Sunteți pe pagina 1din 8

Tudor

Arghezi
1880-1967

FENOMENUL ARGHEZIAN SI
EFECTELE SALE ESTETICE ASUPRA
L I T E R AT U R I I R O M A N E

Chintesenta
creatiei
poetice
argheziene este focalizata asupra ideii
de imbinare a cuvintelor (nu o impletire
intamplatoare insa) si ea provine dintro vocatie constructiva in masura in care
aspira la a propune unele structuri
poetice de sine statatoare.

Deasupra acestei vocatii se afla nevoia intensa a


gasirii unei cifre ultime, a unei unitati supreme care
sa ordoneze totul intr-un ansamblu.Coborand,
concentric, spre sensul ultim al acestei cautari,
Intalnim conceptul dizolvant al indeterminarii, care
constituie singurul fel de certitudine pe care poetul il
poate afla. Asezat la baza intregii poetici argheziene
elpoate justifica toate directiile, foarte variate, in
care se dispun poemele din Cuvinte potrivite si
chiar si celelalte volume.

El indreptateste si poezia efemerului, a descrierii cu


migala de artizan de lumi marunte, si poemele grave, pline
de tensiune a vietii, si sarcasmul si induiosarea si, in
general, pendularea intre acordurile majore si cele minore
care este prezenta mai mereu la Arghezi.Marea plasticitate
a verbului arghezian in surprinderea concretului pote fi
interpretata tot in sensul acelei dorinte de certitudine:ca
(dorinta de certitudine odata realizata) fixeaza in efemer
chipul vesnic schimbator al unei himere(inchipuiri), asa
incat trecerea catre poezia grava, dramatica, plina de
tensiune(incordare) se realizeaza aproape firesc)

Unitatea ultim a poeticii lui Tudor Arghezi


se nate din contiina unei relativiti
(nesigurane) i nedeterminrii la nivelul
universului, care nu ingduie dect o apreciere
intuitiv a realului, inelesul ultim scpnd, de
flecare data perceperii. Poetul scrie pentru a-i
i a ne spune c intelesul ultim ii va scpa, dar
nu renun s-l caute..

Aa se face c aspiratia spre unitate


este unitatea pe care o putem numi ca
gest (manifestare) a unei cunotine
tensionate pentru care poezia nu este
totui numai joc sau doar potrivire de
cuvinte, ci incercare de inelegere prin
cuvnt.

Avnd in vedere c toate aceste deziderate care nasc


poezia, creatia adevrat in msur s exprime cu fior
emotional viaa, fcnd-o ineleas pn ln intimitatea
ei, sunt infaptuite ntr-o creatie extrern de bogat i
variat, suntem indreptiti s vorbim despre
fenomenul arghezian, un fenomen, in a crui sfer de
atractie i inrurire, nu doar ca fond de idei dar i
modaliti de realizare estetic, am fost ademeniti. i
am czut in capcana magiei lui Arghezi. Neavnd fora
creativ a acestula, realizrile in spiritul lui Arghezi
sunt firave, de plan secund.

Se poate, deci spune, aa cum Maiorescu a spus


despre Eminescu c a influenat decisiv literatura de
dup el, c i Arghezi a fcut la fel.
Prin urmare, fenomenul arghezian exist ca
realitate vie, concret, palpabil in creatia multor
poei din zilele noastre, inct a spune c Tudor
Arghezi ca fenomen a influenat literature romn de
astzi este un adevr.