii brute
eutrd. considerdind intreaga sectiune a bare.
raport cu axa
5.5.2.3. Verificarea la ford thictoare, luind in considerare forta
de lunecare la care trebuie’ sf reziste’fiecare clement de imbinare se
face cu relafia:
aan (523)
in care:
este forta de lunecare total pe jumatate din lungimea grinzi,
nN, caloulaté cu retaria:
= momental static al jumatatii de sectiune in raport cu axa
ncutra, perpendiculard pe planul de aeyiune a solicitaritor,
inmm’;
J--momentl de inertie brut al sectiunii in raport cu axa central
principal de inertie perpendiculara pe planul de actiune al
soligitirilor. in mm
1 dy — suprafaya diagramei de foryd tdietoare de la extremitatea
barei_ si pané la mijlocul acesteia. im Nmm; in cazul
agrinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinté infliguci-
toarea forjelor taietoare maxime pe 0 jumatate de grinda:
1, — capacitaten de rezistenta la lunecare a mijloscelor de
imbinare, distribuite pe jumatate din tungimea grinzi,
stablitd cu relatia (5.18).
Cap. 6. CALCULUL $1 EXECUTIA IMBINARILOR
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
DIN LEMN
imbinarile clementelor din lemn masiv apar necesare datorith
sortimentului limitat atat ca fungime, cat si ca sectiune, care nu
corespund intotdeauna cu deschiderile esesare gi cu solicitrile din
clementele de consiructic,
La constructiile din leran, imbinarile se folosese pentr
~ realizarea unor sectiuni compuse, ind sortimentul existent
este insuficient pentru preluarea solicitirilor(v, fig 5:1 $15.3);
imbinarea in lung a pieselor din lemn ~ imbindri de
prelungire (fig. 6.1, asi by:
— imbinari intre piese fa noduri sau Ia intersectii, executate
atunei cand doua sau mai multe piese fac un unghi ¢ fnure ele
(fig. 6.1,¢ gid) Fig. 6.1, Tipuri de imbinari
‘a~ de prelungire a piese tensionates
bb de prelungire la piese comprimate,
‘¢~ tmbinare pop-contrafigt;
‘4—Imbinarea montantulul i a diagonale! Wo grind ev bree;
1 —-buloane:
2nseoaber
3—dorns
Aneule
6.1. Clasificarea imbinarilor
6.1.1, Dupa modul de executie, imbinarile pot f demontabile
sau nedemontabile, executate pe jantier sau in ateliere specializate, pe
bbaza unor tehnologii moderne.
”
6.1.2. Dupa rotul pe care il au, imbinarile pot fi:
de solidarizare, care se previd in vederéa asiguraril
stabiliti{it relative a elementelor. transinic eforturi de eare, 7
general, nu se fine seama in calcul gi eare se executh pe criterii
constructive, de exemplu solidarizarea cu sevabe, domuri sau
buloane la imbinarea de prelungite a barelor comprimate din
figura 6,1, b, sau solidarizarea cu scoabe la imbinarea din figura
ble:
= de rezisten
pe care le transmit
dimensionate pe bazi de calcul la eforturile
6.1.3. Din punctul de vedere al deformatiilor initiate si in
timp care se produc in imbinare, pot fi
~ imbiniri prin pasuire, ta care efortul se transmite direct,
fri piese de legiturd, clementut principal al imbindrii fiind
suprafata de contact; Ia aceste tipuri de imbinari deformartile
Initiale sunt mari datoritt asezArii pieselor in imbinare, iar in
timp deformatiile erese foarte putin;
Imbinari nepisuite (cule, buloane,,placue elastice) la
cate deformapiile sunt foarte mici in prima etapa si crese mull in
timp,
6.1.4. in functic de mijloacele de imbinare utilizate fi de
‘natura solicitarilor a care sunt supuse, por fi:
—imbindri prin chertare, solicitate ta stivire gi forfecare (y.
paragrafil 6,3)
imbindri cu pene prismatice gi pene inelare netede, cu
din{i sav cu. gheare, solicitate la strivire si forfecare (v, par
graful 6.4);
~ imbindri cu tije eilindrice si.cu pene Jamelare, fle
solicitate: in principal I incovoiere, iar elementele. im
solicitate la strivire (v. paragraful 6.5)
~ imbindri cu euie’gi guruburi pentru lemn, solicitate la
smulgere (v. paragraful 6.6):
le,
ate irebuie sa
imbindei, cu asamblaje mecanice care, preiaw diferite
solicitari ~ juguri, tiranti, elemente de reazem, piese pent
auticulatii ete. (v. paragraful 6.7)
~ imbinari inclefate, care luereazi in principal la forfecare
(, paragraful 6.8).
6.2. Conditiile pe care trebuie si le indeplineases
imbinarile
Pentru a satisface exigentele de performanta impuse, imbindrile
ndeplineasca urmitoarele conditi:
“prin mijloacele de imbinare utilizate, trebuie 8
6 repartizare uniform a eforturilor in clementele componente
fle barslor compuse: suprasolicitarea unor elemente apare
ddatorita incxactitilor de executic a imbinarilor gi @ prezentel
nor deformati initiale inegak
«si se realizeze, pe cat posibil, fractionarea elementelor de:
transmitere a efortutilor (tijé cilindrice sau famelare, pene
prismatice Sau inelare efc.), asigurindw-se asifel un qumir mal
frare de seetiuni de lucru si prin urmare 0 fezisten(a yi 0
Siguranta sporité a imbindrilor chiar in azul prezentel uno
defecte (noduri, erdipaturi medulare et.)
~ imbindrile trebuie-astfel realizate incit SA se evite efecte
le defavorabile ale contractiel gi umflarii si st nu facilitere
aparitia, fenomenutui de biodegradare (prin stagnarea apei sai
impiedicarea aerisirii imbindrii):
tipul de imbinare ales trebuie sh se potriveasca cur mate~
rialul lemnos folosit si cu solicitirile din piese, de exemplu
‘mbindrile incleiate nu se pot utiliza decit la lemn ecarisat sub)
forma de sednduri sau dulapi, avand umiditatea de echilibra
maxim 18%; imbindrile prin chertare transmit numai eforturi de:
Compresiune la piese din lemn rotund-sau din tern ecarisat de
tip grinzi sau rigle; imbindrile eu inele necesith material ecarisat
de calitate superioards nu se pot realiza constructii exterioare
¢ asigure
jnnbinate cur cuie, chiar’ fa exdul /protejarit agestora, intrucdt
ruginesc din cauza umiditaji relative maria aerului exterior,
imbindrile trebuie astfel, realizate neat su, reducd
sensibil capacitatea de rezistenta a piesclor Tmbinate; slabirea
sectiunii trebuie sé fie minima.
imbindrile trebuie astfel concepute incat sf fle uyor de
executat $i intreginut; se recomand’ ca fa realizarea construc-
{iilor din lemn sa se aleagi tipuri de imbin&ri ce se pot realiza
industrializat $) se pot asambla ugor pe santier (de exemplu:
imbiniri incleiate, imbindri cu plicuie multi-cuie. asamblaje
metalice), sau care nevesita manoperd mai putin calificats (de
cexempli: imbindri ev euie sau buloane);
= imbinarile trebuie astfel concepute ined sd)se menting
axialitatea eforturilor in bare; excentricititile prezente la noduri
irese sectiunite barelor datorita faprului cd acestea lucreaza la
solicitari compuse (intindere sau compresiune exeentriel)
{a caloulul imbindrilor nu se iau in considerare fortele de
frecare favorabile pentru comportarea clementelor de construc-
fie in imbindri, datorate legiturilor de stréngere (buloane sau
cue), deoarece acestea sunt in general de scurtd duratd
efectul favorabil al fortelor de frecare se ia in considerare
in conditiile prevazute in peragraful 3.2.8,
datorith modului de lucru diferit al diverselor tipuri de
imbindri (diferente mari de deformatii initiale $i in timp) nu este
permist pentru transmiteres accluingi efort folosirea imbinArilor
de diferite vipuris/se peemite wansmiterea eforturilor prin diferite
mijloace de imbinare, dar integral yi sucsesiv.
Comentariul C62 6.3. fmbinari prin chertare 6.3.2.3. Verificarea capacitatii de rezistentay a imbinarii este
satisfieutd prior’ Intrucat RE Roy
63,1. Elemente generale
63.24, Daca imbinarea este supush gi la moment ineovoietor:
legaturile eu zbangari sau butoane. se verificd la actiunea. celui
niterea eforturilor
63.1.1. Imbinarile prin chertare asigura tran:
de ta 0 piesd Ia alt, direct pe suprafaja de contact corespunzitor
pasuita
6.41.2. Imbindrile prin chemtare se caracierizeazi prin
deformatii: mari: in prima fazi-a. solicithrii pnd 1a tealizarea unui
transmit efortul si deformatti mai
comact direct intre supratatele care
fara. a doua a solicitarii, dupi realizarea contactului dintre
piese.
6.3.1,3, Piesele unel tmbinai prin cherfare se fixeaza intre cle
prin buloane, scoabe sau tiranti, care au
Fatre suprafetele care transmit efortul si de a impiedica deplastrite
elative tntre piese. in calculul de, rezistensa al imbinirilor, prin
ar putea eventual si le
rolu! de @ menfine contaetul
) zbanturi
a) eclise yy bujoanes
‘chertare fi Se tine seama de eforturile pe car
preia elementele de prindere, dar se jine Seama de slabirile de seetiune
pe care acestea le produc.
Fig. 6.2. Imbinari de prelungite'prin ehertare sotidarizate
6.33. Imbinari prin chertare la plese dispuse perpendicular
6.32: Ambinari prin chertare ln pise amplasate
in prelungire
6.3.4.1 Imbinarile transversale prin chertare pentru solidarizare
4 utilizeazs la rezemaren grintilor pe stilpi, a stilpitor sau poptlor pe
thipi, a subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zibrele pe cosoroabe
te, La realizarea acestor imbindri trebuie si se respecte datele
6421, La realizarea imbinirilor de. prelungire In piescle
comprimate se recomanda respectarea datelor constructive prevazute
in figura 6.2,
constructive prezentate in figura 6,3
63.5.2, Pentru esigorarca. stabilitiyii la deplasari_ laterale,
imbinarce se rigidizenzd cu cepuri (fig. 63. a, ¢ $1 ¢) sau scoabe
(fig, 63. 5 si) Pentru a se transmite efortul pe suprafata de contac.
fadancimea locasului va depagi cu S..10 mm inaltimea cepulul
6.3.2.2. Nu $e recomand’ imbiniri prin chertare nesimetrice
deoarece produc momente in bare datorit dezanai eforturlor 6.3.3.3) Transmiterea efortului pe suprafaza de contact dintre
cele doua elemente se face prin sirivire normala pe fibre la grind3,
talpa, subgrind’, cosorabs si in lungal fibrelor la stalpi si popi. In
canul utilizérii imbinarilor cu cep. la calculul suprafetet de contact se
va seade suprafata cepului,
6.3.3.4 in cazul utilizarii lemnului rotund, rezemarea grinzii pe
stalp se realizeaza prin chertarea cu tesitura a grinzii (v. fig. 6.3, ¢): Nu
se recomanda chertarea fird tegired grinzii (v. fig, 6.3, ¢).
6.4.3.5 Cypacitatea de rezistenga a imbinérilor ta piese ampla-
sate perpendicular se stabilegte cu relatia
Qn = RAC my om (6.1)
in care:
tmasiy In compresiune
Ri, este rezistenta de calcul a lem
(strivire) perpendicular pe fibre, stabitita conform relatiet
(2:1) in funetie de specia de material lemnos, clasa de
Calitaie a lemnului si condigiile de exploatare a elementelor
de constructie, in Nimm”;
‘Ay —aria de contact dintre cele doud clemente (aria reazernului),
in mm, stabiliti conform indicatiei din paragraful 6.3.3.3.
‘nip ~ coeficient de tratare a lemnului'eu. valorile’specificate in
tabelul 4.15
im, = coeficient de reazem, cu valoarea 1.60. daca sunt
indeplinite conditiile constructive prevazute in figura 6.3,
Fig. 6.3. Tipuri de bare compuse solicitate la eompresivine
perpendiculara pe fibre:
1 — grind 6 — saboti }1- cosoroab,
2 slp: 7—cutie metalich: 12 bulon
3 ~cep; 8—talpi superioard ferma: 13 ~ cule
4—seoabe; 9 —talps inferioara fer’,
$= alpa 10—subgrinda, 6.3.3.6. Lis revemarea popilor pe tapi. daca O, < O.,. pent
fu mari dimensiunite lementului vertical, talpa se poate realize d
lemn de foioase (tng, sfejar. salem), sau se poate mari aria de cont
prin dispunerea unor Sabot (fig. 63, g) san a unor cutii metalice (
6.3. A). In eazul utilizarii sabotilor, acestia se fixeazd impotri
deplasirii laterale prin buloane dispuse
transmiterea elortului sa se faca pe supraterele de strivire si nu pH
buloane,
Fig. 6.4. Posibil
tai de tegire a pragurilor simple, (a gi b)
si duble (e sid)
6.3.4. Imbiniiri prin chertare la piese amplasate
‘sub unghiul a
6.3.4.1. Date constructive
a. Tn fuineti¢
componente, imbit
uri ovalizate, astfel ing
marines solicitiritor st de diniensiuntle piese
ile cu chertare frontala se realizeaz’ cu unul $f
b. Tesiren pragutilor se redlizeaza
— perpendicular pe eferientul comprimal, tat onghiuri
<0? (fig 64. asic,
~ 1a bisectoarea unghivlui exterior dintre cele doua piese, ta
unghiuri a ® 30° (fig. 64, 6 ga.
Comentariul €63.4-1
. La imbinarite fromtale ou praig sinha se’ Vor avea TH vedere
\umatoarele date vonstructive (fig. 65, @):
© indltimea pragului (adincimes chertarii) 4, trebui
minim 2 em la grinzi eearisate, respectiv 3’em Ia cele rotunde gi
maxim A'3 la nodurite de reazem ale grinzilor ‘cu zabrele,
respectiv h/4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zabrele
sau la elementele cu 0 grosime mai mica de 8.om;
¢ lungimea pramului J, trebuie si fies f, > 10h. S-ar putea să vă placă și
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1712683119?v=1){kind=icon}
