Proprietatile sistemelor

Memoria

Sistemele fara memorie sunt acele sisteme la care raspunsul y[n] depinde doar de x[n] si nu
si de valori anterioare ale sale. Iesirea sistemului la momentul de timp t depinde numai de
intrarea la acel moment de timp t.
- pentru sisteme fara memorie:
0 numai pentru
si

pentru timp continuu :

Inversabilitatea
x

y
h

hi

Stabilitatea
Bounded Input

Bounded Output (BIBO)

Daca la intrare este un semnal cu energie finita,la iesire avem un rezultat cu energie finita.

x[k]- finit si marginit, iar h[n-k] - marginit

, in timp discret
in timp continuu
Raspunsul SALI/SNLI la intrare egala cu

Cauzalitatea
Un sistem este cauzal daca raspunsul nu poate sa preceada excitatia, adica daca x[n]=0,
oricare ar fi nn0, atunci si y[n]=S{x[n]} = 0, oricare ar fi nn0 .
Iesirea la orice moment de timp t depinde numai de intrarile anterioare momentului de t
si/sau de intrarile la momentul de timp t.
, in timp continuu
, in timp discret
-

pentru sistemul liniar si invariant

0

h[n]=0, n<n0

acumulator
Invarianta in timp
Sistemul este invariant in timp daca raspunsul la o intrare data nu depinde de momentul
aparitiei acestei intrari, respectiv daca: y[n] = S{x[n]} atunci si: y[n-k] = S{x[n-k]}; k in Z
x[n] -> y[n]

x[n-n0] -> y[n-n0]

Liniaritatea
Un sistem este liniar daca raspunsul sau la combinatie liniara de secventa de intrare este
combinatia liniara a raspunsurilor sistemului la fiecare secventa in parte, respectiv daca:
atunci:
-

unde yi[n] = S{xi[n]}

operatorul de integrare e liniar ax1+bx2 -> ay1 + by2

FORMULELE LUI EULER

Proprietati SNLI: memoria, inversabilitate, stabilitate, cauzalitate pentru timp discret.

Convolutia
Se numeste functie de convolutie (sau produs de convolutie in timp) a
semnalelor x1(t) si x2(t) integrala:
X(t) =

si se noteaza x(t) = x1(t)*x2(t)

Proprietati:
1.
2.
3.
4.

Comutativitatea: h[n] * x[n] = x[n] * h[n]

Asociativitatea: h2[n]*(h1[n]*x[n]) = (h2[n]*h1[n])*x[n]
Distributivitatea: h1[n]*x[n] + h2[n]*x[n]=(h1[n]+h2[n])*x[n]
Convolutia in timp:
x(t)X()
y(t)Y()
x(t)*y(t)X()Y()
5. Convolutia in frecventa:
x(t) y(t)
Convolutia liniara (2 semnale finite)

|}

y[n] = (x*h)[n] = (h*x)[n] =

} L valori

Corelatia

Operator care da gradul de asemanare a 2 semnale. Se numeste functie de

corelatie relativa la semnalele x1(t) si x2(t) integrala:

Daca functiile sunt complexe:

Relatia dintre convolutie si corelatie:

|
Daca un semnal este par, corelatia = convolutia
Functia de autocorelatie


Tipuri de corelatie:

}
}

Liniara

sau

Corelatia ciclica

Fie 2 secvente periodice, de aceasi perioada

x1[n] = x1[n+N]

x2[n] = x2[n+N]

Corelatia ciclica este r[m] =

E=

Teorema esantionarii
O functie continua de banda finite limitata poate fi reconstituita din
esantioane extrase la momente de timp egale daca frecventa de esantionare
este cel putin egala cu dublul frecventei maxime din semnal

Sampler
T

(nT)

Reconstructia semnalului se face prin trecerea secventei discrete printr-un

filtru trece jos ideal.

Sampler

(nT)

TRANSFORMATA FOURIER IN TIMP CONTINUU

Transformata Fourier directa:

Transformata Fourier inversa:

( )

* ( )+

( )
* ( )+

( )

( )

Proprietati:
T 1: ( ) este o functie continua si
T 2:

( )

T 3: ( )

( )

| |

)
( )

T 4: Schimbarea scarii timpului:

| |

. /

T 6: Teorema deplasarii (in domeniul timp):

( )

T 8: Teorema integrarii:

( )

( )

T 5: Teorema deplasarii (in domeniul frecventa):

T 7: Teorema derivarii:

* +

( )

( )
( )

T 9: Teorema convolutiei in (domeniul) timp: Daca ( ) ( )

( )

( ) ( )

( ) ( ) atunci:

( )

T 10: Teorema convolutiei in (domeniul) frecventa: Daca ( ) ( )

( )

( )

( )

(
()

Serie Fourier trigonometrica (SFT):

unde:

( )

;
( )

( )

( )

| |

Daca x(t) R , rezulta ca:

( )

)
)

( )

Serie Fourier (sub forma) complexa (sau exponentiala) SFC:

unde:

Serie Fourier (sub forma) armonica (sau compacta) SFA:

unde:

( ) ( ) atunci:

) ;

;
(

|
)

Transformata Fourier discret a unei secvene x*n+ de durat finit L N se calculeaz cu relaia
N 1

X[k]=

x[n]e

j 2kn / N

, k 0,1,2,3..N 1

n 0

Transformata Fourier in timp discret X(ej)=

x[n]e jn

; x[n]=

1
2

X (e

)e jn d

Proprietile transformatei Fourier

1.Liniaritatea, exprimat matematic astfel:

2.Periodicitatea (n domeniul frecven)

3.Simetria
Dac

atunci:

4.Deplasarea n timp
Se consider semnalul
corespunztoare:

, cu

i se calculeaz transformata Fourier

5.Deplasarea n frecven
Dac se consider semnalul

,rezult:

6. Derivarea n frecven
Prin derivarea n raport cu

nx[n] j

a celor doi membri din relaia de definiie se obine:

dX (e j ) d ( X (e j ))
;
jTFTD{nx[n]}
d
d

7.Teorema convolutiei in timp discret:

x1[n] * x2 [n] X 1 (e j ) X 2 (e j )

8.Teorema convolutiei in frecventa :

x1[n]x2 [n]

1
( X 1 (e j ) * X 2 (e j ))
2

Teorema lui Rayleigh a energiei:

1
j 2
| x(t ) | dt 2 | X (e ) | d
2

Teorema convoluiei n timp discret

Dac se utilizeaz definiia transformatei Fourier pentru semnalul y[n] rezult:

Prin inversarea ordinii de sumare i cu schimbarea de variabil

devine:

relaia de mai sus

Relaia anterioar evideniaz faptul c produsului de convoluie n timp discret i corespunde produsul
algebric al transformatelor Fourier, adic:
F

Teorema convoluiei n domeniul frecven

Se definete semnalul discret

i se determin transformata sa Fourier. Se

obine astfel:

Prin inversarea ordinii de sumare cu cea de integrare, relaia precedent devine:

Se observ din ultimul membru al relaiei de mai sus c s-a obinut produsul de convoluie al funciilor
de densitate spectral periodice (de perioad 2) ,
, efectuat pe un interval
compact de lime 2, adic s-a gsit corespondena:

Indicele ataat n dreapta produsului de convoluie n frecven evideniaz caracterul periodic (ciclic) al
acestuia.
Problema P.7.1
Se d sistemul discret cauzal prezentat in figura P 7.1.1. S se determine rspunsul sistemului y*n+ cnd
la intrare se aplic x1[n]=[n] sau x2[n]=3n.
x[n]

z-1

y[n]

Rezolvare:
Rspunsul pondere h*n+ este rspunsul sistemului la impulsul unitate *n+. Cunoscnd rspunsul
pondere h*n+ se poate calcula rspunsul y*n+ al sistemului la un semnal oarecare x*n+ prin:

Sistemul fiind cauzal, produsul de convoluie discret va fi:

Ecuaia cu diferene finite a circuitului este:

Aplicnd la intrare impulsul [n] va rezulta funcia pondere:

Cunoscnd funcia pondere h*n+ putem determina rspunsurile:

Exemplu:
S se calculeze transformata Fourier n timp discret a semnalului din figur:
3

-1

-2

-3
-5

-4

-3

-2

-1

0
x[n]

Rezult c:

2.5

|X(omega)|

1.5

0.5

Exemplu:

5
omega

10

S se determine transformata Fourier a semnalului neperiodic dreptunghiular n timp discret din figura:
3

2.5

1.5

0.5

0
-3

-2

-1

2
x[n]

5
4.5
4

|X(omega)|

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0

5
omega

10

Exemplu:
S se determine transformata Fourier a semnalului neperiodic n timp discret, de tip dreptunghiular
definit de:

2
1.8
1.6
1.4

x[n]

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
-4

-3

-2

-1

2
n

Rezult c:

Pentru N1=2 =>

5
4
3

|X(omega)|

2
1
0
-1
-2
-3

4
omega

TRANSFORMATA Z
Se foloseste pentru a transforma un semnal discret din timp continuu in
reprezentarea sa in frecventa prin numere complexe.
Generare a TLDT; corespondenta in districet a Transformatei Laplace.
Forma Bilaterala

( )

* , -+

, -

Forma Unilaterala

( )

* , -+

, -

Transformata Z Inversa

, -

* ( )+

( )

Regiunea de convergenta (regiunea pt care seria converge)

| , - |

||

CONCLUZII (din curs)

1. Regiunea de convergenta e marginita de poli, zerouri si/sau de infinit.
,
2. Daca avem o secventa marginita , | |
(tot planul Z)
3. Daca avem o secventa marginita la stanga , | |
(convergenta de exterior)
4. Daca avem o secventa marginita la dreapta , | |
(convergenta de interior)
5. Daca secventa este nenula pentru tot intervalul, atunci ROC e o
coroana circulara

Proprietatea Convolutiei
Daca
( )

, ( )
( ) ( )

, -

atunci

( )

, -

, -

TRANSFORMATA Z INVERSA este definit de relaia

, -

* ( )+

( )

METODE DE CALCUL:
Identificare: ( )

daca | |
daca | |

, , -

Descompunerea in fractii partiale:

( )
( )

( )(

( )(

( )(

( )

; daca M<N, N radacini distinct

sau

( )

Descompunerea in serii de puteri:

( )

( )
( )

Metoda reziduurilor
, -

( )

( ( )

)|

,
, -

, -

Legatura transformatei Z cu transformata Laplace

()

()

()

) (

()
*

( )+

* , -+

, trecerea de la planul s la planul z

PROPRIETATI:
1. Liniaritate:
, , -

, ( )

( )
( )

, -

( )

, -

( )

2. Conjugare: , ( )
3. Th Val Initiale: Dac x[n] este un semnal discret cauzal (x[n]=0
pentru n<0), atunci , ( )
(
) ( )
4. Th Val Finale: , 5. Convolutie: , , ( ) ( )
6. Th Deplasarii: ,
( )
7. Reflexie: , ( )
8. Scalare:
, (
)
9. Derivare:

, -

( )

Structuri FIR
H(z) =

NP
1

h(n)z n

Y (n) =

n=0
NP
1

h(k)X(n k)

k=0

Faza liniara
h(n) = h(N 1 n) faza este liniara
h(n) = h1 (n N 21 )
H(ej ) = ej(

N 1
2 )

H1 (ej ) raspunsul in frecventa

h1 (n)par H1 (ejw ) real

Demonstratie:
H(z) =

NP
1

h(n)z

N
2

unde N e par =

n=0

1
P

h(n)z n +

n=0

NP
1
n= N
2

r = (N 1) n
n=N 1r
N
2

1
P

h(n)z n +

n=0
N
2

1
P

N
2

1
P

h(n)z (N 1n)

n=0

h(n)[z n + z (N 1n) ]

n=0

Structura de esantionare in frecventa

h(n)- raspunsul la impulsul unitate
h(n) H(k) DF T
h(n) H(z) transf ormata Z
Demonstratie:
H(z) =

NP
1

h(n)z n

n=0
NP
1
h(n) = N1 [
H(k)WNnk ]RN (n)
k=0
NP
1
NP
1
H(z) = N1
H(k)
(z 1 WNk )n
n=0
k=0
NP
1
H(k)
H(z) = (1 z N ) N1
k 1
1WN
z
k=0

Cuantificarea parametrilor
H(z) =

B(z 1 )
A(z 1 )

A(z 1 ) = 1

N
P

ak z k =

k=1

N
Q

(1 zk z 1 ) unde zk este pol

k=1

ak = ak + k unde k este eroarea zi = zi + zi

zi =

N
P

zi
( a
)ak
k

k=1

h(n)z n

Metode de baza in proiectarea filtrelor FIR

1. Metoda ferestrelor
Incepe cu raspunsul la impulsul unitar dorit care apoi este trunchiat cu ajutorul unei
ferestre cu durata finita.
a. Fereastra dreptunghiulara
Reprezentarea ei este:

b. Fereastra Hamming si fereastra Hanning

Este de fapt o familie de ferestre, cu parametrul . Pentru =0,54 se obtine
fereastra Hamming propriu-zisa, iar pentru =0,5 se obtine fereastra Hann (deseori,
in mod impropriu numita Hanning). Ideea ce st la baza ferestrelor Hamming este de a
realiza o fereastr cu tranziii mai lente n timp, avnd ca rezultat un spectru cu lobi
secundari mai mici, dar i o lime mai mare a lobului principal.

c.

Fereastra Blackman

2. Metoda esantionari in frecventa

Raspunsul in frecventa al filtrului FIR este specificat cu ajutorul esantioanelor din
raspunsul in frecventa dorit.

3. Metoda bazata pe minimizarea erorii(equiripple)

Primele doua proceduri nu ofera un rezultat optim in proiectarea filtrelor, de aceea
se foloseste aceasta metoda.

FILTRE IIR
Proprieti generale
Un filtru IIR poate fi caracterizat prin ecuaia cu diferene finite:
( )

( )

Trecand in planul Z,
( )

( )

Rezulta functia de transfer:

( )

( )
( )

Filtrul se presupune cauzal, asa incat domeniul de convergenta este:

*

| |

Functia de pondere se poate obtine pornind de la ecuatia cu diferente finite:

( )

( )

{
Introducerea restrictiei de cauzalitate asigura conditiile initiale necesare
definirii complete a lui h(n) , pentru orice n , din ecuatia cu diferente finite.

Filtrul este stabil dac:

| ( )|
n planul Z , conditia de mai sus conduce la necesitatea ca cercul unitar sa
fie inclus in domeniul de convergena, deci R<1. Aceasta presupune ca toti polii sa se situeze in
interiorul cercului unitar.
Functia pondere poate fi calculata si ca transformata Z inversa a functiei de transfer:
( )

* ( )+

( )

unde
*

| |

Comportarea in domeniul frecvena poate fi caracterizata prin :

(

| (

( )

)|

Caracteristica amplitudine-frecventa este :

| (

)|

| (
| (

)|
)|

Filtrul are nuluri si poli. Efectul nulurilor este cel prezentat la filtrele FIR
(minime, eventual rejectii in cazul zerourilor situate pe cercul unitar). Polii
genereaz maxime ale caracteristicii amplitudine-frecventa, cu atat mai pronuntate, cu cat se afla
mai aproape de cercul unitar. Ca urmare, filtrele IIR permit realizarea unor maxime ascutite, benzi
de trecere foarte inguste, benzi de tranzitie foarte mici. Asemenea performante s-ar putea realiza si
cu filtre RFI, dar ar necesita lungimi foarte mari.
Un dezavantaj il constituie faptul ca nu permit realizarea unor filtre cu faza perfect liniara.
Caracteristica de faza a filtrului poate fi scrisa :
( )
( )
( )
unde A () si B () reprezinta argumentele functiilor A(ej) si B(ej).Utilizand condiiile de
simetrie studiate la filtrele FIR pentru A(z) ,A ()

poate fi obtinut perfect liniar. Acest lucru nu este insa posibil si pentru numitor, deoarece s-a aratat
ca o functie de faz liniara care admite un nul zi admite de asemenea si nulul zi-1 . Aceasta conditie
aplicata numitorului vine n contradictie cu restrictia de stabilitate .Se poate cel mult aproxima o
caracteristica cu faza liniara.
Filtrele IIR permit in schimb realizarea unei caracteristici amplitudine-frecvena perfect
constante, in toata banda de frecventa (filtru trece-tot) , deci a
unor defazoare ideale.

FN cu Rspuns Infinit (la Impulsul Dirac) FN-RII

(IIR-Infinite Impulse Response)
Relaia ntre secvenele de intrare x[n] i de ieire y[n]:
y[n]=b0x[n]+b1x[n-1]++bMx[n-M]-a1y[n-1]--aNy[n-M]
Funcia de transfer a unui FN tip IIR de forma:
M

HIIR(z)=

Y z TZ y[n]

X z TZ x[n]

b z
i 0
N

1 ai z i
i 1

Rspunsul pondere hIIR n i funcia de transfer H IIR z sunt perechi

Transformate Z, adic:
TZ

hIIR[n]

HIIR(z)

Metode n proiectarea FN tip IIR

1. Proiectarea unui FN-IIR dintr-un FA prototip, care poate fi ilustrat de
schema bloc :
Date

Proiectarea
unui

de
proiectare

Discretizare
t

nT n

FN

T=1

FA

Proiectarea

Transformata

Unui

De frecventa

FA tipFTJ

-FTS

prototip

-FTB
-FOB ,etc

Metode de normare a frecvenelor limit a benzilor de trecere i

FA prototip
blocare pentru cazul unui FN de tip FTJ.

Proiectarea FN-IIR prin metoda aproximrii

numerice a ecuaiei difereniale ce caracterizeaz un
FA
Un FA este caracterizat de :

d (i ) y (t ) m d (i ) x(t )
ai
bi

(i )
dt
dt ( i )
i 0
i 0
n

Aproximarea numeric a derivatei de ordinul unu este:

dy (t )
dt

t nT

y (nT ) y (nT T )
T

Aplicnd Transformata Laplace membrului stng i Transformata Z

membrului drept se obine:
dy (t )
y (nT ) y (nT T )

TL
t nT

T
dt

rezult c, prin discretizare, se obine corespondena:

1 z 1
sY(s)
Y ( z)
T

Proiectarea FN-IIR prin metoda invarianei la impulsul

unitate
Algoritm :
1. Se calculeaz Ha(s) a FA prototip
2. Se determin ha (t ) TL1 H a (s)
3. Se determin rspunsul pondere a FN:
ha (nT ) T 1 h[n]
4. Se calculeaz funcia de transfer a FN:
H d ( z ) TZ h[n]

Proiectarea unui FN tip IIR prin metoda transformrii

biliniare
Algoritm:
1. Se determin Ha(s) a FA prototip
2. Se calculeaz caracteristica de frecven a FA:
H a ( j) sau a()=20 lg H a j 1
3. Se determin HIIR(z) a FN utiliznd transformarea biliniar:
HIIR(z)= H a ( s)
2 1 z 1
s
T 1 z 1

4. Se calculeaz caracteristica de frecven a FN, care se compar cu cea

a FA prototip (i cu datele impuse FN!)

Proiectarea FN-IIR prin metode de optimizare

Fie funcia de transfer a unui FN-IIR de ordinul unu:

b0 b1 z 1
H ( z)
1 a1 z 1
Care sunt valorile lui b0 ,b1 ,a1 astfel nct caracteristica de modul a FN
s ndeplineasc condiiile din figura de mai jos ?
H dorit (e j )

Valorile parametrilor b0 ,b1 ,a1 se vor determina prin minimizarea

funciei criteriu global :

NF

m 1

H (e

j m

) H dorit (e

j m

min