FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI

A MEDIULUI

PROIECT DE CURS
Acoperirea electrolitica si chimica a
pieselor auto
Tehnologii moderne de reconditionare
si reciclare

Cadru didactic : ef lucr. dr. ing. Irina VLCIU

Student : Cimpoeru Romeo Gabriel
Anul I Master

BUCURESTI
2013

Cuprins

Argument......................................................................
................................ 3
1.Acoperiri metalice chimice si electrochimice...............4
1.1.Cadmierea...........................................................4
1.2.Zincarea..............................................................6
1.3.Cromarea dura.....................................................7
1.4.Acoperirea cu cupru-nichel-crom...........................8
1.5.Fosfatarea...........................................................9
1.6.Oxidarea anodica(eloxarea)................................10
2. Acoperiri metalice prin metode termice...................13
2.1.Stanarea termica a pieselor din cupru si alama....13
2.2.Zincarea termica a pieselor din cupru si alama. . . .14
3. Acoperiri metalice prin pulverizare..........................15
Bibliografie....................................................................
.............................. 16

Argument

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice consta in a

acoperi suprafetele metalice, pregatite in prealabil, cu un strat
de protective dintr-un metal mai putin sensibil la coroziune, prin
metode electrochimice, chimice, termice sau prin pulverizare.
Metodele de acoperire metalica se clasifica in raport cu
urmatoarele criterii:
dupa modul de depunere a stratului de protectie
anticorosiva:
depunere electrochimica;
depunere chimica;
depunere termica.
dupa modul de introducere a pieselor in contact cu
materialele anticorosive:
prin imersie;
prin pulverizare.
Dintre procedeele electrochimice folosite pentru acoperirea
pieselor din otel cele mai frecvente sunt: cadmierea, zincarea,
cromarea dura, cromarea dura combinata, acoperirea cu cupru
nichel s.a..
Acoperirile termice se bazeaza pe imersie in bai cu metal
topit obtinandu-se straturi cu grosimea de 50 - 150 u.m. Aceste
operatii sunt cunoscute sub denumirea de stanare, zincare,
plumbuire.

Acoperiri metalice prin pulverizare constau in protectia prin

difuzie a pieselor de acoperit, care se pun in contact direct, la
temperaturi ridicate, cu vapori sau pulberile metalelor de
protectie. Prin acest procedeu se pot depune straturi de
protectie de zinc, aluminiu si plumb pe piese din fonta sau otel.
Proiectul trateaza principalele metode de protectie prin
acoperiri metalice, cu referire la domeniul de utilizare, materiale
folosite, utilajul necesar si considerente tehnologice.

1.

Acoperiri metalice chimice si

electrochimice

Dintre procedeele electrochimice folosite pentru acoperirea

pieselor din otel cele mai frecvente sunt: cadmierea, zincarea,
cromarea dura, cromarea dura combinata, acoperirea cu cupru
nichel s.a..

1.1.Cadmierea
Cadmierea pieselor de otel in electroliti cianurici are ca
scop protejarea acestora contra actiunii factorilor climatici.
Eficacitatea procedeului este mai buna daca piesele respective
sunt ulterior pasivizate.

Instalatie de cadmiere
Pentru cadmiere, se utilizeaza substantele urmatoare: oxid
de cadmiu tehnic, hidroxid de sodiu tehnic, cianura de sodiu
tehnica, acid azotic tehnic, sulfat de sodium tehnic anhidru,
sulfat de cadmiu tehnic, sulfat de nichel ethnic, anhidrida
cromica tehnica, acid sulfuric tehnic, bicromat de potasiu
tehnic, si adaosuri de ulei rosu turcesc si lingvirice (radacina de
lemn dulce).
Anozii- sunt formati din cadmiu pur 99%
Ca utilaje se foloseste o cuva de otel captusita cu material
plastic, prevazuta cu un sistem de ventilatie si incalzire si
dispositive pentru suspendarea pieselor.
Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere:
degresarea suprafetelor;
decaparea suprafetelor pieselor;
introducerea pieselor in baia de cadmiere;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
pasivarea suprafetelor;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
uscarea suprafetelor cu aer cald;
dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.
5

Piesele care se vor cadmia vor fi initial degresate si

decapate, apoi se vor aseza pe dispozitivele de suspendare,
dupa care se vor introduce in baia de cadmiere. Timpul de
mentinere in baia de cadmiere se calculeaza in functie de:
grosimea depunerii, densitatea metalului care se depune,
curentul prin electrozi.
Spalarea in apa rece curgatoare se executa imediat dupa
cadmiere. Dupa aceasta este obligatorie pasivizarea, care se
face pentru marirea rezistentei fata de actiunea corosiva a
factorilor climatici. Operatia se efectueaza prin imersia pieselor
cadmiate timp de 3-6 s in solutie de pasivizare, la 15-30 de
grade C. Dupa pasivizare, se vor spala piesele in apa
curgatoare, evitand zgarierea suprafetelor pasivizate, apoi se
vor usca cu aer cald.
Consideratii tehnologice:
timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se
determina cu relatia:

60d
kD

unde:

t- timpul de mentinere [min.];

- densitatea cadmiului [g/cm3];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm2].
raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1
sau 3:2;
pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de
15-300 C;
dehidrogenarea se face la temperatura de 150-180 0 C, timp
de 1,5-2 ore.

1.2.Zincarea

Zincarea pieselor de otel in electroliti cianurici consta in

depunerea de zinc. Eficacitatea procedeului creste prin
pasivizarea ulterioara.

Instalatie de zincare
Substantele utilizate sunt: oxid de zinc tehnic; cianura de
zinc; cianura de sodiu tehnica; hidroxid de sodiu tehnic; acid
azotic tehnic; sulfura de sodiu tehnica; glicerina; acid sulfuric
tehnic cu densitatea 1,84 g pe cm3; bicromat de potasiu si
anhidrida cromica.
Anozii pentru zincarea mata, sunt confectionati din zinc de
puritate 99,8%., iar
pentru zincarea lucioasa din zinc de
puritate 99,9%.Impuritatile maxime admise sunt: plumb 0,006%
cadmiu 0,003% si fier 0,003%.Se recomanda si utilizarea
anozilor de zinc cu 0,18% Mg, pt bai stationare , si 0,05%Mg,
pentru bai rotative, de oarece acestia reduc eficienta anodica si
limiteaza imbogatirea in zinc a electrolitilor.
Piesele care urmeaza a fi zincate vor fi degresate si apoi
decapate.Decaparea finala se va face prin imersie , repetata la
o temperatura de 10-30 de grade C, urmata de spalare in apa
rece curgatoare.
Cuvele pentru zincare sunt aceleasi ca la operatia de
cadmiere.Dispozitivele cu piesele degresate si decapate se
7

introduc in baia de zincare galvanica.Timpul de mentinere in

baia de zincare pentru realizarea grosimilor recomandate se
calculeaza dupa aceeasi formula folosita la cadmiere.
Dupa zincare, urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si
pasivizarea.
Dupa operatia de pasivizare, se mai face o spalare in apa
rece , apoi uscare cu aer cald si deshidrogenare, similar cu
operatiile care se executa si la cadmiere.

1.3.Cromarea dura
Cromarea dura a pieselor din otel este un proces de
depunere electrolitica a unui strat de crom direct pe suprafata
metalului, in scopul realizarii unei acoperiri rezistente la
actiunea factorilor climatici si a solicitarilor mecanice.

Instalatie de cromare
Ca utilaje se intrebuinteaza o cuva din tabla de otel
captusita cu plumb , pentru cromare , o alta cuva de otel
captusita cu PVC sau plumb pentru electrolit si dispozitive din
cupru pentru suspendarea pieselor in baie.

Piesele degresate si uscate se monteaza pe dispozitive

astfel incat sa se asigure contactul electric , pentru evitarea
ecranarilor.Dispozitivul de suspendare se executa din sarme
sau bare de cupru. Portiunile care nu se cromeaza si partea din
dispozitivul de suspendare care intra in baie se acopera , in
prealabil , cu 2-3 straturi de lacuri detasabile vinilice sau folii
izolante din polietilena.Orificiile existente pe suprafata pieselor
se astupa cu dopuri de plumb sau materiale rezistente la
actiunea acidului cromic. Dupa obturarea orificiilor , dopurile
sunt aduse prin prelucrare la acelasi nivel cu restul
suprafetei.Dupa aceasta , se face o decapare anodica.Urmeaza
spalarea in apa rece curgatoare.Intervalul de timp dintre
spalare si introducerea in baia de cromare nu trebuie sa
depaseasca 3-4 h.Dupa cromare piesele se spala in apa rece
curgatoare apoi cu apa calda , se usuca la aer , se demonteaza
de pe dispozitive si se deshidrogenereaza. Apoi piesele se trec
la prelucrarea mecanica.

1.4.Acoperirea cu cupru-nichel-crom

- este o metoda
complexa ce se realizeaza prin depunerea electronica a 3
straturi succesive pe suprafetele metalice din otel, in scopul
protejarii acestora contra actiunii factorilor climatici si in scop
decorativ.
Acoperirea

cu

cupru-nichel-crom

Aceasta acoperire se poate face si fara strat de cupru.

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:
cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprare
cianurica,cuprare acida si nichelare;
cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare;
cuva din material ceramic pentru decaparea finala;
anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice)
pentru cuprare;
anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in saci din
fibre sintetice, pentru nichelare;
9

 anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn;

sistem de ventilatie;
dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor.
Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de
cupru cu porozitate redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa
rece curgatoare.
Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste
stratul de cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata
catodica este de 1:1 sau 2:1.
Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare,
asemanator cromarii dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa
rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

1.5. Fosfatarea

Dupa tratamentele destinate a elimina oxizii metalici de pe

o suprafata, se executa o fosfatare, adica o pretratare a pieselor
cu o solutie apoasa de acid fosforic, cu fosfat de zinc, de fier si
de mangan. Fosfarea la cald a metalelor feroase este mai
eficace si se poate executa prin imersie sau prin pulverizare.
Fosfarea la cald a metalelor feroase prin imersie - este un
procedeu de pretratare a suprafetelor metalice, care mareste
aderenta materialelor de vopsire la metalul de baza si creste
rezistenta coroziunea a acoperirilor de protectie. Procedeul
consta in formarea pe suprafata metalica a unui strat de cristale
fine din fosfanti de fier, mangan sau zinc. Fosfarea, luata izolat,
nu asigura protectia contra coroziunii. Se aplica la piesele din
material feroase, ca otelurile aliate sau slab aliate, calite sau
necalite, si la cele din fonta.
Instalatia de fosfatare este constituita din urmatoarele
componente: cazi din otel cu izolatie termica; sistem de
incalzire a solutiei de fosfatare; sistem de ventilare; dispozitive
pentru manevrarea si suspendarea pieselor.
Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic;
oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu.
Consideratii tehnologice
10

 metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite

sau necalite.
prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei.
captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu
sau plumb pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate.
initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare.
piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte.
dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si
apa calda.
compactizarea stratului protector se realizeaza prin
imersie in solutie de bicromat de potasiu(concentratie 58%,temperatura de 60-800 C si mentinere timp de 5-10 min.).
peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte.
Fosfatarea la cald prin pulverizare se realizeaza cu solutii
care au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat
de potasiu.
Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:
sistem de duze pentru pulverizare, sistem de recirculare a
solutiei, rezervoare de recuperare a solutiei, banda
transportoare sau lant transportor, dispozitive de manevrare.
Consideratii tehnologice:
metoda se aplica pentru oteluri aliate si slab aliate,fonte.
grosimea peliculei este de maximum 6 m.
solutia de fosfatare este diluata.
dupa fosfatare, piesele se spala in apa calda si apa rece
curgatoare.
compactizarea se face cu solutie de bicromat de potasiu.
se spala din nou in apa rece si apoi apa calda.
dupa uscare, piesele se tin in atmosfera neutra o zi.
Bonderizarea este tot o operatie de fosfatare.

1.6. Oxidarea anodica(eloxarea)

Oxidarea anodica(eloxarea) - se aplica aluminiului si
aliajelor sale: este un proces de transformare electrochimica a
suprafetei pieselor respective in scop protector decorative,
pentru izolatia electrica sau in vederea vopsirii.
11

Pentru oxidarea anodica, utilajul se compune dintr-o baie

din table de otel captusita cu plumb, prevazuta cu manta de
racire si sistem de ventilatie si dispozitive speciale din aluminiu
necesare suspendarii pieselor pe barele anodice.
Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt:
degresarea pieselor in solutii de solventi organici;
decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide;
spalarea pieselor urmata de uscare;
introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru eloxare;
spalarea pieselor cu apa rece si uscare;
lustruirea pieselor dupa eloxare;
colorarea suprafetelor pieselor eloxate;
compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare;
spalarea in apa rece si apa calda;
uscarea pieselor.

Instalatie de eloxare
Se va acorda o atentie deosebita operatiei de spalare,
deoarece urmele de acid ramase pe suprafata pieselor pot duce
la coroziunea suprafetelor. Piesele protejate in acest fel se pot
lustrui. Pentru lustruire se foloseste o metoda chimica si alta
electrochimica, apoi urmeaza spalarea in apa calda si uscarea.
Cosideratii tehnologice:
12

 electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric.

tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent
1,2-1,5 A/dm2.
durata de mentinere este de 15-20 min.
Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 m.
dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de
carbonat de sodiu, timp de 3-5 sec.
stratul eloxat cu grosime de 5-6m rezista la corosiune
atmosferica.
stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de
15-25m.
pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea
de 25m.
la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid
sulfuric,acid azotic, acid boric si azotat de cupru.
lustruirea se poate face chimic si electrochimic.
la colorare se utilizeaza coloranti organici sau
anorganici.
compactizarea se face cu apa distilata.
la compactizare,temperatura este de 95-100 0 C, timp de
20-30 min.
pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu
si apa distilata.

13

2. Acoperiri metalice prin metode termice

Acoperirile termice se bazeaza pe imersie in bai cu metal
topit obtinandu-se straturi cu grosimea de 50-150 u.m. Aceste
operatii sunt cunoscute sub denumirea de stanare, zincare,
plumbuire.

2.1.Stanarea termica a pieselor din cupru si

alama

Stanarea termica a pieselor din cupru si alama este un

proces de acoperire cu un strat de staniu prin imersie in baia de
metal topit. Depunerea se face pentru protejarea suprafetelor
fata de actiunea corosiva a factorilor de mediu, imbunatatirea
proprietatilor electrice de contact si asigurarea unei lipiri
usoare, dupa stanare. Se aplica pentru piese conductoare de
curent, piese care se lipesc ulterior pentru aparatura radio,
optica, telemetrica, de vizare si observare, de reconditionare a
aerului din habitaclul autovehiculelor, pentru radiatoare de apa
si ulei etc. realizate in timpul de protectie TH, TA si THA pentru
toate mediile de exploatare climatic.
Metoda nu se foloseste la piesele la care modificarea
dimensiunilor este contraindicata din punct de vedere
functional. Materialele utilizate sunt: staniu rafinat 99,7% sau
pur 99,9%, aliaj de cositor pentru lipit , acid sulfuric tehnic ,
clorura de amoniu tehnica , clorura de sodiu tehnica , clorura de
staniu cristalizata , acid oleic , seu topit , deseuri textile , moi ,
pensula.
14

Piesele inainte de a fi introduse in baie, se vor degresa cu

solventi organici si se vor decapa.
Pentru stanarea termica , ca utilaj se folosesc: o baie din
tabal de otel , prevazuta cu sistem de incalzire si de reglare
automata a temperaturii, si o instalatie de ventilatie : carlige si
cosuri din cupru pentru manipularea pieselor; o baie din otel
inoxidabil sau gresie pentru solutia de fondant anorganic; o baie
din tabla de otel pentru fondantul organic; doua bai din tabla de
otel captusite cu vindiur pentru operatiile de spalare a urmelor
de fondant; o centrifuga si o instalatie de preincalzire a pieselor
mari.
Tehnologia de stanare termica incepe prin tratarea cu
fondant a pieselor, care se executa prin imersie in solutii de
fondanti organic sau anorganici. Dupa tratarea cu fondant,
piesele se scot si se lasa sa se usuce dupa ce se imerseaza in
baia de metal topit. Prepararea baii de stanare se face prin
topirea staniului pur, dupa care se acopera suprafata metalului
topit cu un strat subtire de clorura de amoniu, in cazul tratarii
preliminare a pieselor cu solutii de fondant anorganici. Inainte
de introducerea in baie, piesele mari se preincalzesc la 200-220
de grade C. Temperatura de lucru in baie este de 290 grade C.
Timpul de mentinere in baie depinde de dimensiunile, forma
constructiva si masa pieselor si se determina experimental.
Piesele introduse in baie trebuie sa fie acoperite complet de
metalul topit. Dupa terminarea stanarii, suprafata pieselor
trebuie sa fie complet acoperita cu un strat de staniu. Scoaterea
din baie nu se face prin stratul de fondant. Indepartarea
excesului de staniu se face prin scuturare, stergere sau
centrifugare, cand acoperirea este inca fluida. Dupa acestea,
piesele se racesc in aer sau apa curata. Racirea cu aer se face
cand intereseaza aspectul final al acoperirii.

2.2.Zincarea termica a pieselor din cupru si alama

15

Zincarea termica a pieselor din cupru si alama se executa

prin imersia pieselor respective in baia de metal topit.
Pentru zincarea la cald se utilizeaza urmatoarele materiale:
zinc 99,9% puritate;
acid sulfuric;
carbonat de sodiu anhidru;
acid clorhidric;
clorura de amoniu;
clorura de sodiu.
Se utilizeaza acelasi gen de instalatie de acoperire
termica(asemanatoare stanarii termice).
Tehnologia de executie este asemanatoare stanarii termice.

3. Acoperiri metalice prin pulverizare

Acestea constau in protectia prin difuzie a pieselor de
acoperit, care se pun in contact direct, la temperaturi ridicate,
cu vapori sau pulberile metalelor de protectie. Prin acest
procedeu se pot depune straturi de protectie de zinc, aluminiu
si plumb pe piese din fonta sau otel.
Operatia se face prin aducerea metalului acoperitor la
temperatura de topire in jet de gaz incalzit si aplicarea sa pe
suprafata piesei, prin pulverizare cu pistolul. Pentru acoperire,
se folosesc sarme de zinc, aluminiu sau plumb, cu un continut
ridicat de metal (99,99% Zn, 99,5% Al si 99,9% Pb) sau pulberi
metalice cu aceeasi puritate.
Inainte de acoperire, suprafata metalului de baza trebuie
pregatita prin degresare, urmata de sablare cu nisip, cu alice
sau cu alt material abraziv, pt a indeparta orice urma de tunder,
rugina sau vopsea. Stratul de acoperire trebuie sa fie continuu,
fara zgaraieturi sau fisuri. Trebuie sa aiba o buna aderenta la
metalul de baza.
Grosimea stratului aplicat prin acoperire termica este:
zinc 50m;
aluminiu 120m;
plumb 300m.
pentru conditii grele de exploatare grosimile sunt:
zinc(80m),aluminiu(200m) si plumb(500m).
16

Acoperirea se face la maximum 2-4 ore de la pregatirea

suprafetelor.
Dupa
acoperire
se
face
compactizarea
suprafetelor. Suprafetele acoperite cu strat de aluminiu, se
impregneaza cu solutie de carbonat de sodiu,borax in apa
distilata.

Bibliografie
1. Gh. Fratila . Mariana Fratila .St. Samoila - Automobile ,
cunoastere, intretinere si reparare , Manual pentru scolile
profesionale I, II si III , Editura Didactica si Pedagogica R.A
Bucuresti 1998;
2. I. Sava , M.V. Popa , N. Dinescu - Tinichigiu vopsitor auto,
Manual pentru scoli profesionale anii II si III , Editura Didactica
Si Pedagogica R.A Bucuresti 1995;
3. Daniuela Burdusel , Mariana Tanase , Mihaiela Ionescu Desen tehnic , Manual pentru clasa a X-a, Editura Sigma; 2001
4. Gheorghe Husein , Mihail Tudose , Desen de specialitate
- Manual pentru liceele industriale clasele a IX-a , a X-a si scoli
profesionale anii I is II , Editura Didactica Si Pedagogica R.A
Bucuresti 1992;
5. Victor Drobota , Mihail Atanasiu , Nicolae Stere , NIcolae
Manolescu , Mircea Popovici - Organe de masini si mecanisme ,
17

clasele a X-a , a XI-a si a XII-a si scoli profesionale anii I, II si III ,

Editura Didactica Si Pedagogica R.A Bucuresti; 1998
6. V. Margineanu , Ioan Moraru , Dumitru Teodorescu Utilajul si tehnologia meseriei , constructii de masini , Manual
pentru clasele a IX-a si a X-a licee industriale cu profil mecanic
anul I scoli profesionale , Editura Didactica Si Pedagogica R.A
Bucuresti; 1996

18