Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea de stiinte agricole si medicina veterinara

MASTER; MANAGEMENTUL CALITATII


Cluj-Napoca

Indrumator

Masterand

Prof. dr. Maria Tofana

Cluj-Napoca
- 2008-

cuprins
Cap.I. Nitritii si colorantii sintetici - cei mai periculosi aditivi
din mezeluri..3
1.1. Nitratii si nitritii.................................................................4
1.2. Implicatii de ordin toxicologic ale nitratTilor si nitritilor n
preparatele din carne.4
1.3. Efecte nocive ale nitratilor si nitritilor 5

CAP. II. Determinarea incertitudinii de masurare la analiza


contaminantilor din preparatele de carne .........7
2.1. Pasi................................................................................................ 7
2.2. Estimarea incertitudinii de masurare............................................10

BIBLIOGRAFIE..........................................................................
17

Cap.I. Nitritii si colorantii sintetici - cei mai periculosi aditivi


din mezeluri
Salamul, parizerul, sunca, cremwurstii ne starnesc apetitul imediat ce le vedem in
galantare, chiar daca uneori au culori aproape nefiresti. Multi romani nu stiu, insa, ca
mezelurile care lor li se par asa gustoase nu pot fi mezeluri daca nu au cat mai multe Euri, care sa le coloreze, sa le "implineasca" si mai ales sa le pastreze cat mai multa vreme.
Romanii nu stiu, de pilda, ca, de multe ori, atunci cand mananca parizer ori carnati,
mananca, de fapt, amidon, polifosfati si colagen cu urme de carne.
Asta pentru ca producatorii vor sa vanda cat mai mult si, deci, mai ieftin si mai
prost, iar consumatorii nu au bani pentru mezelurile scumpe, in care producatorii nu
scapa atat de multi aditivi. Fara ele, salamurile si carnatii nu ar mai exista pe piata Nitratii
si nitritii de sodiu si potasiu (de la E 249, la E 252), fosfatii (de la E 339 la E 343) si
polifosfatii (de la E 450 la E 452) de potasiu, sodiu, calciu, magneziu sunt cei mai nocivi
dintre aditivii pe care-i gasim in mezeluri, explica profesor doctor Gheorghe
Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Nitritii provin, de fapt,
din nitrati si au rolul de a colora frumos carnea si de a o conserva cat mai multa vreme.
Fosfatii si polifosfatii sunt agenti de gelifiere, stabilizatori si substante de
ingrosare. Leaga carnea din mezel si mai mult, pentru ca retin apa, maresc si cantitatea de
carne. De aceea sunt atat de preferati. Daca producatorii ar fi obligati sa nu mai
foloseasca acesti aditivi, mezelurile nu ar mai exista pe piata. Dar... In prezenta
proteinelor, nitritii se transforma intr-o substanta care favorizeaza aparitia cancerului de
stomac. In doze foarte mari, nitritii dau o toxicitate acuta care impiedica sangele sa mai
transporte oxigen. Sugarii si copiii mici sunt foarte sensibili la aceste substante, care le
creeaza probleme respiratorii. Nitritii se mai gasesc si in apele contaminate din fantani.
Nu putine au fost cazurile in care copii mici au murit pentru ca mamele lor le-au dat sa
bea apa poluata din fantana. La fel de usor, un copil se poate intoxica daca a mancat
parizer cu prea multi nitriti.
Fosfatii si polifosfatii dezechilibreaza raportul dintre calciu si fosfor din organism
si provoaca boli ale sistemului osos, ale ficatului si rinichiului, daca sunt consumati in
cantitati mari.
Colorantii sintetici - interzisi Colorantii sintetici din carne sunt, de asemenea,
foarte toxici, sustine profesorul Mencinicopschi. Ordinul nr. 975/1998 al Ministerului
Sanatatii, care reglementeaza utilizarea aditivilor alimentari, interzice folosirea
colorantilor sintetici in prepararea mezelurilor. Din pacate, multi producatori, mai ales cei
obscuri, prefera colorantii sintetici in locul celor naturali, pentru ca sunt mai ieftini, a
recunoscut Sorin Minea, vicepresedintele Asociatiei Romane a Carnii.
Important pentru sanatatea consumatorului este ca producatorul sa nu depaseasca
dozele maxime admise la E-uri, adauga directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Dar nu se intampla asa. "Sunt iresponsabili cei care pun aditivi cu lingura. Iar sistemul
nostru de control nu este bine pus la punct. Legea ii obliga pe producatori sa-si analizeze
propriile alimente, dar, ca si alte tari, Romania ar trebui sa aiba mai multe laboratoare
neutre care sa faca Evaluarea Riscului prin Punctele Critice de Control (HACCP), o
analiza mai sofisticata prevazuta si la noi. Noi nu avem nici macar specialisti bine
pregatiti care sa stie sa depisteze aditivii folositi necorespunzator in alimente".

1.1. NITRAII I NITRIII


Nitraii si nitriii se folosesc pe scar larg, ca aditivi, n industria alimentar dei
s-a demonstrat toxicitatea lor. Nitritul de Na sau K si nitraii (E249, E250, E251, E252)
sunt utilizai pentru conservarea slninii, crnii, uncii, mezelurilor i abrnzeturilor,
precum si a mezelurilor, pateurilor, brnzei i laptelui din soia.
Nitraii ca atare au o toxicitate mic. Prin reducerea acestora n organism se obin nitrii
i nitrozamine, care sunt mult mai toxici cci nhiba respiraia tisulara i fosforilarea
oxidativ, reduc absoria proteinelor, scad rezervele de vitamine(vitamina A, tiamina, acid
folic) din ficat, determin transformarea hemoglobinei in methemoglobin, diminunduse
mult
transportul
oxigenului
la
celule
si
esuturi.
Nitrozaminele sunt, toxice, mutagene si cancerigene puternice
E249 Nitritul de potasiu. Fixator de culoare si de conservare pentru carne;
afecteaz capacitatea organismului de a purta oxigenul, efectul fiind o ingreunare a
respiratiei, ameteli, dureri de cap; este un potential cancerigen; nu este permis utilizarea
in alimentele pentru copii si sugari.
E250 Nitritul de sodiu. Poate provoca hipereactivitate si alte reactii adverse,
potential cancerigen, utilizarea sa este restricionat n multe ri; se poate combina cu
substanele chimice din stomac, dnd natere la nitrozamin.
E251 Nitratul de sodiu. Se folosete att la fabricarea acidului nitric, ct si ca
aditiv la produsele fermentate din carne.
1.2. ImplicaTii de ordin toxicologic ale nitraTilor Si nitriTilor n
preparatele din carne
n preparatele din carne (unc, salamuri, crnai .a.) nitraii i nitriii se
utilizeaz n mod curent pentru meninerea culorii roz-roie i pentru efectele lor
bacteriostatice, antioxidante i de dezvoltare a aromei produselor.
Pentru a difuza uniform n masa de carne, nitraii i nitriii se adaug de obicei n
sarea uscat sau n saramur (de exemplu, 1 kg nitrat sau 0,5 kg nitrit la 100 kg sare). Sub
influena florei reductoare din saramur i din carne, nitraii trec n nitrii. Acetia
oxideaz mioglobina i hemoglobina din resturile de snge n nitrozomioglobin i
respectiv, nitrozohemoglobina, care i pstreaz culoarea roie dup tratamentul termic.
n lipsa lor, mezelurile fierte sau oprite ar avea o culoare gri-cenuie.
Deoarece elementul activ este constituit din nitrit, astzi exist tendina de a se
utiliza numai acesta sub denumirea de silitr tare. Nitraii (silitra moale) sau
amestecul de nitrai-nitrii sunt indicai pentru mezelurile cu durat lung de preparare i
pstrare (de exemplu, salamuri crude tip Sibiu, pastram, etc.).
Nitriii au i o evident aciune bacteriostatic-bactericid n special fa de
bacteriile anaerobe. Prin acest efect se prelungete durata de pstrare a preparatelor din
carne i se face profilaxia botulismului. Sarea i pH-ul acid poteneaz efectul
bacteriostatic.
n 1980, grupul de experi OMS, pe baza a 500 de referine bibliografice, a
conchis c nitraii i nitriii, n concentraiile existente curent n alimente de origine

animal, nu prezint pericol pentru sntatea adulilor i copiilor, dar n acelai timp, a
atras atenia asupra riscului pentru sugari, n special n primele trei luni de via.
Raportul menioneaz existena unui risc al expunerii umane la compuii N-nitrozo,
dintre care cei mai muli s-au dovedit mutageni, iar unii teratogeni i cancerigeni n
experienele pe animale. Majoritate toxicologilor accept acest risc, avnd n vedere
riscul mult mai mare i imediat determinat de toxiinfeciile cu Clostridium botulnum. Sau fcut totui recomandri de nlocuire sau de reducere a nitriilor din carne prin
folosirea unor factori fizici i chimici antibotulinici alternativi. Diveri autori au opinat c
se poate realiza un control al dezvoltrii lui Clostridium botulinum prin reducerea
umiditii, pstrarea la temperaturi mai mici de 3,30C, iradiere mrirea concentraiei de
sare, acidifierea mediului, folosirea de acid acorbic, ascorbai sau izoascorbai,
antioxidani fenolici, polifosfai, ageni sechestrani, extracte de condimente.
n ara noastr, concentraia nitriilor n produsele finite este limitat la
maximum 70mg/kg.
n multe alte ri se accept cantiti mai mari, care ajung pn la 200mg/kg i
chiar mai mult. Riscul formri de nitrozamine a dus ns n actualitate problema revizuirii
acestor norme, n sensul reduceri lor.
1.3. Efecte nocive ale nitraTilor Si nitriTIlor
Aciunea toxic a nitrailor i nitriilor este cunoscut de mult timp. Problema a
devenit deosebit de actual de cnd s-au semnalat frecvente intoxicaii acute i cronice la
copiii mici care au consumat produse alimentare de origine vegetal i ap cu coninut
crescut de nitrii i nitrai. Implicaiile toxicologice ale acestor substane chimice au
devenit i mai complexe n urma evidenierii efectului cumulativ al nitrailor i al
posibilitii formrii nitrozaminelor cancerigene.
Nitraii, ca atare, au o toxicitate redus. Pentru a da tulburri, trebuie ingerate
cantiti mari (pn la 10 g n doz unic). n general, predomin simptomele digestive:
grea, vrsturi, crampe, diaree uneori sangvinolent.
n condiiile unui aport ce nu depete limitele obinuite, nitraii se absorb, practic,
integral n prima parte a intestinului subire i se elimin prin saliv suc gastric i urin.
Asupra microorganismelor, nitraii manifest efecte bacteriostatice slabe. Atta timp ct
nu sunt trecui n nitrii, ei acioneaz printr-un mecanism asemntor cu al clorurii de
sodiu, adic prin modificarea presiunii osmotice.
Nitriii sunt mult mai toxici dect nitraii. Dup cum s-a mai artat, ei se gsesc n
cantiti mici n alimente ca un compus natural. Concentraia lor poate ns crete pn la
niveluri periculoase, prin aciune reductoare a microorganismelor asupra nitrailor. n
plus, nitriii din produsele alimentare finite mai provin din nitraii i nitriii utilizai ca
aditivi.
Transformarea nitrailor n nitrii este realizat de urmtoarele reacii: reducerea
enzimatic n aliment; reducerea n urma aciunii microflorei existente n produsele
alimentare; reducerea bacterian n tractusul buco-gastro-intestinal; funcia de donator de
02 a NO3 n respiraia celular.
Nitratreductaza este o enzim larg rspndit n lumea bacteriilor din tubul
digestiv. Microorganismele conin i o nitritreductaz. Dac aciunea acesteia ine pasul
cu activitatea nitratreductazei, nitritul nu se acumuleaz deoarece este degradat n produi

mai simpli ( oxizi de azot, amoniac sau azot). De regul ns, activitatea nitratreductazei
este mai intens dect a nitritreductazei.
n mod obinuit, cantitile de nitrii formate n intestinul gros sunt mici, pentru c
majoritatea nitrailor se absorb la nivelul intestinului subire i se elimin n urin. O serie
de condiii favorizeaz ns producia i trecerea n snge i esuturi a unor cantiti mari
de nitrii:
consumul de alimente i ap cu concentraii mari de nitrai i eventual de nitrii;
exacerbarea florei intestinale i mai ales ascensionarea ei n zonele proximale ale
intestinului subire, adic acolo unde va gsi cantiti de nitrai neresorbite i de
unde trecerea n snge a nitriilor se face uor. Aceasta se ntmpl n tulburri
digestive acute i cronice (colite, enterocolite, scderea sau lipsa aciditii
gastrice, rezecii gastrice etc.) sau n afeciuni ale cilor respiratorii superioare
(rinite, sinuzite, amigdalite) cnd flora din nazofarinx este nghiit i
nsmneaz tubul digestiv. Se mai admite c nitriii se pot forma prin reducerea,
de ctre flora bucal, a nitrailor secretai de saliv i adui de alimente.
Efectul methemoglobinizant al nitriilor este aciunea major a creterii concentraiei
sanguine a acestor compui.
Methemoglobina este o hemoglobin puternic oxidat, fierul ei trecnd din bivalent n
trivalent. n condiii obinuite, methemoglobina se formeaz n mod continuu n
eritrocitele normale, dar cu un ritm lent, i pe msur ce se produce, este reconvertit n
hemoglobin prin mecanisme reductoare neenzimatice (acid ascorbic) i enzimatice
diaforez. Din aceast cauz, nivelul methemoglobinei rmne ntotdeauna cobort, sub
0,8 % din hemoglobina total la adult i sub 1,5% la sugarul mic.
n intoxicaii cu nitrai-nitrii, formarea methemoglobinei depete ritmul de
reducere i ca urmare, procentul ei crete. Cianoza devine perceptibil cnd
methemoglobinemia depete 10% din totalul hemoglobinei, iar alte semne clinice
(cefalee, ameeli, tahicardie, astenie) apar la peste 20% methemoglobin. Cei mai
sensibili sunt copiii n primii ani de via i dintre acetia, n primul rnd sugarii, datorit
persistenei hemoglobinei fetale (mai oxidabil dect hemoglobina adulilor) i a
insuficienei enzimelor de reducere a methemoglobinei.

CAP. II. Determinarea incertitudinii de masurare la analiza


contaminantilor din preparatele de carne (nitriti)
6

2.1. Pasi:
1. Stabilirea tipului de contaminant
nitriti
2. Stabilirea nivelului de concentratie la care acesta trebuie
investigat
Conform STAS 9065/9-74 concentratia maxima admisa la noi in tara in
ceea ce priveste continutul de nitriti din preparatele din carne este de
7 mg/100g (7mg%)
3. Stabilirea matricii alimentare in care se gaseste contaminantul
respectiv
Matricele alimentare luate in analiza sunt salamurile, crenvurstii si
parizelul (preparate din carne)
4. Alegerea metodei de lucru
Metode nestandardizate elaborate in cadrul laboratorului propriu: Metoda
Griess
a) Principul

metodei:

masurarea

intensitatii

culorii

roz

compusului azotic, format in urma reactiei de diazotare dintre


acidul sulfanilic si nitratii din extractul apos deproteinizat si
cuplarea ulterioara cu alfa-naftilamina. Citirea se poate face
direct, vizual, folosind o scara de comparatie, sau cu ajutoruil
unui fotocolorimentru sau spectofotometru, folosind o curba
etalon.
b) Reactivi:
Reactivul Griess (Solutia A + Solutia B)
Solutia A: 0.5 g acid sulfanilic dizolvat in 150 cm 3 acid
acetic glacial 12%.
7

Solutia B: 0.2 g alfa-naftilamina dizolvata initial in 20 cm 3


apa distilata fierbinte, care dupa filtrare se dilueaza cu 180
cm3 acid acetic glacial 12%.
Solutia etalon de nitrit: solutia contine 0.001 mg nitrit la 1
cm3 solutie. Pentru prepararea solutiei etalon, intr-un balon
de 100 cm3 se introduc 0.1 g azotit de sodiu si apa distilata
pana la semn. Din solutie se ia 1 cm 3 si se introduce intr-un
balon cotat de 1000 cm3 se completeaza cu apa distilata
pana la semn, obtinandu-se astfel solutia etalon pentru
lucru.
Pregatirea scarii comparatoare: se iau 12 eprubete uniform
calibrate, curate si incolore si se numeroteaza de la 1 la 12.
in fiecare eprubeta se introduce un numar de cm 3 de solutie
etalon egal cu numarul de ordine al eprubetei (1cm 3...12
cm3), cate 1 cm3 reactiv Griess (0.5 ml solutie A si 0.5 ml
solutie B) si se completeaza pana la 13 cm3 cu apa distilata
conform schemei urmatoare:
Nr.eprubeta 1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. 11. 12.
3
Nr. cm
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. 11. 12.
solutie
etalon
Nr. cm3
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
reactiv
Griess
Nr. cm3
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
apa
distilata
Scara etalon se pregateste in momentul analizei, se lasa in stativ minim 20 minute
pentru dezvoltarea culorii (culoarea este stabila maxim 4 ore)
c) Mod de lucru: se iau 10 g din proba de cercetat, se toaca marunt
si se introduce intr-un pahar Berzelius, se adauga 100 cm3 apa
distilata si se lasa in repaus la temperatura camerei 30 minute
apoi se filtreza. Intr-o eprubeta se iau 1 cm 3 filtrat, 1 cm3 reactiv
Griess si 11 cm3 apa distilata. Se omogenizeaza continutul

eprubetei si dupa 20 minute de repaus, se compara culoarea


obtinuta cu cea din scara etalon. Cantitatea de nitrit din proba de
cercetat se exprima in mg%, si este egala cu numarul de ordine al
eprubetei corespunzatoare din scara etalon.
Cantitatea maxima admisa de nitriti pentru preparatele din carne in tara noastra
este de maxim 7 mg%
5. Derularea analizei (Fluxul analitic)
APA
DISTILATA

SALAM

REACTIV
GRIESS
Masurare 1cm3

Masurare
Cantarire 10 g
11 cm3

100cm3
Tocare
Amestecare
Repaus 30 minute la 20C
Filtrare
FILTRAT
Masurare 1 cm3
Amestecare (omogenizare)
Repaus 20 minute
Comparare cu scara etalon

2.2. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE


Masurare: Continutul de nitriti din preparate de carne
Unitatea de masura: mg/100g
Proba: Salam
Nr.crt
1.

Continutul de nitriti
7.1
9

2.

6.9

3.

7.0

4.

7.5

5.

7.2

6.

6.9

7.

7.3

8.

7.1

9.

7.1

10.

6.9

a) Incertitudinea de tip A
Valoarea medie a umiditatii este:
x 7,1%

Abaterea standard:
S

10

i 1

10

x
10 1
i

x x9 x x8 x ... x1 x
10 1

6,9 7,1 2 7,1 7,1 2 7,1 7,1 2 7,3 7,1 2 6,9 7,1 2 7,2 7,1 2 7,5 7,1 2 7,0 7,1 2 6,9
10 1
S

0,34
0,037 0,194%
9

Calculul incertitudinii relative de tip A:


u rA

u xi S 0,194%

xi
7,1%
x

u rA 0.02732 2,732 x10 2


2

u rA 7,46 x10 4
b) Incertitudinea de tip B

10

b1) Balanta analitica: conform indicatiilor date de catre producator

Precisa XB120A, XB220A


O serie de balante analitice cu o precizie deosebita si un design superior, ce ofera o
multitudine de optiuni ce acopera practic toate cerintele laboratorului in ceea ce priveste
cantaririle.
Printre functiile oferite se numara: numararea de obiecte, cantariri procentuale,
transformarea
valorilor
cantarite
in
unitatile
de
masura
uzuale.
Aceste balante sunt prevazute cu un sistem de protectie impotriva prafului si a picaturilor
de apa.
XT-120A domeniu de masurare 0..120 g
XT-220A domeniu de masurare 0..220 g
Masa maxima

XT120A: 120 g
XT220A: 220 g

Rezolutie 0.1 mg
Liniaritate +/- 0.2 mg
Repetabilitate <= 0.1 mg
Platan diametru de 80 mm
Trasabilitate EC/OIML
Calibrare cu greutate de 100g +/- 0.1 mg
Display LCD (optional fluorescent)

Operatie: cantarire 10g salam

11

100 g.................................+/- 0.1 mg (0.0001g)


10g.....................................x
X= 0.00001 g
Incertitudinea extinsa = 0.00001g = 0.1 x 10-4 g pt K=2 si P=95%
Calculul incertitudinii compuse:
U
0,1x10 4 g

0,05 x10 4 g
k
2

u cB1

Calculul incertitudinii relative:


u rB1

U cB1
x

0,05 x10 4 g
0,5 x10 6
10 g

u 2 rB1 0,25 x10 12

b2) Cilindru gradat: conform datelor date de producator


Clasa A
Cod catalog

Volum (ml)

toleran ml

diviziune (ml)

21034

0,05

0,1

21035

10

0,10

0,2

21036

25

0,25

0,5

21037

50

0,50

1,0

21038

100

0,50

1,0

21039

250

1,00

2,0

21040

500

2,50

5,0

21041

1000

5,00

10,0

21042

2000

10,00

20,0

12

Operatie: Masurare 100 ml


Incertitudinea extinsa: U = 0,5 ml pentru k = 2 si P = 95%
Calculul incertitudinii compuse:
u cB 2

U
0,5ml

0,25ml
k
2

Calculul incertitudinii relative:


u rB 2

U cB 2
x

0,25ml
0,25 x10 2
100ml

u 2 rB 2 0,62 x10 5

b3) Cilindru gradat: conform datelor date de producator (din tabelul de


mai sus)
5 ml....................................toleranta de +/- 0,05 ml
1 ml ................................... x
X = 0,01 ml ( toleranta)
Operatie: Masurare 1 ml filtrat
Incertitudinea extinsa: U = 0,01 ml pentru k = 2 si P = 95%
Calculul incertitudinii compuse:
u cB 3

U
0,01ml

0,005ml
k
2

Calculul incertitudinii relative:


u rB 3

U cB 3
x

0,005ml
0,5 x10 2
1ml

u 2 rB 3 0,25 x10 4

B4) Cilindru gradat: conform datelor date de producator (din tabelul de


mai sus)
5 ml....................................toleranta de +/- 0,05 ml
1 ml ................................... x
X = 0,01 ml ( toleranta)
Operatie: Masurare 1 ml Reactiv Griess
Incertitudinea extinsa: U = 0,01 ml pentru k = 2 si P = 95%
Calculul incertitudinii compuse:

13

u cB 4

U
0,01ml

0,005ml
k
2

Calculul incertitudinii relative:


u rB 4

U cB 4
x

0,005ml
0,5 x10 2
1ml

u 2 rB 4 0,25 x10 4

B5) Cilindru gradat: conform datelor date de producator (din tabelul de


mai sus)
10 ml....................................toleranta de +/- 0,10 ml
1 ml ................................... x
X = 0,01 ml ( toleranta)
Operatie: Masurare 11 ml apa distilata
Incertitudinea extinsa: U = 0,01 ml pentru k = 2 si P = 95%
Calculul incertitudinii compuse:
u cB 5

U
0,01ml

0,005ml
k
2

Calculul incertitudinii relative:


u rB 5

U cB 5
x

0,005ml
0,45 x10 3
11ml

u 2 rB 5 0,2 x10 6
5

u 2 rB u rBi 0,25 x10 12 0,62 x10 5 0,25 x10 4 0,25 x10 4 0,2 x10 6 0,564 x10 4
i 1

u 2 rB 0.564 x10 4
2

uc( y )

u 2 rA u 2 rB

u c ( y ) y x u 2 rA u 2 rB
y 7,1%

Incertitudinea combinata:
u c ( y ) 7,1x 7,46 x10 4 0.564 x10 4 7,1x 8,02 x10 4

14

u c ( y ) 7,1x0,028 0,19
u c ( y ) 0,19%

Incertitudinea extinsa pentru k=2 si P=95%


U kxu

Rezultat:

c( y)

2 x 0,19 0,38%

Y x U

mg nitriti / 100g produs = 7,1 0,38%


In cazul in care se folosesc pipete pentru masurarea a 1
ml de substanta incertitudinea de masurare va fi:

b3) Pipeta: conform datelor date de producator


Pipete gradate clasa A
Cod

Capacitat Diametr Lungim Gradatii Toleranta


e
u
e

11607710 1 ml

7 mm

350 mm 0,01

0,01 ml

11607740 2 ml

7 mm

350 mm 0,02

0,02 ml

11607760 5 ml

9 mm

350 mm 0,05

0,05 ml

11607770 10 ml

10 mm

360 mm 0,10

0,10 ml

Operatie: Masurare 1 ml filtrat


Incertitudinea extinsa: U = 0,01 ml pentru k = 2 si P = 95%
Calculul incertitudinii compuse:
u cB 3

U
0,01ml

0,005ml
k
2

Calculul incertitudinii relative:


u rB 3

U cB 3
x

0,005ml
0,5 x10 2
1ml

u 2 rB 3 0,25 x10 4

B4) Pipeta: conform datelor date de producator (din tabelul de mai sus)
Operatie: Masurare 1 ml Reactiv Griess
Incertitudinea extinsa: U = 0,01 ml pentru k = 2 si P = 95%
Calculul incertitudinii compuse:
u cB 4

U
0,01ml

0,005ml
k
2

Calculul incertitudinii relative:

15

u rB 4

U cB 4
x

0,005ml
0,5 x10 2
1ml

u 2 rB 4 0,25 x10 4

B5) Pipeta: conform datelor date de producator (din tabelul de mai sus)
10 ml....................................toleranta de +/- 0,10 ml
1 ml ................................... x
X = 0,01 ml ( toleranta)
Operatie: Masurare 11 ml apa distilata
Incertitudinea extinsa: U = 0,01 ml pentru k = 2 si P = 95%
Calculul incertitudinii compuse:
u cB 5

U
0,01ml

0,005ml
k
2

Calculul incertitudinii relative:


u rB 5

U cB 5
x

0,005ml
0,45 x10 3
11ml

u 2 rB 5 0,2 x10 6
5

u 2 rB u rBi 0,25 x10 12 0,62 x10 5 0,25 x10 4 0,25 x10 4 0,2 x10 6 0,564 x10 4
i 1

u 2 rB 0.564 x10 4
2

uc( y )

u 2 rA u 2 rB

u c ( y ) y x u 2 rA u 2 rB
y 7,1%

Incertitudinea combinata:
u c ( y ) 7,1x 7,46 x10 4 0.564 x10 4 7,1x 8,02 x10 4

u c ( y ) 7,1x0,028 0,19
u c ( y ) 0,19%

Incertitudinea extinsa pentru k=2 si P=95%

16

U kxu

Rezultat:

c( y)

2 x 0,19 0,38%

Y x U

mg nitriti / 100g produs = 7,1 0,38%


Obs: indiferent daca pentru masurare s-a folosit cilindrul
gradat sau pipetele incertitudinea de masurare este aceeasi de
7,1 0,38%
BILBLIOGRAFIE

1. Popa, M., Merceologia mrfurilor alimentarendrumtor de lucrri


practice, Seria Didactica, Alba Iulia, 2000;
2. Popescu, N., Meica, S., Noiuni i elemente practice de chimie
analitic sanitar veterinara, Bucureti, 1993;
3. Oel, I., Tehnologia produselor din carne, Editura tehnic, Bucureti,
1979;
4. Cotru, M. Toxicologia, Editura Junimea, Iai, 1978.
5. mmq.ase.ro/simpozion/sec3/S3L3.htm
6. www.ase.ro/pamfilie/material1.pdf
7. www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc

17