Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REZERVOARE
Sunt folosite pentru depozitarea fluidelor sau gazelor la presiuni foarte joase sau foarte inalte- titei
substante chimice, gaze lichefiate dar si apa.
Conditiile de exploatare foarte severe de temperatura regim dinamic, presiuni mari sau vacuum,
conditii agresive de mediu , etc.
Sunt utilizate oteluri speciale, cu rezistente porite si granulatie fina .
Eforturile din peretii de otel sunt de intindere prin excelenta asadar sunt subtiri. Perturbarrea sarii
de mebrana precum si criterii de stabilitate conduc la eforturi de compresiune sau incovoiere pura.
Zonele de concentrari de tensiuni la temperaturi foarte joase devin sensibile la rupere casanta
(tensiuni biaxiale).
Comportarea plastica poate fi acceptata insa nu insotita de solicitari dinamice care provoaca
oboseala.
Otelurile utilizate precum si prinderile sudate sunt verificate cu metode foarte precise ultrasunete
pentru grosimi mai mari de 15...20 mm iar sudura cu raze X sau gama si se testeaza
impermeabilitatea.
TIPURI DE
REZERVOARE
REZERVOARE SFERICE
Forma ideala a rezervorului in cazul depozitarii gazelor datorita presiunii interne uniforme. Sunt
utilizate in industria chimica, pentru depozitarea gazelor lichefiate etc. Se proectreza la presiuni
mari, de 46 at.
z
n 1
r2
t
t
2
z
z dz
m 1
r
t
dz
t
2
Forte normale
z
n 1 dz
r1
t
t
2
t
2
z
1 dz
r2
t
t
2
z
n 1 dz
r1
t
Momente
z
m 1
r1
t
t
2
z dz
z
1 z dz
r2
t
t
2
z
m 1 z dz
r1
t
z
q z 1
r2
t
t
2
dz
Forte de forfecare
t
2
z
q z 1 dz
r1
t
Sistemul de coordonate
n t
n t
Conditiile de echilibru tensiunile de forfecare q si q sunt nule deci pana la urma se vor determina trei forte din
conditiile de echilibru (X = 0;Y = 0; Z = 0): n , n si n.
Simplificarea situatiei corespunde starii de membrana si este valabila pentru grosimi inifinitezimale, la care nu exista
moment rezistent la incovoiere. Cu aceeasi perfomanta, aceste relatii pot fi aplicate in cazul indeplinirii urmatoarelor
conditii:
suprafata mediana are curbura continua;
forta se aplica continuu constant;
grosimea membranei este constanta sau uniform variabila;
actiunile exterioare sau reactiunile sunt aplicate tangent la suprafata mediana.
Cele trei ecuatii de proiectie care se pot scrie sunt urmatoarele:
n r0
n
r1
n r1 cos X r0 r1 0;
n
n r0
r1 n r1 cos
Y r0 r1 0
n n
Z
r2
r1
Incarcarea fiind simetrica dupa axa de rotatie, diferentialele (variatia) fata de unghiul sunt nule. are null. In cazul
rezervoarelor si diferentialele dupa axa x sunt nule asadar rezulta ca ecuatiile se vor simplifica astfel:
n r
1 : n r1 cos 0 Y r0 r1 0
n
n
2 : Z
r2
r1
n n 0
Aceasta rescriere va conduce la determinarea fortelor elementare de intindere n si n. Inlocuind in relatia (1) n din relatia
(2):
d n r0
n r 2 cos
Y r 0 r1 Z r1 r 2 cos
d
A doua inlocuire in relatia
anterioara :
r0 r2 sin
n r2 sin 2
d
n r2 sin 2 r1 r2 Y sin Z cos sin
d
r2 sin 2
r1
Constanta C se deduce din aplicarea conditiilor de margine. Forta n se determina direct din impunerea conditiei de
echilibru scrisa pentru sectiunea orizontala care se face prin partea inferioara a fundului curb. Componenta verticala a
fortei unitare n insumata pe toata lungimea cercului paralel trebuie sa egalizeze greutatea acestei parti:
sin 2 r0 G
G
2 r0 sin
n r1 cos
d n r0
d
q r0 Y r0 r1 0;
d q r0
Z r0 r1 0
d
d m r0
m r1 cos
q r0 r1 0
d
n r1 sin n r0
sin d 2 d 2
2
2
2 t ds 2 1 1 p n ds1 ds 2
2
2
si
d 1
ds1
r1
1 2 pn
r1
r2
t
ds2
r2
A doua relatie se obtine prin taierea unei sectiuni perpendiculare pe axul de rotatie si considerand ca tensiunile normale 2
sunt in echilibru cu greutatea partii inferioare a membranei curbe. Astfel se obtine:
d 2
2 r0 t 2 sin 2 G
G
2 r0 t sin 2
N 1 dT
px
r1
dx
w N1
E t w
N1
r1 E t
r1
Alungirea specifica a unei fasii inelare functie de deplasarea dupa raza w si efortul N1
este:
d 2w
E t2
Relatia dintre moment si deformatie fiind: M D 2 ; D
Rezulta ca forta taietoare este:
dx
12 1 2
dM dT d 2 M
d 4w
;
D
dx dx
dx 2
dx 4
p
d 4w
E t
w x
4
2
D
dx
D r1
Solutia w are doua parti: una provenind din ecuatia omogena si cea de-a doua o solutie particulara. Derivatele de
ordin I si II exprima eforturile M si N1. Pentru incastrare, x=0 si momentul se poate scrie:
M 0,3 h r1 t
x0 0,6 r1 t
Datorita elasticitatii materialului, si a aparitiei unor rotiri la nivelul incastrarii, momentul este mai redus:
La legatura cu fundul, pe ultima fasiei de perete (virola) efortul pe zona unitara este:
M 0,1 h r1 t
M 0,6 p1 r1
1 t 2
;W
W
t
6
Fundul si peretii verticali ai rezervorului sunt obtinuti din elemente prefabricate de mari dimensiuni asamblate in
uzina prin sudarea bucatilor de tabla de dimensiuni si forme diferite transportate in santier.
O metoda foarte simpla de a transporta aceste tronsoane (fasii) in santier este de a le rula din fabrica in jurul unui
pilon in vederea transportului. Pilonul se plaseaza pe verticala in centrul fundului rezervorului, iar fasiile se deruleaza una
cate una si se pozitioneaza la locul lor, unindu-se apoi prin sudura.
Ultima fasie inelara (virola) se sudeaza direct pe fundul rezervorului si in multe situatii se dispun o serie de rigidizari
pe interiorul rezervorului, pentru a evita aparitia voalarii peretelui.
Capacul rezervorului poate avea diferite forme: cupola conica, cupola sferica, forma concave sau nervurate obtinute
din tronsoane de arce si inele prefabricate asamblate la fata locului. In principiu, gradul inalt de prefabricare asigura un
consum mai redus de material si de manopera de asamblare la fata locului.
Pilonul central este utilizat la rezervoarele cu diametre mari, functia sa dupa ce se asambleaza peretii verticali fiind
cea de a sustine arcele radiale.
1 2 pn
r1
r2
t
r2=
1 pn
p1 h r1
t
t
2 2.35
cr
t E t
r r
In cazul verificarii efectelor datorate vacuumului, se poate utiliza o grosime medie a peretilor provenind de la virolele
de grosimi crescatoare pornind cu partea de sus spre partea inferioara a rezervorului:
te
1
ti
n
1cr 0.55 E
te t e
h
r
1
2 1
1cr 2 cr