Sunteți pe pagina 1din 4

38.

Regulile lui Black enumerare


1. Deschiderea procesului carios- usurarea accesului
2. Indepartarea dentinei alterate
3. Realizarea extensiei preventive
4. Realizarea formei de retentie
5. Realizarea formei de rezistenta
6. Toaleta cavitatii
39. Realizarea formei de retentie la cavitatile de cls.1
La cav de cls 1 , retentia este conditionata de :
-

paralelismul in plan axiala cel putin 2 pereti verticali

intalnirea peretilor laterali in unghi drept cu fundul cavitatii

unghiuri bine precizate la intalirea peretilor laterali intre ei

realizarea fundului cavitatii in plan orizontal sau in trepte , pentru a asigura stabilirea viitoarei obturatii
- pt cavitatea verticala :
- exprimarea unghiurilor intre peretele pulpar si cel lateral
- de preferat unghiuri obtuze,latimea istmuluyi sa fie maxim 1/3 din latimea M-D a
cavitatii

Retentia este asigurata de paralelismul a cel putin 2 pereti laterali, de intanlirea peretilor laterali cu
fundul cavitatii in unghi de 90 grade, si unghiuri bine precizate la intanlirea peretilor laterali intre ei si
reclivarea fundului cavitatii plan sau in trepte. Nu se admite forma concava a fundului cavitatii, dar in
acest caz se obtine forma plana prin obturatia de baza. Se foloseste freza sferica si con invers, iar
pentru exprimarea unghiurilor instrumentarul de mana.

40. Realizarea formei de retentie la cav.de cls.2

Formele ce tind sa dizloce obturatia sunt verticate si saitale. Formele de retentie impotriva fortelor
verticale pentru portiunea orizontala constau in aceleasi elemente ca si la caviatatea de clasa1:
paralelismul a cel putin 2 pereti laterali, intanlirea peretilor laterali cu fundul cavitatii sa fie in unghi de
90 grade , unghiuri bine precizate la intanlirea peretilor laterali intre ei si realizarea fundului cavitatii
plan sau in trepte, Nu se admite forma concava a fundului cavitatii, dar se poate obtine forma plana
prin obturatia de baza. Pentru portiunea verticala peretii V si O se vor pregati convergent spre ocluzal.
Impotriva fortelor sagitale se opune retentia realizata sub forma de coada de randunica pentru
cavitatea orizontala si intanlirea in unghiuri bine exprimate dintre peretii parapulpar si peretii laterali ai
cavitatii verticale. Peretele gingival se va pregatii usor inclinat spre peretele parapulpar in special la
PM.
Forma de rentie pentru cavitatea orizontala se realizeaza cu ajutorul frezei con invers
actionand la o adancime de 2mm, pentru a obtine peretele parapulpar plan si cu ajutorul frezelor
cilindrice pentru a obtine paralelismul peretilor laterali ai cavitatii.
41. Reguli de pregatire a cavitatilor de cls.3

Cavitatea de clasa 3 rezulta in urma tratamentului leziunilor frontale fara sa intereseze unghiul incizal.
Timpul 1 - crearea accesului de regula deschiderea se realizeaza dinspre fata orala dar primeaza
factorul estetic. Se foloseste instrumentar de mana sau rotativ si se insista in zona coletului pentru a
proteja rezistenta unghiului incizal.
Timpul 2 exereza dentinei alterate - se realizeaza cu instrumentar de mana sau rotativ. Extensia
preventiva nu contine un timp separate dar primeaza factorul estetic si se limiteaza doar la
indepartarea smaltului colorat de la margineaa cavitatii.
Timpul 3 forma de retentie :
- forma finala a cavitatii trebuie sa fie de caseta triunghiulara cu unghiurile interne ascutite si cele
externe rotunjite
- peretii laterali ,O, V si gingivali se vor intalni cu peretele parapulpar in unghiuri ascutite
- peretele parapulpar va fi pregatit convex datorita formei camerei pulpare
- se vor exprima unghiurile de intalnire dintre paeretii laterali si in special unghiul incizal
- forma de rezistenta nu ridica problema la acest tip de cavitate
42. Reguli de pregatire a cavitatilor de cls.4

Sunt leziuni de pe fetele aproximale ale dintilor frontali cu interesarea unghiului incizal.
Situatia 1:

- crearea aceesului a fost realizat cu distructia ungiului incizal


- exereza se realizeaza cu lingual lui Black sau cu freze sferice
- extensia preventiva nu se realizeaza propriu-zis
- nu se insista asupra formei de retentie dat materialele de obturatie au calitatea de a fi adezive
- se apreciaza unghiul de intalnire cu ajutorul frezei sferice
- se finiseaza marginile prin netezirea lor cu instrumentar de mana
Situatia 2:
E diferita de prima situatie prin necesitatea crearii formei de retentie.
- forma de retenite se realizeaza prin exprimarea unghiului dintre peretele parapulpar si peretii laterali
prin inclinarea divergenta a acestora catre peretele parapulpar sau prin crearea unei cavitati
suplimentare de retentie pe fata orala sub forma de coada de randunica
Situatia 3: - distructie majora ca unghiului incizal
- in functie de volumul coroanei dintelui, se obteaza pt mentinerea vitalitatii utilizandu-se ca si sisteme
de retentie stifturile parapulpare la coroanele voluminoase sau se ajunge la devitalizarea si utilizarea
stifturilor intrarasdiculare pentru dintii cu coroane mici.
43. Reguli de pregatire a cavitatilor de cls.5

1) deschiderea procesului carios,


2) indepartarea dentinei ramolite,
3) extensia preventiva consta in indepartarea ij totalitate a smaltuluii cu aspect cretos sau
oricare alt aspect care tradeaza alterarea prismelor de smalt de la marginea cavitatii. Se ajunge astfel
aplicand extensia preventiva, la o cavitate circulara ce inconjuara dintele.
4) forma de retntie e obtinuta prin inclinarea divergenta a peretilor laterali spre fundul cavitaii.
5) forma de rezistenta - nu se pune problema realizarii elementelor de rezistenta,
6) finisarea marginii cavitatii - sa nu prezinte neregularitati,
7) toaleta cavitatii.

51. Materiale utilizate in tratamentul plagii dentinare : proprietati , clasificare


Clasificare :
a) lacurile dentare
b) lineri ce pot fi - hidroxid de Ca
- eugenat de Zn
- CIS
Trebuie sa aiba urmatoarele proprietati :
-

sa nu irite tesutul pulpar prin compozitie si proprietatile sale fizice, chimice, biologice

sa constituie un pansament pentru fibrele Tomes si pentru fibrele nervoase terminale din canaliculele dentinare

sa asigure obliterarea canaliculelor dentinare sectionate ca urmare a instrumentarii

sa aibe proprietati antitoxice, sa nu neutralizeze exotoxinele bacteriene

sa aiba proprietati antibacteriene

sa izoleze tesutul dentar din punct de vedere electric, fizic si chimic, atat fata de mediul bucal cat si fata de materialele de obturatie

san u fie neutralizat de materialele de obturatie, sa fie compatibil chimic cu acesta

sa stimuleze neodentinogeneza, atunci cand acest lucru este necesar

sa nu coloreze dintele sau sa modifice culoarea materialelor de obturatie

sa fie insolubil si nealterabil in mediul bucal

sa fie usor de manipulate

sa aiba rezistenta mecanica optima

sa fie radioopac

49. Tratamentul plagii dentinare tehnica clasica


Tratamentul plagii dentinare vizeaza inlaturarea factorilor nocivi de la acest nivel , protectia
suprafetei dentinare si a pulpei dentare fata de excitantii din mediul bucal , si in unele cazuri ,
stimularea mecanismelor pulpare de producere a neodentinogenezei .
Tratamentul se face dupa conceptia clasica in functie de adancime.
a) In cavitatea superficiala realizarea toaletei cavitatii se face cu apa oxigenata , alcool si neofalina.
b) In cavitatea de adancime medie

- se alpica obturatia de baza


- se face toaleta cavitatii cu apa oxigenata , alcool si neofalina
- aplicarea unui strat protector reprezentat de obturatia de baza
- daca dentina este dura , dar pigmentata se adauga in plus alte mijloace de sterilizare
reprezentate de impregnarea alba sau neagra cu azotat de Ag
c) In cavitati profunde
- dpdv al sterilizarii si in cavitatea medie se face cu apa oxigenata si alcool
- degresarea se face cu neofalina
=>aceste actiuni se numesc COAFAJ INDIRECT
- daca dentina este dura si pigmentata se foloseste eugenatul de Zn
- se poate realiza - intr-un timp cu aplicarea hidroxidului de Ca si eugenat de Zn
- in 2 timpi cu enzime proteolitice si antibiotice

58. Tratamentul plagii dentinare in functie de adancimea cavitatii conceptia moderna


Metodele de tratament a plagii dentinare difera in raport cu adancimea cavitatii preparate si cu aspectul dentinei de pe fundul cavitatii
:
a) cavitati superficiale , in care intotdeauna dentina este dura si de aspect normal
b) cavitati de adancime medie , in care dentina de pe fundul cavitatii este fie dura , de aspect normal , fie dura si pigmentata
c) cavitati profunde , in care dentina de pe fundul cavitatii poate fi : dura , de aspect normal ; dura si pigmentara ; dura , cu mici zone
de dentina alterata in dreptul coarnelor pulpare
Tratament :
1) adancimea preparatiei - in cavitati profunde trebuiesc alese materiale mai putin iritante
2) permeabilitatea plagii dentinare - caria cu evolutie
3) dupa modelul conceptiei clasice

70. Tehnica obturarii cu materiale compozite


Tehnica de lucru
Selectarea culorii materialului compozit

Izolarea dintelui care trebuie restaurat este obligatorie, ea se va face, ideal, cu dig
Periaj profesional cu paste fr fluor i cupe de cauciuc, chiar dac s-a mai efectuat periajul i n etapa alegerii culorii
Splarea preparaiei cu ap i uscarea cu spray-ul de ap fara ulei
Aplicarea matricei transparente interproximal pentru protecia dinilor vecini de efectele acidului de demineralizare
Demineralizarea smalului 15 secunde, splarea dintelui cu ap timp de 15 secunde pentru a ndeprta tot gelul demineralizant,

uscarea dintelui cu aer fr urme de ulei, fr ns a produce desicarea dentinei.


Aplicarea rinii adezive ntr-un strat fin pe toat suprafaa preparat,care ptrunde n porozitile create de acidul demineralizant,

urmat de fotopolimerizarea sa;


Not: suprafaa rinii adezive rmne umed chiar dup polimerizare, acest strat nu trebuie ndeprtat el reprezint stratul inhibat de
aer care realizeaz legtura chimic ntre rina adeziv fr umplutur i faza anorganic a materialului compozit.

76. Tehnica obturarii cu amalgam


1. Preparare in mojar cu pistil (se picura cantitatea de Hg si 2/3 din pilitura , se mojareaza cu miscari circulare si puternice , adauganduse din cand in cand pulbere , astfel ca in final sa rezulte o masa de amestec care pare sa scape actiunii pistilului si daca se strange intre
degete da senzatia tactila si auditiva de crepitatie , ca si un bulgare de zapada).Pentru eliminarea excesului de Hg se foloseste o piele
de caprioara.
2. Malaxarea dureaza aproximativ 3 minute
3. Fularea amalgamului in cavitate prin miscari de presiune si rotatie a unor mici fragmente de material introduce in unghiuri si santuri si
evitarea formarii bulelor de are.
4. Modelarea functionala si lustruirea