Sunteți pe pagina 1din 72

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă

Facultatea de Business Specializarea: Adminsitrarea Afacerilor

SUPORT DE CURS

Fonduri de investiţii

ANUL III

Semestrul 2

Cluj-Napoca

2010

FONDURI DE INVESTIŢII

Informaţii generale

Date de identificare a cursului

Date de contact – tituar curs

Date de identificare curs şi contact tutori

Nume: Prof.dr. Cornelia Pop Birou: Facultatea de Business, Str.Horea nr.7,

Denumire curs: FONDURI DE INVESTIŢII Cod: IAA3249 An III Semestrul: 2 Tip curs: opţional Pagina web: www.tbs.ubbcluj.ro Tutori:

Prof.dr. Cornelia Pop, cornelia.pop@tbs.ubbcluj.ro Asist.drd. Cristina Balint, cristina.curutiu@tbs.ubbcluj.ro

cam.212

Telefon: 0264-599170 Fax: 0264 – 590110 E-mail: cornelia.pop@tbs.ubbcluj.ro Consultaţii: vineri 15.00 – 18.00; răspuns la întebările adresate prin e-mail – max.48 de ore

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

Pentru a parcurge această disciplină, studenţii trebuie să aibă o serie de cunoştinţe minime, dobândite în cadrul disciplinei Pieţe valutare şi financiare internaţionale. Pentru cei care nu dispun de aceste cunosinţe, există o serie de lucrări în acest domeniu disponibile pentru consultare şi împrumut atât la Biblioteca Centrală ‘Lucian Blaga’ din Cluj-Napoca, cât şi la biblioteca facultăţii, astfel încât să poată să fie parcurse de toţi acei studenţi care trebuie să atingă acest prag minim de cunoştinţe.

Descrierea cursului Cursul se adresează celor care doresc să aprofundeze cunoştinţele legate de principala categorie de investitori instituţionali care există pe pieţele financiare şi modul în care aceştia acţionează pe pieţele financiare, precum şi oportunităţile de investiţii pe care le prezintă. Cursul prezintă, în primul rînd, ce sunt fondurile de investiţii, tipologia acestora şi cadrul legislativ care permite existenţa lor, precum şi modul în care investitorii individuali la aceste fonduri sunt protejaţi. Cursul continuă cu prezentarea diferitelor tipuri de fonduri de investiţii ce se întâlnesc pe pieţele financiare – în funcţie de modul în care sunt organizate şi în funcţie de modul în care realizează diverse plasamente. Sunt apoi prezentate câteva tipuri speciale de fonduri, pentru ca apoi să fie detaliate fondurile private de pensii.

Cursul se finalizează cu prezentarea tendinţelor în evoluţia fondurilor de investiţii pe pieţele americane şi europene (cele mai dezvoltate). Cursul urmăreşte:

Să dezvolte o mai bun ă în ţ elegere a no ţ iunilor de baz ă dezvolte o mai bună înţelegere a noţiunilor de bază specifice fondurilor de investiţii;

Să dezvolte în ţ elegerea modului în car e sunt organizate ş i func ţ ă dezvolte înţelegerea modului în care sunt organizate şi funcţionează aceste fonduri de investiţii

Să dezvolte abilitatea de a identifica modul în care aceste fonduri pot s ă fie ă dezvolte abilitatea de a identifica modul în care aceste fonduri pot să fie utilizate ca parteneri în asigurarea resurselor financiare necesare sau ca oportunităţi de investiţii

După parcurgerea acestei discipline studenţii vor dobândi următoarele competenţe:

Abilitatea de a utiliza informaţiile referitoare la aceste fonduri pentru scopul urmărit de cel ce deţine informaţia

Abilitatea de a înţelege riscurile şi avantajele pe care le presupun plasamentele în fonduri de investiţii

Înţelegerea modului de funcţionare a fondurilor de investiţii

Abilitatea de a lua decizii pe baza informaţiilor oferite de fondurile de investiţii

Organizarea temelor în cadrul cursului Temele abordate în cadrul acestui curs sunt structurate astfel încât să permită atingerea principalelor obiective prezentate în descrierea cursului. Se porneşte de la prezentarea tipologiei fondurilor de investiţii, se discută apoi detaliat tipurile de fonduri de investiţii şi trăsăturile specifice ale acestora. Se prezintă câteva tipuri speciale de fonduri, cu care se poate veni în contact datorită globalizării pieţei financiare şi apoi sunt prezentate fondurile private de pensii, importanţa acestora pentru fiecare persoană angajată şi care urmăreşte să aibă o protecţie în momentul retragerii din activitate. Cursul se încheie cu prezentarea tendinţelor de evoluţie ale fondurilor pe principalele pieţe: cea americană şi cea europeană. Parcurgerea conţinutului disciplinei conduce la atingerea următoarelor obiective:

însuşirea cunoştinţelor privind funcţionarea şi tipologia fondurilor de investiţii, precum şi a înţelegerii faptului că plasamentele în astfel de fonduri reprezintă asumarea de riscuri;

lărgirea bazei de cunoştinţe a studenţilor pentru a lua decizii pertinente legate de plasamentele/ deciziile de investitii pe care le iau în ceea ce priveşte fondurile de investiţii;

fundamentarea bazei ştiinţifice a studenţilor pentru a putea genera un raţionament profesional de valoare în ceea ce priveşte o serie de decizii legate de utilizarea fondurilor de investiţii ca vehicule investiţionale.

Datorită dinamicii informaţionale din domeniul financiar, în fiecare an sursele de informare se vor modifica în conformitate cu utltimele evoluţii în domeniu şi vor fi comunicate în timp util pe platforma https://portal.portalid.ubbcluj.ro. De asemenea, sursele de informate vor fi disponibile şi pe CD-ul care va conţine materialele aferente acestui curs. O detaliere a temelor se găseşte în calendarul cursului.

Formatul şi tipul activităţilor implicate Cursul este gîndit ca unul interactiv; studenţii pot să trimită comentariile cu privire la temele abordate şi/ sau pot să completeze informaţiile furnizate cu noi informaţii la care au acces. De asemenea, cursul se bazează şi pe accesarea website-urilor care prezintă o serie de aspecte privind fondurile de investiţii şi în ceea ce priveşte plasamentele realizate de acestea, precum şi a revistelor specializate în acest domeniu, astfel încît studenţii să se familiarizeze cu ceea ce există pe plan internaţional, pentru a putea să contribuie la îmbunătăţirea dezvoltării managementului acestor fonduri în România. Pentru aceasta, activitatea individuală desfăşurată de fiecare student este extrem de importantă. Pe durata acestui curs studenţii trebuie să elaboreze un proiect individual reprezentînd 15% din nota finală (maxim 10 pag.) care trebuie să răspundă la următoarea întrebare: care sunt fondurile de investiţii din România pe care le-aţi alege pentru portofoliul personal şi de ce? Proiectul va avea ca bază de pornire: datele furnizate în cadrul cursurilor, datele şi informaţiile oferite de Uniunea Naţionala a Organismelor de Plasament Colectiv, website-ul www.kmarket.ro, paginile web ale fondurilor de investiţii selectate. Termen de predare: 15 mai 2010. Elaborarea proiectului depinde în mare măsură de modul în care studenţii aleg să răspundă la temele de control anunţate. Studenţii dispun de libertatea de a-şi gestiona singuri modalitatea şi timpul de parcurgere a cursului. Este, însă, recomandată parcurgerea succesivă a modulele – în ordinea indicată şi îndeplinerea sarcinilor indicate în cadrul fiecărui modul. Studenţii vor putea beneficia de consultaţii atât la sediul facultăţii, în cadrul orelor precizate anterior, precum şi prin intermediul comunicării prin e-mail.

Materiale bibliografice obligatorii Principalele surse bibliografice sunt:

1. Bailey, R.E., (2005) – The Economics of Financial Markets, Cambridge University Press (mod de acces: Biblioteca Facultăţii de Business)

2. Bodie, Z., Kane, A., Marcus, A.J. (1999) – Investments, IRWIN/McGraw-Hill, ed.4 (mod de acces: Biblioteca Facultăţii de Business)

3. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2

(mod de acces: Biblioteca Facultăţii de Business) 4. Miskin, F.S., Eakins, S.G., (2006) – Financial Markets and Institutions, Pearson-Addisson Wesley, ed.5 (mod de acces: Biblioteca Facultăţii de Business) Informaţiile cuprinse în aceste surse bibliografice de bază sunt destinate atingerii obiectivelor cursului. Ele prezintă modul logic în care trebuie să fie abordat managementul riscului pe pieţele financiare, atitudinea pe care investitorii trebuie să o aibă faţă de risc, precum şi modul în care acest risc poate să fie redus şi/ sau îngrădit.

Materialele şi instrumentele necesare pentru curs Aşa cum arătam într-un paragraf anterior, pe lîngă materialele puse la dispoziţie pe cd şi/ sau în formă tipărită, studenţii vor lucra mult cu informaţiile disponibile (în mod gratuit) pe Internet, precum şi cu studiile de caz şi articolele puse la dispoziţie de cadrul didactic. De asemenea se vor folosi soft-urile statistice pentru măsurarea diverselor forme de risc ce se manifestă pe pieţele financiare.

Calendarul cursului În derularea acestei discipline sunt programate 4 întâlniri (faţă în faţă) cu studenţii înscrişi. În cadrul primei întâlniri se vor parcurge modulele I şi II; pentru a doua întâlnire este programată parcurgerea modulului III şi IV, în următoarea întâlnire se vor parcurge modulele V şi VI, iar ultima întâlnire este destinată revizurii temelor parcurse. Pentru ca aceste întâlniri să devină cu adevărat interactive şi pentru a se putea focaliza pe aspectele importante – dar şi a detaliilor necesare, studenţilor li se recomandă să parcurgă supurtul de curs pus la dispoziţie la începutul semestrului, precum şi parcurgerea capitolelor corespunzătoare temelor abordate la fiecare întâlnire din cel puţin una dintre sursele bibliografice indicate; ulterior întâlnirii se recomandă rezolvarea sarcinilor indicate.

Tematica cursurilor predate în cadrul acestei discipline cuprinde:

Tematica cursului: Definirea, funcţiile şi tipologia fondurilor de investiţii Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) – Investment Analysis and Portfolio Management,

Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.1095-1125

3. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.146-149

Tematica cursului: Fonduri deschise de investiţii (open-end) Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca

Facultăţii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) – Investment Analysis and Portfolio Management, Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.1095-1125

3. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.146-149

Tematica cursului: Tipuri de fonduri deschise de investiţii – în funcţie de portofoliul consitituit Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.135-141

2. Saunders, A., (2000) – Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultăţii de Business, 60-72

3. Steinberg, M., (2000) – Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca Facultăţii de Business, 67-83

4. Stone, J., (2000) – Private money management, St.Lucie Press, Biblioteca Facultăţii de

Business,43-72

Tematica cursului: Tipuri de fonduri deschise de investiţii – în funcţie obiectivul de investiţii stabilit Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Saunders, A., (2000) – Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultăţii de Business, 60-72

2. Steinberg, M., (2000) – Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca Facultăţii de Business, 67-83

3. Stone, J., (2000) – Private money management, St.Lucie Press, Biblioteca Facultăţii de

Business,43-72

Tematica cursului: Fonduri mutuale versus UCITs

Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) – Investment Analysis and Portfolio Management, Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.1095-1125

3. Saunders, A., (2000) – Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultăţii de Business, 60-72

4.

Steinberg, M., (2000) – Guide to investing, New York Institute of Finance, Biblioteca Facultăţii de Business, 67-83

Tematica cursului: Fonduri închise de investiţii (closed-end funds)

Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.88-120

2. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.146-149

3. Saunders, A., (2000) – Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultăţii de Business, 60-72

Tematica cursului: Tipuri de fonduri închise de investiţii

Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.88-120

2. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.146-149

3. Saunders, A., (2000) – Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultăţii de Business, 60-72

Tematica cursului: Hedge funds Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca

Facultăţii de Business, pag.188-230

2. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.170-187

3. Saunders, A., (2000) – Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultăţii de Business, 60-72

Tematica cursului: Exchange traded funds

Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca

Facultăţii de Business, pag.288- 326

2. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.270-387

3. Saunders, A., (2000) – Financial Institution Management, McGraw-Hill International Edition, Biblioteca Facultăţii de Business, 60-72

Tematica cursului: Trusts Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Abey, A., German, C., Higgins, E., (2001) – Fortune strategy,Prentice Hall, Biblioteca

Facultăţii de Business, pag.183-216

2. Gregg, M.P., (1998) – The trust basics, American Bankers Association, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.26-58

3. Gregg, M.P., (2000) – Trust operations, American Bankers Association, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.4-67

4. Rutterford, J., (1993) – Introduction to stock exchange investments, Macmillan, ed.2, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.371-378

Tematica cursului: Fondurile de pensii – principii de organizare şi funcţionare Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Abey, A., German, C., Higgins, E., (2001) – Fortune strategy,Prentice Hall, Biblioteca Facultăţii de Business, 183-216

2. Brigham, E.F., Gapenski, L.C., Daves, P.R., (1999) – Intermediate Financial

Management, The Dryden Press, ed.6. , Biblioteca Facultăţii de Business,

902

pag.873-

3. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.150-155

4. Rutterford, J., (1993) – Introduction to stock exchange investments, Macmillan, ed.2, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.355-366

Tematica cursului: Tipuri de fonduri de pensii Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice:

1. Abey, A., German, C., Higgins, E., (2001) – Fortune strategy,Prentice Hall, Biblioteca

Facultăţii de Business, 183-216

2. Brigham, E.F., Gapenski, L.C., Daves, P.R., (1999) – Intermediate Financial Management, The Dryden Press, ed.6. , Biblioteca Facultăţii de Business,

902

pag.873-

3. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.150-155

4. Rutterford, J., (1993) – Introduction to stock exchange investments, Macmillan, ed.2, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.355-366

Tematica cursului: Tendinţe actuale în evoluţia fondurilor de investiţii pe piaţa americană Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate Referinţe bibliografice: www.ici.org – vezi Fact Books

Tematica cursului: Tendinţe actuale în evoluţia fondurilor de investiţii pe piaţa europeană Implicarea studenţilor: parcurgerea referinţelor bibliografice indicate; elaborarea unui eseu pe baza studiului de caz discutat Referinţe bibliografice: www.efama.org – vezi Annual Reports

Politica de evaluare şi notare Evaluarea se va face pe parcursul semestrului şi la final prin:

1) teme de control reprezentînd 25% din nota finală 2) proiect individual reprezentînd 15% din nota finală 3) test grilă final reprezentînd 60% din nota finală. Pentru fiecare formă de examinare se vor anunţa criteriile şi baremul de detaliat de notare. O serie de exemple – care să ajute studenţii în realizarea temelor şi proiectelor – vor fi prezentare în cadrul cursului. Termenele limită şi modul de examinare/ prezentare sunt prezentate în calendarul detaliat al disciplinei. Depăşirea termenului limită anunţat conduce la neluarea în considrerare a lucrării respective. Prin temele de control şi proiectele pe care trebuie să le întocmească, masteranzii vor dobândi competenţele necesare de a aplica cunoştinţele dobândite la nivel practic. Rezultatele obţinute la această disciplină se vor comunica pe parcurs, prin anunţarea notelor parţiale şi la final prin anunţarea notei finale. Această comunicare se poate realiza atât faţă în faţă, cât şi prin afişarea notelor (pe baza numărului matricol) pe platforma aflată la dispoziţia studenţilor la această formă de învăţământ. Fiecare student poate solicita un feedback suplimentar prin contactarea titularului de curs şi/ sau a tutorilor prin intermediul adresei de e- mail.

Elemente de deotologie academică Prezenţa la cursuri şi seminarii nu este obligatorie. Prezentarea la examen nu este condiţionată de un număr minim de prezenţe la curs sau la seminar. Lucrările elaborate de masteranzi trebuie să aibă, obligatoriu, un caracter de originalitate. Se consideră plagiat orice lucrare care reproduce în proporţie de minim 40% informaţii din alte surse nespecificate. Constatarea plagiatului duce la anularea evaluării lucrării respective, precum şi la alte sancţiuni prevăzute în regulamentele studenţeşti; se poate ajunge până la neprimirea studentului în sesiunea de examene programată.

În cazul în care se utilizează frauda la examen, procesul de examinare va fi sistat imediat şi lucrarea va fi anulată. Rezultatele procesului de examinare vor fi puse la dispoziţia studenţilor pe platforma dedicată acestora, utilizând ca identificare numărul matricol. Contestaţiile trebuie să fie depuse în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor; răspunsul la contestaţii se va da în maxim 48 de ore.

Studenţii cu dizabilităţi Metodele de transimitere a informaţiilor cu privire la această disciplină se pot adapta în funcţie de tipul de dizabilităţi întâlnite în rândul cursanţilor. Accesul egal la informaţie şi la activităţile didactice pentru cursanţi se va asigura prin toate măsurile (rezonabile) cu putinţă.

Strategii de studiu recomandate Este recomandată parcurgerea sistematică a modulelor (structurate pe cele 14 unităţi de curs); se pune accentul pe pregătirea individuală continuă, prin acumulare constantă a cunoştinţelor, precum şi pe evaluările formative pe parcursul semestrului. Numărul de ore necesare parcurgerii şi însuşirii cunoştinţelor necesare promovării acestei discipline este, în funcţie de capacităţile fiecăruia, între 50 şi 55 de ore. Documentarea şi elaborarea proiectelor necesită un interval de 25-35 de ore. Aceste ore vor fi alocate, pe parcursul semestrului, de fiecare masterand, în funcţie de preferinţele individuale.

2. Suportul de curs

Modulul I

Definirea, funcţiile şi tipologia fondurilor de investiţii

unitatea de curs 1 Definirea, funcţiile şi tipologia fondurilor de investiţii

Scop şi obiective

Scop
Scop

Acest modul urmăreşte să familiarizeze studenţii cu fondurile de investiţii, precum şi cu tipologia acestora. De asemenea, se urmăreşte prezentarea funcţiilor îndeplinite de fondurile de investiţii.

Obiective urmărite

- Înţelegerea rolului fondurilor de investiţii pe piaţa financiară

- Cunoaşterea – la nivel general – a funcţiilor îndeplinite de acestea

- Cunoaşterea tipologiei generale a fondurilor de investiţii

Concepte de bază: fonduri de investiţii, definire, rol, tipuri de fonduri

unitatea de curs 1 Definirea, funcţiile şi tipologia fondurilor de investiţii sinteza

Fonduri de investitii – companii de investitii

Cele doua notiuni pot fi considerate similare

Un fond de investiţii sau o companie de investiţii – reprezintă o entitate specializată în

concentrarea disponibilităţilor băneşti, în special de la investitorii individuali, şi plasarea

acestora în conformitate cu obiectivul/ obiectivele de investiţii anunţate

Aceste entităţi oferă servicii de management a activelor financiare pentru investitorii

individuali, dar şi alte tipuri de investitori (care nu doresc o implicare directă pe piaţa

financiară) şi care caută servicii profesionale de management a plasamentelor lor

Prin serviciile oferite, aceste entităţi au introdus ideea de investiţii colective (pool of

money) – prin concentrarea de sume mici de bani de la un număr mare de investitori

Orice fond/ companie de investiţii trebuie:

Să fie înregistrată de autoritatea de supraveghere a pietei dintr-o anumită ţară

Sa respecte reglementarile in domeniu din ţara respectivă

Sa aiba un prospect de emisiune care sa anunte obiectivele specifice de investitii precum

si nivelul de risc al acestora

De ce au aparut fondurile de investiţii?

• Pentru a oferi un vehicul investitional (un mijloc de plasament) pentru investitorii din

clasa de mijloc

Se adresează acelor investitori care dispun de resurse limitate pentru investire si nu

doresc sa participe direct la plasamente pe piata financiara, nici sa fie activi in

administrarea plasamentelor efectuate

Când au aparut?

In sec.19 in fostul Imperiu Britanic (1868)

• Denumirea primului fond (colectiv) de investitii: The Foreign and Colonial Government

Trust

Acest fond exista si astazi, cu o valoare a activelor administrate de 4 mild.USD

Fondurile de investiţii fac parte din:

Categoria intermediarilor financiari – deoarece intermediaza plasarea resurselor, disponibile la nivel individual, pe piata financiara/ pietele financiare Categoria investitorilor institutionali – concentrarea de resurse importante, le permite tranzactionarea de volume mari de active financare/ valori mobiliare, de obicei cu costuri reduse

Plasamente individuale

Investitor 1

SSIF 1

Portofoliul 1

Investitor 2

SSIF 2

Portofoliul 2

Investitor 3

SSIF 3

Portofoliul 3

Plasamente individuale realizate private management firms

Investitor 1

Investitor 1

Managerul plaseaza – teoretic – sumele fiecarui investitor conform obiectivelor individuale

Managerul plaseaza – teoretic – sumele fiecarui investitor conform obiectivelor individuale

Cont al investitorului 1

Cont al investitorului 1

Investitor 2

Cont al investitorului 2

Investitor 3

Cont al investitorului 3

Cont al investitorului 3

Fondurile/ companiile de investitii

Investitor 1

- primeste cel putin un titlu de participare

Investitor 1 - primeste cel putin un titlu de participare Fondul/ compania de investitii Investitor 2

Fondul/

compania de

investitii

Investitor 2

- primeste cel putin un titlu de participare

Investitor 2 - primeste cel putin un titlu de participare Investitor 3 - primeste cel putin

Investitor 3

- primeste cel putin un titlu de participare

Portofoliul constituit de fond/ compania de investitii

Principalele tipuri de fonduri de investiţii

Fonduri de investitii gestionate de profesionisti (managed investment companies)

Unit (investment) trusts

Alte tipuri de fonduri de investitii

Real estate investment trusts (REITs)

Fonduri de tip hedge

Schema generala de clasificare a fondurilor de investitii gestionate de profesionisti

Open end (sau deschise; fonduri mutuale)

Fonduri orientate spre plasamente pe termen scurt – fonduri monetare

(money market funds)

Fonduri orientate spre plasamente pe termen (mediu si) lung

Fonduri de actiuni

Fonduri de obligatiuni

Fonduri cu portofolii diversificate (fonduri mixte sau hibride)

Closed end (sau inchise; sub forma de SA)

Fonduri de actiuni

Fonduri de obligatiuni

Notiuni suplimentare

Portofoliu = o combinatie de minim de 2 active financiare/ valori mobiliare, constituit pentru diversicarea riscului si obtinerea unei anumite rentabilitati

• Obiectivele de investitii – combinate, de tip: venit fix, rentabilitate ridicata, protectie

Strategie de investitii – stabilirea modului de alocare a sumelor disponibile intre diverse tipuri de active de pe piata; se formuleaza pe baza obiectivelor de investitii si a conditiilor macroeconomice

Verificarea cunoştinţelor 1. Ce sunt fondurile de investiţii ? 2. Din ce motive au apărut
Verificarea cunoştinţelor
1. Ce sunt fondurile de investiţii ?
2. Din ce motive au apărut ?
3. Care sunt principalele diferenţe dintre plasamentele individuale şi plasamentele în
fonduri de investiţii ?

Sumar

Un fond de investitii/ o companie de investitii – o entitate specializata in concentrarea

disponibilitatilor banesti in special de la investitorii individuali si plasarea acestora in

conformitate cu obiectivul/ obiectivele de investitii anuntate

Aceste entitati ofera servicii de management a activelor financiare pentru investitorii individuali, dar si alte tipuri de investitori (care nu doresc o implicare directa pe piata financiara) si care cauta servicii profesionale de management a plasamentelor lor

Sarcini şi teme ce vor fi notate

Tema 1: Eseu (max.5 pagini) pe tema: Discutarea diferenţelor dintre diversele tipuri de administrare a
Tema 1:
Eseu (max.5 pagini) pe tema: Discutarea diferenţelor dintre diversele tipuri de administrare a
plasamentelor individuale cu reliefarea avantajelor pe care le prezintă fondurile de investiţii ca
alternativă de plasament
Termenul de predare va fi anunţat pe platformă la începutul semestrului

Bibliografia modulului

1. Corrado, C.J., Bradford, D.J., (2002) – Fundamentals of Investments, ed.2, Biblioteca

Facultăţii de Business, pag.88-120

2. Reilly, F.K., Brown, K.C., (2000) – Investment Analysis and Portfolio Management, Thomson Learning, ed.6, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.1095-1125

3. Rose, Peter S., (2000) – Money and Capital Markets, IRWIN/McGraw-Hill, ed.7, Biblioteca Facultăţii de Business, pag.146-149

Modulul II

Fondurile deschise de investiţii

unitatea de curs 2 Fondurile deschise de investiţii (open-end funds) unitatea de curs 3 Tipuri de fonduri deschise de investiţii – în funcţie de portofoliul constituit unitatea de curs 4 - Tipuri de fonduri deschise de investiţii – în funcţie de obiectivul de investiţii stabilit unitatea de curs 5 Fonduri mutuale versus UCITs

Scop şi obiective

Scop
Scop

Acest modul urmăreşte să familiarizeze studenţii cu fondurile deschise de investiţii, particularităţile de funcţionare ale acestora, diverse tipuri existente şi diferenţele care există pe pieţele americane şi europene.

Obiective urmărite

Înţelegerea conceptului de fond deschis de investiţii

înţelegerea modului de funcţionare a acestora şi a caracteristicilor lor

identificarea principalelor tipuri de investitori interesaţi de aceste fonduri deschise

Concepte de bază: fond deschis, titlu de participare, unităţi de fond, emisiune continuă, portofoliu

unitatea de curs 2 Fondurile deschise de investiţii (open-end funds) sinteză

Fondurile open-end (deschise sau mutuale) – varianta americana

Principala caracteristica: numarul de titluri puse in circulatie este variabil

Potentialii investitori pot sa achizitioneze titluri de participare in orice moment, la cerere

(emisiune continua)

Rascumpararea titlurilor detinute de investitori se face in mod continuu, in orice moment

al unei zile lucratoare

NU sunt tranzactionate pe pietele bursiere

Grad ridicat de popularitate

Constituirea unui fond mutual/ deschis

• Organizat sub legea contractului (are la baza contracte pentru administrare si derularea

altor servicii de care are nevoie in functionarea sa)

In Romania – un fond deschis se creaza avind la baza contractul de societate civila; o

societate civila NU are personalitate juridica

Initierea lansarii unui fond deschis/ mutual, apartine unui ‘sponsor’ (denumire folosita in

SUA)

Acest sponsor poate sa fie:

Societatea de administrare a fondului (administratorul)

• Consultantul de investitii (investment adviser)

Societatea de distributie principala (principal underwriter)

In Romania – ‘sponsorul’ unui astfel de fond poate sa fie numai societatea de

administrare a investitiilor (SAI) – numita si societate de administrare

Fondul organizat ca societate civila NU poate sa existe in absenta contractului de

administrare cu SAI

Motivatia lansarii unui fond deschis

Aceea de a obtine un venit din administrarea/ managementul fondului si/ sau din

distribuirea titlurilor emise de fond

‘sponsorul’ unui fond trebuie sa faca toate demersurile legale pentru autorizarea si inregistrarea fondului (avanseaza propriile resurse)

Desi ‘sponsorul’ initiaza lansarea fondului, acest fond este gestionat in beneficiul investitorilor care adera la el

Consiliul director (consiliul de administratie)

Ales de catre investitorii la fond

Principalul rol – cel de supraveghere a activitatii administratorului si/ sau a celui care gestioneaza direct portofoliul fondului

Aproba politicile si procedurile fondului

Aproba contractele de administrare, de depozitare, de distributie, alte contracte – daca este necesar

Verifica respectarea reglementarilor in vigoare, precum si a obiectivelor, a poiliticilor si procedurilor fondului

Importanta directorilor independenti (75% din consiliu) subliniata din 2004

Rolul administratorului – in SUA

Coordoneaza si supravegheaza companiile care furnizeaza servicii fondului

Urmareste performantele acestor companii

Se asigura ca operatiunile derulate de fond se incadreaza in si respecta reglementarile in vigoare

Urmareste ca obiectivele si politicile fondului sa fie puse in practica

Administrarea portofoliului fondului – adesea este incredintata unei companii specializate numita investment adviser (consultant pentru plasamente/ investitii)

Se incheie un contract intre consultantul de investitii si administrator

Investment adviser are rolul de a gestiona portofoliul fondului in conformitate cu obiectivele anuntate prin prospect

Rolul administratorului – România

Se numeste societate de administrare a investitiilor (SAI)

• Ii revine in exclusivitate initiativa de a constitui un fond deschis de investitii

Intocmeste contractul de societate civila (acest contract reprezinta cadrul de adeziune prin care orice investitor devine parte contractuala prin subscrierea de unitati de fond

SAI incheie contractul cu societatea de depozitare si (daca se considera necesar) cu unul sau mai multi distribuitori

SAI depune cererea pentru autorizarea de catre CNVM a fondului deschis de investitii

Intocmeste prospectul de emisiune si regulile de functionare a fondului Activitati interzise pentru administratorii din România

Vinzarile short (in absenta)

• Contractarea de imprumuturi in contul fondurilor administrate

(prin derogare CNVM poate autoriza un fond deschis sa contracteze imprumuturi pina la

10% din valoarea activelor sale; scopul: numai asigurarea de lichiditati pentru cererile de rascumparare inregistrate)

• Sa acorde si/ sau sa acorde imprumuturi in numele fondului (cu exceptia achizitionarii de obligatiuni)

Autorizarea unui fond deschis de investiţii in România Un fond deschis este autorizat de CNVM dupa ce, in prealabil:

A fost autorizata SAI

Au fost autorizate regulile fondului

A fost autorizata alegerea depozitarului

A fost autorizat prospectul de emisiune

Rolul depozitarului - SUA

• Numit custodian – adesea este o institutie bancara care indeplineste conditiile legale pentru a fi depozitar/ custodian

Prezenta acestuia este ceruta prin lege

Nici un fond deschis NU poate functiona fara un depozitar

Pastreaza activele fondului (pentru protectia integritatii acestuia)

• Mentine evidenta separata a acestora pentru a proteja interesele investitorilor

Rolul depozitarului – România

De a se asigura ca:

– Emiterea, vinzarea, rascumpararea si anularea unitatilor de fond se efectueza de SAI sau o alta entitate autorizata

Valoarea unitatilor de fond este calculata in conformitate cu regulile fondului si cu prevederile legislative

Orice suma este achitata la termenul stabilit pentru tranzactiile care au ca obiect activele fondului

Veniturile fondului sunt calculate si administrate in conformitate cu reglementarile in vigoare si cu regulile fondului

Indeplineste instructiunile SAI (daca acestea nu contravin legii)

Inregistreaza, verifica, monitorizeaza si controleaza toate activele pe care le detine fiecare fond pentru care se asigura activitatea de depozitare

Primeste sumele rezultate din vinzarea unitatilor de fond si le plaseaza in conformitate cu instructiunile SAI

Rolul societatii de distributie - SUA

O societate principala de distributie – numita si underwriter

De obicei – o societate de brokerage

• In calitate de underwriter – aceasta societate cumpara (pe contul si riscul sau) unitati de fond si le revinde

Contractul de distributie trebuie sa fie aprobat de consiliul director al fondului

Agentul de transfer - SUA

O terta parte care ofera urmatoarele servicii:

Evidenta conturilor investitorilor la fond

– Calcularea si distribuirea cistigurilor catre investitori

Pregatirea si trimiterea prin posta a informatiilor pentru investitori

Confirmarea operatiilor efectuate de investitori (investitii suplimentare, transfer catre alte fonduri din aceeasi familie)

Costurile legate de plasamentele (investitiile) in fondurile deschise/ mutuale

Valoarea unitara a activului net (VUAN)

Notiune centrala pentru fondurile deschise

Este pretul minim al unei unitati de fond aflata in circulatie

Variaza in fiecare zi in functie de valoarea totala a activelor si de numarul de titluri in circulatie

Se foloseste pentru stabilirea pretului de vinzare (daca este diferit de VUAN)

Este pretul la care se rascumpara o unitate de fond aflata in circulatie (din care se deduc eventualele comisioane de rascumparare)

Calculul VUAN

Se bazeaza pe valoarea activului net (net asset value) sau VAN

VAN = valoarea totala a activelor fondulului – cheltuielile fondului

VUAN = VAN/numar de unitati de fond in circulatie

Principalele tipuri de costuri asociate cu fondurile deschise (model SUA)

Au fost identificate 4 mari tipuri de comisioane asociate cu achizitionarea, detinerea si vinzarea unei unitati de fond:

Comisioanele practicate la vinzarea/ rascumpararea titlurilor (numite si loads)

Taxa 12b-1

Comisioanele/ taxele de management

Costurile de tranzactionare

Comisioanele de vinzare si/ sau rascumparare

Fondurile deschise care percep comisioane la vinzarea titlurilor catre investitori se mai numesc si load funds

Comisionul de vinzare – se numeste front-end load (load fee sau loading charge)

Comisionul de vinzare se plateste peste VUAN

Marimea acestui comision poate sa ajunga pina la 8.5%; nivelul obisnuit este de 5-6%

Daca nivelul comisionului de vinzare este de 2-3%, fondul intra in categoria low-load fund

Comisionul de vinzare este exprimat ca % din pretul de vinzare (este ‘cosmetizat’)

Comisionul de vinzare poate sa scada o data cu suma investita

Ex: American Balanced Fund

Intervalul 0-50,000 USD – 5.75%

• Intervalul 50,001-100,000 USD – 4.5%

Intervalul 100,001-250,000 USD – 3.5%

peste 250,000 – 2.5%

Comisioanele de rascumparare se mai numesc back-end loads sau CDSC (contingent deffered sales charge)

• Se retin din pretul platit investitorului la rascumpararea titlului

• Marimea acestora tinde sa scada o data cu trecerea timpului

Tind sa fie ridicate sau foarte ridicate pentru perioade scurte de timp pentru a descuraja retragerea rapida a sumelor investite

Taxa 12b-1

Numita dupa reglementarea SEC (Securities and Exchange Commission – autoritatea de supraveghere a pieţei financiare din SUA) care permite existenta acesteia

Reglementarea prevede ca administratorii fondurilor deschise pot sa foloseasca un % din activele administrate pentru a acoperi costurile de distributie si cele de marketing ale fondurilor

Variaza intre intre 0.75%-1%/ an (in trecut nivelul acceptat era de 1.25%)

Aceasta taxa este, adesea, combinata cu practicarea comisioanelor de rascumparare

Fondurile care nu practica comisioane vinzare si/ sau rascumparare si nici taxa 12b-1, sunt numite fonduri pure

Aceasta denumire este folosita pentru a le deosebi de fondurile ‘not so pure’ – care practica un anumit nivel al taxei 12b-1 (dar nu percep comisioane de vizare si/sau rascumparare

Comisioanele/ taxele de management

Depind de dimensiunea fondului administrat

Variaza intre 0.25% - 1% din valoarea activelor aflate sub administrare

Nivelul lor poate sa creasca daca fondul administrat obtine performante peste nivelul

asteptat

Costurile de tranzactionare

Sunt reprezentate de comisioanele platite pentru tranzactiile derulate prin intermediul

societatilor de brokerage

Aceste costuri cresc daca frecventa de tranzactionare este mare

Auditorii si consiliul de administratie trebuie sa urmareasca frecventa de tranzactionare –

acesta nu trebuie sa creasca peste nivelul necesar gestionarii portofoliului conform

obiectivelor stabilite

Modul de raportare a cheltuielilor unui fond deschis - ex: Schwab International Index Fund

Comision de vinzare (sales load)

none

Comision pentru retragere anticipata (early withdrawal fee)

0.75%

Taxa de transfer in alt fond (exchange fee)

none

Taxa de management (management fee)

0.45%

Cheltuieli de operare (operating expenses)

0.50%

Taxa 12b-1 (12b-1 fee)

none

Total

0.95%

Decizia investitorului

In functie de fondul in care doreste sa isi plaseze banii, orice investitor isi va asuma

nivelul comisioanele si cheltuielilor anuntate de fond

Pentru fonduri similare se recomanda sa se aleaga cele cu cheltuielile si/ sau

comisioanele cele mai mici

Daca se doreste un anume fond – atunci se asuma nivelul anuntat de comisioane

Situatia in Romania

Conform reglementarilor in vigoare:

VUAN initial pentru unitatile de fond emise la lansarea fondului = 5 RON

Obligatiile unui fond (cheltuielile fondului) sunt constituite din:

Cheltuielile privind plata comisioanelor datorate societatii de administrare

Cheltuielile privind plata comisioanelor datorate depozitarului

• Cheltuielile cu comisioanele datorate intermediarilor

Cheltuielile cu comisionul de rulaj si alte servicii bancare

• Cheltuielile cu auditul financiar

Cheltuieli cu dobinzi (daca este cazul)

Cheltuieli cu comisioane si tarife datorate CNVM

Cheltuieli de emisiune cu cu documentele fondului deschis de investitii

Exemplu: BCR Expert – fond de actiuni (conform prospect)

Comisionul de rascumparare este stabilit de societatea de administrare a investitiilor si comunicat in rapoartele periodice si materialele informative. Comisionul de rascumparare se calculeaza astfel:

– a) 10% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata intr-un termen mai mic sau egal cu 18 luni de zile de la achizitionarea acesteia;

– b) 9% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata intr-un termen mai mic sau egal cu 18 luni de zile de la achizitionarea acesteia, dar cu suma încasată ca urmare a rascumpărării se achiziţionează unităţi de fond ale BCR Clasic;

– c) 5% din valoarea unitatii de fond, daca rascumpararea acesteia este solicitata intr-un termen mai mic sau egal cu 12 luni de zile de la achizitionarea acesteia, dar cu suma încasată ca urmare a rascumpărării se achiziţionează unităţi de fond ale BCR Dinamic;

– d) 0% daca rascumpararea este solicitata intr-un termen mai mare de 18 luni de zile de la achizitionarea acesteia;

e) in cazul în care suma investita este egala sau mai mare de 100.000 lei, comisionul de răscumpărare este negociabil. Stabilirea comisionului se face de către societatea de administrare a investitiilor la momentul investirii in Fond, in functie de durata investirii si de esalonarea rascumpararilor.

Comisioanele de rascumparare pot fi modificate de societatea de administrare a investitiilor cu autorizarea CNVM Societatea de administrare a investitiilor este obligata sa faca public noul nivel al comisionului de rascumparare cu cel putin 10 zile inaintea intrarii in vigoare.

Verificarea cunoştinţelor 1. Care sunt principalele caracteristici ale unui fond de tio open-end 2. Care
Verificarea cunoştinţelor
1.
Care sunt principalele caracteristici ale unui fond de tio open-end
2.
Care este rolul administratorului în România?
3.
Care este rolul depozitarului în România?
4.
Care sunt principalele diferenţe faţă de fondurile de acelaşi tip din SUA?

unitatea de curs 3 Tipuri de fonduri deschise de investiţii – în funcţie de portofoliul constituit sinteză

Fondurile open-end

Calsificate in functie de tipul de active in care realizeaza plasamentele:

Fonduri monetare

Fonduri de actiuni

Fonduri de obligatiuni

Fonduri diversificate (balanced sau hibride sau mixte)

Fondurile monetare

(money market mutual funds sau money market funds)

• Specializate in plasarea banilor in instrumente ale pietei monetare

Titlurile lor se vind la valoarea fixa de 1 USD

Se pot specializa in mix de instrumente sau se investesc numai in T-bills

Riscul plasamentelor - scazut

In functie de plasamentele efectuate pot fi:

– Impozitabile

Scutite de impozit

Au fost lansate pe piata americana in anii 1970

Au aparut ca alternativa la depozitele bancare cu dobinzi fixe si mici (impuse prin lege),

depozite cu flexibilitate scazuta

Nu sunt garantate – nu intra in sistemul de garantare a depozitelor

Fondurile de actiuni

Cele mai multe se plaseaza in actiuni comune/ obisnuite

Cea mai frecventa clasificare se realizeaza dupa criteriul obiectivelor de investitii

urmarite

Se mai clasifica in functie de:

- dimensiunea companiilor din portofoliu

- de regiunea in care investesc

- de sectoarele in care investesc

Fondurile de actiuni – clasificare dupa regiunea in care investes

Fonduri ca investesc exclusiv la nivel national

Fonduri internationale

Fonduri de tara – plaseaza banii in alta tara decit tara de origine

Fonduri regionale – investesc intr-o anumita regiune (de obicei in afara granitelor)

Fonduri specializate pe anumite piete (de ex. Emerging market funds)

Fonduri globale

- investesc in intreaga lume, inclusiv in tara de origine

Fonduri de actiuni – fonduri de sector

Sunt fonduri orientate spre un anumit sector de activitate

Grad relativ ridicat de risc – riscul sectorului de activitate

Ex. – fondurile de metale pretioase/ aur – fonduri care investesc in actiuni ale companiilor din domeniul extractiei si/ sau rafinarii/ prelucrarii metalelor pretioase sau a aurului

Alte tipuri de fonduri de actiuni

Fonduri cu un portofoliu identic cu al unui indice bursier (fonduri de indici sau index funds)

– plaseaza banii in aceleasi companii care compun un indice bursiere; respecta aceleasi proportii de alocare

- strategia de investitii este pasiva si cheltuielile de operare sunt reduse

Fonduri orientate spre responsabilitate sociala (social conscience funds) – urmaresc dezirabilitatea d.p.v. social a produselor/ serviciilor/ politicilor de dezvoltare (obiectivele sunt variate: de la protectia mediului la politica de personal)

Fonduri gestionate pentru reducerea efectului impozitului asupra rentabilitatii finale

Fonduri gestionate in functie de virsta investitorului

Fonduri de obligatiuni

Se pot clasifica dupa cel putin urmatoarele 5 criterii (sau o combinatie a acestora)

– Maturitate

Rating/ bonitate emitent

Tip de obligatiune

Nivel de impozitare

– Tara/ regiune

Cele mai cunoscute sunt:

Fondurile de obligatiuni guvernamentale

Fondurile de obligatiuni municipale

Fonduri de obligatiuni corporative

Fonduri de venit (venit ridicat – sau high yield funds)

– Fonduri generale – diversificate d.p.v. al maturitatilor si al ratingului

– Fonduri internationale de obligatiuni

Fonduri globale de obligatiuni

Alte tipuri de fonduri open-end

Fonduri ale fondurilor (funds of funds) – fonduri mutuale care investesc in titlurile altor fonduri mutuale (si aici poate sa existe o specializare)

Feeder funds – fonduri open-end care isi deruleaza (virtual) toate plasamentele prin intermediul unui alt fond (deschis sau inchis), numit master fund

Familie de fonduri (open-end)

Creata pentru a genera diversificarea plasamentelor investitorilor

Un singur manager de fond ofera o parte sau toata gama de fonduri deschise prezentate mai sus

Exista chiar familii de fonduri ale fondurilor

Verificarea cunoştinţelor 1. Ce sunt familiile de fonduri? 2. Explicaţi ce este un fond al
Verificarea cunoştinţelor
1.
Ce sunt familiile de fonduri?
2.
Explicaţi ce este un fond al fondurilor
3.
Ce tipuri de fonduri de investiţii puteţi indetifica în România? www.unopc.ro

unitatea de curs 4 Tipuri de fonduri deschise de investiţii – în funcţie de obiectivul de investiţii stabilit Sinteză

Fondurile de actiuni – clasificare dupa obiective

Fonduri de crestere (growth funds) sau de apreciere a capitalului (capital appreciation)

De crestere agresiva (aggressive growth): fonduri ce nivel ridicat al riscului;

investesc in companii relativ mici, aflate in stadiul de crestere; se urmareste

aprecierea (cresterea) rapida a pretului actiunilor; se ignora plata dividendelor

De crestere moderata (growth): companii cu perspective bune de dezvoltare/

crestere in viitor, dar care sunt deja cunoscute unor investitori

Fonduri de venit sau orientate spre obtinerea de venit (income funds): se orienteaza spre

veniturile generate din incasarea dividendelor; selecteaza companii care au in DIVY

ridicat si care au o frecventa buna de plata a dividendelor

Fonduri de crestere si venit (growth and income) [pot sa existe si fonduri de venit si

crestere]: fd.orientate in primul rind pe crestere si care dau atentie si dividendelor (daca

obiectivul anunţat este income and growth – principalul obiectiv sunt dividendele)

Fondurile de actiuni – clasificare dupa dimensiunea companiei

Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare mica (small cap funds) – de obicei

sunt fonduri din categoria celor de crestere agresiva

Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare medie (medium cap funds) – din

categoria fondurilor de crestere sau a celor de crestere si de venit

Fondurile orientate spre companiile cu capitalizare mare (large cap funds) – de obicei

orientate spre obtinerea de venit

Fonduri mixte de tip open-end

Fonduri mixte sau hibride (uneori numite si blended) – portofoliul lor contine un mix

(amestec) de actiuni, obligatiuni si (intr-o proportie mai redusa) instrumente ale pietei monetare

Principalele tipuri de fonduri mixte/ hibride:

Fonduri cu portofoliu echilibrate (fonduri echilibrate sau balanced) – mentin un

% aprox.egal intre actiuni si obligatiuni Fonduri cu portofoliu flexibil (asset allocation funds) - % de alocare intre

actiuni/ obligatiuni se modifica mereu Fonduri de venit din surse mixte (income-mixed funds)

Fonduri convertibile – specializate in actiuni preferentiale si obligatiuni convertibile

O forma a fondurilor hibride/ mixte sunt considerate fondurile structurate

• Portofoliul lor combina actiuni si obligatiuni, pentru protectia capitalului investit si aprecierea acestuia

In plus – folosesc contracte futures si contracte de optiune (care au la baza indici bursieri) pentru a limita expunerea la riscul deprecierii a capitalului initial investit

Verificarea cunoştinţelor 1. Care sunt principalele tipuri de fonduri de acţiuni ? 2. Care sunt
Verificarea cunoştinţelor
1.
Care sunt principalele tipuri de fonduri de acţiuni ?
2.
Care sunt principalele tipuri de fonduri hibride ?

unitatea de curs 5 Fonduri mutuale versus UCITs

Fondurile mutuale – specifice pieţei americane

În Statele Unite, primul fond mutual deschis a fost înfiinţat în anul 1924, la Boston, şi s-a numit

The Massachusetts Investment Trust”. De atunci, fondurile mutuale americane au evoluat,

devenind o categorie de organisme cu una dintre cele mai rapide creşteri din Statele Unite.

O caracteristică fundamentală a industriei fondurilor mutuale americane o reprezintă stricta lor

reglementare. La această structură solidă, clară şi comprehensivă, s-a ajuns de-a lungul timpului.

Cele mai multe dintre fondurile mutuale americane sunt create de companiile de management/

consultanţă a investiţiilor (cunoscute şi ca manageri de portofoliu), specializate în administrarea

acestor fonduri. Acestea percep o taxă de administrare pentru serviciile lor.

Un fond mutual este deţinut de participanţii la fond, deţinători ai titlurilor emise de respectivul

fond. Aceştia aleg un consiliu de conducere, aprobă contractul fondului cu compania de

management/ administrare, obiectivele şi politica de investiţii a fondului, iar printr-o majoritate

de voturi aprobă orice schimbare a obiectivului de investiţii al acestuia.

Majoritatea fondurilor mutuale americane sunt administrate extern. Ele nu deţin proprii angajaţi,

operaţiunile lor sunt conduse de organizaţii afiliate variate şi contractori independenţi. Puţini

sunt cei care realizează faptul că un fond mutual este o entitate separată - un trust sau o

corporaţie - care are propriul său consiliu director, de cele mai multe ori constând dintr-o

majoritate de directori independenţi. În fiecare an, consiliul director al fondului aprobă contractul

de consultanţă/ administrare cu compania de management, care investeşte activele fondului în

acţiuni şi/ sau obligaţiuni sau alte valori mobiliare, potrivit obiectivelor specificate în

documentaţia ce trebuie făcută publică. Totodată evaluează performanţa furnizorilor de servicii:

consultantul, garantul emisiunii etc.

Structura organizatorică a unui fond presupune existenţa, pe lângă managerul de fond, a unui:

Custodian/ depozitar - prezenţa acestuia este obligatorie. Băncile sunt cele care

îndeplinesc această misiune. Ele păstrează în custodie activele financiare ale fondului,

menţin conturi individuale, separate pentru fiecare fond. Custodianul este cel care

execută plăţile pentru investiţiile fondului şi primeşte încasările aferente plasamentelor

făcute (dividende, dobânzi, alte câştiguri);

Agent de transfer - este o companie angajată de fond pentru a ţine evidenţa conturilor clienţilor (participanţilor la fond); Înregistrează şi evidenţiază tranzacţiile de vânzare/ cumpărare de titluri, distribuie dividendele şi câştigurile de capital, calculează zilnic valoarea activelor nete (NAV). Garant al emisiunii - verigă intermediară, care distribuie titlurile fondurilor mutuale către public fie prin vânzarea directă, fie prin intermediul forţei de vânzare (brokeri/ dealeri, bănci, companii de asigurări, consultanţi financiari). Administratorul este recompensat pentru activitatea de management a investiţiilor printr-o taxă de management care acoperă:

Cheltuielile administrative;

Comisioanele de consultanţă.

Aceasta este făcută publică în prospect, de regulă ca procent fix din activele totale ale fondului. Ea poate varia de la 0.2% la 2%. Recent, limita de sus a scăzut şi este, în general, în jur de la 1%.

Pe lângă aceasta, structura costurilor unui fond american cuprinde: comisioane la vânzarea de titluri (la cumpărarea de titluri), comisioane la răscumpărarea de titluri (aici există diferite situaţii, unele fonduri nu percep această taxă sau percep una foarte redusă) şi taxa 12b-1 care se referă la costurile de distribuţie. Prin modul în care sunt reglementate, fondurile au dreptul să utilizeze 0.75%-1% din valoarea activelor nete medii anuale pentru acoperirea costurilor de distribuţie, unde se includ:

- Cheltuieli generale de marketing;

- Publicitate;

- Materiale de promovare (rapoarte anuale şi prospecte);

- Corespondenţa;

Comisioane şi alte compensaţii pentru brokerii/ dealerii care vând titlurile de participare ale fondurilor.

Fondurile de investiţii în Europa În Europa, termenul de ’fond mutual’ nu este prea des folosit. În schimb, termenul de”fond de investiţii” este mult mai comun printre profesioniştii şi investitorii europeni. Principalul motiv al acestei diferenţieri în terminologie îl reprezintă marea varietate a tipurilor de fonduri prezente în

ţările Europei. Înainte de 1985 era dificilă includerea variatelor tipuri de fonduri de investiţii europene într-o categorie sau alta din cauza situaţiei particulare a fiecărei ţări, în ciuda prezenţei, pe atunci, a FEFSI 1 - Federaţia Europeană a Fondurilor şi Societăţilor de Investiţii - fondată în 1974 la Brussels, Belgia; în prezent această organizaţie s-a transformat în EFAMA 2 - Asociaţia Fondurilor Europene şi a Managementului Activelor. Anul 1985 a marcat începutul istoriei fondurilor de investiţii pan-europene, prin directiva 85/611/EEC, a cărei menire a fost să ajute la crearea unei singure pieţe europene pentru fondurile mutuale deschise prin armonizarea legilor, reglementărilor şi a altor prevederi privind aceste fonduri. Directiva 85/611/EEC este cunoscută şi ca Directiva UCITS 3 - angajamente de investiţii colective în valori transferabile; în decursul timpului această directivă a fost amendată de câteva ori. Directiva UCITS - cu amendamentele incluse - consideră UCITSs ca fiind”angajamente al căror singur obiectiv este acela de a efectua investiţii colective în valori mobiliare şi/ sau în alte active financiare lichide a capitalului atras de la public şi care operează pe principiul diversificării riscului”. În continuare, art. 1(2) dezvoltă următoarea idee: unităţile emise de UCITSs sunt, la cererea deţinătorilor, răscumpărate direct sau indirect, din active. Astfel, potrivit directivei, UCITSs sunt – prin definiţie - numai fonduri deschise de investiţii care pot să fie înfiinţate sub una dintre următoarele forme:

Ca şi fonduri comune, administrate de companii de management, pe baza legii contractului;

Ca şi unit trust 4 , sub legea trustului de investiţii; Ca şi companii de investiţii, pe bază de statut.

ş i unit trust 4 , sub legea trustului de investi ţ ii; Ca ş i

Unii autori consideră că definiţia UCITS oglindeşte definiţia americană a fondurilor mutuale.

Consider că definiţia UCITS creează o distorsionare a definiţiei clasice americane mai ales datorită includerii formei corporative a fondurilor de investiţii. Conform legislaţiei europene există două mari categorii de UCITSs:

1 FEFSI- Federation Europeenne des Fonds et Societes d’Investisment,

2 The European Funds and Asset Management Association (EFAMA)

3 UCITS= Undertakings for collective investment in transferable securities

4 Motivul pentru care nu am tradus termenul de unit trust este următorul: în Romania, în limbajul curent, forma de trust are conotaţie de monopol, de ceva ‚dăunător’, fiind asociat cu practicile monopoliste. Potrivit dicţonarului de economie modernă (Macmillan – ediţia a patra), unit trust este o societate de investiţii specializată, cu un capital variabil.

Fondurile contractuale – în această categorie sunt incluse fondurile comune şi trusturi de investiţii; ca şi principale caracteristici ale acestor fonduri menţionăm:

sunt constituite fie sub legea contractului sau cea a unit trust; nu au personalitate juridică; emit titluri sau units, iar investitorii sunt numiţi participanţi; sunt concentrări de bani şi sunt administrate de companii de management; companiile de management, numite şi administratori, sunt responsabile pentru toate problemele privind fondul; activităţile de management trebuie să urmărească interesele investitorilor; prezenţa depozitarului este obligatorie; depozitarul este responsabil de păstrarea activelor fondului şi de monitorizarea activităţilor administratorului; unit trusts sunt specifice Marii Britanii şi Irlandei, şi au la bază legi specifice; în general, trustee-ul, (custodele) este persoana independentă care deţine activele fondului de investiţii în beneficiul investitorilor participanţi; acesta este asociat depozitarului din Europa Continentală; datorită modului de organizare, acestor fonduri li se poate impune datoria fiduciară doar atât cât este specificat conform legilor, reglementărilor şi termenilor prevăzuţi în contractul companiei de administrare.

Fondurile corporative – sunt descrise adeseori ca şi companii de investiţii; în ţările francofone, acestea apar ca şi SICAV 5 - uri; în Marea Britanie şi Irlanda aceste fonduri sunt cunoscute ca şi OEIC 6 s. Ca şi principale caracteristici ale acestor fonduri, menţionăm:

au personalitate juridică şi sunt structurate ca şi companii/ societăţi pe acţiuni;

emit titluri;

compania de investiţii cedează, de obicei, administrarea unei companii de management specializate; prezenţa depozitarului este obligatorie în cele mai multe cazuri; comisioanele lui sunt aceleaşi ca şi în cazul fondurilor contractuale; datorită formei corporative, există o exprimare clară a datoriei fiduciare de a urmări interesele investitorilor, de acestea fiind responsabili directorii companiei.

5 SICAV- Societe d’ Investissement a Capital Variable - Societăţi de investiţii cu capital variabil

6 OEIC- Open-ended investment companies - Companii deschise de investiţii

În esenţă, toate părţile contractante raportează directorilor fondului, care sunt răspunzători de protejarea intereselor investitorilor. Industria UCITSs în Europa este dominată de fondurile comune, organizate sub formă contractuală. Acestea sunt similare fondurilor mutuale americane (fonduri deschise). Unit trusts sunt prezente doar în trei dintre ţări, însă ele modifică, într-o anumită măsură, orice bază pentru o analiză comparativă din cauza faptului că, unit trusts americane nu sunt incluse în categoria fondurilor mutuale. Forma corporativă a UCITSs - permisă în 12 din cele de 21 de ţări - poate crea confuzie deoarece acestea pot fi uşor asimilate fondurilor închise de investiţii americane. Din cauza faptului că, atât investment trusts 7 , cât şi fondurile de investiţii corporative sunt considerate UCITSs sau fonduri deschise de investiţii, o analiză comparativă a pieţelor americane şi europene, va include aceste două forme în culegerea şi prelucrarea datelor. Directiva UCITS a fost emisă ca o ‚directivă-produs’ prin care s-a încercat crearea unui limbaj comun şi a unei platforme comune pentru fondurile deschise de investiţii din întreaga Europă, mai ales pentru cele din ţările membre ale Uniunii Europene. La nivelul Europei, Directiva UCITS acoperă acele fonduri de investiţii care îndeplinesc următoarele condiţii:

Sunt domiciliate în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene;

Sunt oferite publicului;

Sunt răscumpărate sau rambursate la valoarea netă a activelor lor, la cererea deţinătorilor;

Sunt investite în valori transferabile şi instrumente monetare;

Funcţionează pe principiul dispersării riscului;

Încredinţează activele lor unui depozitar.

Pentru fondurile de investiţii care îndeplinesc condiţiile menţionate, Directiva UCITS a avut şi

are următoarele obiective:

a. Crearea de condiţii competitive similare pentru UCITSs la nivel european; acest obiectiv ar putea fi atins prin - ceea se considera în 1985 a fi - armonizarea minimală a legislaţiilor naţionale; mai târziu s-a realizat că toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să stabilească cadre de reglementare privind:

Politicile de investiţii ale UCITSs; Transparenţa UCITSs;

7 Echivalente unit trusts

Structura şi controlul acestora.

b. Asigurarea unei protecţii uniforme şi efective pentru toţi investitorii UCITSs.

Simplificarea marketingului, publicităţii şi vânzărilor de UCITSs în cadrul Uniunii Europene; pentru realizarea acestui obiectiv, Directiva UCITS a făcut un mare pas înainte impunând recunoaşterea mutuală a autorizaţiilor de funcţionare a acestor fonduri la nivelul UE. Astfel, orice UCITS, conform acestei directive, primeşte un paşaport european şi poate fi vândut - în mod liber - în orice ţară membră UE; însă, orice UCITS trebuie să se înregistreze în ţara gazdă şi – totodată - să se supună reglementărilor şi legilor ei; Directiva UCITS insistă că – în ţara gazdă – administratorul/ compania de management ar trebui să asigure, cel puţin, condiţiile pentru efectuarea plăţilor către deţinătorii de titluri, răscumpărarea acestora şi rambursarea de titluri,

precum şi nivelul necesar de informare pentru investitorii din ţara gazdă.

Verificarea cunoştinţelor 1. Care sunt trăsăturile specifice fondurilor mutuale americane? 2. Care sunt
Verificarea cunoştinţelor
1.
Care sunt trăsăturile specifice fondurilor mutuale americane?
2.
Care sunt trăsăturile specifice UCITs în Europa?
3.
Care sunt principalele tipuri de UCITs în Europa?
4.
Care dintre aceste UCITs se regăsesc în România?

Sumar Varietatea fondurilor deschise de investiţii este foarte mare, după cum se poate observa din parcurgerea modulului. Diferenţele dintre cele două pieţe – cea americană şi cea europeană, tind să