1)Teoria cererii si ofertei, factorii ce modifica cererea si oferta, variatia cererii si

ofertei.Echilibrul de piata. (sursa : internet, caiet +)

Cererea reprezint nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adic prin
vnzare-cumprare. Cererea are drept suport puterea de cumprare a oamenilor; de aceea, ea
exprim , n acelai timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dar, la preurile
existente, considernd date veniturile i preferinele
cumprtorilor.

2 tipuri de bunuri : -normale (cererea creste odata cu venitul)

-inferioare (odata cu crestereaveniturilor,
cerereascade)
Efectul de substitutie- se explica prin faptul ca atunci cind pretul unui bun creste, consumatorii
au tendinta sa-l inlocuiasca cu alte bunuri.
Efectul de venit- se explica prin faptul ca atunci cind creste pretul unui bun, venitul real scade.
Pu bunurile normale efectul de substitutie are acelasi sens cu efectul de venit.
Pu bunurile inferioare efectul de venit si efectul de substitutie au sensuri diferite.
In legea cererii sunt diferite exceptii, una din ele fiind Paradoxul lui Giffen : toate
produsele de tip Giffen sunt produse inferioare, dar nu toate produsele inferioare sunt produse de
tip Giffen.
Cererea variaza att cantitativ, ct si calitativ. Variatia cererii cauzata de schimbarile n pretului
bunului se numeste schimbare cantitativa a cererii. Grafic aceasta prezinta deplasarea pe curba
cererii de la un punct la altul. Deplasarea curbei cererii ntr-o pozitie noua arata ca cererea se
schimba calitativ. Aceasta se ntmpla cnd variaza alti factori diferiti de pret. Deplasarea curbei
n dreapta semnifica faptul ca cererea creste, deplasarea curbei n stnga - cererea scade.
Factorii care modifica cererea :
Modificarea pretului la alte bunuri ;
Modificarea veniturilor ;
Modificarea nr. de consumatori ;
Preferintele consumatorilor ;
Anticiparile privind modificarea pretului ;
Atitudinea fata de risc a consumatorilor.
Cererea poate fi reprezentata: grafic, tabelar si analitic cu ajutorul functiei:
Tabelar
Pret
Consumator X
Consumator Y
Piata
1.5
7
10
17
2.0
5
8
13
Prin functie : Qc = abp, unde Qc
reprezint cantitatea cerut la preul p, iar a i b sunt constante pozitive.
Pentru determinarea constantelor a i b, alegem dou puncte de pe curba cererii (respectiv
dou perechi de preuri i cantiti cerute) i obinem un sistem de dou ecuaii cu dou
necunoscute:

Oferta reprezint cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus s o
ofere spre vnzare ntr-o anumit perioad de timp. Oferta ca i cererea se refer la un pre
anume, i poate fi privit ca ofert a unui bun, a unei industrii, a unei firme i ca ofert total de
pia. Desigur, n funcie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate s difere de
cantitatea oferit.
Oferta poate fi reprezentata: grafic, tabelar si analitic cu ajutorul functiei:
Grafic
Pre

Oferta
500
400
300
10
200

20

30

40

50

Cantitateoferit

Prin functie : 100

Qo=m+np, unde Qo reprezint cantitatea oferit, p este preul, iar m i n sunt dou
constante pozitive. Pentru determinarea acestor constante se aleg dou puncte de pe curba
ofertei i se obine un sistem de dou ecuaii cu necunoscutele m i n:

Tebelar
P
50
40
30
20

Q
60
50
40
30

Oferta are caracter dinamic, deoarece, o datcu dezvoltarea produciei, a economiei de pia, n
ansamblu, se realizeazcreteri cantitative, diversificarei nnoiri structurale, ca i performane
calitative ale bunurilor care o compun.

Factorii care modifica oferta :

Costul de productie ;
Preturile la altemarfuri care pot fi :-Substituibile (pot fi realizateutilizindaceleasiresurse);

-Complementare (rezulta din acelasi process de

productie);
Nr. De firme;
Asteptarile;
Majorarea taxelor si subventiilor;
Tehnologiile;
Evenimentele naturale.

Echilibrul de piata
O pia este n echilibru atunci cnd cantitatea oferit i cantitatea cerut sunt egale. Preul
rezultat se numete pre de echilibru, iar cantitatea se numete cantitate de echilibru.
Grafic, echilibrul pieei se realizeaz la intersecia curbelor cererii i ofertei.
Pre
Oferta

500
400
300
200

Cererea
10

20

30

40

50

Cantitate

100 anterior, echilibrul pieei este reprezentat de combinaia cantitate-pre (30;

n graficul
300). n acest punct, cantitatea pe care consumatorii doresc s o cumpere este egal cu cantitatea
pe care productorii (vnztorii) doresc s o vnd. n realitate, aceasta ar fi situaia cnd, ntr-un
magazin de exemplu, produsul nu se mai gsete, dar nu exist nici un cumprtor nemulumit
care ar vrea s l cumpere i nu poate. S recunoatem, o situaie destul de greu de ntlnit.
n consecin, n realitate, pieele se gsesc n alte dou situaii cnd preul este fie mai
mare, fie mai mic dect preul de echilibru. Dac preul este mai mic dect preul de echilibru,
atunci cererea este mai mare dect oferta, deci va apare o cerere n exces. Pe pia, va fi penurie
i, probabil, va apare piaa neagr. Drept reacie, unii productori i vor diminua stocurile din
produsul respectiv, iar alii vor crete preul sau cantitatea produs.
Dac ns preul va fi mai mare dect preul de echilibru, atunci oferta va fi mai mare
dect cererea i va apare un surplus din produsul respectiv. Ca urmare, unii productori vor
accepta creterea stocurilor, alii vor reduce preul sau cantitatea produs. n consecin, n
realitate, preul tinde permanent ctre preul de echilibru, oscilnd n jurul acestuia.
In tiina economic, perioadele de timp sunt clasificate astfel:
Perioad instantanee o perioad de timp att de scurt nct, pentru sporirea ofertei,
productorii nu pot apela dect la producia deja realizat i aflat pe stoc, n depozite.
Perioada pe termen scurt o perioad suficient de lung pentru a permite
productorilor s utilizeze mai mult munc, dar nu suficient de lung pentru a le permite
s cumpere mai multe maini i echipamente, s i extind fabrica, adic, n general, s
majoreze capitalul folosit.

Perioada pe termen lung o perioad sufiecient de lung, astfel nct productorul

poate s i majoreze i capitalul folosit.
3.CalculareaProdusului Intern Brut dupa cheltuieli sidupa venit. Notiunea de Produs Intern
Brut real si nominal (sursa: din caiet+)

1.
2.
1.
2.

3.

4.
1.
2.
3.
4.

Produsul Intern Brut valoarea bunurilor si serviciilor intr-o economie intr-o perioada de timp
(1 an).
Produsul IB nominal masoara valoarea bunurilor si serviciilor finale produse de agentul
economic intr-o perioada de timp la preturil eexistente in perioada respective.
Produsul IB real masoara valoarea bunurilor si serviciilor produse de agentiie conomici intr-o
perioada de timp la preturile existente in perioada de baza.
PIB are 2 componente:
Partea de cheltuieli a PIB
Partea de venit a PIB
Ceeace s-a cheltuit pentru procurarea produsului reprezinta venitul celor ce au participat in
producerea produsului.
Exista 2 metode de calculare a PIB:
Metoda prin cheltuieli
Metoda prin venit
Metoda cheltuielilor
Consumul gospodariilor private C - marfuri cu duratalunga de exploatare (automobile, frigidere,
televizoare, mobila); marfuri de consumcurent (piine , lapte, medicamente, viatmine); consum
pentru plata serviciilor( medic, jurist);
Investitiile interne brute private Ig procurarile finale de catre intreprinderi din business
(masini, utilaje, echipamente, instrumente); micsorarea sau majorarea marimii stocurilor.
Stocurile se maresc, Iesirile sunt mai mici decit intrarile
Stocurile scad, intrarile sunt mai mici decit iesirile
Intrarile sunt egale cu iesirile, stocul ramine neschimbat.
Investitii brute Amortizarea = Investiinete
Investiinete + = stocurilecresc
Investitii nete - =stocurile scad
Achizitiile statuluiG includ: 1. Cheltuielile pentru marfuri si servicii care le consuma organelle
statului pentru crearea bunurilor sociale; 2. Cheltuieli pentru capitalul social.
In achizitiile statuluinu se include: platile de transfer deoarece ele nu sunt legate de producerea
curenta, are loc numai distributia.
Cheltuielile straine (exportul net) Xn = Exp(X)- IMPORT (M)
PIB = C + Ig +G+Xn
Metoda veniturilor
Salariul- salariul lucratorilor care il achita statul si sectorul privat inclusive suplimentele,
alocatiile in fondurile de asigurare, fondul social, diferite fonduri de pensii, asigurari in
medicina.
Renta-Rentaneta= Venitul din arenda-Amortizarea
Procentul venitul care il plateste bussinesul pentru folosirea banilor.
Venitul din proprietate venitul net obtinut de firmele private siprofitul. Venitul il obtin
proprietarii bunurilor.
Profitul corporatiilor -profitul care-l primesc proprietarii bunurilor. Economistii care se ocupa de
costurile nationale divizeaza acest profit in 3 componente:
Impozit pe venit al corporatiilor aceste impozite se iau din veniturile nete ale corporatiilor si se
platesc statului.
Dividentele- o parte din profitul corporatiilor le platesc proprietarilor de actiuni.

 Profitul nerepartizat al corporatiilor.

5. Corectari statistice:
Impozitele indirecte reprezinta impozitul din vinzari (TVA), accize, impozitul pe proprietate,
acumulari din eliberarea licentelor, acumulari din tarifele vamale.
Amortizarea- reprezinta uzura fondurilor fixe si suma de bani care merg la restabilirea fondurilor
fixe.
Venitul net creat de factorii straini venitul net reprezinta venitul total al tuturor cetatenilor
obtinuta de peste hotarele tarii cit si dincolo de hotarele ei.
3. Programul de producie i indicatorii care-l determin (caiet).

Programul de producie reprezintun set de indicatori care caracterizeaz

n mod cantitativ i calitativ activitatea ntreprinderii. Acest set de
indicatori se mparten 2 categorii:
- indicatori naturali:
1. sortimentul- lista detaliat a tuturor produselor fabricate n
ntreprindere;
2. calitatea- grupele de calitate pe fiecare sortiment.
- indicatori valorici:
1. Volumul vnzrilor, se determina: VV= PM SPF mediuanual.

2. Volumul produciei marf: PM =

+ S, S- servicii cu caracter
industrial nform valoric, care se include nvolumul PM:
- semifabricate pentru comercializarea n afara ntreprinderii;
- lucrri de constructive capital efectuate cu forele proprii;
- lucrri de reparative capital a utilajului efectuat cu forte proprii
- livrri cooperante.
3. Volumul produciei marf n preurile anului precedent sau n preurile la
o data concret.