1.

Analiza programei de productie si comercializare la intreptrindere

Orice unitate de productie care doreste s se dezvolte n condiiile dure ale
economiei de pia se confrunt permanent cu cel puin trei probleme de baz:
1)ce bunuri trebuie s produc si in ce cantiti;
2)pentru cine trebuie s le produc;
3)cum trebuie s le produc.
n opinia mea si a experilor, rezolvarea corect a acestor probleme este legat de
argumentarea i determinarea judicioas a volumului activitii de baz (mrfurilor,
lucrrilor i serviciilor) Producatorul trebuie s produca marfa care permanent este
solicitata pe piata de desfacere si poate sa asigure profitul scontat.
Desfurarea activitii de productie si comercializare in condiii de profitabilitate
si totodata meninerea echilibrului financiar necesit o atenie deosebit orientat
spre rezultatele obinute, deoarece ele nu sunt ntotdeauna n concordan cu
eforturile proprii ale colectivelor de munc i practic apar sub influena unui sistem
de factori obiectivi i subiectivi determinai insuficient dup valoarea lor
particular.
Intreprinderea S.A.First Audit International nu dispune de Raport statistic de
Productie.

b)Analiza ndeplinirii programului de producie pe sortimente

Prin sortimentul productiei se subintelege enumerarea completa a produselor
fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate sau clasificarea lor pe grupe
omogene mari.
n practica analitic se utilizeaz mai multe metode de apreciere a programului
de producie pe sortimente:
-pe baza evidenierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul
n-a fost ndeplinit;
-pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente (Ks) care se determina ca
raportul dintre volumul productiei fabricte in limitele sortimentului programat si
volumul productiei programate

-n cazul unui nomenclator larg de produse fabricate,pentru calculul coeficientului

mediu pe sortimente se recomand urmtoarea relaie:
Ks=qn0*Iq/100+qi0,
Unde:
qn0=ponderea programata a produselor la care nivelul programat nu a fost realizat;
Iq=indicele individual al produselor respective
qi0=ponderea programata a produselor fabricate la care programl a fost indeplinit.
Totui , n cele mai dese cazuri ndeplinirea programului de producie pe
sortimente se apreciaz in baza coeficientului mediu pe sortimente calculat prin
relaia:
Ks= Vol.prod.fabr.n limita sortimentului programat / Vol.prod.fabr.programat * 100
Intreprinderea S.A.First Audit International nu produce produse si din acesta
cauza nu poate fi indeplinit tabelul privind aprecierea indeplinirii programului
de productie pe sortimente.

c)Analiza calitatii productiei si ritmicitatii productiei

In conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea productiei
fabricate.Piata de desfacere reglementeaza cerintele prioritare fata de calitatea
produselor prin introducerea obligatorie a certificatului de calitate pe fiecare
produs in parte,precm si prin stimularea producatorului cu un pret avantajos de
vinzare.
Prin calitatea productiei se subinteleg proprietatile particulare ale fiecarui produs
fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau
satisfac anumite necesitati ale consumatorului.
In practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori ce caracterizeaza
calitatea produselor care depinde de particularitatile sectorului economiei nationale
din care face parte intreprinderea analizata, precum si de parametrii specifici ai
produselor fabricate si posibilitatile reale de masuare a calitatii acestor produse.
S.A.First Audit International nu se duce o astfel de evidenta, nu se clasifica
productia dupa calitate superioara, de gradul I sau II .

Prin ritmicitate se subintelege indeplinirea programului de productie conosrm

graficului stabilit.De regula, graficul acesta poate fi intocmit pe diferite perioade de
timp:
- in limita anului pe trimestre ;
- in limita trimestrului - pe luni;
- in limita lunii pe decade ;
- in limita decadei pe zile;
- in limita zilei- pe schimburi.
In cele mai dese cazuri, analiza ritmicitatii productiei se efectueaza pe decade, luni,
trimestre. Foarte frecvent apelam la coeficientul mediu de ritmicitate (Krt)
care se calculeaza ca raportul dintre volumul productiei fabricate efectiv in limitele
ritmicitatii programate si volumul programat al productiei prin urmatoarea relatie:
Krt = Volumul productiei fabricate in limita ritmicitatii programate / Volumul programat
al productiei fabricate * 100

d)Analiza structurii venitului din vinzari, valorii adaugate.

Pe parcursul analizei programului de producie i comercializare, un rol
semnificativ l joac i examinarea indicatorului rezultativ care reflect activitatea
operaional a ntreprinderii i anume venitul din vnzri. Din punct de vedere al
coninutului economic, acest indicator reflect suma venitului obinut de
ntreprindere pe parcursul anului de gestiune din vnzarea produselor activitii
operaionale. Structura acestui venit este reflectat n anexa nr. 5 la raportul
financiar Anex la Raportul privind rezultatele financiare. Conform acestui
document financiar, venitul din vnzri poate fi determinat prin relaia:
VV = VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,
unde VV venitul din vnzri;
VPV- volumul productiei vindute sau venitul din vnzarea produselor finite;
VVM venitul din vnzarea mrfurilor;
VPS venitul din prestarea serviciilor;
VCC venitul din contractele de construcie;
VAA venituri din alte feluri de activiti care constituie pentru
ntreprindere activitatea operaional(de baz).

La prima etap a analizei se examineaz structura i dinamica modificrii

acestui indicator rezultativ prin urmtorul tabel analitic: (tab.1.1)
Tabelul 1.1

Aprecierea dinamicii i structurii venitului din vnzri

Indicatori

Anul precedent
Suma,
Ponder
mii lei
ea, %
A

1.Venituri din vnzarea

produselor activitii
operaionale-total
Inclusiv:
1.1din vnzarea produselor
finite
1.2 din vnzarea mrfurilor
1.3 din prestarea serviciilor
1.4 din contractele de
constructie
1.5 din alte feluri de activitati
care constituie pentru
ntreprindere activitatea
operational(de baz)

478431

Anul de gestiune
Suma,
Ponder
mii lei
ea, %

100

604424

Abaterea (+,-)
mii lei
%

100

5=3-1

-107113

6=4-2

478431
-

100
-

604424
25000

100

+125993
-

n baza datelor din tabelul 1.1se observ o tendin de reducere a venitului din
vnzri fa de anul precedent cu 107113 mii lei. Aceast abatere a fost determinat
de influiena pozitiva a prestarea serviciilor cu 125993 mii lei. Examinind
structura venitului din vnzri la S.A. First Audit International , observm c
ponderea principal i revine celui de-al treilea element Prestarea
serviciilor,care pe parcursul anului de gestiune constituie respectiv 100%.
La etapa a doua a analizei este necesar s se examineze factorii care au
influenat aceste modificri.Lund n considerare coninutul formulei Balana
produciei i descompunerea ei n elemente componente ,vom meniona c asupra
modificrii volumului produciei vndute influeneaz urmtorii factori:
1) modificarea soldului produciei n stocuri la nceputul perioadei de gestiune;
2) modificarea volumului produciei fabricate;
3) modificarea rezultatelor inventarierii produciei finite la depozitele
ntreprinderii;
4) modificarea soldului produciei n stocuri la finele perioadei de gestiune.

Pe lng acesti patru factori care depind de activitatea ntreprinderii, poate fi

determinat i influena factorului care nu depinde de ntreprindere , ci de piaa de
desfacere a mrfurilor produse, si anume modificarea preurilor la produsele
vndute.
Calculul i aprecierea tuturor factorilor menionai mai sus se efectueaz prin
metoda balanier.
Valoarea adaugata din punct de vedere al continutului economic, reprezinta
contributia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul undei perioade de
activitate(de regula in curs de un an). Analiza-diagnostic a acestui indicator
recunoaste valoarea adaugata aferenta atit productiei fabricata cit si a celei vindute.
In practica analitica , valoarea adaugata poate fi calculata prin doua metode:
- metoda sintetica;
- metoda analitica.
Potrivit metodei sintetice din valoarea productiei fabricata sau vindute se scad
consumurile si cheltuielile intermediare de la terti. Formula de baza in acest caz va
fi: VA = VPF - Ci sau VA = VPV - Ci, unde
Ci reprezinta consumurile si cheltuielile intermediare provenite de la terti,care
cuprind materiile prime si materiale, energia, combustibilul, apa, serviciile externe.
Metoda analitica prevede insumarea elementelor componente ale valorii
adaugate si anume: VA = Crm + Umf + Ac + Rnet , unde
Crm consumuri privind retribuirea muncii( inclusiv CAS) ;
Umf suma uzurii mijloacelor fixe cu destinatie de productie aferenta anului de
gestiune;
Ac suma altor consumuri si cheltuieli;
Rnet - suma rezultatului net:profit (pierdere).
Aceasta metoda de calculare a valorii adaugate da posibilitatea sa se efectueze un
studiu mai aprofundat al acestui indicator din punct de vedere al elementelor
consecutive ce formeaza baza valorii adaugate si al ponderii lor in suma totala a
indicatorului rezultativ.

2.Analiza asigurarii si utilizarii eficiente a resurselor umane.

a)Analiza asigurarii intreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ si
calitativ:
n contextul relaiilor economiei de pia o atenie deosebit trebuie s se acorde
eficienii utilizrii factorilor de producie, deoarece att cantitatea ct i calitatea
lor influeneaz esenial asupra rezultatelor economico-financiare obinute de
ntreprindere n urma activitii desfurate.
Actualmente, n Republica Moldova, majoritatea resurselor materiale utilizate n
sfera de producie sunt foarte costisitoare i numai resursele umane continu s
rmna nejustificat de ieftine.
Fora de munc este unicul factor important care este capabil s produc valori
noi.Concomitent, acest factor joac un rol determinant n dirijarea procesului de
productie , este creatorul si animatorul mijloacelor de producie.
Actualmente orice unitate de productie trebuie s asigure necesitile n resurse
umane de sine stttoare ,precum i utilizarea lor eficient.Folosirea raional a
resurselor umane este rezultatul mbinrii justificate a aspectelor cantitative si
calitative ,care presupun, respectiv utilizarea lor integral in procesul lor de
producie.
Pentru un studiu mai amplu al asigurarii ntreprinderii cu resurse umane din
punct de vedere structural este necesar sa se tin cont de posibilitile de grupare
ale personalului unei ntreprinderi dup anumite criterii:
a) din punct de vedere al legaturii cu activitatea desfurat:
- personal din activitatea de baz,
- personal din activitatea secundar;
b) n funcie de rolul personalului din activitatea de baz n procesul de
producie:
- muncitor;
- funcionari.
n acest context , scopul principal al analizei const n:

-Studierea modificarilor absolute si relative ale efectivului pe ntreprindere i pe

categorii de personal;
-Studierea structurii personalului i raportului dintre numarul mediu scriptic al
salariatilor din activitatea de baz i activitatea secundar, pe de o parte , si
numarul total al muncitorilor i functionarilor din activitatea de baz, pe de alt
parte. De regul,cu ct ponderea muncitorilor n numarul total al personalului din
activitatea de baz este mai mare, cu atit condiiile de organizare a procesului de
producie i capacitatea acestuia sunt mai favorabile.Este de menionat c
ponderea muncitorilor depinde in mare msur i de particularitile sferei de
producie referitoare la ntreprindere.Aprecierea asigurrii ntreprinderii cu
resurse umane pe categorii de personal se efectueaz cu ajutorul tabelului analitic
2.1. Toat informaia necesar la nivel efectiv se ia din Raportul statistic nr.1-m
(anual) Munca( cap.1 Efectivul de personal existent i fondul de retribuire a
muncii)
Tabelul 2.1

Aprecierea asigurrii ntreprinderii cu personal pe categorii n dinamic

Categorii de personal

Anul
precedent

1.Numrul mediu
scripnic al salariailortotal
Inclusiv:

1.1personal din
activitatea de
baz,din care:
1.1.1muncitori
1.1.2funcionari
1.2personal din

Anul de gestiune

Abaterea absolut(+,-)

programat

Programat
fa de anul
precedent

Efectiv
fa de
anul
precedent

Efectiv
fa de
nivelul
prognozat
6=3-2

efectiv

4=2-1

5=3-1

13

10

-3

-7

10
6
9

-3

-2

12
6

2
0
-4

2
0
-4

12
6

-4

1
0
0
0

activitatea secundar
Din tabelul de mai sus rezulta ca la S.A. First Audit International se observa o
tendinta de reducere a efectivului de personal fata de anul precedent atit la total cit
si pe fiecare activitate in parte, inafara de muncitori la care a crescut numarul fata

de anul precedent cu 2.Astfel, numarul mediu scriptic al salariatilor in total pe

intreprindere s-a redus fata de anul precedent cu 3 persoane, inclusiv personalul din
activitatea de baza cu 3 persoane si personalul din activitatea secundara cu 4
persoane.Numarul functionarilor a ramas acelasi.

b)Analiza utilizrii timpului de munc:

Analiza utilizrii timpului de munc prevede descoperirea rezervelor interne legate
nemijlocit de folosirea complet a timpuli disponibil, precum si a cauzelor care au
provocat pierderile de timp i om-zile i om-ore evideniate n perioada de gestiune.
n practica analitic se aplic un ir de indicatori specifici privind formarea si
utilizarea fondului total de timp,i anume:
1) fondul de timp calendaristic;
2) fondul de timp maxim disponibil;
3) fondul de timp efectiv utilizat;
4) timpul neutilizat n total din care
4.1)justificat;
4.2)nejustificat.
Fondul de timp maxim disponibil se clculeaz prin scderea din fondul de timp
calendaristic a srbtorilor legale i zilelor de odihn.El este formati din timpul
efectiv lucrat i timpul neutilizat in total, inclusiv ntreruperi de o zi;concedii de
maternitate i boal; nvoiri; concedii fr plat; ndeplinirea obligatiunilor
ceteneti; absene nemotivate.
Deci, n acest caz, fondul de timp efectiv lucrat se calculeaz ca diferena dintre
fondul de timp maxim disponibil i timpul neutilizat in total.Este necesar de
mentionat c evidena timpului de lucru se ine n om-zile i om-ore.Prin om-zile
se subnelege ziua de prezen a muncitorului la lucru,fr a ine seama de orele
lucrate n ziua respectiv.ntr-o perioad de timp lucrat putem destinge:
- om-zile lucrate efectiv n ntreprindere;
- om-zile lucrate suplimentar ;

- om-zile n cadrul deplasrilor in interes de serviciu;

- om-zile lucrate n cadrul altor activiti desfurate ca urmare a ntreruperilor
de munc n activitatea de baz.
Analiza utilizrii timpului de munc, de regul, se efectueaz n baza datelor din
Balana timpului de munc n om-zile i om-ore care se elaboreaz i se adopt
de fiecare ntreprindere,conform unor acte normative privind formarea si
utilizarea timpului de munc n perioada de gestiune.
Balana timpului de munc
Indicatori

(om-zile)

tabelul 2.2

Anul de gestiune
Pentru un muncitor
Pentru toi muncitorii
programat efectiv
Abaterea programat Efectiv
Abaterea
(+,-)
A

1.Fondul de timp

3=2-1

365

365

(+,-)
4

6=5-4

428875

433255

+4380

calendaristic
2.Zile de odihn i

112

109

-3

131600

129383

-217

srbtori legale
3.Fondul de timp maxim

253

256

+3

297275

303872

+6597

disponibil(rd1-rd2)
4.Absene de la lucru-

73

77

+4

85775

91399

+5624

total, inclusiv:
4.1 concedii anuale i

38

36

-2

44650

42732

-1918

suplimentare
4.2 concedii de studii
4.3 concedii medicale
4.4 concedii fr plat
5.Fondul de timp

18
17
180

12
13
16
179

-6
-4
+16
-1

21150
19975
211500

14241
15431
18992
212473

-6909
-4544
+18992
+973

utilizat(rd3-rd4)

Situatia de fata nu poate fi justificata ,deoarece aceasta a provocat pierderi

esentiale in utilizarea fondului de timp maxim disponibil .
Acest compartiment de analiz poate fi completat i prin examinarea sistemului
factorial ce st la baza modificrii n fondul de timp utilizat, om-ore (Th)
Th = Nm * Z * h
Unde:

Nm numarul mediu scriptic al muncitorilor;

Z numarul mediu de zile lucrate de un muncitor pe parcursul perioadei de
gestiune;
h durata medie a zilei de lucru.
Calculul i aprecierea acestor factori se efectueaz prin Metoda substituiei n
lan sau Metoda diferenelor absolute .

c) Analiza productivitatii muncii:

Productivitatea muncii este o categorie economica semnificativa care determina

eficienta utilizarii resurselor umane in economia nationala la diferite niveluri si in
diferite activitati. Pina in prezent indicatorul generalizator de eficienta privind
utilizarea personalului productiv este productivitatea medie a unui salariat, care se
calculeaza ca raportul dintre volumul productie fabricate si numarul mediu scriptic
al salariatilor din activitatea de baza. De regula, majorarea acestui indicator in
dinamica sau fata de nivelul programat se apreciaza pozitiv, deoarece constituie un

factor intensiv in activitatea de productie.intru cit de procesul productiv sunt

nemijlocit legati nu toti salariatii ,ci numai categoria de muncitori, in practica
analitica se utilizeaza si indicatorul intermediar de eficienta-productivitatea medie
a unui muncitor. Tinind cont de evidenta timpului utilizat, acest indicator poate fi
divizat in:
a) productivitatea medie anuala a unui muncitor(Wm) care se calculeaza prin
relatia: Wm = VPF / Nm * 1000 ( lei)
b) productivitatea medie pe zi a unui muncitor ( Wz) care se calculeaza prin
relatia: Wz = VPF / Tz * 1000 (lei)
c) productivitatea medie pe ora a unui muncitor, care se calculeaza prin relatia:
Wh = VPF / Th * 1000 ( lei)
Analiza productivitatii muncii incepe cu examinarea generala a modificarii
productivitatii medii anuale a unui salariat si a unui muncitor in dinamica sau fata
de nivelul programat. Pentru aceasta se utilizeaza urmatorul tabel analitic:

Analiza generala a productivitatii muncii

Indicatori

Semne
conventi

Anul de gestiune
programat
Efectiv

Abaterea

Ritmul in

absoluta

onale
A

4=2/1*100

1.Volumul productiei fabricate, mii lei

2.Numarul de muncitori in schimb de

VPF
Nms

4286.7
13

4395.9
10

109.2
-4

102.55
76.93

durata maxima, persoane

3.valoarea medie a mijloacelor fixe de

MF

167296.

157645.

-9651.08

94.23

Wms

42
57928.3

34
62798.5

4870.20

108.41

productie, mii lei

4.productivitatea medie a unui muncitor

in schimb cu durata maxima

5.Inzestrarea muncii cu mijloace fixe
6.Capacitatea mijloacelor fixe
7.Randamentul mijloacelor fixe

Ims

8
2260762

7
2252076 -8686.14

99.62

CMF
RMF

.43
3902.69
0.0256

.29
3586.19
0.0278

91.89
108.59

-316.5
0.0022

Examinind datele din tabelul de mai sus ,observam ca la intreprinderea S.A. First
Audit International randamentul mijloacelor fixe s-a majorat fata de nivelul
programat cu 0.0022 mii lei, ceea ce se apreciaza pozitiv. Concomitent inzestrarea
muncii cu mijloace fixe a sporit de la 57928.38 la 62798.57 mii lei , sau
suplimentar cu 4870.20 mii lei.
Reducerea capacitatii mijloacelor fixe de la 3902.69 pina la 3586.19 bani, arata ca
ritmul sporirii productieio fabricate fata de nivelul programat depaseste ritmul
respectiv al valorii medii al mijloacelor fixe de productie, ceea ce a influentat
pozitiv asupra randamentului acestora.Meritul intreprinderii consta si in faptul ca
randamentul mijloacelor fixe de productie a sporit in conditiile respectarii
concordantei justificate dintre ritmurile majorarii productivitatii medii pe un
muncitor in schimbul de durata maxima (108.41%) si inzestrarii muncii cu
mijloace fixe (99.62%)
Pentru examinarea mai aprofundata a situatiei evidentei in acest domeniu, vom
proceda la analiza factoriala care se efectueaza in doua etape.La prima etapa a
analizei se examineaza la nivel general influenta urmatorilor doi factori asupra
modificarii productivitatii medii a unui salariat:
a) Modificarea ponderii a muncitorilor in numarul total al salariatilor din
activitatea de baza ( delta Pm);
b) Modificarea productivitatii medii a unui muncitor ( delta Wm); deci la baza
acestei analize factoriala ,sta formula Ws = Pm * Wm
Calculul influentei factorilor generali asupra modificarii medii a unui salariat
Nr

Nr

Indicatori(factori)

Productivita

Calculul influentei

Rezultatul

Denumire

de

de

tea medie a

factorilor

influentei

calc

subst

corelati
Pm

factorilor

factorilor

ul

itutie

Wm

unui salariat

1
2

0
1

75.64
74.32

7265.59
7265.59

54957.69
54957.69

X
54957.69-

X
0

x
Delta Pm

59404.05

54957.69
54957.69-

4446.36

Delta

74.32

7992.55

59404.05
Total

Wm
4446.36

Verificare: 54957.69-59404.05 = 4446.36

In baza rezultatelor obtinute se poate constata ca majorarea
productivitatii medii a unui salariat fata de nivelul programat a fost
determinat de influenta pozitiva a factorului 2 care a contribuit la
sporirea indicatorului rezultativ cu 4446.36 lei. Primul factor insa nu
a avut nici o influenta.
La a doua etapa a analizei factoriale care se efectueaza dupa urmatoarea
formula:Wm=Z*h*Wh In acest context se poate mentiona ca productivitatea
medie a unui muncitor poate sa se modifice pe parcursul perioadei de gestiune
sub influenta urmatorilor trei factori:
a) Modificarea numarului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an;
b) Modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor;
c) Modificarea productivitatii medii a unui muncitor

3.Analiza utilizarii eficiente a mijloacelor fixe

Analiza asigurarii cu mijloace fixe si a eficientii utilizarii acestora, de regula, se
incepe cu examinarea structurii, miscarii si starii funcionale a mijloacelor fixe in
dinamica. Acest studiu se efectueaza in baza datelor din anexa la bilantul contabil
dii Raportul financiar anual ( Capitolul 1, Existenta si miscarea activelor pe termen
lung, paragraful 1.2 Active materiale ) .La prima etapa a analizei se examineaza
structura mijloacelor fixe ale intreprinderii pe categorii si modificarile intervenite
pe parcursul anului de gestiune in dinamica. Pentru aceasta se utilizeaza urmatorul
tabel analitic:

Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale intreprindeii pe categorii in dinamica

Tipuri de mijloace fixe pe

La finele anului

La finele anului de

categorii

precedent
Suma, mii Ponderea,

gestiune
Suma, mii Ponderea,

Abaterea
Mii lei

lei

lei

5=3-1

6=4-2

1.Mijloace fixe-total din

180913

100

180913

100

care:
1.1 Cladiri
1.2 Constructii speciale
1.3Masini, utilaje, instalatii

10700

16.90

10700

16.90

de transmisie
1.4 Mijloace de transport
1.5 Alte mijloace fixe
1.6 Mijloace fixe arendate pe

170213
-

83.10
-

170213
-

83.10
-

0
-

0
-

termen lung

In baza datelor din tabel se poate constata ca intreprinderea S.A. First Audit
International valoarea totala a mijloacelor fixe pe parcursul anului de gestiune
este zero. Aceasta abatere a fost determinata de modificarile pozitive intervenite la
masini, utilaje si instalatii de transmitere , care tot este egal cu zero.
c) Aprecierea eficientei utilizarii mijloacelor fixe:
Eficienta utilizarii mijloacelor fixe se determina ca raportul dintre marimea
efectului obtinut,(fie VPF, VA, VV, Pb) si marimea efortului depus ( valoarea medie
a mijloacelor fixe de productie) . eficienta utilizarii mijloacelor fixe se
concretizeaza in cresterea mai rapida a rezultatelor obtinute fata de efortul depus si
nu in reducerea valorii medie a mijloacelor de productie. In practica analitica,
eficienta utilizarii mijloacelor fixe de productie poate fi examinata cu ajutorul mai
multor indicatori generalizatori sintetici. Insa cele mai dese cazuri apelam la
urmatorii indicatori calitativi:
1)Randamentul mijloacelor fixe ( Rmf) ,care se deremina ca raportul dintre volumul
productiei fabricate si valoarea medie a mijloacelor fixe de productie si poate fi
predat prin formula Rmf = VPF / MF ( lei);

2) Capacitatea mijloacelor fixe ( CMF) , care este un indicator invers proportional cu

randamentul mijloacelor fixe si se reflecta valoarea medie a mijloacelor fixe de
productie ce revine la un leu productie fabricata. Acest indicator se calculeaza prin
relatia: CMF = MF / VPF * 100 sau 1/ RMF * 100 ( bani);
3) Inzestrarea muncii cu mijloace fixe ( IMF) , care reflecta valoarea medie a
mijloacelor fixe de productie ce revine la un muncitor in schimbul cu durata
maxima: IMF = MF / Nms * 1000 (lei)

4.Analiza utilizarii eficiente a resurselor materiale

Aprovizionarea si asigurarea integrala si oportunaa intreprinderi cu matere prime si
resurse materiale necesare influentiaza direct atit activitatile desfasurate cit si
rezultatele acestei activitati,
Desfasurarea a procesului de aprovizionare a intreprinderi cu resurse umane nu se
poate realiza fara un program de aprovizionare care sa prevada asigurarea
necesarului respectiv in mod ritmic si operativ cel putin pentru un an.de mod de
care se deruleaza procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor pentru
materie prima si materiale precum si ritmicitatea productiei.
Analiza procesul de aprovizionare poate fi structura pe mai multe segmente,cum ar
fi:
-acoperirea necesarul de aprovizionat cu contracte corespunzatoare incheiate intre
intreprinderi sio furnizori
-realizarea programului a intreprinderi in total si pe principale resurse materiale,
-asigurarea necesarului de materi prima si resurse materiale pentru productie din
punct de vedere cantitativ,calitativ si la termen.

Analiza aprovizionari si asigurari interprinderi cu resurse materiale se incepe cu

aprecierea generala a planului de aprovizionare a intreprinderi cu diferite feluri de
materiale pe parcursul perioadei de gestiune.
Pentru o analiza mai aprofundata a procesului de aprovizionare a intreprinderi
cu resurse umane este necesar sa se aprecieze corespunderea furnizari efective a
resurselor materiale cu datele din contractele incheiate cu furnizorii intreprinderii.
Acesta etapa a analizei data posibilitate se evidentiem cum se respecta conditile
contractelor pe fiecare tip de materiale,inclusiv cantitate,calitate si termenele
stabiliate.
Toate datele corespunzatoare pentru acesta analiza se afla in sectia de
aprovizioanare a intreprinderii.La examinarea lor se utilizeaza urmatorul tabel
analitic:
Aprecierea planului de aprovizioanare a intreprinderii cu resurse naturale nu se
utilizeaza la SA First Audit International

b)Analiza generala a utilizarii resurselor materiale in procesul de

productie
In practica analitica eficienta utilizarii resurselor materiale poate fi examinata in
baza urmatoriilor 2 indicatori genaralizatori sintetici:
1)randamentul resurselor materiale consumate(Rrm) care se determina ca
raportul dintre volumul productiei fabricate si consumul total de materiale prin
relatia:Rrm=VPF/CM(lei)
2)consumul specific de materiale (Csm) care se determina ca raportul dintre
consumul total de materiale si volumul productiei fabricate prin relatia:
Csm=CM/VPF*100(bani) sau Csm=1/Rrm*100(bani).
Din punct de vedere al continutul economic, cu cit consumul de materiale este mai
mic,cu atit eficienta utilizarii resurselor materiale este mai mare si invers.
Acestii indicatori se calculeaza si se aprecieaza in baza urmatorului tabel:
Analiza eficientei utilizarii resurselor materiale nu se foloseste la ntreprindere.
5.Analiza

consumurilor si cheltuielor intreprinderii

In conditiile economiei de piata obtinerea veniturilor maxime cu consumuri si

cheltuieli minime este scopul de baza al fiecarui agent economic.
Consumurile reprezinta resursele utilizate pentru fabricarea produselor,executarea
lucrarilor si prestarea serviciilor in scopul obtinerii unui venit.De regula,acestea
sunt legate nemijlocit de procesul de productie si,deci,apar pina la comercializarea
produselor finite,marfurilor si prestarea serviciilor.Spre deosebire de
consumuri,cheltuielile apar in urma activitatiieconomico-financiare a intreprinderii
si nu sunt legate nemijlocit de procesul de productie.Ele se reflecta in Raportul
privind rezultatele financiare si la determinarea profitului(pierderii) perioadei de
gestiune pina la impozitare se scad veniturile obtinute din diferite activitatii.
Este de stiut faptul ca reducerea consumurilor si a cheltuielilor numai cu 1 %
contribuie la majorarea cu mult mai mare atit a profitului brut,cit si a profitului
perioadei de gestiune pina la impozitare,decit majorarea cu 1% a venitului din
vinzari.In acest context este necesar a evidentia sarcinile principale ale analizei
sub doua aspecte:
1.Privind analiza consumurilor:
1.1 Aprecierea generala a structurii costului productiei.
1.2Aprecierea consumurilor la 1 leu productie fabricata.
1.3Aprecierea consumurilor directe in costul productiei.
1.4Aprecierea consumurilor indirecte in costul productiei.
1.5Evidentierea rezervelor interne de reducere a consumurilor in costul productiei
pe viitor si elaborarea masurilor concrete privind implementarea acestora in
practica.
2.Privind analiza cheltuielilor:
2.1Aprecierea generala a cheltuielilor intreprinderii pe feluri de activiatii.
2.2Aprecierea costului la 1 leu venit din vinzari nete.
2.3Analiza cheltuielilor comerciale.
2.4Analiza cheltuielilor generale si administrative.
2.5Analiza altor cheluieli operationale.

2.6Evidentierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor intreprinderii pe

viitor si elaborarea masurilor concrete privind implementarea acestora in practica.
a)Analiza structurii costului productiei.
Analiza consumurilor intreprinderii incepe,de regula,cu examinarea structurii
costului productiei la nivel general.
Consumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele elemente:
-consumuri de materiale;
-consumuri privind retribuirea muncii;
-consumuri indirecte de productie.
Toata informatia necesara pentru analiza poate fi utilizata atit in dinamica(in raport
cu perioada de gestiune precedenta),cit si comparativ cu nivelul programat
prevazut pentru perioada de gestiune curenta.

b)Analiza consumurilor directe in costul productiei

Conform prevederilor S.N.C.3 Componenta consumurilor si cheltuielilor
intreprinderii,in costul productiei se includ urmatoarele consumuri directe:
-de materiale;
-privind retribuirea muncii;
-privind contributiile la asigurarile sociale.
In practica analitica aceste consumuri pot fi examinate in doua compartimente:
1.Analiza consumurilor directe de materiale.
2.Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii.
Desi metoda si etapele de analiza la ambele compartimente sunt identice,in
continuare vom examina continutul acestora pe fiecare compartiment in parte.
1.Analiza consumurilor directe de materiale.
Referindu-ne la acest compartiment,vom mentiona ca procesul de analiza prevede
doua etape consecutive de examinare a consumurilor respective,tinind cont de
necesitatile analitice.

La prima etapa a analizei se examineaza componenta consumurilor directe de

materiale in costul productiei si tendinta modificarii acestora in dinamica sau
comparativ cu nivelul programat,recalculat la volumul productiei fabricate efectiv
in perioada de gstiune.
Pentru aceasta se utilizeaza tabelul analitic.Concomitent,in baza datelor din acest
tabel,pe fiecare element in parte al consumurilor directe de materiale,se calculeaza
si se apreciaza:
-abaterea absoluta ca diferenta dintre consumurile efective pe fiecare element de
consum in parte si cele de baza,recalculate la volumul productiei fabricate obtinut
in perioada de gestiune.
-abaterea relativa ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de
consum si valoarea de baza recalculata.
-cota-parte a fiecarui element de consum respectiv in modificarea totala a
costului de productie ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de
consum si costul productiei de baza,recalculat la volumul de productiei fabricate
obtinut in perioada de gestiune.
La etapa a doua a analizei,care se bazeaza pe calculul si aprecierea influentei
asupra modificarii consumurilor directe de materiale in costul productiei a
urmatorilor trei factori:
1.modificarea volumului productiei fabricate,lucrarilor executate si serviciilor
prestate-abaterea relativa a volumului productiei fabricate se inmulteste cu
consumurile directe de materiale pe fiecare element in parte din perioada de baza.
2.modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate, lucrarilor
executate si serviciilor prestate-se determina ca diferenta dintre consumurile
respective recalculate si cele din perioada de baza minus marimea influentei
factorului 1.
3.modificarea nivelului de consum pe unitate de produs- se determina ca
diferenta dintre consumurile directe de materiale efective si cele recalculate.

c)Analiza consumurilor indirecte in costul productiei

Pe linga consumurile directe in costul productiei se includ si consumurile indirecte
de productie care dupa natura sa reflecta consumurile aferente deservirii si
gestionarii subdiviziunilor de productie in cadrul intreprinderii. Acestea cuprind:
-consumurile privind mentinerea mijloacelor fixe cu destinatie de productie in stare
de lucru;
-uzura mijloacelor fixe cu destinatie de productie;
-consumurile aferente perfectionarii tehnologiei si organizarii productiei;
-valoarea materialelor utilizate in scopul asigurarii unui proces tehnologic normal;
-salariile muncitorilor auxiliari si ale personalului administrativ din subdiviziunile
de productie, etc.
In functie de volumul productiei fabricate ,consumurile indirecte pot fi divizate in:
a) consumuri variabile
b) consumuri constante aferente produselor fabricate, lucrarilor executate si
serviciilor prestate.

De regula, consumurile variabile se modifica proportional cu volumul activitatii de

baza, iar cele constante ramin stabile, deci nu depind de acest volum.
Analiza consumurilor indirecte de productie prevede urmatoarea consecutivitate
in examinarea continutului acestora. Astfel , la prima etapa a analizei se
examineaza structura consumurilor respective in costul productiei la nivel general.
Acest studiu poate fi efectuat atit in dinamica cit si comparativ cu nivelul
programat. La intreprinderea First Audit International nu se efectueaza
analiza structurii consumurilor indirecte de productie la nivel general.