Sunteți pe pagina 1din 33

PROIECT

INSTALATII TERMICE SI SANITARE


PENTRU O PENSIUNE P+3E

PROIECT NR.:
DENUMIRE PROIECT:
AMPLASAMENT:
BENEFICIAR:
FAZA:
PROIECTANT INSTALATII DE
NCLZIRE SI SANITARE:
COORDONATOR:

A. Piese scrise
1. Foaie de capt
2. Borderou
3. Declaraie de conformitate
4. Lista de responsabiliti
5. Memoriu tehnic
6. Cerinte si criterii de performana
7. Standarde si normative
8.Program de control al calitii
9.Caiet de sarcini
10.Breviar de calcul
10.1. Breviar de calcul inclziri
10.2. Breviar de calcul sanitare
11. List estimativ de cantiti de materiale

B. Piese desenate
1. Planul amplasament

PLANSA 01

2. Plan de situaie

PLANSA 02

3. Plan parter. Instalaii termice

PLANSA 01IT

4. Plan etaj. Instalaii termice

PLANSA 02IT

5. Vedere schematica. Instalaii termice

PLANSA 03IT

6. Plan parter. Instalaii sanitare

PLANSA 01IS

7. Plan etaj. Instalaii sanitare

PLANSA 02 IS

6. Plan parter canalizare. Instalaii sanitare

PLANSA 03 IS

7. Plan etaj canalizare. Instalaii sanitare

PLANSA 04 IS

8. Vedere schematica. Instalaii sanitare

PLANSA 05IS

5.1. Date generale


Prezentul memoriu are ca obiect stabilirea soluiilor tehnice i condiiilor de realizare a
instalaiilor de incalzire si sanitare interioare aferente unei pensiuni
ntocmit n urma studierii cerinelor naintate de ctre beneficiar, proiectul de
instalaii termice si sanitare interioare respect normele i standardele n vigoare, astfel nct s
fie asigurate confortul utilizatorilor i nivelurile de performan necesare.
Instalatiile cuprinse in aceasta documentatie cuprind urmatoarele :
instalatii interioare de incalzire ;
instalaii interioare de alimentare cu ap rece de consum menajer ;
instalaii interioare de alimentare cu ap cald de consum menajer;
instalaii interioare de canalizare a apelor uzate menajere .

5.2. Situatia existenta


In prezent in interiorul imobilului nu exista niciun fel de instalatie de incalzire si
sanitara. In zona exista retele stradale de apa rece,apa calda si canalizare menajera.

5.4. Situatia propusa


5.4.1.Instalatia de incalzire
Cladirea cu destinatia Pensiune turistica este o constructie cu regimul de inaltime P+3E.
Pentru perioada de iarna s-a facut calculul necesarului de caldura conform SR1907/97
pentru o temperatura exterioara conventionala de calcul de (-25C).Necesarul total de caldura

calculat conform bilantului termic este de 800kW.


Se va prevedea o instalaie de nclzire cu ap cald cu parametrii 70/50C pentru
asigurarea necesarului de caldura n anotimpul friguros.Agentul termic va fi asigurat de catre o
centrala termica care va fi amplasata in spatiul tehnic special amenajat in acest scop.
Centrala termica a fost aleasa sa asigure necesarul de caldura.
Instalaia de nclzire este compus din radiatoare tip panouri din otel cu unul sau doua
panouri radiante si inaltime de 800,respective 1000 mm.Tipul ,marimea si numarul radiatoarelor
s-a calculate astfel incat cedarea de caldura a acestora sa egalizeze pierderile de caldura calculate
in conditiile prevazute si inand cont de destinaia fiecarei incaperi.
Opex cu bariera de oxigen.Toate aceste conducte se vor mbina prin sudura si sertizare
i se vor monta ingropat in pardoseala si aparent pe perete. Sistemul ales este cel de distributie
ramificata.
Instalatia de incalzire a obiectivului se va realizare si cu incalzire in pardoseala.

5.4.2.Instalatii sanitare
Memoriu tehnic se refer si la execuia instalaiilor interioare sanitare si de canalizare la
obiectivul Pensiune turistica i care se compun din :
Instalaiile interioare de alimentare cu ap rece i cald pentru consum menajer ;
Instalaia interioar de canalizare menajer.
Alimentarea cu apa rece a obiectivului se va face din conducta publica prin intermediul
unor conducte de PEHD DN 150, prin racordare directa, iar alimentarea cu apa calda se va face
de la centrala termica de cartier prin intermediul unor conducte preizolate DN100.
Instalatia interioara de alimentare cu apa rece si calda va fi executata din teava Cupru
moale la parter iar la etaj,iar

instalatia interioara de canalizare menajera din

PPc(polipropilena).Obiectele sanitare prezente, vor fi prevazute cu baterii de amestec.


Conducta de apa rece si apa calda va fi pozata prin pamant pe langa cladire, respectanduse cota adancimii de inghet si alimenteaza instalaia de apa rece si apa calda de consum.
Inainte de intrarea in cladire conducta va trece prin caminul de bransament, unde apa rece
si apa calda este contorizata.
Conducta de alimentare cu apa intra in casa prin camera tehnica si alimenteaza atat
obiectele sanitare prevazute in plansele de arhitectura cat si centrala termica.
La parter trebuie asigurata apa rece pentru lavoar,cada de dus si closet aflandu-se in baie
iar spalatorul aflandu-se in bucatarie si apa calda pentru lavoar, cada de dus si spalator.

La etaj trebuie asigurata apa rece pentru lavoare,cada de baie cu dus si closet iar apa calda pentru
lavoare si cada de baie cu dus.
Diametrele conductelor de legatura vor fi cele figurate pe planse.
La baza coloanei de ap rece i ap cald se prevd robinei de trecere. Conductele de
ap rece si cald se vor izola termic i anticondens.
Montarea instalatiilor interioare se va face fie ingropat, fie aparent , iar coloanele vor fi
montate aparent acoperite cu o masca.
Canalizarea menajer interioar n cladire presupune realizarea unor conducte de
canalizare pozate in sapa cladirii, fie aparent pe perete,respectiv in tavanul fals i racordarea
acestora la reteaua de colectare ce se va realiza in spatele cladirii. Reteaua de colectare se
racordeaza la reteaua exterioara de canalizare a orasului prin conducte de 160 mm si 125
mm, din PVCconform pieselor desenate.
Pentru canalizare se folosesc conducte PP astfel: la iesirea din corpuri sunt folosite
conducte PP 110 ,75 care intra in conducta PP 50 care duce la coloana principala PP 110
de asemenea din vasul de closet se pleaca tot cu o conducta PP 110.
La partea superioara a coloanelor de canalizare se realizeaza o instalatie de ventilare care se
termina cu aerisitoare de canalizare care se monteaza la nivelul acoperisului.
Pe refularea spre caminul de racord canal va fi montata o clapeta de retinere, cu diametrul
de 165mm.
Memoriu va fi consultat mpreun cu caietul de sarcini.

n executarea instalaiilor de incalzire si sanitare interioare se vor respecta


urmtoarele:
I 13/1 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ncalzire centrala
I 13/2 -Normativ pentru exploatarea instalatiilor de ncalzire centrala
GP 019 -Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalatiilor de ncalzire
din cladiri
. Dimensionarea corpurilor de ncalzire.
Prescriptii generale
SR 1907/1 -Instalatii de ncalzire centrala. Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de
calcul
SR 1907/2 -Instalatii de ncalzire centrala. Calculul necesarului de caldura. Temperaturi
interioare conventionale de calcul
termotehnic al elementelor de constructie ale
cladirilor.
STAS 4377 -Compensatoare de dilatatie. Compensatoare plane n forma de U, L, Z.
Prescriptii de calcul
STAS 185/1 - Instalatii sanitare, de ncalzire, de ventilare si gaze naturale. Conducte
pentru fluide. Semne si culori conventionale
STAS 185/2 -Instalatii sanitare, de ncalzire, de ventilare si gaze naturale. Fitinguri si
piese auxiliare pentru conducte. Semne conventionale
STAS 185/3 -Instalatii sanitare, de ncalzire, de ventilare si gaze naturale. Armaturi.
Semne conventionale
STAS 1733 -Garnituri nemetalice. Garnituri pt.suprafete de etansare plane, Pn 2,5; Pn 6;
Pn 10; Pn 16; Pn 25; Pn 40. Dimensiuni
STAS 7277- Garnituri din cauciuc de uz general nerezistente la produse petroliere.
STAS 8374 -Termometre tehnice
STAS 8420 -Mijloace de masurare a temperaturii. Termometre tehnice cu rezistenta.
Conditii tehnice generale de calitate.
P 118- Normativ de siguranta la foc a constructiilor
MP 008- Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor
normativului P 118, Siguranta la foc a constructiei
121 -Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica al cladirilor civile,
socio-culturale si tehnico - administrative
P 130 -Normativ privind urmarirea comportarii n timp a constructiilor
C56- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente
C125 - Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si
tratamentelor acustice la cladiri
C142- Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la

I-27 - Instruciuni tehnice privind stabilirea i verificarea clasei de calitate a mbinrilor


sudate la conducte
GP 043/1999 - Ghid privind proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare cu conducte din PVC, polietilen i
polipropilen.
SR ISO 3458 - Asamblari ntre fitinguri i tevi de polipropilen. ncercarea de

SR EN

13310:2004 - Spltoare de buctrie. Condiii de funcionare i metode de


ncercare
.

Prescriptii fundamentale de proiectare

STAS 1795 - Canalizari interioare. Prescripii fundamentale de proiectare


STAS 1846 - Canalizari interioare. Determinarea cantitilor de ap ce se evacueaz din
sistemul de canalizare
STAS 1504 - Instalaii sanitare. Distane de amplasare a obiectelor sanitare,armaturilor
i accesoriilor
GP 043/1999 -Ghid privind proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare cu conducte din PVC, polietilen i
polipropilen.
SR ISO 3458 - Asamblari ntre fitinguri i tevi de polipropilen. ncercarea de
etaneitate la presiune interioar
STAS 1478- Instalaii Sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale.
Prescriptii fundamentale de proiectare
de apa potabila.
EN 12056/DIN 1986-100 Instalatii sanitare Calculul hidraulic conductelor de
canalizare
I 9-94 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare
I 9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare

Investiia: PENSIUNE TURISTICA P+3E

Obiectul supus controlului: INSTALATII DE INCALZIRE SI SANITARE

n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95, normativului C56/85, HG 272/95 si HG


273/95, participanii care concur la realizarea planului de control a urmririi execuiei, astfel
nct lucrrile executate s fie conforme cu prevederile normelor n vigoare, iar instalaia
executat sa se ncadreze n parametri normali de performan, calitate si fiabilitate sunt :
B= Beneficiar (dirigintele de santier desemnat de acesta)
E= Executantul (responsabilul tehnic cu execuia)
P= Proiectantul (seful de proiect)

Recepia lucrrilor :
Recepia lucrrilor se va efectua n strict conformitate cu prevederile normativelor si
legislaiei n vigoare. Fazele de recepie la lucrrilor sunt:
recepia la terminarea lucrrilor
recepia punerii n functiune
recepia final, dupa expirarea perioadei de garaniei legal

9.1.Generalitati
Caietul de sarcini cuprinde:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Indicatii generale.
Prescriptii generale.
Lucrari pregatitoare.
Executia lucrarilor.
Verificarea lucrarilor.
Elemente de receptia lucrarilor .
Prescriptii de tehnica securitatii muncii.

A.INSTALATII DE INCALZIRE
1. INDICATII GENERALE
a) Masuri de asigurare
Proiectul constructiei este explicitat in descrierea arhitectului.

2. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE


Lucrarile constau n realizarea cu materiale noi a urmatoarelor elemente:
instalatia de distributie din conducte de cupru, montate aparent, izolate termic si
protejate.
instalatia de incalzire din conducte de otel in centrala termica;
coloanele instalatiei de ncalzire, montate aparent,lnga elementele de constructii(ziduri,
stlpi)
corpuri de ncalzire din tabla de otel
armaturi de nchideri, golire si aerisire
suporti pentru conducte din profile metalice si respectiv bratari
Caietul de sarcini nu este limitativ nsa orice modificare sau completare se va face numai dupa
avizul proiectantului.

La executia instalatiilor de ncalzire se va tine cont de urmatoarele norme, normative si


standarde:
- I 13 94

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ncalzire


centrala;

3. Lucrari pregatitoare
nainte de punerea n opera, toate materialele vor fi supuse unui control vizual n vederea
constatarii eventualelor degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ. Defectiunile
constatate se vor remedia, iar daca acest lucru nu este posibil, materialele respective vor fi
nlocuite.
Pastrarea materialelor se va face n depozitele de materiale create cu respectarea normelor
n vigoare privind prevenirea incendiilor.
Depozitarea tevilor din Cupru se va face n rastele prin stivuire bucata cu bucata n
compartimentele rastelului, sau n legaturi.
Robinetii de trecere , armaturile, fitingurile si piesele din otel se depoziteaza pe sortimente
si tipodimensiuni ntr-un compartiment cu destinatie precisa.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici se vor depozita sub soproane si vor fi
acoperite, sau n spatii nchise.

4. Executia lucrarilor
4.1. Operatii de montaj
Ordinea operatiunilor depinde de procesul tehnologic de montaj al constructorului.
Lucrarile de executie necesita urmatoarele operatii:
realizarea de tronsoane la nivelul pardoselii din conducte ct mai lungi pentru a reduce la
strictul necesar operatiilor de mbinare ce se executa la naltime sau n locuri mai greu
accesibile.
fixarea n pereti si plansee a dispozitivelor de sustinere a bratarilor si suportilor.
realizarea golurilor tehnologice acolo unde este cazul.
montarea conductelor la distributie.
definitivarea fixarii conductelor si a suportilor.

4.2.Lungimea tronsoanelor
nainte de a se trece la prelucrarea tevilor n vederea montarii lor este necesara stabilirea
lungimii coloanelor si legaturilor la corpurile de ncalzire si a conductelor de distributie.
Pentru a stabili corect lungimile trebuie sa se tina seama de :
pozitia conductelor fata de pereti si plansee.
pozitia corpurilor de ncalzire.

4.3.mbinarea conductelor.
mbinarea conductelor instalatiilor interioare de ncalzire pe pozitia de montaj se poate face
prin : filet, racord olandez, sudura la conducte din otel si prin lipitura moale in cazul
conductelor de cupru .
mbinarea prin fitinguri sau prin filet este obligatorie n urmatoarele cazuri:pentru conductele
cu diametrul de 1/2 si 3/4 din instalatiile interioare de apa calda cu circulatie prin pompe.
mbinarea este mai durabila
asigura o etanseitate mai buna si mai sigura
elimina fitingurile si racordurile olandeze care sunt costisitoare si necesita manopera
multa
Schimbarile de directie ale conductelor se vor realiza prin intermediul fitingurilor filetate si
coturile sau curbele sudate.
Pentru instalatiile care nu sunt supuse prevederilor Instructiunilor ISCIR C 15 72 se va tine
seama de urmatoarele:
-

ndoirea la rece se va face numai cu ajutorul masinilor unelte speciale sau a


dispozitivelor hidraulice pentru ndoit tevi.

ndoirea la cald a tevilor umplute cu nisip tasat si ncalzite corespunzator se va utiliza

Metode de lipire pentru racordarea fitingurilor:


Lipirea moale:
1. Se debavureaza teava si se curata interiorul fitingului

4.4.Montarea conductelor.
Conductele trebuie sa fie montate astfel nct sa permita manipularea comoda a
armaturilor de pe traseu, sa nu mpiedice deschiderea ferestrelor a usilor si circulatia
persoanelor.n cladirile cu caracter social, conductele se monteaza aparent la naltimi care sa nu
stnjeneasca procesul tehnologic, dar totodata sa permita supravegherea si o intretinere usoara.
Att conductele verticale cat si cele orizontale se fixeaza pe pereti sau pe planseu cu dispozitive
corespunzatoare diametrului tevii.
Fixarea si sustinerea tevii se va face cu:
bratari pentru fixare (confectionate pentru fiecare dimensiune de conducta avnd
tevii cu diametrul cel mai mare) n cazul cnd schimbarea de directie se face ntr-un plan
perpendicular pe planul n care se gaseste fasciculul de tevi.
tevile sudate longitudinal se vor poza cu sudura orizontala spre elementele de constructie.

4.5.Montarea armaturilor.
Armaturile care se ntlnesc ntr-o instalatie de ncalzire centrala sunt armaturi de
nchidere, reglare, golire si dezaerisire.
Toate armaturile se vor monta n pozitia nchis.
Succesiunea operatiilor pentru montarea unei armaturi cu flanse pe conducta este
urmatoarea:
se strng suruburile
Montarea robinetelor cu ventil se face astfel nct agentul termic sa intre sub ventil
circulnd n sensul indicat de o sageata marcata prin turnare pe corpul robinetului. Daca
robinetul este montat pe un traseu n care nu se pot face multe manevre la conducte, lnga
robinet se plaseaza o mbinare demontabila (racord olandez sau mufa stnga-dreapta).

n functie de pozitia de montaj, robinetele se pot monta cu roata de manevra n sus sau
lateral.

Dupa montaj se executa cteva manevre de nchidere a robinetului, daca ncepe sa se


scurga agent termic pe lnga axul rotii de manevra, se reface presetupa si se strnge pna dispare
scurgerea.
Robinetele cu sertar pana, daca sunt prevazute cu mufe filetate, se monteaza n mod
nct aceasta sa se manevreze usor, fara scapari de agent termic, piulita se va fixa la rndul ei cu
contrapiulita.

4.6.Montarea corpurilor de ncalzire


Corpurile de ncalzire se amplaseaza n general pe peretii exteriori ai ncaperilor sub
ferestre eliminndu-se astfel formarea curentilor reci si asigurndu-se ncalzirea unitara n
ncaperea respectiva.

4.6.1. Montarea la pozitie a radiatoarelor


Ordinea operatiilor de montare urmatoarea:
trasarea
si prinderea sustinatorilor.

Trasarea pozitiei radiatorului se face tinnd seama de urmatoarele distante de montaj:


distanta minima ntre corpul ncalzitor si elementele de constructii executate din
materiale combustibile vor fi stabilite functie de temperatura agentului purtator astfel: 5
de la ax ntr-o parte si alta se traseaza jumatate din lungimea corpului de ncalzire.
pentru corpurile care nu sunt montate sub fereastra va fi respectata pozitia coloanei
indicata n plansa.
se traseaza liniile orizontale pe care se vor monta consolele si sustinatorii, linia
consolelor la naltimea de 10 cm de cota pardoselii finite , iar linia sustinatorilor la 25-30
cm de la limita de sus a nisei si 15 cm fata de partea superioara a radiatorului.
Axele gaurilor pentru console si sustinatori se traseaza mai lungi astfel ca dupa executia
gaurilor sa ramna segmente marcate pentru a se putea stabili pozitia de fixare n gaura a
numai dupa ce s-a executat pardoseala finita.
Asezarea la pozitie a radiatorului se executa facnd urmatoarele operatii principale:
se transporta radiatoarele la locul de montaj

se aseaza radiatorul n fata consolelor pe un postament improvizat care are


naltimea egala cu naltimea de montaj a consolelor, apoi se ridica usor de capatul
lasat pe pardoseala.
dupa aducerea la pozitia verticala se fixeaza de sustinatori cu doua placute ale
acestora.

5.Verificarea lucrarilor
Instalatiile de ncalzire se vor supune urmatoarelor probe:
proba la rece
dupa efectuarea probei de presiune si ntocmirea documentelor respective.
La aceasta faza vor fi efectuate toate verificarile necesare de catre proiectant si beneficiar n
special n ceea ce priveste presiunile si durata probelor.

5.1 Proba la rece.


Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura apei a
rezistentei si etanseitatii elementelor instalatiei. Proba depresiune la rece se poate executa pe
parti din instalatie sau pe toata instalatia , aceasta din urma ramnnd obligatorie n cazul n
care s-au executat probe pe instalatie.
completa a armaturilor de

nchidere si reglaj ,verificarea punctelor de racordare a instalatiei

la conducta de apa potabila si la pompa de presiune.


nainte de proba de presiune la rece instalatia va fi spalata cu apa potabila.
Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere la conducta de apa potabila ,
umplerea instalatiei, racordarea conductei de ntoarcere la jgheabul de golire la canalizare si
mentinerea instalatiei sub jet continuu pna cnd n apa golita din instalatie nu se mai observa
impuritati(namol, nisip).Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei.Golirea se
face cu viteza mare de scurgere a apei prin deschiderea completa a ambelor organe de inchidere
5 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se va face cu un manometru nregistrator sau cu un
manometru indicator cu clasa de precizie, prin citiri la intervale de 1 minut timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se vor considera corespunzatoare daca pe toata durata probei,
manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi
un proces verbal.

Proba la cald va fi efectuata naintea finisarii (vopsirii, izolatiei) mascarii au nchiderii


elementelor instalatiilor n canale nevizitabile , dar numai dupa nchiderea completa a cladirii sau
a probei la rece.
Pentru efectarea probei la cald , instalatiile interioare vor fi alimentate de preferinta cu agent
ncalzitor de la sursa definitiva .n cazul n care aceasta nu a fost pusa n functiune , alimentarea
se va face de la o sursa provizorie.
Sursa de caldura va asigura debitul , presiunea si temperatura agentului ncalzitor potrivit
prevederilor proiectului instalatiei mentionate n memoriu si breviarul de calcul.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei.
Proba la cald comporta urmatoarele:
Dupa efectuarea probelor, instalatie va fi golita , daca pna la intrarea n functiune exista pericol
de nghet.

5.3 Proba de eficacitate.


Aceasta proba se efectueaza cu scopul de a se verifica daca se asigura n diverse ncaperi
temperaturile prescrise care au fost avute n vedere la proiectare.
Proba de eficacitate se va face la toate instalatiile de ncalzire prin masuratori efectuate n
ncaperile indicate de beneficiar.n cazul cladirilor civile , numarul acestor ncaperi va fi de
minimum 5 pentru fiecare cladire si cel putin 5 din totalul ncaperilor.
Proba de eficacitate se va face cu ntreaga instalatie n functiune , n conditii normale de
exploatare , la temperaturi scazute ale aerului exterior , ct mai apropiate situatiei nominale.
Se citesc temperaturile interioare din ncaperi cu ajutorul unor termometre montate la 75cm de la
pardoseala si cel mult 2 m de la peretele exterior cel mai dezavantajos dar n afara zonei de
radiatii directa a corpului de ncalzire(n ncaperi de locuit).
n ncaperi cu alta destinatie masurarea se face n punctele n care amplasarea mobilierului sau a
utilajului determina prezenta curenta a oamenilor , chiar daca distanta de masurare fata de
peretele exterior rezulta mai mica de 1m naltimea de masurare fiind maximum 1m.
comisie.
Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile aerului
interior corespund celor prevazute n proiect cu abateri de 12C n ncaperi de productie si

daca viteza aerului din ncapere satisface prevederile Normativului Republican de Protectia
Muncii.
Pentru masurarea temperaturii vor fi folosite doar termometre avnd o sensibilitate de 1/10C.

care urmeaza sa fie mascate n santier n zidarie sau n sapa vor fi supuse probei, ncheindu-se
procese verbale de receptie partiala de catre reprezentantii ntreprinderii constructoare si ai
beneficiarului.
Aceste procese verbale se vor prezenta comisiei de receptie provizorie.
De asemenea se va verifica la fata locului corespondenta executiei cu prevederile proiectului si
ale prescriptiilor tehnice aferente n ceea ce priveste amplasamentul, traseul si dimensiunile
diferitelor parti ale instalatiei.
Asupra corpurilor de ncalzire montate n instalatie se fac urmatoarele verificari de catre un
reprezentant al beneficiarului , un reprezentant al conducerii santierului si seful de echipa
corespondenta cu proiectul n ceea ce priveste tipul de corp de ncalzire, marimea lui,

cotele de montaj.
orizontalitatea si planeitatea lor (cu nivela de aer si cu metrul).
rigiditatea frecarii n elementele de constructii.
prescrise n proiect.
amplasarea corecta a compensatoarelor de dilatare si a punctelor fixe.
paralelismul coloanelor cu suprafetele finite ale peretilor pe lnga care sunt montate.
respectarea pozitiei reciproce corecte a conductelor montate n plasa.
existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin plansee sau pereti si realizarea

corecta a spatiului dintre tevile de protectie si conducte.


amplasarea corecta a dispozitivelor de golire a apei si a celor de aerisire.
.
A) Proiectele definitive nsotite de memoriul justificativ cu toate modificarile introduse la
montaj cu motivarea acestora (aviz proiectant).
B) Cerificatele de calitate eliberate de ntreprinderi producatoare
C) Procesele verbale continnd rezultatele ncercarilor asupra elementelor de instalatie
nglobata n constructie.

D) Procesele verbale de la probele de presiune la rece si la cald ale instalatiei si ale operatiei
de reglaj a instalatiei.
E) Alte procese verbale ncheiate cu prilejul verificarilor pe faze de lucru (prezentate
anterior).
F) Certificatele de calitate ale aparatelor si materialelor.
Verificarea fizica consta dintr-o examinare generala a executiei lucrarilor tehnice
aferente, controlndu-se prin sondaj lucrarile la care nu exista un proces verbal de constatare
a calitatii lor.
Comisia de receptie poate efectua orice ncercare pe care o crede necesara pentru a constata buna
comportare a instalatiei.
Rezultatele examinarilor si ale ncercarilor se consemneaza ntr-un proces verbal de receptie
provizorie , eventualele completari si remedieri ale instalatiei trebuie consemnate n precesul
verbal de receptie provizorie.De la data ncheierii procesului verbal decurge anul de garantie.
La receptia definitiva se face o examinare generala a bunei functionari a instalatiei receptionate
provizoriu si a diverselor reparatii efectuate n termenul de garantie .De asemenea se verifica
daca s-au remediat deficientele semnalate n procesul verbal de receptie provizorie si se
examineaza cu rezultatele ncercarii eficacitatii constatate n cursul anului de garantie.rezultatele
acestor ncercari se consemneaza n procesul verbal de receptie definitiv, ce se va ncheia.Daca
se mai constata deficiente care trebuie remediate , prin procesul verbal ce se ncheie se stabileste
un nou termen pentru efectuarea receptiei definitive.

7. Prescriptii de tehnica securitatii muncii si P.S.I.


7.1.n executie:

n timpul executarii lucrarilor de instalatii termice, constructorul va urmari realizarea tuturor


Volumul 1 - "Normele generale comune tuturor categoriilor de lucrari de constructii - montaj ",
NPM "G";
Volumul 4 - "Lucrari de organizare si lucrari pe timp friguros "NPM", "OTF";
Volumul 10 - "Obligatii si raspunderi precum si delimitarea lor n domeniul protectiei
muncii ale organizatiilor de proiectare, executie si beneficiar, la realizarea lucrarilor de
constructii - montaj", NPM "PEB";
2. nainte de nceperea lucrului se vor verifica:
ntregul personal muncitor sa aiba facut instructajul de protectia muncii si vizita
medicala.
Personalul muncitor sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie
dotat cu echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor ce le au de executat conform
"Normativului republican pentru acordarea echipamentului de protectie si a
echipamentului de lucru";
lucrului cu materiale volatile,

inflamabile, explozibile, toxice (vopsele, lacuri, emailuri).

8. Se vor respecta masurile de protectie prevazute n normativele pentru executarea


lucrarilor de constructii, precum si instructiunile fabricilor producatoare de materiale.
9. Pentru alte categorii de lucrari pentru care nu sunt reglementari privind normele de
tehnica securitatii si protectia muncii, nainte de nceperea lucrarilor, constructorul si
beneficiarul vor solicita proiectantului sa elaboreze masuri speciale de protectie a muncii
adaptate la specificul categoriei de lucrari respective.

nrosirea unei portiuni din peretii metalici ai cazanului;


deformari ale peretilor cazanului;
repararea unei tevi sau aparitia unei crapaturi n peretele cazanului;
aparitia unei crapaturi importante n zidaria cazanului;
defectarea conductelor de alimentare cu apa;
curgeri la ncheieturi sau nituri;
curgeri la locurile de faltuire;
umflaturi la tevile fierbatoare;

Cnd se lucreaza cu utilaje sau instalatii de orice fel, muncitorii sunt obligati sa poarte
mbracamintea bine strnsa pe corp. Se interzice purtarea de sorturi, ornamente la mbracaminte,
broboade sau basmale cu ciucuri, precum si parul despletit. Lucratoarele si vor strnge parul sub
boneta sau basma. Lucratorii nu vor umbla desculti n centrala sau n ncaperile anexe care sunt
locuri de munca.
Pentru cercetarea periodica a aparatelor de control ca: manometre, supape, sticle de nivel,
termometre, dispozitive de ungere se vor amenaja scari fixe cu balustrade la locul unde se

executa aceste operatii, iar treptele vor fi asigurate contra alunecarii. Hainele nu se vor agata de
utilaje sau instalatii de orice fel si n special de dispozitivele de protectie ale acestora, ci vor fi
pastrate numai n dulapuri destinate acestui scop. Stropirea cu apa sau introducerea apei n
recipientii care au continut de acizi concentrati este interzisa.
Se interzice depozitarea oricarui material, mbracaminte, obiecte, scule, alimente, etc. n
spatele tablourilor de distributie electrica. Se interzice depozitarea n sala cazanelor sau n sala
pompelor, a vaselor de orice volum care au continut sau contin materiale explozive.
Locuri de trecere sau de lucru devenite lunecoase prin scurgeri sau mprastiere de
substante grase, lichid etc. vor fi presarate cu materii aderente, nisip, cenusa, rumegus, etc.
Robinetele conductelor de lichide, vor fi prevazute cu un semn exterior, prin care sa se
recunoasca daca sunt nchise sau deschise. Conductele de materiale fierbinti (lichide) care se
gasesc n zone de circulatie vor fi izolate termic. Pentru executarea de lucrari, n spatii ncarcate
cu gaze se vor lua n prealabil toate masurile de protectie, de siguranta si de salvare necesare.
deservirea instalatiilor electrice aferente utilajelor, vor fi supusi n prealabil unui examen medical
si verificarii cunostintelor privind normele de exploatare a instalatiilor electrice cuplate la utilaje
ct si masurile de prim ajutor n caz de accident.
Nu se admite prezenta n spatiu tehnica persoanelor care nu fac parte din schimbul de
lucru. Spatiu tehnic trebuie sa fie curat (uscat). Pardoselile si scarile din spatiu ethnic se vor
ntretine curate. Uleiul varsat va fi sters imediat. Este categoric interzis a sterge pardoselile cu
motorina sau crpe uleioase spre a nu se face locul lunecos. Spatiu ethnic trebuie sa fie astfel
iluminat nct sa fie posibila buna si sigura deservire a agregatelor. Nu sunt admise spatii
ntunecoase. n ncapere se va afisa schema instalatiei (conducte, vane).
Toate ventilele, supapele si robinetele trebuie sa fie n stare buna de functionare si sa
asigure posibilitatea izolarii unor sectiuni ale conductei de distributie. Lampile electrice portative
ce se vor folosi n spatial tehnic vor fi alimentate la tensiunea de 1224 V. n spatiu tehnic unde
exista conducte n exploatare, vor fi afisate n locuri vizibile, schemele instalatiilor (conductelor)
precum si instructiunile de deservire a lor. Ventilele de nchidere si sibarele vor avea marcate n
mod vizibil, chiar pe ele, semne care sa indice sensul de rotire al dispozitivului, precum si sensul
de miscare al fluidului n conducta.
mediu;
Se interzice orice modificare a documentelor tehnice fara acordul n scris al proiectantului.

B.INSTALATII SANITARE

2. Lista prescripiilor tehnice de baz


n executarea instalaiilor interioare sanitare se vor respecta urmtoarele :
I 9-94 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare
I 7-91 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice la consumatori
cu tensiuni pn la 1000 V
STAS 1478-94 Instalaii sanitare. Alimentare cu ap la construcii civile i industriale.
Prescripii fundamentale
STAS 1504-85 Instalaii sanitare. Distane de amplasare a obiectelor sanitare, armturi
i accesorii
STAS 7656 90 evi de oel sudate longitudinal pentru instalaii
STAS 2250-73 Tensiuni nominale, presiuni de ncercare i presiuni de lucru maxime
admisibile
STAS 1795-81 Instalaii sanitare. Canalizarea interioar la construcii civile i
industriale
IPCT-96 Ghid de performan pentru instalaii sanitare
C56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaiile aferente
****- Manual tehnic de proiectare i montare a sistemelor de condute din cupru marca
Wieland
****- Ghid de proiectare i excuie a instalaiilor utiliznd conducte din cupru marca
Supersan

3.Materiale utilizate
3.1.Instalaii de ap rece de consum menajer i ap cald de consum menajer
-

evi din cupru 15x1mm, 18x1mm,22x1mm, 28x1,5mm, 35x1,5mm


Alpex 16x2 mm, 20x2 mm
fitinguri din cupru
fitinguri din alama

3.2.Instalaii interioare de canalizare pentru ape uzate menajer


-

PP pentru mbinare cu garnitur 32, 40, 50, 110


Sifoane de pardoseal 50 de tipul plat

4.Lucrri pregtitoare

n scopul desfurrii n condiii de eficien a asigurrii calitii prescrise i pentru


ncadrarea n termenele stabilite, naintea nceperii lucrrilor se necesit urmtoarele operaiuni
pregtitoare :

Toate materialele ce vor fi puse n oper, vor fi achiziionate cu certificate de calitate


corespunztoare i cu agremente tehnice, iar nainte de a fi puse n oper se va completa
formularul cod 9-11-101, conform C56/85 referitor la calitatea lor.
Tot la aceast faz beneficiarul se va asigura dac constructorul are ca i for de munc
personal cu pregtire profesional i de specialitate n domeniul instalaiilor, instruit i verificat,
precum i dotarea aferent, corespunztoare execuiei.

5.Execuia lucrrilor
5.1.Instalaia interioar de ap rece de consum menajer i instalaia interioar
de ap cald de consum menajer
Ordinea opraiunilor depinde de procesul tehnologic de montaj al constructorului.
poziie orizontal pe suprafee drepte pentru a preveni deformaii, ruperi i fisuri.
Se recomand ca locul de depozitare s fie curat i la distan de surse distructive.
Instalaia de ap rece, cald se va realiza dup cum urmeaz din:
distribuia din eav Alpex si Cupru avnd izolaie termic i anticondens
derivaiile de la obiectele sanitare din eav cupru moale i dur
Se va respecta poziia conductelor de ap conform distanelor minime fa de instalaiile electrice
utiliza cletele de ndoit manual calibrat pe dimensiunea dorit. ndoirea ncepe cu trasarea
semnului dimensiunii prescrise. De la acest semn se msoar napoi spre nceputul evii,
dimensiunea dorit i se traseaz pe eav. Dup acest procedeu urmeaz proedeele de tiere la
dimensiuni, dezpnuirea i calibrarea evilor din cupru. Dup operaia de calibrare, fitingul ce se
monteaz trebuie s aibe un mic joc fr a se nepeni, n vederea realizrii lipirii capilare. Se vor
utiliza numai fitinguri compatibile cu eava att din punct de vedere al compoziie materialului.
eava debitat, dezpnuit i calibrat trebuie curat cu o stof abraziv.
Pentru lipitura moale pot fi utilizate urmtoarele materiale :
-materiale pentru lipit :
-Soldamoll 220 (L-SnAg5 aliaj Sn-Ag), diametrul firului 2 mm, culoarea
bobin- galben

-Silox 260 ( L-SnCu3, aliaj Sn-Cu ), diametrul firului 2 mm , culoarea


nlimile de montaj a robineilor sferici cu trecere liber R 1/2 de racord

a bateriilor
amestectoare sunt de 560 mm fa de pardoseala finit
spalatoare
o nlimile de montaj de la nivelul pardoselii finite pn la partea superioar a lor
Distanele maxime dintre reazemele conductelor orizontale vor fi cele din tabel :

Diametrul (ol)
Distana (m)

1/2
2,5

3/4
2,5

1
2,5

1 1/4
3,00

1 1/2
3,00

2
3,00

2
3,00

3
5,00

4
6,00

Acolo unde racordurile la obiectele sanitare se realizeaz cu robinei de col 1/2 - 3/8, legturile
se vor rigidiza la interiorul pereilor despritori din rigips cu elemente adecvate. Legturile de la
aceti robinei de trecere la bateriile amestectoare sau la rezervorul vasului closet se vor face cu
racorduri flexibile adecvate.
-

cca 15 cu dispozitivul de anfrenat


se cur mufa n interior i se verific poziia garniturii n interiorul mufei
pentru a uura introducerea tubului n muf se aplic pe extremitatea exterioar a acestuia
un lubrifiant (spun lichid) care s nu atace garnitura de cauciuc (nu se vor folosi uleiuri

sau grsimi minerale)


se introduce pn la captul mufei, exercitnd o uoar presiune
apoi se extrage tubul cca 1 cm de la captul mufei, aceast operaie este necesar pentru a
permite dilatarea tubului n interiorul mufei

-20 mm mai mare dect diametrul exterior al evii. Spaiul rmas liber se va completa cu psl
mineral. La trecerile prin perei tubul de protecie va avea lungimea egal cu grosimea finit a
pereilor, iar la trecerile prin planee tubul de protecie va depi partea superioar, finit a
planeului cu 20 mm. Trecerile prin fundaii sau pereii exteriori se vor realiza conform
catalogului de detalii tip, astfel nct s se realizeze o etanare contra infiltraiilor.
Nu se admit mbinri ale conductelor n tuburile de protecie. Distana minim ntre marginea
tubului de protecie i cea mai apropiat mbinare sau derivaie va fi de 5 cm.
Prinderea i susinerea conductelor orizontale se va face cu brri i console metalice ancorate
mm, de ambele pri ale unei brri ncastrate n perete sau stlp.
Legaturile de la obiectele sanitare vor fi din PP, de

110 in cazul closetului, respectiv 32 mm

legatura dintre lavoar si sifonul de pardosea, iar legatura dintre sifon si conducta de canalizare
pozata in canalul tehnic de 50 mm.

6.Probe i verificri

6.1.Instalaiile de ap rece de consum menajer i ap cald de consum


menajer
Conductele vor fi supuse urmtoareleor ncercri :
-

ncercarea la etaneitate la presiune la ap rece i cald

ncercarea la funcionare la ap rece i cald

ncercarea la rezisten a conductelor de ap cald.

ncercarea la etaneitate la presiune se va efectua nainte de montarea armturilor de serviciu.


de calcul. Precizarea robinetelor ce vor fi deschise se vor face de ctre proiectant.

6.3.Instalaiile interioare de canalizare ape uzate menajer


Instalaiile de canalizare interioar vor fi supuse urmtoarelor ncercri :
-

ncercarea de etaneitate

ncercarea de funcionare.

ncercarea de etaneitate se va face controlnd traseele conductelor i punctele de mbinare.


Punctele de mbinare, ce se nchid cu elemente de mascare, vor fi ncercate pe parcursul lucrrii,
nainte de nchiderea lor, ncheindu-se procese-verbale pentru lucrri ascunse.
n timpul ncercrii de etaneitate, instalaiile se umplu cu ap dup cum urmeaz :
-

Normativ C56-85 privind verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente

Instruciuni tehnice pentru efectuarea ncercrilor hidraulice i pneumatice la recipiente I-25

Legea 10/1995 privind calitatea n construcii i n mod special respectarea urmtoarelor


cerine:
-

rezisten i stabilitate

siguran n exploatare

siguran la foc

igiena, sntatea i protecia mediului

economia de energie

Etapele de realizare a recepiei sunt :

7.Protecia, sigurana i igiena muncii


-

Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii

La proiectarea instalaiilor interioare de nclzire s-au avut n vedere recomandrile


urmtoarelor normative:
SR 1907-1 97 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul. Prescripii de calcul
SR 1907-2 97 Instalaii de nclzire.Necesarul de cldur de calcul. Temperaturi
interioare convenionale de calcul

10.1 BREVIAR DE CALCUL INCALZIRE


CM - coeficient de corectie al necesarului de caldura ce tine cont de masa specifica a
elementului de constructie si are doua valori:
- pentru mpi < 400 kg/m >CM = 1;
- pentru mpi 400 kg/m >CM = 0,94.
Obs: In cazul cladirilor industriale valoarea coeficientului CM = 1.
m - coeficientul de masivitate termica calculata cu: m = 1,225-0,05*D
D - indicele de inertie termica a elementului respectiv calculat cu:
n

s j j

D= i=1

j
sj

- coeficient de asimilare termica a stratului j in [w/mK];

- grosimea stratului j in [m];

- coeficient de conductivitate al elementului j [w/mK]

-s si se gasesc in tabele
Obs: Pentru elementele de constructie cu D4,5 se considera ca n=1.
Pentru tamplaria exterioara si interioara consideram D= 0,5 rezultand valoarea
corespunzatoare a lui n.
Temperatura exterioara de calcul se determina din standard SR 1907 in functie de zona
climatica.
R0
n

R0=R i+
i =1

- rezistenta termica globala la transfer de caldura si se determina cu relatia:


j
+ Re [m K / W ]
j

Ri

- rezistenta termica la transfer convectiv pe partea interioara si se determina cu

relatia:
Ri =

Re =

1
[m K /W ]
i

=8 [W/mK]

Re

-rezistenta termica la transfer convectiv pe partea exterioara:

1
[m K /W ]
e

S cj [W ]

Sp

- suprafata cumulata a pardoselii si a peretilor aflati sub nivelul solului:

S p=S pdph

S pd

[m]

- suprafata pardoselii [m];

p- lungimea conturului peretilor exteriori;


h- cota pardoselii sub nivelul solului in [m];
Rbc

- rezistenta termica a benzii de conturla trecerea caldurii prin pardoseala si sol

catre aerul exterior in [mK/W];


ti

- temperatura interioara [C];

te

- temperatura exterioara [C];

tf

- temperatura solului (apei freatice) + 10C pentru toate zonele climatice;

t ej

- temperatura interioara convectiei de calcul pentru incaperile alaturate;

ms

- coeficient de masivitate termica a solului si se determina in functie de adancimea

panzei de apa freatica si adancimea de ingropare a pardoselii;

ns

- coeficient de corectie ce tine cont de conditia termica a solului si de cota

pardoselii sub nivelul terenului.


A0

- adaosul pentru orientare in scopul diferentierii necesarului de caldura al

incaperilor diferit expuse radiatiei solare.


- in cazul incaperilor in care

Rm

>10 ( se va lua valoarea maxima din grafic);

- in incaperi unde persoanele sunt in tranzit ( poarta imbracaminte de strada);


- in cazul depozitelor sau casei scarii.
Qi

- este sarcina termica necesara pentru incalzirea de la temperatura exterioara la

temperatura interioara a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului


patruns la deschiderea acestora. [W]

Valoarea sarcinii termice


Q1 i

Qi

se determina ca fiind max. dintre sarcinile termice.

- sarcina termica necesara pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile

usilor si ferestrelor tinand cont de numarul de schimburi de aer necesar in incaperi prin conditii
de comfort fiziologic:

Q1 i=[ n a 0CMVc p ( t it e ) +Qu ] 1+


na 0

Ac
100

[W]

- numarul de schimburi orare care se determina in functie de destinatia cladirii si a

incaperii;
V- volumul incaperii [m ;
- densitatea aerului [kg/ m ];
cp

- caldura

usilor.
Qu=0,36Aun( t i t e )CM [W ]

Au

- aria usilor exterioare care se deschid [m];

E- coeficient ce tine cont de gradul de inaltimi al cladirii si se determina conform STAS;

i- coeficient de infiltratie, se determina conform SR 1907 si tine cont de :


-tipul tamplariei
-raportul intre suprafata elementelor exterioare si cele interioare si de felul ferestrelor
L- lungimea rosturilor mobile si se calucleaza ca fiind suma tuturor rosturilor unei
ferestre unei ferestre la care elementele mobile se i-au o singura data [m];
v- este viteza conventionala de calcul a vantului si se masoara in [m/s].

10.2 BREVIAR DE CALCUL SANITARE


A.Instalaii de alimentare cu ap rece i cald de consum menajer
1. Stabilirea obiectelor sanitare
In conformitate cu STAS 1478-90-Alimentarea cu ap la Construcii civile i industriale
Obiect
sanitar
amplasare

qCF

lavoare
Nr

parter
a bc E

E=0,3
5
1,75

w.c

Spalatoare

Cada de dus

Nr

E=0,5

Nr

E=1

Nr

E=1

3,5

In conformitate cu STAS 1478-90 debitul de calcul pentru distribuia apei reci in scopuri
menajere pentru cladiri avand destinatie de spatii comerciale se determin cu relaia :
in care :
-qCF-debitul in l/s
-E-suma echivalenilor punctelor de consum alimentate de conducta respectiv
-a-coeficient adimensional in funcie de regimul de furnizare al apei in reeaua de
distribuie
-b- coeficient adimensional in funcie de felul apei
-c-coeficient adimensional in funcie de destinaia cldirii
a=0,15
b=0.7
c=1.0
E=0.7xE1+E2

E1 suma ehivalenilor bateriilor amestectoare de ap cald


E2 -suma echivalenilor robinetelor de ap rece

3. Calculul debitului de ap cald de consum menajer


qCF a b c E
n conformitate cu STAS 1478 90, debitul calcul pentru distribuia apei
calde in scopurimenajere pentru casa se determin cu relaia :
In care coeficienii au semnifiaiile de la punctul 2 i au urmtoarele valori :
a=0,20
b=0,7

c=1.6
E=E1

4.Dimensionarea instalaiilor de ap rece i cald pentru consumul menajer


Distribuia general de la centrala termica se realizeaz din teava de cupru,sau alpex cu
dimensiunea specificata in partea desenata. Legaturile la obiecte sanitare se realizeaz din eav
moale i dur din cupru,respectiv alpex. Pentru dimensionare s-a utilizat nomogramele de calcul
incercndu-se pe ct posibil ca instalaia s funcioneze in domeniul vitezelor economice prin
conducte. n partea de piese desenate sunt prevzute diametrele rezultate pe fiecare tronson.

B.Instalaii de canalizare interioar:


1.Generalitii:
Debitele specifice de scurgere qS pentru apele uzate menajer de la obiectele sanitare
prevzute n cldire, echivalenii de debit de scurgere E S, diametrele nominale ale conductelor
de legtur i pantele lor de montaj n conformitate cu STAS 1795-87 sunt date n tab.1.
Nr. Denumirea
crt sanitar
.

1
2
3
4
5

obiect Debit
specific
de
scurgere
qS l/s

Lavoar
Spalator
Sifon pardoseala
Cada de dus
Closet cu rezervorul
montat pe vas i la
seminlime

0,17
0,33
0.33
0,33
2

Echivaleni
de
debit
pentru
scurgere ES
0,50
1
1
1
6

Diametrul
nominal al
conductei
de
legtur
Dn mm
32
50
50
50
100

Panta de montaj a
conductei de
legtur
Normal

Minimal

0,035
0.035
0.035
0,035
0,020

0,025
0.025
0.025
0,025
0,012

Nr.
Buc

10
4
11
8
13

QC= QS+ qS max [l/s]


In care:
o QS debitul de corespunzator valorii sumei echivaleniilor ES, ai obiectelor
sanitare i ai punctelor consum ,ce se surge in reeaua de analizare considerat,
n [l/s]

o qSMAX-debitul de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in reeaua de


canalizare considerat in [ l/s]
Pentru cladiri avand destinatia de birouri QS este dat de relaia :
Qs= a 0.70 E1/2
In urma calculelor pentru debitul rezultat din calcule, diametrul maxim va fi de 110 mm.

S-ar putea să vă placă și