Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Functii
Functii
Pag.
Capitolul 1. Noiuni generale despre funcii
Noiunea de funcie 2
Graficul unei funcii 5
Paritatea funciilor .. 5
Monotonia funciilor ... 6
Valori extreme ale unei funcii. Funcie mrginit .7
Bijectivitate . 9
Inversabilitate ..9
Operaii cu funcii . 10
Compunerea funciilor ... 11
referat.clopotel.ro
FUNCII
DEFINIIE. NOTAIE.
DEFINIIE. Fie A i B dou mulimi nevide. Spunem c am definit o funcie pe
mulimea A cu valori n B dac printr-un procedeu oarecare facem ca fiecrui element x
A s-I corespund un singur element y B.
NOTAIE. O funcie definit pe A cu valori n B se noteaz f : A B (citim f definit
pe A cu valori n B).
Uneori o funcie se noteaz simbolic A B, x y = (x)(citim: de x), unde y este
imaginea elementului x din A prin funcia sau nc valoarea funciei n x.
Elementul x se numete argument al funciei sau variabil independent
y = f (x)
=
iar n linia a doua sunt valorile funciei n punctele domeniului (3 este valoarea lui n x =
1, 1 este valoarea lui n x = 2, etc.). O astfel de funcie se numete permutare de gradul
patru.
OBSERVAIE. Nu putem defini sintetic o funcie al crui domeniu de definiie are o
infinitate de elemente.
2. FUNCII DEFINITE ANALITIC. Funciile : A B definite cu ajutorul unei (unor)
formule sau a unor proprieti sunt funcii definite analitic. Corespondena leag ntre ele
elementul arbitrar x din A de imaginea sa (x).
EXEMPLE. 1) Fie funcia : R R, (x) = x2. Aceast funcie asociaz fiecrui numr
real x patratul lui, x2.
2) Funcia : Z Z, (x) = x - 1, dac x este par
x + 1, dac x este impar,
este exemplu de funcie definit prin dou formule.
Funciile definite prin mai multe formule se numesc funcii multiforme.
OBSERVAIE. n cazul funciilor multiforme, fiecare formul este valabil pe o anumit
submulime a lui A i deci dou formule nu pot fi folosite pentru determinarea imaginea
unuia i aceluia element.
Cea mai frecvent reprezentare a unei funcii n matematic este printr-o formul. n acest
caz, elementele domeniului de definiie i ale domeniului valorilor nu pot fi dect numere sau
obiecte matematice pentru care s-au introdus reeguli de calcul corespunztoare.
De exemplu: y = 3x 2.
Cnd asupra domeniului de definiie nu s-au fcut ipoteze speciale, se consider ca
fcnd parte din acesta toate numerele reale, crora din formula respectiv li se pune n
coresponden o anumit valoare.
n cazul funciei y = 3x 2, domeniul de definiie este alctuit din mulimea numerelor reale.
DEFINIIE. Fie : A B, g : C D dou funcii; , g sunt funcii egale ( = g)
dac:
1) A = C (funciile au acelai domeniu de definiie),
2) B = D (funciile au acelai codomeniu) i
3) (x) = g(x), x A (punctual, funciile coincid).
referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro
(x)
-2
MONOTONIA FUNCIILOR.
Fie : A R, o funcie de variabil real i I A.
DEFINIIE.
Funcia este strict cresctoare pe I dac:
dac:
()x1, x2 I
()x1, x2 I
(x1) < (x2)
(x1) >
(x1) >
(x2)
x1 < x2
x1 < x2
()x1,
x1 x2;
referat.clopotel.ro
Fig. 1
Fig. 2
referat.clopotel.ro
Fig. 3
BIJECTIVITATE
FUNCTIA INJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie injectiva ( sau simplu injectie)
daca orice element din B este imaginea prin a el mult unui element din A, ceea ce-I
echivalent cu faptul ca pentru orice y B ecuatia (x) = y are cel ,ult o solutie x A.
Altfel spus, functia este injective daca si numai daca doua elemente diferite oarecare
din A au imagini diferite in B prin , adica
x1, x2 A
este injectiva
(x1) (x2)
x1 = x2
x1, x2 A
: A B este injectiva
x1 = x2
(x1) = (x2)
FUNCTIA SURJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie surjectiva ( sau simplu surjectie),
daca orice element din B este imaginea prin a cel putin unui element din A, ceea ce-I
echivalent cu faptul ca pentru orice y b ecuatia (x) = y are cel putin o solutiw x A.
Din
ultima
echivalenta
deduce
ca: y B, x A astfel incat (x) = y.
Altfel
spus,
functia seeste
surjectiva
: A
referat.clopotel.ro
Pe diagrama cu sageti o funtie este surjectiva daca la fiecare element din B ajunge cel putin o
sageata.
Graficul unei functii poate preciza daca functia este surjectiva. Daca orice paralela la Ox dusa
printr-un punct al codomeniului taie graficul in cel putin un punct.
O functie : A B nu este surjectiva daca exista y B astfel incat x A, (x) y.
EXEMPLU. Funcia : R R, (x) = 3x este surjectiv, deoarece y R, x R a..
(x) = y 3x= y x= y/3.
FUNCTIA BIJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie bijectiva ( sau simplu biejctie),
daca este atat injective cat si surjectiva.
Altfel spus functia : A B este functie bijectiva y B, ! x A astfel
incat(x) = y. Simbolul ! Inseamna exista si este unic.
Pe diagrama cu sageti o functi este bijectiva daca in fiecare element al codomeniului ajunge
exact o sageata. Se mai spune despre functia bijectiva ca este o corespondenta one to one
(unu la unu).
O functie numerica data prin graficul sau este bijectiva daca orice paralela la ax Ox dusa printrun punct al codomeniului taie graficul in exact un punct.
EXEMPLU. Functia : R R , (x) = 3x este bijectiva.
INVERSABILITATE
FUNCTIA INVERSA
Daca : A B este bijectiva, atunci pentru orice element y B exista exact un element x din
A astfel incat (x) = y, ceea ce inseamna ca x = -1 (y) (adica preimaginea elementului y este
elementul x).
DEFINITIE. Fie : A B o functie bijectiva. Se numeste functie inversa a functiei ,
functia g: B A, care asociaza fiecarui element y din B elementul unic x din A astfel incat
(x) = y.
NOTAIE. Pentru functia g utilizam notatia -1 (citim f la minus unu). O functie
care are inversa se spune ca este invesabila. Functia se numeste functie directa, iar -1
functie inversa (a lui ).
OBSERVAII. 1) Sa remarcam ca functia -1: B A exista daca : A B este bijectiva.
2) Functia - 1 are ca domeniu de definitie codomeniul functiei directe, iar drept codomeniu,
domeniul de definitie al functiei directe.
3) Daca este bijectiva, atunci -1 este bijectiva si avem (-1 ) -1 = .
4) Pentru a construi diagrama cu sageti a lui -1 , schimbam sensul sagetilor de pe diagrama cu
sageti a lui . (Se spune ca -1 actioneaza invers decat .) Schema de functionare a lui
si -1 este redata mai jos.
xA
referat.clopotel.ro
By
5) Nu conteaza cum se noteaza argumentul lui -1 . De aceea, vom prefera pe x in locul lui y.
OPERATII CU FUNCTII
DEFINIIE. Fie A, B R. O functie : A B se numeste functie numerica sau
functie reala de variabila reala.
EXEMPLU. : Z R, (x) = 3x+1
DEFINIIE. 1) Functia +g : A R definita prin ( +g) (x) = (x) + g (x), x A,
se numeste suma dintre functia si functia g.
2) Functia g : A R definita prin ( g ) (x) = (x) g (x), x A, se numeste
produsul dintre functia si functia g.
3) Functia / g : A { x g (x) = 0 } R definita prin ( / g ) (x) = (x) / g (x), x
A, g (x) 0 se numeste catul dintre functia si functia g.
OBSERVAII. 1) Se defineste produdul dintre un numar real si o functie : A R, ca
fiind functia : A R, ( ) (x) = (x), x A.
2) Daca , g : A R,atunci definim diferenta dintre functia si functia g ca fiind functia
- g: A R, ( - g ) (x) = (x) g (x), x A. De fapt , diferenta - g este suma
+ (-g), unde g = (-1) g.
EXEMPLU. Fie , g : R R, (x) = 3x+1, g(x) = -x +3. Atunci + g, - g, g : R
R prin ( + g )(x) = (x) + g(x) = 3x + 1 x +3 = 2x + 4. ( - g)(x) = (x) g(x) = 3x+1
x 3 = 4x 2. (g)(x) = (x)g(x) = (3x + 1)(-3 + 1) = -3x2+8x+3.
PROPRIETATI ALE ADUNARII FUNCTIILOR
Fie (A, R) multimea functiilor definite pe A cu valori in R. Atunci are loc urmatoarea:
TEOREM. Pentru operatia de adunare pe (A, R) au loc proprietatile:
1) ( +g) + h = + (g + h), , g, h (A, R) (adunarea functiilor este asociativa);
2) + g = g + , , g (A, R) (adunarea functiilor este comutativa);
3) exista functia 0 (A, R), 0(x) = 0, x A astfel incat + 0 = 0 + = ,
(A, R) (0 se numeste functie nula si este element neutru pentru adunarea
functiilor);
4) (A, R), (-) (A, R) astfel incat + (-) = (-) + = 0
( orice functie are o opusa (-)).
PROPRIETATI ALE INMULTIRII FUNCTIILOR
TEOREM . Pentru operatia de inmultire pe (A, R), au loc proprietatile:
1) ( * g) * h = * (g * h), , g, h (A, R) (inmultirea functiilor este asociativa);
2) * g = g * , , g (A, R) (inmultirea functiilor este comutativa);
3) exista functia 1 (A, R), 1(x) = 1, x A astfel incat * 1 = 1 * = ,
(A, R) (1 se numeste functia unitate pe multimea A ).
referat.clopotel.ro
10
COMPUNEREA FUNCIILOR.
O alt operaie care se poate efectua asupra a dou funcii este cea de compunere. Die : A
B, g : B C, dou funci cu urmtoarea particularitate: codomeniul lui este egal cu
domeniul lui g. Cu ajutorul acestor funcii se poate construi o alt funcie h : A C. Funcia h
astfel definit se noteaz g (citim g compus cu ) i reprezint compunerea funciei g
cu (n aceast ordine). Funcia go are domeniul lui (prima funcie care acioneaz n
aceast compunere) i codomeniul lui g (ultima care acioneaz n compunere).
DEFINIIE. Fie A, B, C mulimi nevide i funciile : A B, g : B C. Se numete
compusa funciei g cu funcia (sau funcia compus din i g), considerat n aceast
ordine, funcia notat go , definit astfel: go : A C , (go)(x) = g((x)), x A.
OBSERVAII. 1) Funcia compus go a dou funcii , g nu poate fi definit dect dac
codomeniul lui coincide cu domeniul de definiie a lui g.
2) Dac : A B, g : B A, atunci are sens fog i gof. n general ns gof fog.
PROPRIETI ALE COMPUNERII FUNCIILOR.
1. Asociativitatea
, g , h avem fo(goh) = (fog)oh
2. Comutativitatea
, g a.. og go
3. Element neutru
o funcie 1A a.. avem o1A = 1Ao = ; 1A : A A; 1A(x) = x
(funcie identic)
4. Elemente simetrizabile
Nu toate funciile admit inverse!
Funcia invers: : A B, g : B C; g s.n inversa lui dac fog = 1B; go =
1A(notaie: g = -1)
Proprietti:
a) g = -1 (go)(x) = x (og)(x) = x;
b) -1((x)) = x x A
(-1(x)) = x x B;
c) inversabil injecie
referat.clopotel.ro
11
referat.clopotel.ro
12
FUNCII PARTICULARE
FUNCIA DE GRADUL I
: R R, (x) = ax + b, a, b R
DEFINIIE. Funcia : R R, (x) = ax + b, a, b R se numete funcie afin.
Dac a 0, atunci se numete funcie de gradul nti de coeficieni a, b.
Dac a 0 i b = 0 atunci se numete funcie liniar ((x) = ax).
Pentru funcia de gradul nti, ax se numete termenul de gradul nti, iar b, termenul liber
al funciei.
Ecuaia ax + b = 0 se numete ecuaia ataat funciei .
OBSERVAIE.
a,bR
-b/a
semn contrar lui a
acelai semn cu a
(x) = a(x = b/2a)2 - /4a se numete forma canonic a funciei de gradul doi.
SEMNUL FUNCIEI DE GRADUL AL DOILEA.
TEOREM. Fie : R R, (x) = ax2 + bx + c, a 0.
1) Dac > 0, atunci ecuaia ataat lui are dou rdcini reale distincte x1 < x2, iar
semnul lui este cel al lui a n afara rdcinilor i semn contrar lui a ntre rdcini:
x
-
x1
x2
(x)
semnul lui a
semnul lui a
2) Dac = 0, atunci ecuaia ataat lui are dou rdcini reale egale x1 = x2 = -b/2a, iar
semnul funciei este cel al lui a pe R/{-b/2a}.
x
-
-b/2a
referat.clopotel.ro
14
(x)
semnul lui a
semnul lui a
3) Dac < 0, atunci ecuaia ataat lui nu are rdcini reale, iar semnul funciei
este semnul lui a pe R.
x
-
semnul lui a
(x)
TABEL
PARITATE
DE VARIEIE
strict descresctoare x
- 0
pe (-, 0)
strict cresctoare
(x) 0
pe [0, )
(x) = x2k+1,
k N*
strict cresctoare
BIJECTIV
par
(-x) = (x)
SIMETRIA
GRAFICULUI
nu
fa de Oy
da
fa de O
(x)
impar
(-x) = -(x)
FUNCIA RADICAL.
DEFINIE. Funcia : R R, (x) = 2n + 1x, n N*, se numete funcia radical de
ordin impar. Funcia : [0, ) [0, ), (x) = 2nx, n N*, se numete funcia
radical de ordin par.
PROPRIETI.
FUNCIA MONOTONIA
(x) = 2nx,
n N*
TABEL
PARITATE
DE VARIEIE
strict cresctoare
(x) 0
(x) = 2n + 1x,
O
n N*
strict cresctoare
(x)
referat.clopotel.ro
nu
BIJECTIV
da
SIMETRIA
GRAFICULUI
nu
impar
da
fa de
15
TABEL
DE VARIEIE
strict descresctoare
pe intervalele
(-, 0) , (0, )
PARITATE
BIJECTIV
impar
(-x) = -(x)
0
-
da
(x) 0
SIMETRIA
GRAFICULUI
fa de O
FUNCIA OMOGRAFIC.
FINIIE. Funcia : R {-d/c} R {a/c}, (x) = (ax + b) / (ax + d), a, b, c, d R,
c 0, ad bc 0 se numete funcia omografic.
PROPRIETI.
SEMNUL MONOTONIA
LUI ad - bc
TABEL
DE VARIEIE
strict cresctoare
punctul
+
pe intervalele
(-, -d/c), (-d/c, )
strict descresctoare
pe intervalele
(-, -d/c), (-d/c, )
-d/c
(x)
a/c
-d/c
(x)
BIJECTIV
a/c
SIMETRIA
GRAFICULUI
fa de
da
a/c
da
a/c
(-d/c, a/c)
fa de punctul
(-d/c, a/c)
FUNCIA MODUL.
DEFINIIE. Funcia : R [0, ), (x) = x =
funcia modul.
x, x 0
se numete
PROPRIETI.
MONOTONIA
strict descresctoare
pe (-, 0]
strict cresctoare
pe [0, )
TABEL
DE VARIEIE
x
(x)
PARITATE
par
BIJECTIV
nu
SIMETRIA
GRAFICULUI
fa de Oy
x + 2, x[-2, 1)
x + 1, x[-1, 0)
(x) =
x,
x[1, 2)
x
16
x 2, x[2, 3)
.
FUNCIA EXPONENIAL.
DEFINIIE. Fie a > 0, a 1. Funcia : R (0, ), (x) = ax, se numete funcia
exponenial de baz a.
OBSERVAII. !. Baza a este diferit de 1 pentru c n caz contrar (x) = 1x = 1 este
considerat constant i nu este considerat ca o funcie exponenial.
2. A nu se confunda funcia exponeniala (x) = ax, a>0, a 1 cu functia g(x) = xa, xR.
Pentru prima funcie a este baza puterii a x care este constanta, in timp ce pentru a doua
funcie a este exponentul puterii axa care este constant.
GRAFICUL FUNCIEI EXPONENIALE.
Graficul funciei exopneniale se traseaz n dou cazuri:
1. Baza a (0, 1) (spunem c baza este subunitar). n acest caz graficul funciei este situat
deasupra axei Ox i intersecteaz axa Oy n (0, 1). Graficul funciei exponeniale cu baz
subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele coordonate, cu ct baza este mai mic.
2. Baza a > 1 (spunem c baza este supraunitar). n acest caz graficul funciei este situat
deasupra axei Ox i intersecteaz axa Oy n (0, 1). Graficul funciei exponeniale cu baz
subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele coordonate, cu ct baza este mai mare.
PROPRIETI ALE FUNCIEI EXPONENIALE.
1) Funcia exponenial face s-I corespund sumei a dou numere reale produsul valorilor
corespunztoare ale funciei, adic: (x1+x2) = (x1)(x2), x1, x2 R.
OBSERVAII. (x1 x2) = (x1) / (x2);
(cx1) = ((x1))c
x1
x2
1
2
OBSERVAIE. Pentru a > 1, a < a x < x ;
Pentru 0 < a < 1, ax1 < ax2 x1 > x2.
3)
MONOTONIA
FUNCIEI
EXPONENIALE.
2) Funcia exponenial estex bijectiv i deci inversabil.
Dac a > 0,FUNCIEI
atunci (x)EXPONENIALE.
= a este strict cresctoare;
SEMNUL
x
0
<
a
<
1,
atunci
(x)
= ax este
a (0, ) / {1}, atunci (x)
= astrict
> 0; descresctoare.
a (0, 1) i x(-, 0), atunci (x) = ax (1,)
x(0,), atunci (x) = ax (0, 1)
a > 1 i x(-, 0), atunci (x) = ax (0, 1)
x(0, ), atunci (x) = ax (1, )
FUNCIA LOGARITMIC.
DEFINIIA LOGARITMULUI UNUI NUMR POZITIV. Fie a > 0, a 1 i x > 0. Se
numete logaritmul
numrului
n baza
a, i se noteaz
logax,real
numrul
real
definit prin:
OBSERVAII.
1. Nu
se poate xdefini
logaritmul
unui numr
negativ
x, ydeoarece
a y > 0,
y
y =R.
logax a = x.
y
logax
2. a = x (identitatea logaritmic fundamental.)
, a 1. Funcia g : (0, ) R, definit prin g(x) = log ax se numete funcia logaritmic
17
de baz a.
referat.clopotel.ro
18
1, x Z
0, x R Z
este periodic, de
principal T* = 1
II
III
II
III
IV
sin
Funcia cosinus este strict descresctoare pe intervalul [0, ] i este strict cresctoare pe
intervalul [, 2]. Vom marca monotonia acestei funcii prin tabelul:
referat.clopotel.ro
Cadran
sin
II
III
IV
19
tg
ctg
Cadranul
I
II
III
referat.clopotel.ro
arcsin x 0.
20
FUNCIA ARCCOS.
NOTAIE. g: [-1, 1] [0, ], g(x) = arccos x. (arccos este inversa funciei cos)
PROPRIETI.
1. Funcia arccos ia cea mai mic valoare 0 pentru x = 1, deoarece arccos 1 = 0.
2. Funcia arccos ia cea mai mare valoare pentru x = -1.
3. Funcia arccos nu este periodic.
4. Funcia arccos nu este nici par, nici impar. Are loc relaia: arccos(-x) = - arccos x,
x [-1, 1]
5. Graficul funciei arccos.
6. Monotonia funciei arccos. Cum funcia
direct : [0, ] [-1, 1], (x) = cos x este
strict descresctoare pe [0, ] rezult c i
inversa g are aceeai proprietate pe [-1, 1].
7. Semnul funciei arccos. Dac x [-1, 1],
8. Atunci arccos x 0.
1. Funcia arctg este mrginit, dar nu ia cea mai mic sau cea mai mare valoare.
2. Funcia arctg este impar, deoarece arctg(-x) = -arctg x, x R.
FUNCIA ARCTG.
3. Funcia arctg nu este periodic.
NOTAIE.
g : R arctg.
(-/2, /2), g(x) = arctg x (arctg este inversa funciei tg)
4. Graficul funciei
5. Monotonia funciei arctg. Funcia este
PROPRIETI.
strict cresctoare pe R
6. Semnul funciei arctg. Dac x 0,
atunci arctg x 0, iar dac x > 0,
avem arcth x >0.
referat.clopotel.ro
21
FUNCIA ARCCTG.
NOTAIE. g: R (0, ), g(x) = arcctg x. (arcctg este invesra funciei ctg)
PROPRIETI.
1. Funcia arcctg este mrginit, dar nu ia cea mai mic sau cea mai mare valoare.
2. Funcia arcctg nu este nici par nici impar.
Mai precis: Arcctg(-x) = - arcctg x, x
3. Funcia arcctg nu este periodic.
4. Graficul funciei arcctg.
5. Monotonia funciei arcctg.
Funcia are aceiai monotonie ca
i funcia direct. Deci este
strict descresctoare.
6. Semnul funciei arcctg.
Dac x R, atunci arcctg x > 0.
Bibliografie:
1. Matematic, manual pentru clasa a-IX-a, profil M1, M2, autor Mircea Ganga,
Editura Mathpress 2000.
referat.clopotel.ro
22
2. Matematic, manual pentru clasa a-X-a algebr, profil M1, autor Mircea Ganga,
Editura Mathpress 2001.
Materie predat de domnul profesor, Cristian Alexandrescu n anii colari 2000 2001
i 2001 2002
referat.clopotel.ro
23