Modul

BtoMASA 9r BTOENERGIA
Definirea biomasei gi a bioenergiei
Biomasa este un termen gtiinfific pentru materii vii (orice material organic care
derivd din plante ca rezultat al procesului de fotosintezd). Acelagi termen este
folosit pentru produsele ce provin din organisme vii (lemn, plante recoltate, pdrli
de plante gi ale reziduuri), plante acvatice 9i degeuri animale. Biomasa reprezintd

fractia biodegrdabila a produselor, degeuri gi reziduuri din agriculturd (inclusiv

substantele animale

gi vegetale), industria forestierd gi prelucrarea

lemnului,

precum gifracliile biodegradabile ale degeurilor industriale gi municipale.

Energia potentiala

a biomasei (bioenergia) se gaseste sub formi de energie

chimicd gi include combustibili solizi, lichizi sau gazogi (biocombustibili), din ea

putAndu-se produce energie electricd (bioelectricitate) prin intermediul produselor

chimice derivate, direct din plante sau indirect din degeuri industriale,
comerciale, urbane, agricole sau forestiere ce provin tot din plante. Valoarea
energeticd a biomasei provine din energia solard prin procesul de fotosintezd.

in

naturd toate tipurile de biomasd se descompun

in molecule elementare

in

prezenla razelor solare cu degajare de cdldurd. Pe durata procesului termochimic de conversie

in energie utild biomasa degajd energie sub formd de

cdldurd, iar carbonul este re-oxidat Tn dioxid de carbon pentru a inlocui acea
cantitate de carbon absorbitd pe toatd durata cregterii plantei. Este esential de

menlionat cd utilizarea biomasei pentru producerea de energie este inversul

fotosintezei. Bioenergia este produsi intr-un ciclu pe durata cdruia majoritatea
carbonului absorbit de plante este ulterior re-introdus in atmosferd prin procesul

de combustie. Degeurile primei pd(i a ciclului formeazd materii prime pentru

urmdtoarele faze ale ciclului. Astfel utilizarea biomasei in scopuri energetice nu

are impact negativ asupra mediului ambiant, deoarece la arderea ei nu se

produce o cantitate suplimentari de dioxid de carbon (COz) ca in cazul
combustibililor fosili.

Potenlialul energetic biomasei gi pozitia pe piafa energetici

La momentul actual in fdrile dezvoltate din biomasd se produce cca. o treime din

totalul de energie folositd. Ea a fost denumiti "combustibilul omului sdrac"

deoarece folosirea ei pentru prepararea mAncdrii gi pentru incdlzire dateazd de
foarte mult timp. in ultimii ani sursele de biomasi au revenit in

fo(i in centrul

atenliei gi in !arile dezvoltate, datoritd problemelor de poluare la nivel global. Cu

capacitate estimati

de cca. 14.000 MW instalatd la nivel mondial, bio-

electricitatea poate fi consideratd ca fiind cea mai importantd sursd de energie

regenerabild in lume, dupa energia hidro.

lndustria biomasei diferd de celelalte industrii bazate pe RER datoritd faptului cd

ea include atAt industriile agricold, forestierd cdt gi cea de producere a energiei.

Aceste industrii deseori sunt dependente una de cealaltd. Cea mai mare
dezvoltare a acestora s-a atins cdnd utilizarea degeurilor gi produselor reziduale

a fost facutd

pe scard largd. in unele ldri dezvoltarea taxare 9i reglementdri

in

domeniu.
Cea mai mare piald pentru bio-electricitate o reprezintd producerea de energie la

nivel local. Pe termen scurt piala pentru energia electricd provenitd din biomasd
poate fi regdsitd:

Acolo unde degeurile din biomasd creeazi probleme de stocare

gi

depozitare;

Acolo unde costurile de furnizare a degeurilor de biomasd sunt

mici, iar cererea de energie electricd este in cregtere;

Acolo unde se promoveazd politicile pentru protectia mediului

ambiant gi pentru diminuarea incdlzirii globale.

de utilizare a biomasei in 29 de [5ri europene membre ale

Organizaliei de Alimentare gi Agriculturd este de 140 milioane tep (tone
Potentialul

echivalent petrol). Aceasta reprezintd aproape de patru ori consumul propriu de

combustibil al industriei agricole. Aceasta inseamnd cd industria agricold poate
deveni un producdtor de energie pe termen lung. Rata de utilizare a surselor de

biomasi in Europa este de numai 15-20%. Folosind 20-25o/o din biomasd ar fi

posibil de acoperit cererea de energie termicd a industriei alimentare gi cererea
de cdldurd a populatiei.

Principalele surse de producere a biomasei

Resursele de biomasi

fi folosite pentru producerea de energie sunt

diverse. Acestea se pot clasifica in: reziduuri (degeurilor) primare, secundare,
Resursele de biomasd care pot

ter[iare 9i biomasa care este special cultivatd pentru scopuri energetice:

Reziduurile primare sunt produse

din plante sau din

produse

forestiere. Acest tip de biomasd este disponibil "in cdmp" gi trebuie

colectatd pentru utilizarea ulterioard.

Reziduurile secundare sunt produse la prelucrarea biomasei pentru

producerea produselor alimentare

gi pentru producerea altor

produse finite din lemn. Sunt disponibile

in industria alimentard,

fabrici de producere a hArtiei, etc.

"

Reziduurile terliare rezultd

in urma utilizirii

biomasei. Aici sunt

incluse diferite degeuri, (care diferd din punct de vedere al fracfiei

organice conlinute) precum: degeurile menajere,

degeurile

lemnoase, degeurile de la tratarea apelor uzate, etc.

Biomasa produsd prin cultivarea speciald de plante, utilizate drept

combustibil pentru generarea de energie electricd; astfel de plante

se mai numesc "plante energetice". Au fost dezvoltate, in acest

sens, mai multe specii de plante special pentru producerea de
combustibil. Plantele energetice pot fi cultivate pe terenuri agricole

care nu sunt folosite in agriculturd (de obicei terenuri care sunt

scoase din circuit din diverse motive sau terenuri considerate
nepotrivite pentru cultivarea plantelor alimentare). in comparalie cu

plantele agricole tradilionale, plantele energetice necesitd mai

pulind Tngrijire 9i mai putine ingrdgdminte minerale sau pesticide.

Resursele de biomasd se pot clasifica gi in urmdtoarele categorii principale:

Biomasa lemnoasd; pddurile

gi plantafiile forestiere, produse

reziduale din industria prelucrdrii lemnului, gi produse lemnoase

care sunt scoase din uz.

.
.

Biomasa din plante: plante energetice, produse agricole reziduale,

produse agro-industriale reziduale gi materii finite scoase din uz.
Biomasa din fructe gi seminte: plante energetice, produse agricole
reziduale, produse agro-industriale reziduale 9i materii finite scoase
din uz.

Altele/Amestec: produse animale reziduale, produse horticole

reziduale, produse agro-industriale reziduale gi materii finite scoase
din uz.

Biomasa lemnoasd
Degeurile forestiere includ degeuri care nu mai pot fi folosite, copaci imperfecli

din punct de vedere comercial, copaci uscali 9i alli copaci care nu pot fi
comercializafi 9i trebuie tdiati pentru a curdla pddurea. Tdierea unor copaci
conduce nu numai la Tnsdndtogirea pddurii ci gi la producerea de reziduuri care
pot fi folosite pentru producerea de energie. Datoritd faptului cd aceste reziduuri
sunt imprdgtiate pe arii largi gi Tn locuri greu accesibile ele sunt
de recuperatiar costurile sunt ridicate.

Tn

general greu

Unele specii de plante energetice fac parte de asemenea din categoria biomasei

lemnoase, acestea fiind de exemplu copaci cu crestere repidd. perioada de

recoltare a unor astfel de plante variazd intre 3 gi 10 ani in funclie de specia
copacului, iar perioada intre doud plantdri poate fi chiar mai mare de 20 de ani.
Salcia este un exemplu de plantd pentru o rotalie scurtd a plantaliei (RSp) care
poate

fi recoltati la fiecare 2-5 ani comparativ cu o perioadd de 20-25 de ani

(plantd de lungd duratd). Alte specii sunt: plopul hibrid, salixul, gi eucaliptul.

Reziduurile lemnoase din industria hArtiei 9i de prelucrare a lemnului sunt de

obicei foarte curate gi pot fi folosite drept combustibil pentru diferite sisteme
energetice pe bazd de biomasd. in multe cazuri reziduurile lemnoase din

industria de prelucrare

a lemnului sunt folosite pentru

producerea aburului gi

energiei electrice chiar in intreprinderea unde sunt generate.

Curdlarea copacilor este o altd sursd de degeuri lemnoase care in mod normal
nu este valorificatd. Degeurile similare sunt produse 9i la curilarea marginilor
drumurilor, cdilor ferate 9i a sistemelor de utilitali precum linii electrice. in unele
cazuri aceste degeuri lemnoase sunt folosite ca strat protector la sol sau pentru

acoperirea gropilor de gunoi ecologice, dar

in majoritatea cazurilor nu sunt

valorificate. Proiectele energetice pot folosi cu succes aceste produse in calitate

de surse primare de energie.

in prezent mari cantitdli de degeuri lemnoase urbane sunt aruncate la groapa

de gunoi. Aceste materiale pot fi separate din degeurile urbane. Degeurile
lemnoase care au o umiditate de pAnd la 5% pot fi folosite in calitate de
combustibil pentru producerea energiei.

Biomasa din plante

Unele specii

de plante energetice

apartin categoriei biomasei din plante

(denumitd "iarbd energeticS"). Aceste plante sunt selectate ca sd creascd rapid,

sd fie rezistente la secetd gi la ddunatori iar dupd recoltare sd fie competitive

pentru a fi folosite Tn calitate de combustibili. Unele plante agricole (anuale) cum

sunt rapila gi cerealele sunt in prezent cultivate Tn Europa in scopuri energetice.

Stuful, gi sorgul dulce sunt alte specii de plante care au fost testate Tn calitate de
plante energetice.

Pe de altd parte, mari cantitdti de produse agricole reziduale sunt generate in

fiecare an. Acestea includ reziduuri agricole cum sunt paiele de grdu, degeuri de
porumb, degeuri de la curdtarea livezilor, etc. De exemplu, porumbul poate

genera peste trei ori cantitatea de degeuri disponibild la momentul actual din
toate formele de degeuri lemnoase (excluzdnd degeurile forestiere).

Paiele au caracteristici energetice similare cu iarba energeticd, de aceea sunt

acceptabile pentru a fi folosite Tn scopuri energetice. Uneori cantitdlile mari de

clor continut,

in special in

zonele costiere, pot conduce

la

coroziunea

schimbdtoarelor de cdldurd din centrale. La momentul actual o parte din ele se

folosegte la cregterea animalelor, dar restul nu este utilizatd deloc. Un produs

rezidual caracteristic agro-industriei este reziduul din trestia de zahdr, rdmas

dupd producerea zahdrului. De obicei aceste reziduuri sunt folosite

cogenerare, energia fiind folositd

in

procesul tehnologic

Tn

centrale de

de producere a

zahdrului.

Biomasd din fructe gi seminte

in aceastd categorie sunt incluse un numdr de produse reziduale ce provin din

agriculturS. De exemplu, cojile de orez sunt un reziduu provenit din prelucrarea

o reprezintd coaja). Aceste degeuri pot fi

folosite pentru producerea aburului gi energiei electrice. in China, Pakistan,
Thailanda, lndia 9i Vietnam, unde orezul se produce in cantitdfi mari, cojile de
orez pot fi o sursd importantd de energie primard pentru producerea energiei
orezului (aproximaliv 20o/o din orez

electrice gi pentru inlocuirea combustibililor fosili.

Tn aceastd categorie mai pot

fi

incluse gi unele degeuri solide din industria

alimentard, cum ar fi cojile sau resturile de fructe gi legume, sAmburi provenili de

la

producerea uleiului

producerea

de mdsline, piersici, caise, etc. La fel industria de

a uleiului sfecla gi rapita sunt foarte importante. Existd specii de

rapifd de primdvard gi toamnd. Specia de toamnd este mai bund deoarece acea

de primdvard nu are o produclie constant5. Diferite specii se manifestd diferit fa[d

de condiliile climatice gi au gi o productivitate diferitd. Rapi[a de toamnd are o

productivitate medie de 1,8 tone de seminle la hectar.

Floarea soarelui gi sora sunt plante tipice fiind folosite in astfel de scopuri.
Floarea soarelui necesitd un climat cald gi un suport bun de umiditate. Ea este
sensibild la diferite boli, de aceea trebuie protejatd folosind insecticidele. Soiurile

de floarea soarelui utilizate astdzi au un conlinut de ulei ridicat (45-50%) 9i un

confinut de coji scdzut. Hibridele de floarea soarelui sunt de asemenea populare
la momentul actual gi pot conduce la o productivitate de 1,5 - 2,2 tone de
seminte la hectar. Soia este

Tn

principal cultivatd pentru conlinutul

siu

ridicat de

proteine. Pentru a obline recolte mari de soia sunt necesare temperaturi ridicate
(peste 30'C) si cantitati mari de precipitalii.

Altele/Amesfec

lndustria alimentard produce o mare cantitate de reziduuri 9i produse

secundare care pot fi folosite ca sursi energetici. Degeurile solide includ
alimentele care nu intrunesc conditiile de calitate 9i standardele necesare,
reziduuri provenite din filtrare 9i resturi. Degeurile lichide provin din spdlarea

cdrnii, fructelor

gi

prelucrarea cdrnii 9i

legumelor,

din prelucrarea fructelor gi legumelor,

din

a pegtelui gi din procesul de producere a vinului. Aceste

degeuri conlin zahdr, amidon 9i alte materii organice dizolvate sau Tn stare
solidd, dar intr-o formd destul de diluatd. Aceste degeuri de obicei sunt
depozitate sau aruncate la gropile de gunoi, iar companiile pldtesc pentru aceste
servicii.

Milioane de tone de degeuri menajere sunt colectate in fiecare an 9i majoritatea

dintre ele sunt aruncate la gropile de gunoi. Compozifia degeurilor solide urbane
variazd Tn funclie de localie gi de tipul serviciilor de colectare. Combustibilul
produs din prelucrarea degeurilor solide urbane se numegte Refuse Derived Fuel
(RDF) sau Solid Recovered Fuel (SRF). Definirea SRF propusd de comitetul de

standardizare CEN (TC343) este urmdtoarea: "combustibilul produs din degeuri

care nu sunt toxice pentru a

fi

utilizat

in

centralele de incinerare sau de co-

combustie".
Materialele non-combustibile cum ar fi sticla gi metalele sunt in general eliminate
Tnainte de producerea RDF. Materialele reziduale sunt folosite ca atare, sau sunt

comprimate in brichete sau cdrdmizi. lnstalaliile pentru procesarea RDF sunt de

obicei situate aproape de sursa degeurilor solide urbane, iar instalalia de

incinerare a RDF poate fi amplasatd in alti parte. Deoarece RDF are in
compozifia sa nu numai biomasd puterea sa calorifici este afectatd de celelalte
materii, de exemplu plasticul. RDF este o sursd regenerabild datorita confinutului
de biomasd.
Multe dintre degeurile animale pot fi de asemenea folosite in calitate de sursd de

fi dejecliile de la porcine, pdsdri gi vite. Aceste animale sunt

crescute in locuri speciale unde produc o cantitate mare de degeuri pe o

energie, cum ar

suprafald micd. in trecut aceste degeuri erau folosite in calitate de ingrdgdmdnt

in agriculturd, dar introducerea normelor de protecfie a mediului impune

un

management gi un control mai bun a acestor degeuri. O metodd de conversie a

acestor degeuri este digestia anaerobi (descrisd maijos).

Apele uzate sunt 9i ele o sursd de energie similari cu cea provenitd din
degeurile animale, fiind deja analizatd si aplicata Tn multe ldri de mult timp.
Energia poate fi extrasd din apele uzale folosind digestia anaerobd pentru a
produce biogazul. Ndmolurile care rdmdn pot fi incinerate sau pot fi tratate
folosind procesul de pirolizd pentru a produce mai mult biogaz gi ulei de pirolizd
(sau bio-ulei).

ENERGIE DIN BIOMASA

Situatia Ia nivel mondial

Potrivit O.N.U., consumul de energie provenita din biomasa a fost in 1990 de
aproape 6,7

o/o

din totalul consumului global. Pentru anul 2000, datele obtinute

de Agentia lnternationala pentru Energie (A.l.E.), dintr-un sondaj realizal in 133

de tari, indica faptul ca energia obtinuta din biomasa reprezinta 10,5 % din totalul
consumului de energie.
Obiectivul strategic propus in Cartea Alba a Uniunii Europene pentru o Strategie

Comunitara consta

in dublarea pana in anul 2010 a

aportului surselor

regenerabile de energie al tarilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie sa

ajunga treptat, de la 6 % in anul 1995, la 12% din consumul total de resurse
primare, pana in2010, respectiv in unitati fizice de la 74,3mi|. t.e.p. la 182 mil.
t.e.p.

Trebuie remarcat ca ponderea cea mai mare in cadrul surselor regenerabile de

energie o are biomasa. ln anul 2001, din totalul de 74,3 mil. t.e.p. obtinut din
surse regenerabile, ponderea biomasei a fost de 56 M.t.e.p. Pentru a se atinge

tinta privind utilizarea surselor regenerabile de energie S.R.E. de 12 % in 2010

este nevoie de mai multa biomasa, adica o productie aditionala din biomasa de

cca74 M.t.e.p., aceasta va duce la o produc[ie totala de energie din biomasa de

130 M.t.e.p. in 2010. Fiecare sector energetic trebuie sa contribuie la cresterea
energiei din biomasa, astfel: energie electrica - 32 M.t.e.p.; energie termica - 24
M.t.e.p.; biocombustibili - 18 M.t.e.p.

Situatia la nivel national

ln Romania resursa energetica regenerabila cu cel mai mare potential pe termen

scurt si mediu este biomasa

lemnoasa si agricola. Acest potential este putin

utilizat in prezent, iar utilizarea energetica se rezuma doar la producerea de

energie termica prin procedeul clasic

arderea in centrale termice industriale,

mai mult de 80% din dotarile acestor centrale fiind depasite fizic si moral. ln
prezent exista in Romania cazane de abur si de apa calda pe combustibil

lemnos. Strategia guvernamentala de valorificare

a surselor regenerabile

de

energie (HG 1535/2003) prevedea ca obiective la nivelul anului 2010, realizarea

unorcapacitati instalate noi de 3250 mii t.e.p. pentru,,biomasa termal" si de 190

MWh pentru ,,biomasa electrica" lucru ce concorda cu obiectivele la nivel

european ce presupun 75 mil. t.e.p pentru ,,biomasa termal" si circa 200 TWh
pentru ,,biomasa electrica". Conform datelor oficiale publicate de lnstitutul
National

de Statistica, ponderea biomasei in totalul resurselor energetice

generale la nivel national a oscilat in ultimii ani intre 6,5 %si 8,7o/o. Doar cca.

din totalul energiei obtinute din biomasa este produsa in instalaltii

11o/o

relativ

moderne.

Diferite unitati industriale, in special din industria lemnului, au achizitionat

in

ultimii ani cazane industriale de abur si apa calda utilizand deseuri lemnoase
(inclusiv rumegus) drept combustibil. De asemenea, in cateva orase din zona

montana au fost introduse cazane

functionand cu combustibil lemnos.

cu apa calda petnru incalzire urbana

ln Romania exista: )peste 550 cazane

industriale de abur sau apa fierbinte utilizand combustibil lemnos;

)10

cazane

de apa calda cu puteri intre 0,7 MW si 7 MW pentru incalzire (total 45MW)

Orientari, prioritati si directii in evolutia pietei

Sistemele standard utilizate pentru tratarea termica a biomasei, sunt diversele

tipuri de incineratoare adaptate caracteristicilor fizico

- chimice. ln prezent noi

tehnologii ca termoliza, piroliza si gazificare (denumite generic non-oxidante)

disponibile la nivel pilot se prezinta ca o alternativa la procesul de incinerare. La

nivelul anului 2004 ponderea tehnologiilor non-oxidante in domeniul tratarii

biomasei era de aproximativ 23
(incinerare). Politica din

o/o,

restul fiind acoperit de tehnologiile oxidante

acest domeniu in tarile dezvoltate s-a axat in

ultimul

deceniu pe imbunatatirea ratei de recuperare a energiei; conversia in subprodusi

energetici cu

o putere calorifica

ridicata, utilizabili

in situ sau la distanta in

sectorul producerii de energie si reducerea emisiilor poluante (cantitativ si ca

nocivitate). Avand in vedere rolul important ce il va avea biomasa in sectorul

energetic din Romania exista premize favorabile de dezvoltare

a pietei in trei

etape:

ln prima etapa pot fi realizale circa 300 centrale termice cu putere instalata totala
de 1.400 MWt pentru incalzire urbana functionand cu combustibil lemnos in
orasele din zona de munte si subcarpatica. ln ceea ce priveste producerea de
energie electrica pe baza de biomasa in aceasta etapa pot fi realizate circa 60 de
instalatii de cogenerare cu putere totala de circa 160 MWe in intreprinderile din

industria lemnului care au disponibil de deseuri de lemn. ln a doua etapa se

prevede realizarea a circa 450 centrale cu putere instalata totala de 5.200 MWt
pentru incalzirea urbana functionand cu resturi agricole in orasele din zonele de
campie. De asemenea, se vor realiza centrale functionand cu biogaz si/sau cu

gaz combustibil (landfield gas) colectat din gropile de gunoi ecologice. Puterea
totala produsa din biomasa si biogaz se poate ridica la aproximativ 400 MWe. A
treia etapa se va axa pe incurajarea producerii descentralizate de energie pentru
consumatorii casnici,

cu puteri instalate de 10 - 150 kWe, avand la

baza

tehnologia de gazeificare si utilizare a gazului de sinteza in turbine cu gaz sau

motoare cu gaz.

Prin realizarea actiunilor propuse privind marirea consumului de biomasa

in

scopuri energetice in Romania, s-ar realiza o reducere a emisiei de gaze cu efect

de sera de circa 10,7 mil. tone echivalent CO2.

Modul2

Cara cterizar ea bio masei

Compozi{ia fizico-chimici a biomasei
Termenul de biomasi are in vedere substanlele de origine biologicd in formi
nefosild: materialele gi degeurile de origine agricold qi forestier5, produqii secundari qi
deqeurile din industria agro-alimentard, degeurile de origine zootehnici, dar qi reziduurile
umane (in care frac{iunea organicd ajunge la valoarea medie de 40 Yo din greutate), algele qi
multe specii vegetale utilizate pentru epurarea substanlelor organice.
Prin intermediul procesului de fotosintez[ a clorofilei, vegetalele utilizeazd aportul
energetic reprezentat de energia solar6, pentru a transforma anhidrida carbonicd atmosfericd
qi apa in molecule complexe, din care sunt alcdtuite sau care insolesc procesele lor vitale:
carbohidra{ii, proteinele, lipidele qi altele care se afld intr-un numdr nelimitat de produqi
secundari de orice tip. Agadar, fotosinteza realizeazd fixarea carbonului atmosferic gi
transformd energia solari in energie chimicd.

in

continuare termenul de biomasd are

in vedere in exclusivitate materialele

de

origine agro-alimentard gi lemnul provenit din culturile energetice.

Biomasa este constituitd in propor{ie de 88 99,9 o din compugi organici. Dintre
aceqtia principalul este celuloza. Compozilia tipicn a speciilor de bioamasd este prezentatd
in tabelul 1.
Celuloza, (C6H16O5)', este un homopolimer linear cu un grad ridicat de polimerizare
(aproximativ 10 000), formatd de o catend de glucoz6, caructerizatd de legdturi de tip B.
Legdturile de hidrogen, care stau la baza substanlei, conferd celulozei o inaltd rezistenJd
mecanicd qi reduce insolubilitatea in majoritatea solvenfilor.

Figura 1. - Structura moleculard a celulozei, vdzutd tridimensional: in roqu sunt

reprezentaJi atomi de 02, in alb atomi de Hz iar cu negru cei de C.

Semiceluloza este un eteropolimer cu un grad de polimerizare mai mic de 200,

constituit din catene mici de zahdr, foarte ramificate. Iar celuloza este o componentd
particulard.

Din structura celulari a biomasei fac parte componentele anorganice gi impuritn!ile.

in esentd sunt substanle care se oblin din biomasd printr-un atac chimic .u ,otu.n1i care nu
rup structura, generat pentru a se putea realiza extragerea. Aceste substanle sunt de diverse
tipuri, in functie de planta de la care provin: r6gini, cauciuc, grdsimi, zahdr qi altele.
Extracfii sunt principalele responsabile de caracteristicile cromatice gi olfactive, care variazd"
de la specie la specie.
Componentele anorganice reprezintd un procent modest din compozilia global6:
intre 0,1 Yo qi 12 Yo. Ele pot fi intdlnite in cantitdfi mari in biomasa de origine forestierd sau
in biomasa de culturS: paie gi cereale. Dupd o combustie totald, partea anorganicd a
biomasei este transformat[ in cenuqd. Dintre principalele componente, un rol important il au
alcanii K, Si gi Mg, care influenleazS formarea cenuqii, ce pot regisili in patul de combustie
sub formd de aglomeralii sau sub form5 de coroziune qi emisie de particule volatile.
Tabelul

Anuliza structurula a

BIOMASA

de biomasd

Celuloza

Semiceluloza

Lignina

Inert

Lemn

44.6

31.8

t9

4.6

Paie de grdu

48.9

27.3

16.4

7.4

Sansa

44.8

18.5

28

8.7

Resturi de struguri

36.8

t7.2

30.4

1s.6

Resfuri de orez

53.4

24.3

14.3

Precum majoritatea materialelor carbonice, biomasa uscatd are o compozilie chimic[

elementar5, simpl6. Diferen{a faJi de acestea constd in aceea ci biomasa se caracterizeazd
printr-o concentralia neglijabiln de sulf, clor, fluor qi brom.

Tabelul2
Analiza chimicd a

britelor

de biomasd

Cenugi

Lemn

46.4

5.9

47.6

0.08

0.45

Paie de grdu

43.6

6.2

49.9

0.3

5.5

Sansa

50.9

6.3

41.4

r.37

2.8

Resturi de struguri

47.9

6.2

43.8

2.11

5.1

Resfuri orez

40.3

5.7

53.7

0.3

15.3

BIOMASA

Proprietifile energetice ale biomasei

Datoritd densitdlii scdzute (tabelul 3) gi formei iregulate qi eterogene, biomasa,
respectiv combustibilii obfinuli pebaza ei, prezintd mari insuficien{e de stocare gi transport,
impun6ndu-se existenla unor suprafefe extinse pentru aprovizionarea cu combustibil.

Costurile

cu

transportul dubleazd practic costul biomasei neprelucrate (6

semnificativi a bilan{ului energetic final.

12

euroAvlWhuiomasa). Se induce astfel o inrdutdtire

Tabelul3
Densitatea

&

de combustibili.

Densitatea energetici
GJ/m3

Tipuri de combustibil
Combustibil lichid

3s

-40
-25
2,5-4
l0-14
0,5 - 0,8
22

Cdrbune
Rumeguq lemnos

Brichete lemnoase
Rumegug provenit din resturi agricole

- 10,5
1,3 - 1,7

Brichete provenite din resturi agricole

6,5

Dejec{ii animale

Pe l6ngd acestea, datoriti cregterii conJinutului de oxigen, biomasa are o slabd putere
calorificS, de obicei intre 4 000 qi 6 000 kcallkg, gi o inalti reactivitate. Scdderea puterii
calorifice se datoreazi creqterii gradului de umiditate a biomasei, care are o valoare mare
pentru cidura latentd de evaporare. Biomasa uscatl conline intotdeauna apd, care in timpul
combustiei este transformatd in vapori. Trebuie specificat cd o parte din energia chimicd a
biomasei este folositd pentru evaporarea umiditdJii confinute de combustibil.
Cunoscdnd compozilia chimicl este posibil s5 se calculeze puterea calorificd prin
aplicarea formulei empirice valabild pentru combustibilii fosili. Aceste formule sunt in
general oblinute printr-o regresie liniar[ a rezultatelor seriilor experimentale gi, in
consecin!5, prezintd valori ugor diferite de la un autor la altul, fiind influenlate de instalalia
experimentalS gi de metoda de lucru. in continuare sunt prezentate cdteva expresii.
Din punct de vedere al compozitiei chimice, puterea calorificd superioard a biomasei
poate fi objinutl cu ajutorul formulei lui Demirbas:

HHV

0.335 [C] + 0.t423 [H]

- 0.1s4 [o] - 0.145 [N]

(MJ/kg)

Unde [C], [H], [O], [N] sunt procentele masei componentelor uscate, fdrd cenug6.

Expresia puterii calorifice in funclie de conlinutul de lemn pur a fost obiectul

analizei divergilor autori. Printre acegtia a fost gi Demirbas. El propune urmdtoarea relalie,
cate atatd cum puterea calorificd a biomasei creqte odatd cu mdrirea con{inutului de lemn

lll:

HHV:0.0889 [L] + 16.8218 (kJ/kg)

Puterea calorifica poate fi scrisd qi sub formd procentuali, In func{ie de masa de
material volatil [MV] 9i de carbonul fix [FC], adicd in funcJie de produqii gazogi qi volatili

ai combustiei (excluzdnd apa) qi de carbonul rezultat dupi incdlzirea biomasei, dupl

metodd prescrisS.

In acest caz,tot Demirbas, a propus urmStoarea formul6:

HHV:0.312 [FC] + 0.1534 [MV] (MJ/kg)

Alfii

au sugerat o

HHV:

formuli

de tipul:

0.3s43 [FC] + 0.1708

[MV]

(MJ/Kg)

Aceste rela{ii generale reproduc destul de bine valorile oblinute

experimentald, cu un coeficient de coreclie foarte aproape de unitate.

pe

cale

Modul3

Conversia biomasei

Principalii factori care influenleazdalegerea procesului de conversie sunt:

o forma energiei,
o tipul biomasei

o calitatea biomasei,
o utilizarea produgilor finali,

o factorii ambientali,
o factorii economici.
Utilizarca biomasei ca formd de energie regenerabil[ a atras aten{ia cercetdrii gtiin{ifice din

ultimii ani ducdnd la dezvoltarea de noi tehnologii de conversie, multe dintre ele afldndu-se
inc[ in faz[ experimentald.

in cele mai multe

cazuri stocurile de biomasS nu pot

fi

utilizate direct qi ele trebuie

convertite in combustibil solid, lichid sau gazos. Tehnologiile de conversie a biomasei pot

impd(ite in trei categorii debazd:

Procese de conversie termo-chimicd (combustia

directi, gazeifrcarea, piroliza);

Procese bio-chimice (digestia anaerobd, fermentarea);

Procese fizico-chimice (esterifi carea ).

Fi$chsmic*l rsilvraisn

Procesele de

co

nversie termo-chimicd

Sunt bazate pe acfiunea cdldurii gi formarea reacliilor chimice, care sunt necesare pentru
transformarea materiei in energie. Aceste procese se utilizeazd pentru produqii qi reziduurile

celulozice gi lemnoase in care raportul CAll ajunge la valoarea de 30, pentru o umiditate nu
mai mare de 30

%o.

Biomasa este foarte potrivitd pentru a participa la procesul de conversie

termochimicd (lemnul qi derivalii sf,i, cdt qi paiele de la cereale etc.).

Conversia termo-chimicd include toate procesele de conversie a biomasei bazate pe energie

termic6: combustia, piroliza si gazeificarea. Dintre acestea numai combustia este folositi pe
scard largd la momentul actual. Gazeificarea pentru producerea de energie electricd este o

op{iune promildtoare ce a intrat deja pe piata producatorilor de energie. Piroliza, proces de

interfata intre produsul brut si un combustibil derivat superior este parte integranta a
procesului de dezvoltare afilierelor de conversie in energie a biomasei.

Combustia directd este cel mai cunoscut proces de conversie termo-chimic[. Lemnul qi alte

tipuri de biomasd solid[, cum sunt diferite deqeuri, dejeclii animale sau paie pot fi incinerate
fErd a

fi

procesate in prealabil, pentru producerea de cdldur[. Combustia biomasei se face in

patru etape: uscarea, (la temperaturi intre 100'C qi 160'C), eliminarea volatilelor din
combustibil (la temperaturi de de pana la 800"C), combustia volatilelor qi a componentelor
solide din combustibil (carbon) la temperaturi intre 850"C si 1200"C.

in procesul teroretic de combustie toatd energia este folosit[, ceea ce rdmdne fiind

cenuga.

Tehnologia combustiei directe este bine cunoscut[ qi este disponibild pe pia{[. Aceasti
tehnologie poate

fi foarte economicd

mai ales dacd sursa de biomasd este in vecinatatea

centralei. Singura problem[ a acestei tehnologii este eficien(a sa redusa. Pentru a avea o
combustie eficienti sunt necesare trei elemente:

o temperaturi ridicatd

(peste 850"C),

suficient aer (exces de aer intre 1,2-1,8), gi un timp de sta{ionare suficient pentru o
combustie complet6.

Cdldura generatd este utilizatd pentru producere de energie electrica in cicluri Rankine -

Hirn. Este posibil[ arderea oric[rui tip de biomasd cu o umiditate mai mici de 50 % din
masa sa.

in general, instalatiile de combustie directi pot oferi o putere de la 2 - 5 MW la 300 MW.

in cazul unei co-combustii cu cdrbune

sau cu

alli combustibili fosili

se poate ajunge la un

nivel al randamentului de 20 % - 40 %. Aportul de biomasd poate varia intre 10 gi 15 %, cu

o semnificativd reducere a gazelor poluante, in special a NOx qi a SO2.

Pirolip, se deruleazi in lipsa oxigenului, in urma acesteia se produc substanle

solide,

lichide gi gazoase. Pe toatd durata procesului de pirolizd, care se desfasoara la temperaturi

intre 275"C-800oC, majoritatea celulozei gi a hemi-celulozei qi o parte din lignind

se

pirolizi. in timp gazele

se

dezintegreazii in molecule mai mici qi mai ugoare formdnd gaz de

rlcesc, unii vapori condenseazl qi formeazd un lichid care este uleiul de pirolizd.
Partea rimasd din biomasa,

in special lignina, se gase$te in formi solidd (cocsul).

Este

posibil de a influenta intr-o oarecare mlsuri cantitatea de substanle gazoase, lichide sau
solide produse in urma procesului" Piroliza poate avea loc gi
de oxigen

in

prezenfa unei cantit5li mici

('auto-piroliza'), a apei sau a hidrogenului ('hidrogenarea').

Principalele avantaje oferite de tehnologiile de pirolizi sunt:

.
.
.

nivelul de temperaturd poate fi strict controlat qi deplasat in limite largi;

diminuarea volumului de efluenli gazoqi: aproximativ 1/3 comparativ cu incinerarea;

prin nivelul de temperaturi, prin controlul echilibrelor chimice qi prin regimul

gazodinamic se poate reduce substan{ial emisia de noxe (praf, produse sulfurice,
produse clorice, metale grele, etc);

.
.
.
.
r
r

oblinerea de produse valorificabile energetic

Ai

tehnic: ulei, gaz qi cocs de piroliza.

neutralizarea a99,99yodin degeuri;

nevolatilizarea metalelor grele qi fixarea acestora in cocs;
inexistenta emisiilor de NOx.

timp redus de reaclie pentru piroliza de inalta temperatura : 15-20 minute;

omogenizarea deseurilor multicomponente de

tipul celor urbane. Se obtine astfel

un

produs cu caracteristici termo-fizico-chimice quasi-constante.

'

neutralizarea produselor cu impact olfactiv major gi facilitarea depozitarii pe termen

lung gi a transportului la distanta. De exemplu deseurile din industria zootehnica (resturi

din prelucrarea carnii, cu descompunere rapida) pot fr pirolizatq obtinandu-se un cocs

(carbon + inerte) ce poate

fi

stocat qi transportat la distanta pentru a

clasica pe combustibil conventional;

r
.

raspuns bun la variatii de sarcina: 25

- 125%;

unitati modulare in gama 10000 - 50000 t/an.

fi

ars intr-o centrala

Inconvenientele procesului de piroliza

Principala limitare a acestui procedeu este datd de caracterul de interfa{d intre deqeul brut gi
tehnologia de eliminare finalI. Pirolizanu este un procedeu de eliminare a degeurilor ci doar
de prepare in vederea unei

valorificdri energetice superioare.

Principalele dezavantaje sunt generate de:

'

caracterul de degeu al cocsului produs. Deqi este un combustibil omogen asimilabil

cdrbunilor de putere calorificd medie, din punct de vedere juridic este un deqeu ce

se

supune legisla{iei respective.

'

conlinutul de metale grele. Datoritd temperaturilor joase (<650"C) ale procesului,

metalele grele nu sunt volatilizate gi rdmdn fixate in cocs. Pentru o combustie ulterioari
a acestui produs este necesari o ,,sp61are-separe" intermediard pentru reJinerea metalelor

grele. Aceasta reduce eficienla globalS de a procesului conversie energeticd a degeului.

Gazeijicurea este un proces de conversie cu oxidare pa\iald sau cu abur la o temperaturd

ridicatd a biomasei deja cocsificate, in combustibil gazos. Gazeifrcarea are loc in doud
etape. Mai intdi biomasa este uscata si devolatilizatapanala conversia in cocs (carbon

inerte).

in a doua

fix

si

etapd CO2 qi apa degajate

in prima etapd sunt reduse chimic folosind

carbonul, care formeaz[ monoxid de carbon qi hidrogen. Ecuatiile chimice specifice
procesului de gazeificare:

c + H20 5

CO+

H2

AH: *

c + co2 5zCO

AH:

c+%o25CO

AH:

c+02 sco2

AH:

nC+m/2H2

AH:
AH:

CnHm
nCO + (n+ml2) HZ 5 CnHm + nH2O

co+ H20 5

COz+ H2

C+2H25CH4

AH:

AH:

Gazeificarea necesitd temperaturi de minim 650"C pentru gazeifrcare cu aer partial si minim

800'C pentru gazeiftcarc cu abur. Gazul, denumit "gaz de sinteza sau syngas", confine (in
participatii volumetrice) hidrogen (18-20%), Co (rs10%), coz (8-10%), metan (cH4) (2-

3%), pdr\i de hidrocarburi superioare cum sunt etanul qi etenul, apd, azot (dacd este folosit
aerul in calitate de agent oxidant) gi diferite particule cum sunt particule de smoald, cocs gi

uleiuri.
Oxidarea pafiiald poate

fi frcuti

folosind aer, oxigen, abur sau un amestec al acestora. Se

produce astfel gazul de gazogen dacd se foloseste aer, care poate

cu ardere intemd sau turbinl dar nu poate

fi

fi folosit in

transportat datoritd.

cazan, motor

in cazul utilizlrii

oxigenului ca agent de gazeificare se produce asa numitul gaz de sintezd, care poate fi
transportat la distan{e limitate.

Avantaj e ale gazeificarii

In general avantajele pirolizei se regdsesc

Ai

in gazeificare. In ceea ce priveqte deqeurile ce

pot fi tratate prin acest procedeu, se poate spune cI toate deqeurile organice sunt tratabile
prin gazeificare.

Tipurile de degeuri procesabile la scar6 comerciald sunt : deqeuri urbane gi asimilate, deqeuri
medicale, degeuri industriale.

'

Posibilitatea atingerii unor temperaturi ridicate permite

o bund eliminare a

fracfiei

organice. In plus, spre deosebire de pirolizd", frac\ia de solide este minimizat[.

'

Tratamentul efluentilor este in general conven{ional exceptdnd necesitatea de tratare a

unor volume superioare de gaze de ardere in raport cu piroliza.

'

De exemplu, volumele uzuale de gaze de ardere sunt de aproximativ 5000Nm3/tdegeu,

in comparatie cu 2000 * 3000 Nm3/tdeqeu din piroliza. Aceste volume

inferioare volumelor degajate din incinerarea clasic[

rdmdn totuqi

- 6000Nm3/tdeqeu.

cantitdtile de efluen{i lichizi (rdcire, epurare) vuiazl,intre 0,4 qi 2 m3 pe tond.

Dezavantaje ale gazeificarii

Tindnd cont de temperaturile atinse gi de prezen{a aerului (in unele tehnologii),

concentraliile oxizilor de azotin gazele de ardere sunt comparabile cu incinerarea.
Cheltuielile de exploatare cresc datoritd necesitblii echipamentelor rezistente la
temperaturd

inalt[. Investdiile

corespunzatoare sunt

in general egale sau char mai mari

decat in cazul incinerdrii clasice.

Complexitatea procesului de operare

implicl personal inalt calificat. Aportul

combustibil suplimentar s-a dovedit

a fi

necesar pentru

de

men{ine temperatura

procesului. Acest aport este in general furnizat prin arderea de gaz natural.

'

Pulberile (in medie 5gA{m3) impreund cu temperatura inaltd

a gazului la intrarea

in

cazanul recuperator, poate provoca colmataje importante la nivelul supraincalzitoarelor.

Comparafia calitativi a tehnologiilor pentru producerea energiei electrice gi termice

Tehnologia
Tehnologic

Economic

Mediu

Potenfialul
de

Combustie -

piati

Dezvoltarea

prezenti

+++

+#

+++

++

++(+)

++(+)

+++

++

Gazeificare

+(+)

+(++)

+++

Pirolizd

(+)

(+++)

++(+)

Cdldurd
Combustie Electricitate

(+ relativ scdzut, +*+ relativ bine, relativ ieftin, relativ scump)

Procese de conversie bio-chimicd

Permit recuperarea energeticf, pentru reactiile chimice prin intermediul enzimelor,

ciupercilor gi micro-organismelor, care se formeazdin biomasd in condiJii particulare.
Procesele de conversie bio-chimicd folosesc transformdrile biologice pentru conversia
biomasei. Cele utilizate sunt cele de producere a alcoolului din biomasd, deoarece acesta

confine zahdr, amidon gi / sau celulozd. Prin digestia anaerobd a biomasei sau a degeurilor
organice

in

general, se produce biogaz. Ambele tehnologii sunt

deja folosite la scara

industriala pentru producerea de energie.

Digestia anaerobd este un proces biologic prin care deqeurile organice sunt transformate in
biogaz, adic6 un amestec de CF{+ (60-66% per volum) gi CO2. Pe durata acestui proces
macromoleculele organice ale biomasei se degradeazd printr-un proces nafural de populare
cu bacterii intr-un mediu anaerob (Ibrd oxigen). Aceastd bioconversie are loc in digestoare,
containere etange, oferind condilii ideale pentru fermentarea bacteriilor ("fermentare,,) gi
producerea de biogaz.

Se poate defini biogazul vegetal gi comunal. Producerea de biogaz se poate realiza la

diferite temperaturi, fiecare corespunzdnd diferitor grupuri de bacterii,

gi

anume

psychrophilrc (la temperatura mediului ambiant), mesophilic (temperatura intre: 28 qi 36"C),

qi thermophilic (temperatura ?ntre: 48 qi 53'C). O central[ de producere a biogazului poate
fr cu stocare sau cu producere pentru utilizare directd. Primul tip are de obicei o capacitate

mai mare gi o duratd de digestie mai mare, al doilea tip fiind caracteizat de o capacitate mai

mic[

qi un timp mai scurt de digestie.

in timpul digestiei

anaerobe 30-60%

din solidele introduse in proces sunt convertite in

biogaz. Produsele secundare sunt reziduuri qi diferite substan{e solubile

in

apd. Etapele

aferente procesului de digestie anaerobf, sunt urmltoarele:

'

Lichidul gi solidele sunt colectate in rezervoare separate pentru a asigura alimentarea

continud pentru digestor. Alte materiale sunt colectate in rezervoare separate.

'

Solidele gi lichidele sunt introduse ulterior intr-un vas de amestec respectdnd proporfiile
pentru a forma un amestec omogen.

'

Amestecul omogen este fermentat in digestorul anaerob. Un agitator pennanent are rolul
de a evita segregarea amestecului. Durata procesului de producere abiogazului depinde

de temperaturd qi de con{inutul amestecului. Temperatura corectd este menlinuti cu

ajutorul unui schimbdtor de cdldur6.

.
'

Biogazul este stocat intr-un rezervor.

Biogazul trebuie purificat (desulfurat, dehidrat) qi trebuie sd-i fie presurizat inainte de
utllizare.

'

Produsele rdmase

in urma

fermentdrii (compostul) este stocat Tn bazine izolate.

Compostul este de obicei refolosit in agriculturd.

Fermentarea cu generarea de etunol reprezinta o fermentare a substanJelor vegetale care

conlin

cantitate suficient[ de polimeri de zahdr, cum sunt amidonul sau celuloza

(porumbul, trestia de zahdr, sfecla de zahdr, porumbul energetic, etc.) sau a plantelor cu un
conlinut ridicat de celulozi. Pentru a extrage zahdrul din polimerii de zah1r aceqtia trebuie

si

treacd printr-un proces de hidrolizS. Cu toate acestea, unele plante, cum sunt trestia de

zahdr, sfecla de zahdr con{in

zahir sub formd de monomer, qi atunci nu este nevoie

de

hidroliz6.

Produsul fermenta{iei, etanolul (de asemenea denumit etilglicol) este folosit drept
combustibil sau combustibil secundar. in Europa principalele culturi pentru producerea bioetanolului sunt culturile care conlin amidon (grdul) gi sfecla de zahdr. Sfecla de zahdr

se

cultivd in majoritatea lSrilor IJE-25, si poate produce cu mult mai mult etanol la hectar decdt
gr0ul. Dezavantajul producerii de bio-etanol este acela

c[

resursele primare sunt importante

gi pentru industria alimentarS. Principalele etape de producere a bio-etanolului

urm[toarele:

sunt

Mdcinarea produselor agricole;

Prelucrarea termicd a amidonului sau a suspensiilor de zahdr;
Fermentarea;

Distilarea;
Concentrarea alcoolului pAn[ la concentralie de pdnl la 95o/o;
Colectarea alcoolului de 95Yo prin dehidrare

Procese de

co

chimici

sau prin filtrare cu membrane.

nversie fizico-chimicd

Cele mai importante procese de conversie fizico-chimic[ sunt procesele de producere a

uleiului vegetal qi esterificarea acestui ulei

in

acid metil-ester ca un inlocuitor al

combustibilului diesel. Aceastd tehnologie este folositd pe larg in Europa. Uleiul vegetal din
seminle de rapi!6 gi floarea soarelui poate

fi folosit direct in motoare

cu ardere intemS, dar

aceasti utilizare are unele dezavantaje, dar care sunt eliminate prin esterificare. Pe durata
acestui proces moleculele mari de ulei sunt rupte in molecule mai mici. Semin{ele colectate

sunt introduse intr-o presi unde se extrage uleiul care apoi este amestecat cu alcool metilic

si apoi

decantat. Glicerina este extras[

din partea de jos a vasului, iar partea methyl-

esterizatd este extrasf, din partea de sus. Dupd o re-esterizare, combustibilul este tratat cu
apd iar excesul de alcool

metilic este eliminat. Produsul final a esterificdrii este biodieselul.

Pe ldngd uleiurile vegetale si alte uleiuri naturale qi grdsimi pot

fi

folosite pentru

esterificarea biodieselului. Scopul principal a esterificdrii este de a reduce viscozitatea astfel

incat biodieselul sd poatd fie folosit in orice motor diesel. Reziduurile solide au un continut
ridicat de proteine, fiind brichetate qi folosite ca furaj.

Valorificarea energetica a resurselor geotermale

Continutul cursului:
1. Aspecte generale privind energia geotermal5. Tipuri de surse geotermale. Explorarea
zacamintelor de resurse geotermale. Utilizarea resurselor geotermale ;
Z. Centrale electrice geotermale. Principii de baza ale pompelor de caldura. Instala{ii
geotermale cu pompe de cdldur[. Surse geotermale in Romania.
3. Elemente caracteristice ale radialiei solare receplionate pe suprafa{a PdmAntului. Sisteme
pasive de valorificare termicd si electrica a energiei solare.
4. Captatori cilindrici ai energiei solare. (avantaje qi dezavantaje, suprafele de absorblie
cilindrice, performan{ele colectoarelor cilindrice). Captatori cu concentratori ai energiei
solare

Aplicatii;
1. Bilantul energetic alunei instalatii de pompa de caldura cu absorbtie.
Aspecte generale privind energia geotermali
Necesitatea asiguraii unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu protejarea mediului
inconjurator a condus, in ultimii l0 - 15 ani, la intensificarea preocuparilor privind promovarea
resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale suport. Politica UE in acest
domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001177lCE privind producerea de
energie din surse regenerabile, prevede ca,pana in anul 2020,IJniunea Europeana largita sa isi
asigure necesarul de energie in proporlie de circa 12%oprin valorificarea surselor regenerabile.
In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria), posesoare

de resurse geoterrnale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin
valorificarea pe plan local/regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si
durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor
(tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile energetice de
suprafata.

Potentialul energetic geotermal

D,,.....,
+^-*:^.
rruxurrermrc:

mediu de cdldurd {$plgg1g1fo"Igf-iqf?#$gLl_8__ry!y/!n1_

I Fluxultermic
. . .**;-**;---:;;"-j*

l-;; l;

-lluul-ts[g]t-s-g{is

4q q4l4!ra pqqlru

"fuese," \4ylKn_'-

Cantitatea de cdldura con{inutd in interiorul

PdmAntului este estimatd la 126 x 1030 .Ioule.
Acest lucru echivaleazd cu
3.5 x 102a kwh:3.5 x 102' Mwh.
DacE toatd cdldura ar fi degajatd pe durata unui
singur an ar rezulta o putere echivalentd de 4 x 10r7

MW.
Source: O 2000 Geothermal Education Office

Fig. 1 Potenfialul energiei geotermale.

@rcprezint6c5lduraacumulat5inrociqiinfluideleceumpluporiiacestora.

Energia qeotermala reprezintd cdldura acumulatd ?n roci gi in fluidele ce umplu porii acestora.
Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul
Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea
lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca. Cdldura provine din
energia care se propagd radial de la centru cdtre exteriorul PdmAntului qi este furnizatd continuu.
Temperatura inalti de la centrul Pdm6ntului se explicd prin originea PdmAntului, prin existenla
izotopilor radioactivi de uraniu (Uz:s, gz:s;, thorium (Thz:2, gi potasiu 1K40; in PdmAnt. Procesul
de propagare se desldgoard in permanen{d gi se poate spune cd energia geotermald este o sursd de
energie inepuizabilS. Energia geotermalb este una din alternativele care pot satisface nevoia
omului pentru energie, minimiz6nd impactul asupra mediului.
In zona in care, din cauza temperaturii ridicate, rocile se gasesc in stare topita (de magma),
caldura se transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita rniscarii masei topite si prin
conductie in proportie mai redusa. In zonele cu temperaturi mai scazute, caracterizate prin faptul
ca materia se gaseste in stare solida, caldura se transmite numai prin conductie.
Gradientul geotermal exprimd creqterea temperaturii cu adAr,cimea, valoarea medie fiind de
2,5-3'C1100 m, ceea ce corespunde unei temperaturi de 100 'C la 3000 m adAncime. Existd
numeroase zone unde valoarea gradientului geotermal diferd considerabil fali de valoarea medie.
Spre exemplu in zonele unde platoul de rocd a suferit prdbuqiri rapide gi bazinul este umplut cu
sedimente ,,foarte tinere" din punct de vedere geologic, gradientul geotermal poate fi mai mic de
1"C/100 m. Pe de altd parte in alte zone geotermale gradientul depdqeqte de cAteva ori media.

In

general, valoarea acestui gradient este de 25 }Clktn, insa exista numeroase zone

in

care

gradientul termic din apropierea scoaftei este mult mai mare. Aceste zone sunt adevarate
rezervoare termale subterane, de energie geotermica de potential ridicat, care, in anumite conditii
favorabile, pot fi exploatate pentru a deservi instalatiile de incalzire si instalatiile de preparare a
apei calde menajere.

Sistemele geotermale pot fi gdsite in zone cu un gradient geoterrnal normal sau aproape normal
qi in regiuni joase, unde gradientul geotermal poate fi semnificativ mai ridicat decAt media. in
prirnul caz sistemele vor fr caracterizate de temperaturi scdzute, de obicei ajungAndu-se pdnd la
100"C pentru ad6ncimi optime din punct de vedere economic. in al doilea caztemperaturile se
pot situa intr-o plajd largd, de la foarte scdzute pAnd la foarte inalte, atingAnd 400"C.
Un sistem geotermal poate fi descris ca un sistem in care apa este folositd ca agent de transporl,
prin intermediul cdruia cdldura este preluatd de la sursa din subsol gi transmisd la suprafa{a cdtre
un consut-nator.
Un sistem geotermal este compus din 3 elemente principale: o sursd de cdldur6, un rezervor pi un
fluid. Sursa poate fi o intruziune de rocd magmaticd de temperaturd foarte inaltd (> 600'C),

situatd

la

adAncimi relativ

mici (5-10 km). Rezervorul este un volum de roci

fierbin1i,

permeabile, de la care fluidele transpofioare extrag cdldura. Rezervorul este de obicei acoperit de
un strat de roci impermeabile gi conectat cu o zond de incdrcare de suprafa{d, prin care apa din
precipitalii poate inlocui total sau par{ial fluidele ce se pierd din rezervor prin izvoare sau sunt
extrase prin sonde. Fluidul geotermal este apa, in majoritatea cazurilor din precipita{ii, in stare
lichidd sau vapori, func{ie de temperaturd gi presiune. Aceastd apd transporti de asernenea
elemente chirnice qi gaze precum COz, HzS etc.
Sistemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului si de modul in

care energia termica este transferata spre sol. Se identifica urmatoarele tipuri de sisteme
geoterrnice:

Tipuri

de surse geotermale (sisteme geotermale)

Se disting patru categorii de surse geotermale:

A) Surse lridrotermule
Aceste surse se bazeazS, pe circulalia apelor meteorice (de suprafald) care se infiltreazd in scoa(a
PdmAntului pAnd la adAncirni cuprinse in intervalul 100 m - 4,5 km (vezi Figura 2). Circula{ia
este asiguratd in mod natural pe baza diferen{ei dintre densitatea apei reci, respectiv a apei
fierbinli sau a vaporilor de ap6.

Fig. 2 Sec{iune simplificati printr-o sursi hidrotermali

(Sursi : Boyle, 1998).

O sursd hidrotennald necesitd trei elemente principale:

o sursd de cdldurd ;
. un rezervor de apd alimentat cu apa de suprafaJd ;
. un strat de roci impermeabile care sd sus{ind rezervorul de apd.
in mod uzual o sursd hidrotermalS este exploatatd prin executarea unor foraje pdni ta rezervorul
de apd qi extragerea apei fierbinli sau a vaporilor de ap6. Apa din rezervor poate ajunge la
suprafald qi prin mijloace naturale cum ar fi izvoarele calde (fumarolele si gheizerele).
Din punct de vedere alnivelului termic se disting :
. Surse geotermale de inaltd temperaturd (temperaturi cuprinse in intervalul 180 - 350 "C):
incdlzirea apei se datoreazd contactului cu roci fierbin1i.
. Surse hidroterrnale de joasd temperaturd (< 180 'C): incdlzirea apei se realizeazd prin
contactul cu roci fierbinfi, dar qi datoritd altor cauze cum ar fi fisiunea unor substanle
radioactive.
in funclie de starea de agregare a apei din rezervorul hidrotermal se intAlnesc urmdtoarele
situa{ii:
. Rezervoare in care apa se gdsegte predominant sub fonnd lichidd;
o Rezervoare in care apa se gdseqte predominant sub formd de vapori.
Sursele hidrotermale sunt cvasi-regenerabile" O exploatare nera{ionalS a acestora poate conduce
la diminuarea potenlialului rezervoarelor subterane de apd.

B) Surse sub presiune

Apa continuta in aceste rezervoare are salinitate scazuta si in compozitia sa se gdseqte metan
dizolvat. Apa qi metanul sunt linute captive de straturi de roci imperrneabile in rezervoare
existente la mari ad6ncimi (3 - 6 km) caracterizate prin valori deosebit de ridicate ale presiunii.
Temperatura apei se situeazd in general in intervalul 90 - 200 "C.
Sursd geotermalS sub presiune se caracterizeazd.prin trei forme de energie :

r
.
r

Cdldurd ;
Energie chimic[ datoratd gazului metan dizolvat in apd ;
Energie hidraulicd (intr-o mai micd m[surd) datoratd presiunii existente in rezervor.
Sistemele geopresurizate pot fi exploatate atat termic, cat si hidraulic. Cele mai importante surse
geotermale sub presiune au fost descoperite in parlea nordicd a Golfului Mexic.
C) Roci.fierbinli

Acest tip de sursd constd din straturi de roci fierbinli existente in scoarfa terestrd. Spre deosebire
de sursele hidotermale in acest caz ntr existd rezervoare subterane de apd sau posibilitdtri de
infiltrare a apelor de suprafald.
Exploatarea se realizeazd prin forare. In zona rocilor fierbin{i, se pompeaza apa rece in scopul
constiturii unui rezervor. Apa preia cdldura de la roci qi este adusd ulterior la suprafa{d printr-un
put de extractie.
Tinand cont de aceste aspecte, aceasta resursa este practic nelimitatd qi este mai accesibili dec6t
resursele hidrotermale. PdnA in prezent se menlioneazd preocupdri in acest sens in Marea
Britanie qi in Statele Unite.
D) Magma

Magma reprezintd, cea mai mare sursd geotermali, fiind format[ din roci topite situate la
addncimi mai mari de 3 - l0 km. Temperatura magmei se situezd in general in intervalul 700 *
1200'C. Nu au fost realizate cercetari privind utilizarea acestei resurse, in principal qi datoritd
accesului anevoios la adAncimile la care se gdsegte magma.

Explorarea zacamintelor de resurse geotermale

Pentru a determina parametrii de exploatare ai resurselor geotermale, este necesar sd se facd
cercetdri. Cercetdrile sunt de naturd hidro-geologicd, geofizicd gi geochimicd. Studiile geologice
si hidro-geologice au un rol important in toate fazele cercetdrii geotermale, pAnd la amplasarea
obiectivului gi crearea sondelor. Deasemenea, oferd informa{iile suport pentru interpretarea
datelor oblinute de la alte metode de explorare qi, in final, pentru construc{ia unui model realist
al sistemului geotermal qi stabilirea poten{ialului resurselor.
Datele de explorare care sunt utrlizateinfaza de produclie furnizeazd informa{ii valoroase despre
rezervor gi tehnologia de producere. Cercetdrile geochimice (inclusiv chimia izotopilor) sunt
metode utile pentru a stabili dacd sistemul geotermal este preponderent format din apd sau
vapori, pentru a stabili care este temperatura minimd, precum qi omogenitatea apei furnizate.
Cercetdrile geofizice au drept scop oblinerea indirectd de informaJii, de la suprafa{d sau de la
anumite addncimi stabilite, privind parametrii fizici ai formaJiunilor geologice ale subsolului.
Activitatea seismicd, gravitalia gi magnetismul pot oferi informaJii prelioase despre forma,
mdrimea, addncimea gi alte caracteristici irnportante ale structurilor geologice ale subsolului.
lnforma{ii despre existenla fuidelor geotermale in structurile geologice se pot obline pe cale
electricd sau electromagneticS. Toate tehnicile geofizice sunt costisitoare, dar pot fi utilizate in
majoritatea condiliilor sau situafiilor, oferind rezultate excelente in ceea ce privegte structura
geologicd.

.
r
.
o
r
.

Obiectivele explordrii geotermale sunt:

Identificarea fenornenelor geotermale ;
Asigurarea cd existl o zond de producere geotermald utild
Estimarea mdrimii resursei ;
Detenninarea cAmpului geotermal ;
Localizarea zonelor productive ;

r
.
r
r

Determinarea continutului de cdldur5 al fluidelor descircate de izvoare

in

geotermale ;
Stabilirea unor date de bazh prin care sd se poatd realiza ulterior monitorizarea
Determinarea valorilor de pre-exploatare ale unor parametri sensibili ;

Colectarea de cunoqtin{e despre orice aspect care poate crea probleme

dexploatdri i resursei.

cdmpurile
;

in timpul

Forurea
Dupd diverse activitAtri de cercetare a zonei, urmdtorul pas in dezvoltarea proiectului geotermal il
reprezintd, forarea" PuJurile geotermale, indiferent dacd sunt de explorare sau produc{ie, sunt
realizate utilizdnd tehnologii de forare rotativd, adoptate masiv din industria petrolierS. Acestea
au fost modificate pentru a lucra la temperaturi inalte qi in formaliuni de rocd specifice.
AdAncirnea pu{urilor geotermale in cAmpurile actuale de produclie este intre 500 qi 5 000 m, cu o
rnedie a addncimii de 1 500 m.
Costurile specifice de forare (/m) cresc cu addncimea. Costurile specifice pentru acces,
amplasarea pu{urilor gi echipamentul folosit sunt constante, deci se poate face o evaluare
generald a costului puJului. Costurile sunt ?n general anticipate pentru fiecare proiect gi chiar
dacd variazd cu 30 - 50 o/o, media este de 0,9 -1,1 milioane pentru realizarea unui pu{.
Calculele pentru costul energiei produse {in cont de un pre{ de 1,1 - 1,3 milioane , incluzAnd
pre{ul fordrii gi al explordrii. Aceste costuri includ qi cheltuieli cu pregdtirea terenului de
amplasare a pulului qi cu crearea de drumuri de acces.

Utilizarea resurselor geotermale

Utilizarea energiei geotermale depinde de parametrii termici ai resursei. Spre exemplu resursele
cu fluide geotermale ce depdqesc 150'C pot fi utilizate la producerea de energie electricd, fiind
pe deplin justificate tehnic qi economic (pragul minirn actual pentru producerea de energie
electricd este de 97'C). Sub aceastd temperaturd, energia geotermald este utilizatd in tehnologii
de prelucrare directd, majoritatea construite ca sisteme in cascadd (vezi figura 3).

'L*_l':*
lndustrie
a

lirn

Locuinte

nta ra

i . : :.: --::.1
l-

,!
!

L--',,

1
uL",,,,.:,-

.::

-i-,,_.,,1

lnstalatie
frigo rifi ca

Ferrna

piscicola
Centrala

electrica

?flsifl

+
Fig. 3: Sistem cascadi ce utilizeazi energia geotermali
(Sursa: Geo-Heat Centre, Klamutlt Falls, USA).

Cu toate cd energia geotermald este prezentd pe toatd suprafala scoar-fei terestre, utilizarea ei este
posibild doar in anumite condilii:
o Din considerente economice, sursa geotermald trebuie sd fie accesibi16 prin foraje la
adAncimi care si nu depigeascd in general 3 km. Doar in conditrii favorabile aceastd
adAncime poate creqte pAnd la 6 - 7 km ;
. Sursa geotermali trebuie s[ aibd un potenlial suficient de ridicat (atAt cantitativ cAt gi
calitativ) pentru arezulta o exploatare a acesteia in condilii economice avantajoase.
o Distanta pAnd la care poate fi transportatd cdldura prin intermediul unui agent termic
(ex. apa) este limitatd la valori de ordinul kilometrilor. in consecinld, consumatorii
sunt captivi, ei trebuind sd fie amplasafi in apropierea sursei geotermale.
^In Tabelul I sunt
prezentate posibilitd{ile de utilizare ale surselor geotermale, in funclie de
poten{ialul lor termic.
abelul

Posibi

Tipul de fluid
Tip sursi

aferent sursei
geotermale

tle utilizare a surselor seotermale

Domeniu de
Producere energie
electricd

De inaltd temperaturi

( > 220

'c)

Apd sau abur

Utilizare directA

Producere energie

electricI
De medie temperaturi

( loo

220

oc)

Tehnologie

utilizare

Apd

Utilizare directi

.
.
o

Ciclu cu abur
Ciclu binar

Utilizare directd a agentului

termic

r
r
.
.
.
o
.

Schimbdtoare de cdldurd
Pompe de cdlduri
Ciclu cu abur

Ciclu hinar
Utilizare directi a agentului
termic
Schirnbitoare de cdldurd
Pompe de caldurd

.
De joasd temperaturd

( 50 - 1oo "c)

ApI

Utilizare directi

o
r

Utilizare directd

Pe ansamblu, energia geotermali prezinld, o serie de avantaje certe

.
.
.

a agentului

termic
Schimbdtoare de cdlduri
Pompe dc caldurd

Este o surs6 locali de energie primard care poate reduce importul unor combustibili
fosili scumpi (gaz natural, petrol) ;
Are un impact pozitiv asupra mediului inconjurdtor prin inlocuirea unor cornbustibili
fosili puternic poluanli (cdrbunele) ;

Spre deosebire de alte forme de energie regenerabili (solard, eoliand) poate fi

exploatatd in mod continuu, indiferent de condi{iile atmosferice ;
Reprezintd o sursd de energie primard sigurd care nu necesiti instala{ii de stocare.

Centrale electrice geotermale

Producerea energiei electrice avAnd labazd energia geotermald reprezintd o opliune deosebit de
interesantd pentru {6rile care posedd un potenlial important din aceastd resursd de energie
primard. Se men{ioneazd,in acest sens urmdtoarele avantaje :
. Scade consumul de combustibili fosili necesar acoperirii cererii de energie electricd ;
. Scade impactul produs asupra mediului prin arderea combustibililor fosili.
Dupd cum s-a precizat mai sus, principalul dezavantaj constd din faptul cd o centrald electrici de
acest tip trebuie amplasatA in imediata vecin[tate a sursei geotermale.
In general, tehnologiile de producere a energiei electrice sunt:

Centrale geotermale pe bazd de .,abur uscat": Folosesc abur la temperaturd ridicatd

(:>235 oC) gi doar o micd cantitate de apd din rezervorul geotermal. Aburul este adus de la
rezervor printr-o conductd direct in turbind, pentru a antrena un generator ce produce
energie electricS.

Centrale geotermale cu "abur saturat umed": este varianta uzuald pentru centrale de

MW pdnd la 100 MW capacitate instalatd. Aceste centrale folosesc apd fierbinte

(>182 oC) din rezervorul geotermal. Apa este pompatd in expandor la presiunea furnizatd
de rezervorul subteran. Aici are loc o scddere bruscd de presiune, ceea ce determinl ca o
parte din apd sd vaporizeze, aburul format antrenAnd turbina.
Centrale cu ciclu binar: in sisternele binare, fluidele geotermale fierbinli sunt vehiculate

printr-una din pdr{ile unui schimbdtor de cdldurd, pentru a incdlzi un fluid de lucru.
Fluidul de lucru. cu un punct de fierbere scdzut, vaporizeazd gi strdbate o turbind pentru a
genera energie electricd. Un exernplu este ciclul Kalina in care ca agent de lucru este
folositd o soluJie apoasd pe bazd de amoniac. Autorii acestuia sus{in cd ciclul mdreqte
eficien{a unei centrale geoterrnale cu 20 - 40 % qi reduce costurile de construc{ie ale
centralei cu 20 - 30 yo, in plr-rs scdzAnd costul generdrii puterii geotermale. Capacitatea
instalatd uzuald la aceastd categorie este in gama 500 kWe - 10 MWe.
Ciclul cornbinat (ciclu cu abur $i ciclu binar): Acesta constd dintr-o cornbina{ie intre cele
doud precizate mai sus, care permite atingerea unei eficien{e ridicate a centralei.

l. Centrald electricii

geoterntalci cn crbur uscat

Reprezintd cea mai veche variantd de centralf, electrica geotermald. Solu{ia poate fi utilizatd in
cond(iile existen{ei unei surse geotermale care produce abur uscat sau cu un con{inut redus de
umiditate.
in figura 4 este prezentat| schema pentru acest tip de centrald. Aburul care alimenteazdturbtna
provine direct din sursa geotermald. Dupd curn s-a precizat mai sus, aburul nu trebuie sd con{ind
umiditate deoarece schema nu prevede instala{ii de separare a picdturilor de apd. DLrpd
destinderea in turbind, aburul condenseazd, iar condensul este reinjectat in rezervorul geotennal.

Zacanal iantlunal

Fig, 4 Schema unei centrale electrice geotermalc cu abur uscat.

Prima centrala de acest tip a fost pusd in func{ir"rne la Larderello. in Italia, in anul l90zl.
Totugi, sursele geotertnale care sd ofere direct abur uscat sunt foarte rare. in prezent, cea mai
mare centrald existent[ se gdsegte la Geysers (SUA), avdnd o putere de aproximativ I 130 MW qi
cuprinz6nd grupuri cu puteri unitare de 55 gi 110 MW.
2. Centralii electricii geotermald utiliz,und upa fierbinte

Centrala electricd geotermali cu abur umed reprezintd solu{ia cea mai des intAlnitd (vezi Figura
s).

Abrr

Expandrrr

Fig. 5 Schema unei centrale electrice geotermale cu abur umed.

Principiul constd din prelevarea de apd fierbinte sub presiune dintr-o sursd hidrotermald gi
introducerea acesteia intr-un expandor. Aburul format se destinde intr-o turbind producAnd lucru
mecanic qi apoi condensAnd. Condensul astfel format se amestecdcufaza lichidd rezultatd de la
expandor gi este reinjectat in rezervorul geotermal sau este trimis cdtre un consummator termic.
Puterea unitard pentru o astfel de unitate energeticd se situeazd in intervalul 5 - 100 MW.
In func{ie de nivelul termic al sursei hidrotermale este posibilS realizarea unei scheme cu doud
nivele de presiune, in care produclia de abur se realizeazd in doui expandoare inseriate. Apa
evacuati din expandorul de inaltd presiune este introdusd in expandorul de joasd presiune,
producAnd o cantitate de abur ce este iniectatd in turbind.
Un alt exemplu, prezentat in figura 6, este constituit de prima centrala geotermala construita in
Germania la Neustadt care produce energie electrica utilizand o resursa geotermala cu cel mai
redus nivel termic (98 oC).

fun

de rarue

Condtns atar
I

?ompa

A
Y

lrrt

de

extraatiF

Fanpa de
recuculse
lnj ectr e in

15

kll'e

rl:*-r'{f

Fig. 6 Schema centralei electrice geotermale de la Neustadt (Germania).

Spre deosebire de schema anterioara, in cazul centralei de la Neustadt condensatul rezultat in

condensator este preincalzit inainte de a intra in expandor. In felul acesta, apa fierbinte extrasa
din rezervorul geotermal este trecuta prin doua schirnbatoare de caldura, unul de amestec si unul
de suprafata, inainte de a fi reinjectata in rezervor.

3. Centruld electricii geotermaki cu ciclu binur

O mare parte a rezervoarelor geotermale se caractetizeazd prin temperaturi relative coborate, sub
nivelul de 180'C. in acest caz pentru conversia energiei geotermale in energie electricd solu{ia
optimd este utilizarea ciclurilor binare (vezi Figura 7).
Apa provenitd din sursa geotennald cedeazd cdldura (prin intermediul unui schirnbdtor de
cdldurd) cdtre un alt fluid (ex. pentan, butan) care evolueazdin ciclul motor al centralei. Acest
fluid se caraclerizeazd printr-o temperaturd de fierbere sensibil rnai coborAtd decdt cea a apei. in
acest mod poate fi utilizat un poten{ial termic geotermal relativ scdzut.

.*,., lj,/

-::'.'l -{rr
Buta:r
frap ori)

3utan

.'].", ]

Conden:atot

si

{fl

.'apori dr apa

Fig. 7 Centrali electrici geotermali cu ciclu binar.

Dezvoltarea centralelor electrice geotermale

Dupd curn s-a precizat mai sus, centralele electrice geotermale trebuiesc amplasate in imediata
apropiere a surselor de cdldurd. Va rezulta o rdspdndire neuniformd a acestei categorii de centrald
electricS, in funclie de poten{ialul geotermal al fiecdrei regiuni geografice. in Tabelul 2 sunt
prezenta{i principalele ldri producdtoare de energie electricd pebazd de energie geotermald.
Prima centrald geotermald din lume a lost pusd in funcjiLrne in 1904 la Lardarello, Italia, avAnd la
bazd.un ciclu cu abur uscat. A doua centrald a intrat in exploatare in anii '50 la Waikarei (Noua
Zeelandd), fiind unlatd in anii '60 de Geysers (SUA).
Centralele electrice geotermale cu abur uscat reprezintd filiera cea mai rdspdnditd la ora actuald.
Totuqi, se remarcd qi o preocupare inspre dezvoltarea unor unitdli de micd putere bazate pe

cicluri binare.
Centralele electrice geotermale reprezinld una din soluJiile cele mai avantajoase pentru
alimentarea unor collsulllatori izola{i. Se elimind astfel necesitatea unor linii lungi de transport a
energiei electrice care genereazd costuri investi{ionale qi de mentenan{d importante. Tehnologiile
utilizate nu sunt sofisticate, baz6ndu-se pe echipamente mature din punct de vedere comercial,
iar sursa de energie geotermalS este practic inepuizabild. Rezultd o disponibilitate de timp
deosebit de ridicatd in raport cu alte categorii de centrale electrice. Centralele electrice
geotermale sunt utilizate cu precddere pentru acoperirea bazei curbei de sarcind a unui sistern
electroenergetic.
Tabelul 2 Capaciti{i instalate in centralele electrice geotermale
Inlernali o nal Ge othe r mal As s oc ialion

Australia

0.17

China
Costa Rica

29.t7

E,l Salvador'

161

t42.5

Franta
Guatemala
Islanda
Indonezia

4.2
33.4

r70
5

89.5

Italia

785

Japonia

546.9

Kenva
Mexic
Noua Zealandi

755
437

45

Nicaragua

70

Filipine

1909

Portuealia

16

Rusia

IJ

Thailanda

0.3

Turcia

20.4
2228

Statele Ilnite ale Americii

Utilizarea directl a energiei geotermale

in afara produc{iei de energie electricS, energia geotermald are o gamd largd de utilizare
directd

.
.
o
o

Balneologie

Agriculturd : sere, incdlzire terenuri de culturd

Industrie : incdlzire gi uscare produse
Acoperirea cererii de cdldurd a consumatorilor rezidenJiali
Se men{ioneazl cd in peste 35 de ldri existd o capacitate instalatd de utilizare directd a energiei
geotermale de peste 12 000 MWt.
IJtilizarea energiei geotermale presupune o serie de investilii relativ ridicate, indeosebiin ceea ce
privesc opera{iunile de foraj. O utilizare eficientd a energiei geotermale este cea in cascadd:
. Termoficare la o temperaturd de 90 - 60 "C;
I Alimentare sere sau procese industriale la o temperaturd de aproximativ 60 "C;
. Preparare api caldi menajerd pentru temperature sub 60 "C.

Principii de baza ale pompele de cildur[

Pompa de cdlduri geotermald este o tehnologie de energie regenerabild foarte eficientd, care este
folositd atAt pentru clddiri de locuit cAt qi pentru cele comerciale. Pompele de cdldurd geotermale

sunt folosite pentru incdlzirea sau rdcirea spaJiului, precum qi pentru incdlzirea apei. Sistemul
con{ine trei componente principale:

o
r
o

Sistemul de conectare de suprafald;

Sistemul de pornpare de cdldurd geotermal;
Sistemul de distribulie a cdldurii.

Pompele de cildurd geotermale se pot folosi

in

zone fdrd ape freatice sau cu aparilii

intAmpldtoare gi neglijabile ale acestora. AdAncimile de sondd tipice sunt cuprinse intre 100 gi
200 rn. Cdnd este necesard o capacitate termicd mare, forarea se realizeazd inclinat, pentru a
obline un volum mai mare de rocd exploatatS. Acest tip de pompd de c5ldurd este de obicei
conectat prin intermediul unor conducte de plastic, care extrag cdldura din rocd. Unele sisteme
destinate clddirilor comerciale utilizeazd, rocd pentru acumularea cdldurii qi frigului. Datoritd

10

al fordrii, aceastd solulie este rareori atractivd din punct de vedere

economic pentru uz casnic.
O pompd de cildurd func{ioneazd ca un rdcitor, unde fluidul de lucru este vehiculat intr-un
circuit inchis. Fluidul de lucru preia cildura din interiorul ricitorului gi o elimind in mediul
inconjurdtor. in pompi fluidul de lucru extrage cdldura de la sursd prin evaporare qi o cedeazd
ulterior prin condensare. FuncJionarea pompei implicd o sursd de energie extern6, un compresor
antrenat de un motor electric, dar se pot folosi gi alte metode precum absorblia chimicd,
compresia gazului etc.
Raportul intre energia furnizatd gi cea consumatd pentru funclionare, este o misurd de bazd a
eficien{ei pompei de cdldurf,, care este un parametru foarte important in economicitatea pompei.
Acest raport este cunoscut drept ,,coeficient de performan{d" COP. Acest indicator este foarte
atractiv pentru surse de cdldurd cu temperaturi intre 20 gi 40 oC. Spre exemplu dacd resursa
geotermalS are 30 oC gi este rdcitd la 20 "C, iar apa pentru incdlzirea spa{iului are 55 oC, atunci
COP poate fi in jur de 4.
Aceasta inseamnd cd energia oblinutd pentru incdlzirea spaliului este de 4 ori mai mare ca cea
consumatd pentru antrenarea compresorului. Limitdrile tipice de performan!5 ale pornpelor de
cdldurd geotermale sunt:
costului relativ ridicat

o
o
.
.

temperatura sursei geotermale in gama 18 'C

65

'C;

debitul de ap6 geotermalf, intre 50 qi 300 m3lh;

temperatura apei de incdlzire de la 50 "C la 90 "C;
capacitatea de incilzire de la 0.5 la 30 MW.

Teoria termodinamic[ de bazi a ciclurilor pomrrelor de cdldurl

Cdldura livratd de o pompd de cdldurd este suma dintre cdldura extrasd de la sursa de cdldurd
care este furnizatd in sistem gi energia necesard conducerii sistemului. Ecua{ia bilanfului
energetic a pompei de cdldurd este:

Qs+

W:

Qa

unde Qseste cdldura extrasd de la sursa exterioard, W este energia motrice necesard procesului, gi
Qn este cdldura utilizabild din sistem. Majoritatea pompelor de cdldurd aflate in prezent in
func{iune se bazeazd fie pe o compresie de vapori (de ex. energia motrice W este energia
mecanicd necesard antrendrii compesorului), sau pe un ciclu de absorblie (energia motrice W este
energia termicd necesard procesului de fierbere a soluliei bogate).

Aceste doud cicluri de exploatare sunt discutate in urmdtoarele sec{iuni. Teoretic, procesul ce
caraclerizeazd func{ionarea unei pompe de cdldurd poate fi realizal prin diverse cicluri qi procese
termodinamice, inclusiv ciclurile Stirling gi Vuilleumier, cicluri cu o singurd fazd (ex. cu aer,
COz sau gaze nobile), sisteme cu ejeclie a aburului, sisteme hibride (mai ales cele ce combind
compresia vaporilor gi ciclurile de absorblie), procese electromagnetice gi acustice. Unele dintre
acestea au pdtruns pe pia{d gi au atins maturitatea tehnicd, putdnd deveni semnificative ca
aplica{ii practice viitoare.
Pompe de cdldurd cu compresie mecanicd de vapori
Marea majoritate a pornpelor de cdldurd funclioneazd pe principiul ciclului Carnot de compresie
a vaporilor. Componentele principale ale unui asemenea sistem sunt: compresor, ventilul de
laminare (vana de expansiune) gi doud schimbdtoare de cdldur[ - vaporizator gi condensator.
Componentele sunt conectate intre ele gi formeazd un circuit inchis, dupd cum este ilustrat in

figura B. Un lichid volatil, fluidul de lucru sau agentul frigorific circulS prin cele patru
componente.

11

Electricitate

dslrure
IE: II,ij

ir:lrata

cornl]rrrnnrE

{
E"/fifrr:rlf,re
t

a
uul lLlril

\-

e:rrlrrns r-,r,e

I:::Hr tr

ry'alve de et:paTrsir.tne
Er,'atrorstnr

LUI IIIHI ISAIUI

Fig. 8 Ciclu inchis, pompi de cildurd cu compresie mecanici de vapori gi motor electric.

in vaporizator, temperatura fluidului de lucru lichid este pistratd la o valoare mai micd decAt
temperatura sursei de cdldur6, determinAnd transferul cildurii de la sursd cdtre lichid, iar fluidul
de lucru se evapord. Vaporii produ$i in vaporizator sunt comprimatri in compresor, la nivele de
presiune gi ternperaturd mai ridicate. Vaporii supraincdlzili intrd apoi in condensator, unde
condenseazd gi degajd cdldura utild. in final, fluidul de lucru de presiune inaltd se destinde in
ventilul de laminare pAnd la presiunea gi temperatura vaporizatorului. Fluidul de lucru este
readus astfel la stadiul inilial gi se reia ciclul de la nivelul vaporizatorului.
Compresorul este antrenat de un motor electric sau, uneori de un motor cu ardere internS. Astfel
putem intdlni urmdtoarele situalii:
. un motor electric anlreneazd compresorul (vezi figura 8) cu pierderi foafte scdzute de
energie. Eficienla energetici generali a pornpei de cdlduri depinde puternic de eficien{a
cu care este produsd energia electricd gi de randamantul mecanic al compresorului;
. cAnd compresorul este antrenat de un motor diesel sau au gaz (vezi figura 9), cdldura
con{inutd in apa de rdcire gi gazele evacuate este utilizatd suplimentar pentru condensator.
{alcl ra
(:ttrrkru:ltibil

:--*tE$lld

Cdlc!rs
irr

tre

ts

EliFfin$tunE
\J*l'v'a tle expan+iurre
CrrTlcleng;ttcrr

El'a!.rt'riltcrl

Fig. 9 Ciclu inchis, pompi de

cilduri

cu compresia aburului qi motor diesel sau cu gaz.

12

Pompe de cdldurd cu ubsorblie

Pompele de cdldurd cu absorblie consumd de aceastd datd energie termicd din exterior, procesul
de compresie mecanicd a vaporilor fiind inlocuit de un proces de absorblie, iar fluidul de lucru
este de aceastd dati un amestec binar. Pompele de cdldurd cu absorblie pentru condilionarea
spa{iului sunt de obicei alimentate cv gaz, in timp ce instalaliile industriale sunt puse in func{iune
de abur de inalti presiune sau cdldurd reziduald. Sistemele de absorblie folosesc capacitatea
lichidelor sau sdrurilor de a absorbi vaporii din fluidul de lucru (agentul frigorific). Cele mai
utilizate amestecuri binare pentru sistemele de absorblie sunt:
. apd (fluid de lucru) qi bromurd de litiu (absorbant) (vezi figura l0);
. amoniac (fluid de lucru) gi api (absorbant).
^In sistemele
cu absorblie, compresia lichidului de lucru este realizatd pe cale termici intr-un
circuit separat, alcdtuit din absorbitor, o pompd ce asigurd circulaJia soluliei, un generator de
vapori qi un ventil de laminare (Figura 10).
Agentul de lucru, apa, este pulverizata in vaporizator peste fascicolul de tevi prin care circula apa
fierbinte provenita de la sursa geotermala. Datorita vidului inaintat, 10-15 mm Hg, din corpul
vaporizatorului, agentul de lucru se vaporizeaza preluand caldura de la resursa geotermala.
Vaporii produsi sunt absorbiti, in absorbitor, de solutia Br-Li care se dilueaza. In urma acestui
proces, caldura de absorbtie este preluata de catre agentul secundar care se preincalzeste in prima
treapta. Solutia diluata este trimisa de catre o pompa imersata, in sistemul fierbator, unde se
concentreaza prin fierbere cu ajutorul caldurii preluate de la aburul de joasa presiune (I,5 - 2
bar). Vaporii de apa produsi sunt trimisi la condensator, unde cedeaza caldura latenta de
condensare agentului secundar, care se incalzeste in treapta aII-a pana la temperatura necesara
consumatorului de caldura. Solutia de Br-Li concentrata este readusa in absorbitor prin cadere
libera, reluandu-se procesul de absorbtie.
Agentul de lucru condensat este trirnis la randul sau spre vaporizator prin intermediulunui ventil
de laminare care ii reduce presiunea pana la nivelul din vaporizator.

Condensator

Abur

D.

t."

Schimbator
de caldura

Solutie Br-Li

D.
tc,i

Fig. 10 Schema termica de principiu a pompei de cilduri cu absorbfie.

13

Impactul asupra mediului

Energia geotermald reprezintd o sursd sigurd qi curatd de energie.
Emisii gazoase: se constatd o emisie de COz qi HzS, dar in cantitdti mult mai mici decdt cele
intAlnite in cazul centralelor electrice pe combustibili fosili (aprox. 5 %).
Emisii lichide: in apele geotermale pot fi dizolvate o serie de substan{e (siruri, arsenic, mercur)
care daci ar putea cauza poluarea mediului inconjurdtor. Aceastd problemd este eliminatd in
momentul in care apa este reinjectatd in rezervorul geothermal.
Surse geotermale in Romania

tarii noastre, incluzand Banatul si vestul

Muntilor Apuseni si teritoriul Ungariei si al fostei Iugoslavii este o zona bogaLa in zacaminte
Depresiunea Panonica ce cuprinde zona de vest a
geotermale.

In jurul municipiului Oradea s-au facut foraje si s-au exploatat in scopuri terapeutice apele
geotermale de peste 100 de ani. In ultimul sfert de veac s-au initiat actiuni sistematice de
prospectare si evaluare atal a zacamintelor geotermale, cat si a zacamintelor de hidrocarburi din
aceasta pafte a tarii. Prin acestea s-a constatat ca in Campia de Vest, in toate formatiunile
geologice se gasesc straturi acvifere cu capacitatisiproprietalitermofrzice foarle variate.
Fluxurile termice la suprafata au valori de ordinul a 85 MWm2,mai mari decat acelea din alte

zone. Cel mai important sistem acvifer termal al Depresiunii Panonice il constituie sistemul din
baza panonianului superior, evidentiat prin sondaje. Apele din acest sistem se manifesta in
general eruptiv, datorita continutului ridicat de gaze dizolvate.
Nivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este redus: 30 - 90 0C. Din aceasta
cauza, acestea pot fi utilizate in special in scopuri terapeutice, prepararea apei calde menajere
etc.

In municipiul Oradea si in judetul Bihor se furnizeaza

apa calda menajera pentru 800 de

apartamente, se incalzesc 12 apartamente, bai, sere legumicole, stranduri, piscine, hoteluri.

In judetul Timis, apa geotermala este utilizata pentru topitorii de in, pentru incalzire, pentru
scopuri terapeutice, pentru prepararea apei calde menajere.
Exploatarea surselor geotermale din tara cu scopul producerii energiei electrice este imposibila,
intrucat un generator geotermal presupune o presiune initiala foarte mare si temperaturi ale
fluidului de lucru de peste 150 oC.

Tratarea apelor geotermale

Apele geotermale nu pot fi valorificate din punct de vedere termic in starea in care sunt extrase
din adancimi din urmatoarele cauze:
. gazele care insotesc jetul de lichid produc- zone de strangulare (obturare) in tevile din
schimbatorul de caldura, cu efecte defavorabile asupra procesului de transfer termic;
. presiunea apei dinl- sonda genereaza solicitari mecanice mari, cu efecte defavorabile
asupra dimensiunilor si costului suprafetelor de transfer termic.
Pentru a se inlatura aceste neajunsuri, apele geotermale se supun unui proces de tratare, prin care
se realizeaza separarea gazelor si eventual valorificarea lor si reducerea capacitatii de formare a
crustelor de sare. In majoritatea tarilor, apele geotermale se exploateaza in regiuni vulcanice sau
cu fenomene seismice si din aceastacauza sunt bogate in HzS si SOz. Pentru eliminarea acestora,
se folosesc schimbatoare de ioni, instalatii de distilare, procedee de tratare cu var soda etc.
Apele geotermale din tara noastra sunt ape geotermale cantonate in straturi sedimentare,
caracterizate prin presiuni mici si incalziri modeste. Ele contin in principal biocarbonati, sulfati,
cloruri, hidrocarburi in stare libera si dizolvata. Pentru apele din straturile sedimentare se
folosesc urmatoarele procedee de tratare:

I4

.
o
o
o

modificarea indicelui pH pentru a se! obtine ape neutre (prin adaugare de HCI);
introducerea de substante! inhibitoare pentru a reduce depunerile (polifosfat de sodiu);

tratareacu-r ultrasunete;
tratatea cu flux magnetic.
In cazul trecerii apei printr-un flux magnetic (700 - 1000 A/m), se constata modificarea
sistemului de cristalizare, impiedicandu-se formarea crustelor de piatra.
Efectul magnetizarri se mentine timp de 3-4 ore si din aceasta cauza este necesara dimensionarea
retelelor termice astfel incat apa vehiculata sa reintalneasca dispozitivul de magnetizare dupa
acest interval. In prezent, in Romania s-au produs dispozitive de magnetizare aapei cu magneti
permanenti.

15

Curs. 3. Valorificarea energetica a energiei solare

Integrarea sistemelor de valorificare a energiei solare in cadrul cl5dirilor

Propriet5{ile (tu) gi e afecleazd direct perfbrmanJele termice ale colectorului
solar. Degradarea acestor proprietSli pot afecta performanJele pe termen lung,
materialele selectate trebuie sd aibd proprietd{i stabile in tirnp. Suprafa{a pldcii
absorbante trebuie sd reziste la temperaturi rnaximale posibile in perioada de
exploatare. Temperatura fluidului T. va fi egald cu temperatura plScii. Este evident,
cd materialul selectiv sau vopseaua utilizatd trebuie sd reziste la aceste temperaturi.
Pentru suprafala transparentd existd pericolul distrugerii de cdtre grindind. Dar inbaza
unor experienle reale s-a ajuns la concluzia cd riscul distrugerii colectorului acoperit
cu sticla cdlitd cu grosimea de 3 mm este neglijabil. Astfel, in 1979 in Colorado, SUA
a avut loc o furtun6, qi a cdntt cAteva minute grindind cu diametrul de 2-3 cm, apoi
dupa o micd pauzd de^liniqte a cdzuI, pe parcursul a 1-2 minute, a cdzut grindind cr,r
diametrulde 3-10 cm. ln calea furtunii s-au aflat 1010 colectoare solare amplasate sub
unghiuri cuprinse intre 32 gi 560, din care doar la 1 1 colectoare a fost sparta sticla
[22]. Imbinarea sticlei cu carcasa trebuie fbcutd fdrd muchii sau nervuri care se
evidenliazd de asupra suprafelei transparente. Aceasta va facilita scurgerea apei qi
alunecarea zdpezii de pe suprafala colectorului.

lzolarea termici. Rolul de izolafie termicd in partea frontald a colectorului il

joacd suprafala transparentd (sticla) gi pdtura de aer forrnati intre SA qi ST. Spaliul de
aer trebuie sa fie cuprins intre 25 Si 40 mm. Se consideri ca optirnd grosimea de 28
mm. Celelalte pdrli ale colectorului - spatele qi pe pbr{ile laterale trebuie sd fie izolate
cu un strat de 5-10 cm de vatd de sticld sau alt material izolator cu caracteristici
termice asemdndtoare. Vata din sticld are urmdtoarele avantaje:

./
,/
'/
./

Este relativ ieftind;

Proprietdli izolatoare foafie bune (),:0,05-0,06 W/m K);

Rezistd la temperaturi de peste 100 0C;

Greutate specificd mica (p:150-200 kg/m3);
Dezavantaje: igi pierde calitAlile izolanle dacd se umezeqte.
Se recomandd a se folosi panouri din vatd de sticla, astfel se evitd tasarea la
plasarea inclinatd a colectorului solar. O solulie rezonabild din punctul de vedere costcalitate poate fi izola\ia termicd combinatd formatd dintr-un panou de vata de sticld cu
grosimea de 4 cm gi unul de 3 cm din polistiren expandat. Vata de sticld, fiind rnai
rezistentd la temperaturi mari, se amplaseaza imediat dupd placa absorbantd, iar
polistirenul - dupd panoul din vatd de sticld. La r6ndul, sdu polistirenul este mai
rezistent la umiditate. Pentru a ?mbundta{i izolalia termicS" a unui colector se

recomandd introducerea unei folii subliri de aluminiu intre izola{ie qi placa

absorbantd. Folia va selvi ca ecran pentru radialia infrarogie care va fi reflectatd spre
placa absorbantS. intre placa absorbinta gi folie ie 1as5 un spaliu de aer ce va avea un
rol de izolator termic suplimentar.
Etangarea colectorului. Pentru a preveni pdtrunderea apei qi prafului ?n
interiorul colectorului este necesard etanqarea acestuia. in condilii de cer noros vaporii
de apd vor condensa pe suprafa{a interioard a sticlei ce va conduce la micgorarea
transparenlei gi a randamentului. La pornirea urmdtoare a colectorului, condensul va
exista pAnd ce sticla va fi suficient de caldd pentru ca el sd se evaporeze. Astfel, un
colector al cdrui aer interior este uured va porni maitdrziu gi se va opri rnai devreme.
Dacd colecton-tl nu este etang, praful va pdtrunde in interior gi se va depozita atAt pe
suprafala interioard a sticlei, cdt gi pe placa transparentd. Daca din considerente

economice este dificil de realizat un etan$ perfect, atunci este indicat sd se realizeze o
ventilare interioard a colectorului. in acest scop, intre SA gi ST se dau cAteva gluri cu
diametrul de 2-3 mm, fiind ferite de ploaie.

Carcasa. Are funclia de-a men{ine ansamblul qi de-a asigura etan$area

colectorului. Cel rnai indicat material este cornierul din aluminiu anodizat gi folii din
o{el zincat. Carcasa nu trebuie sd aibd o rezisten{i mecanicd mare. De obicei,
colectoarele se amplaseazd pe acoperiqul casei (figura 8) sau sunt sprijinite pe un
suport din oJel cornier (figura 9). Acest suport va prelua gi solicitdrile provocate de
vdnt. Carcasa are o construclie simpld gi prezintd o cutie cu un fund plat sau ondulat
(pentru o rigiditate mai mare) qi patru laturi. indllimea laturilor trebuie sd corespundd
condiliilor de montare a izolatriei termice, suprafelei transparente gi celei absorbante gi
a spaliului de aer, in total 10-15 cm. Este important ca greutatea carcasei qi a
colectorului sd fie mici pentru a ugura montarea.
Montarea colectoarelor. Se va efectua in serie sau ?n paralel (figura 7). La
conectarea in serie, api trece succesiv prin colectoare incdlzindu-se din ce in ce mai
mult. Colectoarele vor lucra la temperaturi diferite, av6nd randamentul de la intrare
spre ieqire in scddere. Vom lua in consideralie cd rezistenla hidraulicd creqte. Din
acest

motiv

se recomandd pentru sisteme cu circula{ia for{atd a apei.

Figura 7. Conectarea colectoarelor solare in seri (a) sau

in

paralel (b)

La montarea colectoarelor solare in paralel, fiecare dintre ele va asigura doar o

parte din debit qi vor avea temperaturi aproximativ egale. Rezisten{a hidraulicd scade
gi sistemul poate fur-rcliona cu circula{ie naturald (termosifon) . in cazul sistemelor mai
pot fi practicate scheme hibride de conectare - serie I paralel sau paralel / serie.

Figura 8. ExentpltL de sistem solar pentru incdlzirea apei: colectoarele solare sunt integrate in
acoperistrl casei orientat spre sud.

Figura 9. Exemplu de sistem solar pentruincii.lzirea apei

Si

spaliului locativ; colectoorele solare sunt

monlale pe o cctrcasii corn.ier,

Dimensionarea unui sistem solar pentru incllzirea apei

Mai sus s-a constatat cA eficienla unui SSIA scade odatd cu cre$terea diferenlei de
temperaturi dintre SA qi a mediului ambiant. Este irnportant sd dimensiondm corect
suprafala colectorului solar $i a volumului rezervorului de apd iu dependenld de:

In continuare urmeazd o metodA simpld de dimensionare care permite sd se facd un

calcul preliminar a SSIA necesar, rnai ales, la prima etapa de realizare a proiectelor de

utllizarea

energiei solare, inclusiv

in

dimensionare se referd la urmdtoarele mdrimi:

studii de fezabilitate. Calculele

de

martie -octombrie, regiunea centrald a Moldovei;

colectorului gi radialia medie globald lunarS;

Unghiul de inclinafie optim al colectorului solar. Se alege astfel ca in lunile maftie

gi respectiv octombrie sd cadd pe suprafa{a colectorului o cantitate de energie cAt mai
mare, totodatd avAnd grijd ca in lunile de vari aceasta sd nu se micqoreze sub nivelul
necesar. in cazul nostru O - B : 50 $i 9:420. in tabelul 1 sunt precizale valorile
raporlului R6.
Radiafia medie globall incidenti pe planul colectorului. Radia{ia globald pe
suprafala colectorului se determin6 cu ecua{ia (1) neglijAnd componenta reflectatd:
Gn
p

' (l-cosB)D

RoB+
t'

Rezultatele

ilinute

abeluL
belul

(1)

sunt trecute ?n tabelul

I. Rad iatia slobqld

Luna

III

IV

Rb

I,5'7

11<

4.22

7.34

MJlm"

z.t

MJlm''zi:

557

7,98

Bs:RuB

Mllm" zi

6,63

Ds:l/2(1+cosB)

MJlm'z.i

4,86
I t.49

8,44
6.96

GB: Bs+

MJlm''zi
kWh/m'zi

..

Consumul zilnic de

170

1.

oe olanul colectorului

rioada de interes

VI

VII

VIII

IX

0,93
10.26
9,32

0,85

0,88

l,06

r,3 8

13.03

11.24

8.51

1,94
4.78

10,05

t? 55
q55

8,06

6.14

4,3

9.s4

I 1,07

I 1.04

8. 13

8.76

8.33

7.03

r8,94
s,30

15,4

t7,67

19,83

t9,37

4,31

4.95

5 55

5,42

api caldd gi distribufia

l.9l

11_74

5 t5
t7,09
4.'79

q)1
I 75
13,02

3.64

acestuia pe parcursul a 24 ore.

Necesarul zilnic de apa caldd qi distribulia acestuia pe parcursula24 de ore depinde

intr-o mare mdsurd de caracteristica specificd a consumatorului. E,l este difbrit pentru
locuinle gi o unitate de produc{ie. Admitem ca consumator o familie din patru
persoane, consurnul specific, q, fiind de 50 llzi'persoand cu tempelatura de 550C.
Distribufia consumului de apd, in procente, pe parcursul de24 de ore este prezentald
intabelul2 [30].
Tabelul2.
abelul 2. L'onsumul
C
td,
cle apd caldd
Ida pentrrr locuinle De Darcursul a 24 de ore
Ora

Consum.

0-l

0.0
0,0
0,0
0.0

l-2

o%

Ora

Consum.

8-9

4.6
4.4

9- 10

0- I

1q

l-

4,0
4.6
4,6
4.6
4.0

2-3
3-4
4-5

0.0

3- 4
4- 5
5- 6

5-6

3,0

6-',|

5?

7-8

5.4

2
3

oZ

Ora
t6-17

l7-18
l8-19
t9-20

Consum.
4,2
4.5
5'7
7,8

20-21
21-22

9.1

11 a l

6.5
4.7

23-24

o%

9.1

Cu datele din tabelul 2 9i consumul diurn de 4 50 :200l/zi determindm distribuJia

consumului de apa cald6 C(t) pe parcursul zilei prin insumarea valorilor pentru fiecare
o16. Rezultatele se introduc in tabelul 3, prezentarea graficd este datd in figura 10. in
aceiaqi figurd se prezintd qi producerea cumulativd de apd caldd ?ntre orele 730 qi 1800.

Distr

abeLu
bel
Ola

c(t)

o/
/o

ia consumulti de apd calcld pe parcursul zilei, C(t)

10

t2

t4

0.0
0,0

0.0
0,0

3.0

ll.6

))6

30,5

]q7

6,0

27.2

t1-\

6l .0

79,4

l6

l8

48.3
96,6

57.0
114,0

20
70.5

22
88.7

24
99.9

141 ,0

t'/7,4

200,0

:00
r30
r

6i)

:{0
I 1tl

r00
80
60
4rt

V]
2A
0

;
Figura

rl : .r

(1 rr l0

Cou**,',,,p- r*Ua

10. Explicativa

ll

1*

t4 lri

'*

,3,i1,*

I'ri\luccrc api calila

pentru determinarea voltLmuh,ti rezervorului de apd cald

Suprafafa colectorului.
Calculdm energia necesard pentru a inc1lzi volumul zilnic de ap| Cz
temperatura de l5 pdna la 550C.
En"" = C,. cot,o.(t"or,ro -t,""")= 200. 4,113.103 .40 :33,39 MJ I zi

200 I de la

Unde cuou: 4,173. tO3 l/C.t<g preztnlit cdldura specific6 a apei.

Suprafala de captare a colectoruiui solar:

!,.t'_.-_

E,,.

4."t 'G

1t*,1

33.39
0'45 ' l6'6

,
1,Jttt

Unde q.o1 este randamentul mediu al colectorului pe perioada de funcJionare,

Gpmed

radialia solard globald z1lnic6. determinatd ca media pe perioada martie-octombrie

Volumul rezervorului de acumulare a apei calde. Din figura i0 rezultd cd
rezervorul de acumulare trebuie sd acopere deficitul de producere a apei calde intre
orele 5 dimineala girespectiv 18 gi 24 seara. Astfel, volumul acumulatorului va fi:
Vo =Vr!Vr= 30+90 =120.l
Temperatura apei calde produsd in luna martie, in care radialia solard este cea mai
mlca:
/
-t
','ultlu-trt,e

c',!t's,.0.,,
1.69.[0".4.5.0,45
=10+
.c
C
200. 4,173.103
1

=JB,4aC

Astfel, gi in luna martie se asigurd o temperaturd confortabild a apei pentru

necesitdli menajere" in figura 11 se prezintd schema SSIA cu alimentare cu apd rece
de la apeduct. in acest caz rezervorul de ap5 pi colectorul solar trebuie sd reziste la
presiunea apei din re{ea. In caz de depSgire a presiunii admisibile rezervorul de apd
caldd este dotat cu o supapd de protecfie. Pentru a asiprra o bund stratificare a apei in
rezervor, apa caldd se injecteazd in parlea de sus, iar cea rece in partea de jos a
rezervorului.

APr rirldi

Figura I l. Schema SSIA cu circulc(ie naturald alimentat cu apd rece de la apeduct

Sisteme hibride ce confin colectoare solare termice $i surse de rezervr, pentru

qi preparare de a.c.m.

incllzire

Colecton"rl solar prezintd un schimbdtor special de cdldurd care transformd

energia radialiei solare in energie solard. Totodat5, colectorul solar diferd de
majoritatea schimbdtoarelor de cdldurd convenJionale (de exemplu, schimbdtoare de
cdldurd lichid-lichid), in care transferul de cdldurd prin radialie joacd un rol
nesemnificativ" ln colectorul solar, dimpotrivd, transferul de energie cdtre lichid sau
gaz se realizeazd, la distan{d prin intermediul radialiei solare cu lungimea de undd
cuprinsd, intre 0,3 gi 3 prn gi densitatea de putere de maximul 1000-1100 w/m2.
Colectorul solar de formd plana poate fi proiectat pentru a furniza apd caldd la
temperature medii, de circa 40-1500C. El folosegte ambele componente ale radialiei
solare - directd qi difuzd, nu necesitd urmdrirea soarelui pe bolta cereascd, gerrcreazd
mici cheltuieli in exploatare gi are o construc{ie mult mai simplS in comparare cu
colectoarele cu concentrarea radia{iei solare. Acest tip de colector este cel mai
rdspAndit, fiind parte componenti a oricarui sistem pentru incdlzirea apei, spaliilor
locative, uscdtoriilor solare gi sistemelor de refrigerare. Are un grad avansat de
perfec{iune tehnicS, tehnologicd, o piald dezvoltatd de desfacere qi perspective
economice. Schema constructivd a colectorului solar pentru incdlzirea apei este
prezentatd. in fi gura I 2.

Figura I2 Schema constructiyd a colectorultLi solar

Principalele pdrli componente sunt: a$a numita "cutia sau lada neagra" 5 cll
izolalie termicd 4 a trei peretri, acoperitd din partea frontald cu suprafala transparentd
(ST) 3. Schimbdtorul de cdldurd este de tip placd metalicd-leavd, respectiv suprafala
absorbantd (SA) I qi levile 2. in cazul colectorului cu aer, schimbdtorul de cdldura
este de tip placd metalicd - canal pentru aer. Funclionarea colectorului solar se
bazeazd' pe doud f'enomene fizice: absorblia de cdtre un corp negru a radia{iei solare,
itr figura 3.52, suprafala absorbantd SA gi efectul de serd realizal de suprafafa
transparentd ST. In cazul colectorului solar, se realizeazd un efect de serb arlificial.
Suprafala ST este transparentd pentru razele solare qi opacd pentru radialia infiarogie,
altf'el spus cdldura, ernisd de cdtre suprafafa absorbantd SA. Temperatura SA creqte gi
cdldura este transmisa apei care circui5 prin levile 2. Schimbdtorul de cdldurd de tip
placa-leavd este principalul element al colectorului prezentat in figura 3.52. pe
parcursul anilor au fost propuse diferite solulii tehnice de irnbinare a pldcii I cu
levile
2. Cele rnai viabile solulii sunt prezentate in figura i3: serpentinb (a), cu
levi paralele
(b), cu canale fbrmate din doud pldci metalice sudate prin metoda de contact (c) sau
canale formate in interiorul unei placi din masd plasticd (d).

J*^

+'
2?*n$ .rs

c]

( rL(k

fif

dj

Figura I3 Schimbdtoare de cdldurd tnilizale in coLecloarele solare

Pentru primele doud scheme constructive o deosebitd importan{d are contactul

dintre {eavd qi placa. El trebuie realizal cu o rezisten{a termicd c6t mai micd. in figura
14 a,b gi c sunt prezentate trei solu{ii tehnice:
a) Prima se realizeaz " prin sudarea tradilionald a pldcii 1 qi levii 2. Se recomandi
in cazul folosirii pldcilor din o{el negru cu grosimea de 1,5-2,0 mm. Adesea,

sudura este sursa principald de defecliuni, durata de exploatare a acestui

schimbdtor de cdldura nu depdqeEte 5 ani.

b) A doua soluJie (existd mai multe variante)

constd in deformarea pldcii astfel ca

sd cuprindd (imbrace) {eava. E,ste simpl6, asigurd productivitate mare la
fabricare, fiabild. Cu timpul, din cauza dilatarilor termice liniare diferite ale
pldcii qi trevii, intre ele apare un joc, se mdreqte rezistenfa termicd a contactului

c)

placa-leavd qi respectiv, scade eficien{a transf'erului de cdldurd.

Placa I din cupru cu grosimea ce nu depaqegte 0,2 mm se sudeazd la rece cu
teava2 de asemenea din cupru cu diametrul interior de 6 gi exterior de B mm.
Se utilizeazd sudarea cu unde ultrasonore, frecven{a de 20 kHz, amplitudinea
de 150 pLur. Asigurd o productivitate de 11 m/min, o calitate bund a sudurii 5 pi

duratd de exploatare a schimbdtorului de cdldura de 20 de ani. in

colectoarele solare moderne se ulilizeazd schimbatoare de caldurd fabricate
conform acestei tehnolo gii.
',,i

/L\

\z:.
a)

Figura

11

Solt1ii tehnice de imbinare a ctnsantblttlui

^ figura 15 se prezintd fotografia unui fiagment leavd-placd

In
de schimbdtor de c[ldura
produs de intreprinderea belgiana ESE (European Solar Engineering) in conformitate
cu tehnologia descrisd rnai sus, iar in figura 16 - maqina unealtd pentru sudarea
ultrasonord a plScii cu treava.

Figura I 5 Fragment de schimbdtor de cdldurd placdtreavd, suprafala posterioard.

Figura I6 MaSina-unealtd pentru sudarea ttltrasonord. Firma belgiand

Cu scopul de-a micqora pierderile termice prin spaliul dintre SA qi

ST,

schirnbdtorul de caldurd tip placa leavd se monteazd intr-un cilindru (tub) de sticlS din
care se scoate aerul. Astfel, scade considerabil transferul de cdldurd prin convec{ie
dintre suprafelele SA gi ST qi creqte randamentul colectorului. Primul colector cu
tuburi vidate a fost propus de Speyer in anul 1965. in figura 17 sunt prezentate doud
scheme constructive de colectoare vidate. in tLrbul de sticla 1 sr.rnt amplasate etang SA
2 qi jeava 3.
\l
)

Al

r)

' #+--l
f=c*'
Figttra I7 Scheme constrttctive de tuburi vidate
Contactr"rl termic dintre placd gi leavd se realizeazd folosind solu{iile tehnice b)
sar-r c) din figura 4. intre aceste doud scheme existd o dif-erenld esenliald. in schema a)
apa rece intrd prin gtulul 5 se incdlzepte qi prin gtuful 4 este transportatd in rezervorul
de acumulare. Ambele gtu{uri trebuie sd fie montate etang cu tubul de sticld. Tubul 1
qi leava 3 se dilatd diferit, ceea ce provocd pierderea etangului gtu{-tubul de sticld. in
schema a doua existd o singurd conexiune etang - a capdtului 6 a jevii 3. Transferul de

cdldurd serealizeazd in schimbatorul de cdldurd 8, unde sunt montate capdtului levii

6, care joacd rolul de condensator gi {eava 7 prin care circuld apa. leava 3 este
unrplutd parlial cu un lichid cu o temperaturd relativ joasd de vaporizare. Sub ac{iunea
cdldurii absorbitd de placa 2, lichidul se vaporizeaza, presiunea cre;te qi vaporii se
migc6 spre condensator * capdtul 6 a levii. Aici, vaporii condenseazd, ceddnd cdldura
apei care circulS prin leava 7. Lichidul din condensator se scurge in direclie opusd in
{eava 3. Colectorul solar cu tuburi vidate con}ine cAteva tuburi unite in paralel gi
montate intr-o carcasd comund, forrnAnd un registru. Dezavantajele colectoarelor
solare cu vid: sunt de circa 1,5 ori mai scumpe; au o masdmai mare; existdpericolul
deteriordrii conexiunilor etangate qi nu pot fi reparate in condilii de exploatare.
Schema constructivd a colectorului solar pentru incalzirea aerului este asemdndtoare
cu a colectoruiui pentru apd (figura 18), componentele principale fiind: suprafala
absorbantd 1, suprafafa transparentd 2, izolalia termicd 3 Ei carcasa 4. Transferul de

cdldurd are loc intre SA gi fluxul de aer care circul6 prin canalul dintre ST qi SA sau
SA qi stratul de izolaJie termicS, sau prin ambele.

--1-.\.

\_
4"d

11, 1, "t
Y,a
-'-L

Densitarea
::::^':;'""",':::::::":o:;::^',^,", $i va n nevoie de
o circutalie mult mai intensd a aerului. in acest scop se foloseqte ventilatorul 5 pentru
a transpofta aerul rece spre SA gi mai departe la consumator. Conductivitatea termicd
a aerului este de circa 25 ori mai micd decdt a apei qi va trebui sd mdrim substanlial
suprafala de contact dintre ST gi fluxul de aer pentru a obline acelaqi transfer de
cdldurd. Colectorul solar pentru incdlzirea aerului se deosebegte de cel analizat mai
sus numai prin construclia suprafefei absorbante f . in figura 19 sunt prezentate patru
variante constructive ale ST scopul major al cdrora este mdrirea suprafelei de contact
dintre aer qi SA, crearea circulaliei turbulente a aerului qi in consecinld majorarea

"#:,,.

eficienlei transferului de cdldurS:

a) Suprafald ondulatd, fluxul de aer circuld prin arnbele canale;
b) Fluxul de aer circuld prin canale formate din pl5ci metalice sudate pe partea

posterioard a SA, forrnAnd un registru (in figura l9 b direclia fluxului de aer

este perpendiculara pe suprafala paginii);
c) Se deosebeqte de vartanta precedentd prin fbrrna triunghiulard a canalelor ;
d) SA este formatd din plasd metalicd sau plasa metalicd umplutd cu material
granulos prin care circuld fluxul de aer.

ll
tlll \/
!\
--Hl
-.
I lll\ i n
,le rer \-/
\-/
:+r-

i'a)r

Figura

l9

\-/

/,\

\l

n:

It r
,/'
,i//

'\i|i
i

1'2
\

m1

L
Flttr

de

aer

Colectoare solare pentru incdlzirea aerului: scheme constructiye ale suprctfelelor

absorbante

Densitatea de putere

radia{iei solare

la

suprafala pdmAntului rareori

depdgegte 1000 Wm2. Aceasta nu permite sd oblinem cu ajutorul colectoarelor de

formb pland, analizali rnai sus temperaturi care ar depdgi cu mult valoarea de 100 0C.

Temperaturi de sute qi chiar

mii de grade pot fi oblinute concentr6nd

componenta
directd a radiajiei solare. Legenda spune cd in anul 212 plind la FIristos, Arhimedes a
folosit oglinzi din bronz pentru a reflecta qi concentra razele solare pentru a incendia

corabiile romane, care blocase fortdreala Syracuse. Pentru a verifica legenda,

Autoritatea Navald din Grecia a demonstrat in anul 1973 cum 60 persoane, avdnd
fiecare o oglindd cu dimensiunile 1xI,5 m (1,5 -') au incendiat o navd din lemn la
distanla de 50 m 1221. Dacd in momentul experienlei densitatea radia{iei era de 800
W/m2, atunci in focar era de circa 0,8x1,5x60 : 12 kWlm2, depdqind de 1,5 ori
densitatea de putere pe suprafala unui regou electric.
Dacd o suprafala nu are rugozitSli sau mdrimile liniare a acestora sunt cu mult
mai mici decAt lungimea de undd a razei de lumin[ incidentd, ultima se reflecti.
Capacitatea de reflecliei a suprafelei se caractertzeazd coeficientul de reflectanjd.
Valorile reflectanlei pentru materiale uzuale:

'/
,/
/
'/
./

Argint galvanizat - 0,96

Aluminiu pur - 0,91

Argint depus pe suprafala interioard a sticlei (oglinda) - 0,88

Argint depus pe suprafafa exterioard a sticlei - 0,93
Film acrilic aluminizat pe suprafala posterioard - 0,85
Oglindd paratrolicl. Prezintd, o oglindd concavd suprafa{a cdreia este descrisd de
parabola y2:2cx in jurul axei optice x. Figura ob{inutd se mai numeqte paraboloid.
Dacd parabola este migcatd in direcJia axei z (axa perpendiculard pe suprafala paginii)
- vom obline o oglinda cilindroparabolica. Razele de lumind paralele cu axa opticd x
incidente pe suprafala reflectoare se concentreazd in punctul F, numit focar.
Lentila Fresnel. Ansamblu compus din mai multe lentile concentrice care
funclioneazd ca o lentili integratS. Cheltuielile de material qi masa unei lentile Fresnel
sunt cu mult mai mici decdt pentru una conventrionald. Fluxul paralel de lumind este
concentrat in focarul F.
Funclionarea concentratoarelor solare se bazeazd pe doud fenomene studiate in
cursul de ftzicl refleclia qi refractia luminii. Cele mai rdsp6ndite tipuri de
concentratoare a energiei solare folosite in conversia termicd sunt: cilindro-parabolice,
paraboloidale qi cu heliostate. Toate au in componenla sa trei elemente principale:
reflectorul care recep{ioneazd. radialia solard qi o direclioneazd in focar; receptorul
amplasat in focar gi care transformi radiaJia solard in cdldurd; sistemul de unndrire a
traiectoriei soarelui. Concentratoare tip Fresnel se folosesc numai in tehnologia
fotovoltaicd de conversie a energiei solare. Parametrii debaz6, care caracterizeazd. un
concentrator solar sunt coeficienlii de concentrare. Coeficientul de concentrare
geometric este raportul dintre aria suprafelei deschise razelor solare, sau apertura, Aa
qi aria suprafe{ei receptorului, Ar:
A.
( rA,
=:

(2)

Coeficientul de concentrare optic este rapoftul dintre densitatea de putere a

radialiei directe pe suprafala receptorului, Br qi densitatea de putere a radiaJiei directe
pe aperturd, Ba:

c,,I=

(3.)

,*,r,

un concentrator ideal Cg:Cr, in realitate Cr<Gg. Lu6nd in consideraJie

distan{a dintre pdmdnt gi soare, diametrului discului solar, coeficientul de concentrare
geometric nu poate fi mai mare dec6t:
.
.2

()r

? I :45000
" lD,/

G,,

=l

(4)

in figura 20 este prezentatd schema constructivd a concentratorului cu trei

oglinzi cilindro-parabolici reflectoare 1 (au fonna unui jgheab). Receptorul de radiaJie
solard 2 prezintd o conductd prin care circuld lichidul caloportor, de obicei, apd.

Figura 20

oncentrator cilindro-parabolic

O particularitate imporlantd a concentratorului cilindro-parabolic constd in

urmdrirea doar a unei coordonate a traiectoriei soarelui - unghiul de inallare as (figura
21). in construclia din figura 20 urrndrirea se realizeazA prin rotirea oglinzilor I ?n
jurul axei 3. Temperatura receptorului atinge valori de 400 - 500 0C gi este indeajuns
pentru oblinerea aburului gi generdrii energiei electrice. Al doilea tip de concentrator
(figura 2l) prezintd o oglindd paraboloidalS 1 (in formd de farfurie) care servefte ca
reflector. In focarul paraboloidului este montat receptorui 2. Mecanismul de orientare
(nu este aratat) trebuie sd asigure urmdrirea a doud unghiuri de indlJare as Ei azimut
v.

Figura

Concentrator solar cu oglindil paraboloidald

Temperatura receptorului poate atinge valori de peste o mie de grade.

tip sunt folosite pentru topirea qi oblinerea a celor mai pure
metale in condilii terestre sau pentru generarea energiei electrice folosind grupul
motor Stirling -generator electric. Concentratorul cu heliostate este un echivalent al
concentratorului p arabo lo idal de dimens iuni foarte mari.
Concentratoare de acest

*r-"44t,t

D: ^- .-, - 1a
Itturu
zz

Heliostatele

l,

Co

ncentrator cu

he I i os

ate

care prezinld reflectoare de forrnd plana qi au dimensiuni mici,

sunt amplasate in jurul turnului central pe intreaga circumferinld formAnd, aqa

numitul, cAmp de heliostate. Reflectorul 2 este montat pe turn in focarul
paraboloidului. Fiecare heliostat este telecomandat gi unndregte cele doua coordonate
ale traiectoriei soarelui. Primul concentrator cu heliostat a fost construit in anul 1949
sub conducerea profesorului francez Felix Trombe in localitatea Mont-Luis din mun{ii
Perinei [28]. CAmpul de heliostate avea 130 m2, puterea in receptor atingea valori de
50 kW, iar temperatura de 3000-4000 0C. Scopul a fost nu producerea energie dar
studitrl gi crearea materialelor noi, in particular, a rnaterialelor compozite. Pentru
estimarea temperaturii receptorului apeldm la figura 23 unde se prezintd schema
simplificatd a concentratorului cu oglindd parabolicS: 1- este o oglindd cilindroparabolicd sau paraboloidald; 2 - receptorul amplasat in focarul parabolei sau
paraboloidului; 3 - ecranul receptorului.

Figura

2j

Schema simplificatd

ct

concentratot'ului parabolic

Oglinda cilindro-parabolicd are lungimea

I gi deschiderea D, iar in cazul

D. Receptorul

oglinzii paraboloidale diarnetrul deschiderii este egal cu

concentratorului cilindro-parabolic prezinld o leavd cu diametrul d qi lungirnea 1 sau

este de formd sfericd cu diametrul d pentm concentratorul paraboloidal. Dimensiunea
unghiulard a discului solar este egald cu 20., unde 0, : R./L. Temperatura receptorului
concentratorului cilindro-parabolic. Puterea radia{iei solare absorbitd de receptor:

p"alDB
(5)
unde pc -reflectan{a suprafelei oglinzii; u - absorbtantra receptorului; B - radialia
solard directd. Receptorul, avAnd temperatura TR, emite in spaJiu puterea radiantS,
care conform legii lui Stefan-Boltzlnan se determind cu expresia:
P,u, =

P,no=eondl(l-{ln)

(6)

unde e - ernisivitatea receptorului; o - constanta lui Stefan-Boltzman; (- factorul de

ecranare a receptorului, de obicei \:213n; d - diametrul receptorului, se determind in
func{ie de deschizdtura D: d : De,. in regim stafionar termic puterea absorbitd este
egald cu puterea radiati (alte pierderi de putere a receptorului sunt neglijate), de unde
determinSm temperatura maximald a receptorului

6"8
l,' = 1l-*

(7)

\l eoq,

Pentru 8:600 Wm2, ult:I , pc:0,8, a:5,67 W.m2.K-a, 0,:0,00465 Rad,

oblinem temperatura maximali d,e 1162 oK ,r., 889 0C. in sistemele uzuale cu
concentratoare cilindro-parabolice se oblin temperaturi de pAnd \a100 oC. Micqorarea
temperaturii se explicd prin abaterea suprafelei oglinzii de la forma ideald parabolicd
gi prin faptul cd caiopoftorul lichid, care circuld prin receptor conduce la micgorarea
Prad.

Temperatura receptorului concentratorului paraboloidal. Acceptdm un

receptor in forrnd de sferd cu diametrul egal cu d, celelalte dimensiuni gi presupuneri
rdmAn aceleagi ca gi in cazul precedent. Din condilia echilibrului termic, oblinem:

Et tB
'' \;,o

(8)

Pentru aceiagi valoare a radia{iei solare directe oblinem TR:3480 oK tuu 3208 0c. in
instala{iile reale pot fi oblinute temperaturi de pdnd la 30000C.

Bilanful energetic. in figura 24 se prezintd bilanful energetic simpiificat al

standard. Dimensiunile elementelor constructive sunt
conven{ionale. Din radia{ia solard globald G de unde scurte, directd gi difuz6,
incidentd pe suprafa{a transparentd sT, o parte importantd, rG, detemrinatd de

unui colector plan

coeficientul de transparenfd

t,

ajunge pe suprafa{a absorbantd SA unde se transformd

in cdldurd. Suprafala transparentd ST reflectd in spaJiu radialia pG qi absoarbe uTG,

cantitativ aceste valori fiind determinate, respectiv de coeficientul de reflectantd p qi
absorbtanld uT a materialului ST. O parle din radialia rG incidentd pe suprafa{a
absorbantd SA este reflectat5, iar cea mai mare parte se transformd in cildurd. Este
evident, cd pentru ST suma coeficienJilor

t+p+dr=7

(e)

,Suprafala absorbantd SA absoarbe radia{ia solard temperatura Tp cregte pAnd

40-1000c in qi SA va radia (ernite) gi ea energie, dar deja in banda de unde lungi
infrarogii, pentru care ST este opacd. Ajunse la ST aceste radialii sunt parlial absorbite

incdlzind-o, parJial reflectate spre suprafala SA. Astfel, se realizeazd efeclul de serd
prin intermediul ST care impiedica emisia in spa{iu a radialiei infrarogii emisd de SA.

"f1'11r:
:'

*4;<{

o:{i

fc

I r..

lr.i

lrirr -:rr,r.i

Figura 24. Bilanlul energetic simpliJicat

ctl

colectorului plan solar

Randamentul. Eficienla transformdrii radialiei solare

in

cdldurd

este

determinatd de coeficientr-rl de absorbanld o a suprafe{ei SA. in cdldurd se va

transforma doar o parte din radialia solard globald G determinatd de proprietdlile
materialelor suprafelei transparente ST qi celei absorbante SA:
t'r.o = (ur)G

(10)

Puterea PSA trebuie sd acopere pierderile de energie de pe suprafala ST care au loc

prin transfer convectiv gi pierderile prin carcasd. Aceste pierderi sunt in prima
aproximalie [28] propo(ionale cu diferenla de temperaturi To a SA qi a mediului
ambiant Tu

tP =u r(Tn -7,)

(11)

Unde UP este coeficientul pierderilor globale, Wlm2.0C, carevariazd. de la 1 p6nd la

30 W/m2.oC.

Puterea utild generatd de colectorul solar se determini cu expresia, numitd Hottel-

Whillier-Bliss (H-W-B)
p,,

=(o")G -r1,,(r,

-r,)

ez)

qi randamentul termic:

,t

=+=(ur)-r,@?

(13)

Din exprefia (.....) rezultd:

' In condilia

Up:constant qi (at):constant randamentul descreqte liniar in

dependen![ de (Tp-T")/G;
' Randamentul este maximal dacd rp:Tu qi depinde numai de proprietdlile
optice ale materialului ST gi SA;
. Micqorarea radialiei giobale G conduce la micqorarea randamentului.
Factorul (ctt) care caracterizeazd, proprietdJile optice aie ansamblului ST-SA
(suprafala transparentd

suprafala absorbantd)

ne

furnizeazd,

clasificare

colectoarelor solare sub aspectul randamentului qi a coeficientului pierderilor globale

Up. intabelul 3.6 sunt incluse principalele tipuri de colectoare solare, valorile uzuale
ale factorului (or) pi a coeficientului de pierderi globale, respectiv, in figura 3.65 se
prezinlS evolu{ia randamentului in func{ie de diferen{a de temperaturi Tp -Tu. Calculul
a fost efectuat folosind expresia (13) pentrr"r valorile medii a coeficientului pierderilor
globale qi valoarea radiafiei solare globale G:800 Wrn2, temperatura Tu:200C.

0.8

==
i

0.6

! ilg

s)
<r-

Y ol

\ &=
\, *
\k

\
0.2

>\.

0-1

\
:0

40

100 l:t

Tl-fa.

-{-ss-v

140

$acle

*s*SS_1 **a*sN_t *4*sN-1 -.ilFFST

Figura 25 Evolu1ia ranclamentului a diferitor tipuri de colectoare solare

abelul 4 uaracter rstlclle principalelor tipuri de colectoale solare plane
Coeficientul pierderilor elobale. Wm' uC
(cr)
Tip colector
lntervalul uzual
Media
Suprafald selecti v5, tuburi vidate"
75
l-1
0.72
SS-V
Suprafa{d selectivd. un stt'at de

0,85

3-5

4.0

0,75

4-6

5,0

0,85

6-8

7,0

0,95

l5-30

20,0

sticli, SS-l
Suprafald neagrl, doud straturi
de sticld, SN-2

Suprafa{d neagrS, un strat de

sticlS. SN-l
Fdrd suprafald transparentd, FST

Caracteristica colectoarelor uzuale

Evolulia randamentului din figura 3.65 qi caracteristicile prezentate in tabelul
3.6 ne furnizeazd, informa{ii pentru a face analiziL comparativA a diferitor constructrii
de colectoare solare plane:
1. Caracteristicile colectorului SN-1 cu suprafald absorbantl neagrd gi un strat

de sticld ocupd o pozilie intermediard, este cel mai frecvent utilizat, in

condiliile menlionate mai sus permite incdlzirea apei pAnd la temperatura de
0C
cu un randament intre a5 qi 50 o/0. Acest tip de iolector este considerat,

60

de obicei, de referinfd.

2. Excluderea suprafelei transparente ST oblinem colectorul in FST, numit

acoperiq energetic pentru care cregte factorul (ut), dar concomitent cregte

gi
pi

coeficientul pierderilor globale Up datoritd expunerii directe la vAnt qi

intensificdrii transferului convectiv de cdldurS. Asigurd incdlzirea aerului pdna
0C
la 40 - 50
cu un randament cuprins intre 30 qi Sb X. Frecvent se ul"ilizeazFt
pentru deshidratarea produselor agricole (fan, cereale, fructe, legume, etc.).
3. Prin montarea a doud straturi de sticld oblinem colectorul SN-2 in care se
diminueazd pierderile convective gi radiative, dar se micqoreazd factorul (crt)
din cauza micaordrii transparenlei. in zona diferenJelor de temperaturd Tp -Tu
uzuale, cuprinse intre 30 gi 60 0c, nu se corstatd. o cregtere semnificativd a
randamentului, in schimb colectorul este mai greu qi mai scump.

4. Pierderile radiative pot

fi

semnificativ diminuate in colectorul SS-1 cu

qi un singur strat de sticld. Aici pierderile

suprafald absorbantd selectivd

convective sunt preponderente.

5. O

soluJie radicalS pentru micgorarea pierderilor convective constd in

folosirea tuburilor vidate. Se realizeazd in colectorul SS-V cu suprafalS
selectivd. Acest tip de colector permite incdlzirea apei la temperaturi de peste
oC.
o 100
Factorul de irigare. Ecuafia H-W-B in funcfie de temperatura fluidului.
ln ecualiile (3.185) qi (3.186) puterea utild debitat5 9i randamentul sunt,
respectiv, exprimate in funclie de diferenla (Tp - TJ dintre temperatura plicii
(suprafelei) absorbante gi temperatura mediul ambiant. in realitate, puterea utila este
mai micd qi proporJionald cr-r dif'erenfa (T. - Tu) dintre temperatura medie a lichidului
caloportor Tm : (Ti-T.)/2 gi temperatura mediul ambiant, unde T1 gi T. (vezi figura
3.64) sunt, respectiv, temperaturile lichidului la intrare qi la iegire.
Puterea sau energia transmisd de la placd spre lichidul calopoftor depinde de
un qir de factori:

. natura acestuia: apd, aer, antigel, etc.;

. de debitul de masd specific pe unitate

de suprafa{d, kg/h m2;

. de cdldura specificd a lichidului, Jikg.0C;
. de temperatura medie a lichidului caloportor Tm.
Pentru a lua in consideralie cele spuse mai sus, in ecua{ia randamentului (3.186)

introduce factorul F' mai mic decdt unu, numit factor de

n'l@r)-r,h?)*"
-. (r -rl
4 =tlo-r,,7
,r =

unde qo

F' (ut), U.

F'

se

irigare.

(3.187 a)
(3.187 b)

Up.

Factorul de irigare F ' este de naturd termici qi poate fi calculat apriori av6nd
ca date de intrare construc{ia schimbdtorului de cdldurd (vezi figurile 3.53,3.54,
3.57). Calculule respective sunt detaliat descrise in122,29] . Pentru schimbdtorul de
cdldurd tip Jeavd - tol6 (vezi figura 3.53 a, b qi 3.54 a, c) factorulF ' vaiazd, intre 0,8
- 0,85, iar pentru cel de tip placd
- canal (vezi figura 3.53 c, d) este egal cu 0,98.
Se constatd o bund aproximare in zona temperaturilor apei cuprinse intre 30 qi
600C gi o deviere relativ mare la temperaturi mai mari de 600C.

-:

rt.s

3 o.i

0.5

\\

-^-

cr u.)
ll..:

\+

.].,1

rl.l
0.1
0

(:] il.01 *.0-1 0.06 O.ti8

0.1

(Tnr-Ta)iG

Figura 3.66 Randamentul colectorului tip SS-l

Pentru un colector corect proiectat gi construit de tip SN -l sau SS - I se recomandd a

utiliza in calculul tehnico - economic urm[toarele valori medii ale randamentului:
. pentru condilii de vard de la 0,5 pAnd la 0,55;
. pentru intreg sezonul cald (aprilie - octornbrie) - de la 0,40 p6nd la 0,45;
. pe tot parcursul anuiui - de la 0,30 pAnd la 0,35.

Mai sus s-a subliniat, ci randamentul maximal al colectorului solar sau

factorul (ut) depinde doar de proprietdlile materialelor folosite pentru suprafafa sau
placa absorbantd. SA, respectiv suprafala transparentd ST. La cdderea radialiei solare
pe o suprafald oarecare ea poate fi absorbitd, transmisd prin materie sau reflectatd
(figura 3.1 B).

l{odjalie

a)

b)

c)

d)

Figura 3.67 Absorblia (a), transmisia (b) Si reflecliaradialiei de unde scurte (c). Uncorp (o
sttprafald) cu temperatura T emite in spalin radialie de unde lungi (d)

Introducem noliunea de coeficient spectral de absorblie crl" ca raportul dintre

radia{ia cu lungimea de undd }. absorbitd gi radialia incidentd de aceiaqi lungime de
r,rnd[. Coeficientul u]" prezinta o proprietate a materiei qi nu depinde de proprietatea
radia{iei, de exemplu, de lungimea de undd a radialiei incidente. El doar constatd ce
parte va fi absorbitd la interacfiunea radialiei electromagnetice respective cu materia
(in cazul instalatiilor solare - suprafala absorbantd). De asemenea, pot fi introduse gi
no{iunea de coeficient spectral de transmisie r}, qi de coeficient spectral de refleclie
pl". Legea conservdrii energiei impune ca suma acestor coeficien{i sd fie egald cu 1 :
Cx^+T) )- Ps, =1
(3.1 BB)

Valorile acestor coeficienli sunt aproximativ constante in intervalul de varialie

unghiului de incidenld 0 cuprins intre 0 qi 600 qi se micqoreazd brusc pentru unghiuri
mai mari de 700. Dat fiind faptul, cd radialia solar6 prezintd un spectru larg de unde
electromagnetice, in scopuri practice se folosesc noliunile de mai jos, care reflectd
interacliunea materiei gi radia1iei electromagnetice in tot spectrul acesteia.
1. Absorbtanla u care se definegte ca rapoftul dintre puterea radiajiei solare absorbite
a

gi celei incidente

G
G

(3.rBe)

2.Transmitanla r definitd ca raportul puterii radiante transmisd prin materia

respectivd cdtre puterea radianta incidentd

G.

=rG

(3.190)

3. Reflectan{a p care se determind, ca raportui puterii radiante reflectate cdtre puterea

radianta incidentd
G
p _ _2

'G

(3.191)

Formula (3.189) poate fi scrisa in felul urmdtor:

I

a.G.

d)"

)"M

(3.te2)

^,0

lc^at,
0
Analog pot fi exprimaJi qi coeficien{ii

a +r + p =l
Coeficienlii u,

gi p. De asemenea se respectd rela{ia (3.188)

(3.193)

gi p caracterizeazd. comportarea suprafeJei transparente

sau

la acJiunea radiaJiei solare care prezintd un spectru de unde scurte cuprins

intre 0,3 qi 3 pm. Ei se mai numesc coeficienli ,,optici" sau ,,solari". Totodatd,
absorbante

suprafa{a respectivd se incSlzeqte gi emite in spa{iu radialie infrarogie in gama

cuprinsd intre 3 qi 20 pm. Acest proces se caracterizeazd cu coeficientul spectral de
emisie sr, numit qi coeficient ,,radiativ" qi definit ca raportul dintre fluxul de putere
radiativ emis, Wr1, cu lungimea de undd l, gi fluxul de putere emis de un corp absolut

negru, W),n, la aceiagi lungime de undd l. gi temperaturd T Conform legii lui

Kirchhhoff, pentru orice lungime de undd l" qi temperaturS. T se respectd urmdtoarea
(3. 1 e4)
relalie: &^=^

Altfel spus, un corp cu temperatura T absoarbe qi emite aceiagi cantitate de

radialie electromagneticd cu lungirrea de undd 1". Conform definiliei de mai sus
coeficientul de ernisie sau emitanla pentru intreg spectrul radialiei se determin[
analog cu absorbtan!a u (vezi 3.192):
Il/t e,W.,d).
0

---

(^_

w"

(3.1

es)

W,,

lw^'at'
0
unde Wr, W,, respectiv este fluxul de putere emis de corpul real cu temperatura T qi
fluxul de putere emis de corpul absolut negru la aceiagi temperatur5. in conformitate
cu expresia (2.8) un corp absolut negru cu aria A va emite un flux de putere egal cu
Wn: o'A Ta gi deci fluxul pierderilor radiative va fi:
W" =

soATa

(3.196)

Materiale pentru suprafafa absorbant5. Materialul ideal are urmdtoarele

proprietdli optice o:1, rp:0. Este evident, cd un astfel de material nu existd.
Suprafala absorbantS, fiind opac6, are o transmitanld t egald cu zero, cea mai mare
parte de radialie solard este absorbit[ qi transformatd in cdldurd qi o micd parle din
radialia solard este reflectatd. in tabelul 3.7 sunt prezentate caracteristicile de
absorblie 9i emisie culese din 112,22,30] a diferitor materiale gi suprafele. Prin cr
scufte s-a notat absorbtanla materialului sau suprafelei absorbante a radia{iei solare in
gama undelor scurte (0,3-3,0 pm), iar elungi este emitan[a materialului sau suprafelei
in gama undelor infrarogii (mai rnari de 3,0 pm). Constatdm cd metalele pure nu sunt
indicate pentru confeclionarea suprafelelor absorbante. Totodatd, aluminiul nu este

recomandat deoarece poate induce in circuitul instalaliei fenomene de

electrocoroziune foarte rapide. Tabla din oJel acoperitd cu vopsea neagrd are o
absorbtanld satisfEcdtoare, este ieftind, dar nu este rezistentd la corozie.
O clasd aparte formeazd materialele qi suprafelele selective care posedd un coeficient
de absorblie mare pentru unde scurte gi respectiv, un coeficient de emisie mic pentru
unde lungi. Pentru aceste materiale raportul os"urt./ rlsr*i ))1.

'abelul 3.7. Absorbtan a Si emitanfa unor materiale si suprafble ctbsorbante

Tip material sau

suprafa{d

absorbanti

Absorbtanla,

E,mitan{4

4.",,.'". unde scurte

unde infrarosii

Raportul

elunr;,

u"-..",-l

r.,..^,.

Materiale traditionale
Fier curat

0,44

Aluminiu curat
Cupru poleit
Tabl6 de otel oxidat

0. 10

Tabld

de o{el

0,3 5

acoperitd cu

4,0

0,11
0,10
0.08
0,82
0,95

0,'74
0,95

1,0

8,8

0,90

t.0

vonsea neasri

Graflt

0,78
0.41
0.96
0.89
0ql
0.12-0.18
Materiale 5i suprafe{e selective

Funinsine
Voosea albd

r.90
I,08
0,13-0,19

o suprafald de

0,95

009

t0,7

Ceramicd poroasd pe o suprafalS

de otel

0.96

0, r6

6,0

Oxid negru de nichel pe

0,85-0.93

0,06-0, I 0

0.96

0,16

6,0

Crom negru pe
nichel

suprafati de alumi

4,5- r 5,5

nir-r

Oxid de cupru, Cu2O, pe

suorafatd de cuoru

in figura 3.68 (a) sunt prezentate

caracteristicile spectrale pentru diferite suprafetre

absorbante, iar in 3.68 (b) -efectului suprafelei selective.

,:l

I{ar1ialie, un*e scLrrte

tl

->{

u.S

\
0..+

\-,

Stratul sulecriv absoarbe

:adialia dc !rdc scur-t...

1r 1

\
(...1

,1

(-,i-t

kltrla *str

L:'ansn-tisi

r\tat slanll rle

(-t

sL-r:tu1 sc1;cliv

crnilr slab

r:riliali* J* urrrle

sL:prll*t:i din fr:.

0 *une* {}.1{5-{},95

l0 i. lnr

1"-

ir)

L urii--l /t

clrt si

iLrngi.

l-- I l) Lr:l

gnr
b)

Figura 3.68 Caracteristicile spectrale ale diferitor materiale (a) St explicativa efectului
suprafelei

se

lective ( b)

in gama spectrului cuprins ?ntre 0,3 qi 3 pLrn absorbtanta $i emitantra suprafetrei

selective ideale este egala cu l, iar in gama spectrului mai mare de 3 pm sunt egale
cu zero. Caracteristica oxidului de cupru (material selectiv) diferd de cea ideald, dar se
constatd o valoare micd a emitantrei inzona spectrului mai mare de 10 pLm. Suprafala
selectivd absoarbe circa 85 _ 95 % dinradialia so1ar6(unde scurte) care se transformd
in cdldurd gi transmisa pl5cii din cupru" Totodatd, atat cuprul, c6t qi oxidul de cupru
emit in spaliu doar circa l0 % din radia{ia pe care ar putea fi emisd de un corp absolut
negru la aceia;i temperaturd. Altfel spus, suprafala selectivd qeeazd acela$i efect de
serd ca $i un strat de sticla care acoperd suprafata colectorului solar. Prin aceasta se
explicd cre$terea randamentului colectorului solar cu suprafatd selectivd.

Materiale pentru suprafafa transparent[. Materialul transparent ideal

transmitanla

t:1,

reale din care pot

absorbtanla

u:0 qi refelctanla p:0. Caracteristicile

are

rnaterialelor

fi confeclionate suprafele transparente sunt prezentate in tabelul 3.8.

talel
Tabelul 3.8. C,ar act er Btrcr
i sti cilLe mat er ta
e Lor tr ansDar en
Tin material
l'rnsmitanfa, t
Absorbtanta. a
Refelctanta.
Sticli obiqnuitd (pentrr.r
L

gearn, 6 mm)

0,80

0,12

0,08

Sticli flotanti (4 mm)

0,87

0,07

0.06

0.91

0,01

0.08

Sticld cu con{inut redus

de

oxizi de fier

Policarbonat
Peliculd de rrolietilen
Plexislas (3 mm)

'Iedlar

0.'70
0.82
0.80
0.88

Cel mai indicat material in calitate de suprafa{d transparentd este sticla cu un

conlinut redus de oxizi de fier sau sticla de gearn obignuitd. Transmitanla sticlei scade
brusc pentru radialia infraroqie (l>3,0 pm) qi deci ea este opacd pentru radialia emisd
de suprafala absorbantS, astfel realizAndu-se efectul de serd. Pot fi folosite gi materiale
plastice. E,le sunt mai ugoare gi mai ielline decdt sticla, dar imbdtrAnesc repede sub
acjiunea razelor ultraviolete gi deci, trebuie inlocuite periodic (peste fiecare 6-12
lr"rni). Un alt dezavantaj a materialelor plastice constd in proprietdJile radiative joase.
Astfei, polietilena are un coeficient de transparenld pentru radia\ia infrarogie de 0,8 gi
in consecin{6, nu va asigura efectul corespunzdtor de serd.
Caracteristicile prezentate in tabelul 3.8. sunt prezentate pentru unghiuri de
incidenla a razei solare 0<40'- unghiuri tipice perrtru majoritatea colectoarelor solare.
Pentru unghiuri de inciden{d mai mari de 600 cregte brusc reflectan{a gi se micqoreazd
transmitanla.