Sunteți pe pagina 1din 34

Drept financiar public

Lect. univ. dr. Alice Zdanovschi


SUBIECTE DE EXAMEN
an.univ. 2012 - 2013

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.

Dreptul financiar. Noiune, izvoare, norme


Raporturile de drept financiar
Finanele publice. Noiune, forme, particulariti, funcii, structur
Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale
Ipoteze privind geneza monedei
Sistemul bnesc al leului
Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare
Conceptul de sistem bugetar. Noiune, natur juridic, prile sistemului bugetar
Coninutul sistemului bugetar
Procedura bugetar. Noiune. Principii
Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar
Cuprinsul Legii bugetare anuale
Execuia bugetelor publice
Ordonatorii de credite bugetare
Modificarea destinaiei creditelor bugetare
Procedura ncheierii execuiei bugetare i controlul execuiei bugetare
Sistemul veniturilor publice
Veniturile publice ordinare
Veniturile publice extraordinare
Sistemul cheltuielilor publice. Noiune, rol, structur
Cheltuielile publice n domeniul social
Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militare
Cheltuielile publice pentru funcionarea aparatului de stat
Cheltuielile publice pentru aciuni economice
Rspunderea juridic n domeniul financiar
Controlul financiar. Noiune, rol, funcii
Formele controlului financiar
Curtea de Conturi a Romniei
Spaiul monetar Euro

Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din avutul su pentru a
avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste
venituri n chip potrivit, trebuie s in seama i de nevoile statului i de nevoile cetenilor .
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
Toat lumea vrea s triasc de pe urma statului.
Oamenii uit c statul triete pe cheltuiala tuturor.
Frederic Bastiat (1801 1850)

Subiectul 1.

Noiuni introductive privind dreptul financiar

Definiia:Dreptului financiar este format din totalitatea actelor normative care reglementeaz
relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale
instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.
Banul public :reprezinta fondurile comune constituite la nivelul ntregii societi pentru a fi
administrate de ctre stat n numele i n interesul ntregii societi.
Dreptul financiar este o ramur a dreptului public care are n centrul reglementrii sale finanele publice
i care se ocup de reglementarea primar i secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea
banului public i evidena patrimoniului statului i instituiilor publice.
Are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal. --- cea mai important parte!
Dreptul fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele
prinvind veniturile si cheltuielilor publice. Veniturile publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter
fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au dus la
aparitia unei ramuri autonome
Principiile dreptului financiar
Legalitatea;
Planificarea financiar;
Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.
1. Legalitatea : Are o consacrare constituional expres astfel constitutia prevede obligativitatea
reglementrii prin lege a tuturor aspectelor care vizeaz banul public. Banul public face obiectul de
reglementare al legii ordinare, posibilitatea reglementarii primare prin ordonane i ordonane de urgent
(din economia textelor constituionale)
2. Planificarea financiar: Consacrare constituional expres, instrumentul juridic al planificrii
financiare este bugetul public naional iar potrivit constitutiei este format din: bugetul de stat, bugetul
asigurrilor sociale de stat bugetele locale i cuprinde previziuni clare privind volumul veniturilor i
necesarul cheltuielilor pentru anul financiar urmtor. Se aprob n anul anterior anului financiar n
legtur cu care se face planificarea.
Trsturi : Este strict pt. c planificarea financiar ia forma legii prin legea bugetar anual;
Este supl deoarece legea bugetar anual poate fi modificat pe parcursul exerciiului financiar n situaii
exceptionale prin legile de rectificare bugetara.Este predictibil incat la baza planificrii financiare stau
rapoarte de specialitate privind impactul anumitor msuri de politic financiar asupra economiei
naionale n ansamblul su etc.
Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public
Consacrare constituional la nivel de principiu, avnd n vedere intersul public al modului de utilizare a
resurselor financiare puse la dispoziia statului ( n calitate de administrator al Banului Public), la a cror
constituire contribuie n fapt toi cetenii.
Modul de formare, administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului
public se realizeaz de ctre Curtea de Conturi organ specializat n acest tip de control si are obligatia de a
prezenta anual un raport asupra controlurilor de gestiune ale bugetului public national din exercitul
bugetar expirat.
Izvoarele dreptului financiar: Totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridice
financiare. Izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept sunt : constituia, legile ordinare
ale parlamentului, ordonanele de guvern i ordonanele de urgen (n baza unei legi de abilitare a
guvernului stabilete limitele clare de competen n reglementare), hotarrile guvernului, ca i
reglementri secundare n materie.
Izvoare specifice dreptului financiar: Legea finanelor publice nr. 500/2002, Legea nr. 273/2006 privind
finanele publice locale, Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea
resurselor derulate prin trezoreria statului, Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de
2

Conturi, republicat, repreezinta norme de aplicare sau explicatii ale notiunilor cuprinse in reglementarile
primare fara a putea extinde sfera ori intelesul acestor reglementari .
Normele dreptului financiar
Norma juridica financiara, o regul de conduit stabilit prin lege, care cuprinde drepturile i obligaiile
subiectelor participante la raportul de drept financiar i a crei respectare este asigurat de autoritatea de
stat.Norma juridica , o regul de conduit general i impersonal, stabilit de stat prin intermediul
atribuiei de legiferare i a crei respectare este garantat de fora coercitiv a statului.
Coninutul normei de drept fiscal = ipotez + dispoziie + sanciune;
Elementul specific al normei juridice financiare este snctiunea. Sunt stabilite
saciuni caracteristice acestei categorii de relaii, ex.: amenda contravenional, majorri de ntrziere,
recuperarea prejudiciului n cadrul rspunderii materiale, etc. Sanciunile se constat i se aplic de ctre
institutiile de control financiar ale statului..
Subiectul 2. Raporturile de drept financiar
Normele juridice financiare sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n procesul
constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului i care sunt reglementate de normele
juridice financiare..Se disting de celelalte raporturi de drept printr-o serie de trsturi specifice:
- subiectele participante i poziia pe care o ocup unele fa de altele;
- obiectul de reglementare;
- modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia i are
sorgintea.
n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice raporturile de drept financiar pot fi:
- raporturi juridice bugetare , fiscale, de creditare ,de garantare , de organizare a circulaiei monetare,
valutare, de asigurare prin efectul legii, de control financiar.
Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:
Subictele participante la raportul de drept financiar:
1.Statul, reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar nvestit cu atribuii n
procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul
ntregii societi. Statul, entitate abstract din punct de vedere juridic, dar realitate concret din punct de
vedere economic i financiar, are obligaia constituional de a satisface n mod rezonabil nevoile sociale
ale populaiei existente.
2.Orice persoana fizica sau juridica care interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii
finanelor publice, contribuabilul.
Relatiile juridice financiare apar numai n cadrul activitii financiare nfptuite de stat i organele sale.
fr excepie, unul dintre subiecte este statul, printr-un organ de specialitate care intr n raportul juridic
de pe poziia de purttor al autoritii de stat (forta coercitiva).
Creeaz o poziie juridic de subordonare a tuturor subiectelor fa de subiectul purttor al autoritii de
stat.Exist experti n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul datoriei publice (etc.) o serie de raporturi
juridice n cadrul crora subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de egalitate
juridic cu statul. In raportul juridic fiscal se nasc, se modific i se sting pe baza manifestrii unilaterale
de voin a statului executrii directe a obligaiilor generate de raporturile juridice financiare n sarcina
diverselor subiecte de drept implicate n administrarea banului public, fr a fi necesar o hotrre
judectoreasc. Diferena actele administrative din domeniul finanelor publice sunt executorii prin ele
nsele, persoana care se simpte lezat de aplicarea actului administrativ avnd dreptul de a folosi toate
mijloacele puse la dispoziie de legislaia procesual-civil n vederea desfiinrii, anulrii, revocrii,
modificrii sau ndreptrii actului administrativ nelegal.
Obiectul raportului de drept financiar este diferit determinat :
- de sfera de cuprindere a finanelor publice i de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu
privire la activitatea fiscal
- obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugerar, de creditare, de control financiar, de
circulaie monetar etc.
3

- obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau juridice
care realizeaz venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile.
Coninutul raportului de drept financiar este dat de drepturile i obligaiile subiectelor participante care
difer de cele ale altor rap. jur., incat se stabilesc n legtur cu necesitatea i importana constituirii,
repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului.
Subiectul 3.

Finanele publice

Finante publice sunt totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in
procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale.
Finanele publice formate din totalitatea mijloacelor bneti puse la dispoziia statului prin care acesta i
ndeplinete funciile sale. ntr-o societate modern 2 mari categorii de mijloace bneti n funcie de
formele de proprietate private i publice (banul public).
Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante publice =orice tranzactie care
presupune intre prestatii plata unei sume de bani. Termenul de finante publice- lb.franceza, sens
general- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului.
Exist 2 categorii de finane publice:
1. clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XXstat neinterventionist.Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita interventia la
indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia.
Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private. Se actiona conform principiului
guvernarii ieftine reducandu-se la minim cheltuielile publice..
Finanele publice clasice se caracterizau printr-o execuie bugetar excedentar, o fiscalitate sczut i un
stat neintervenionist.
2. moderna: s-a dezvoltat dupa primul razboi mondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un
stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct procesele economice.
Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in economie prin stimularea
productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a
resurselor naturale ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a veniturilor nationale.
Finanele publice moderne se caracterizau printr-o execuie bugetar deficitar, o fiscalitate ridicat i un
stat intervenionist.
Ca i stat interveionist s-au evideniat dou ci: subveniile i finanare
Stat intervenionist n esen pt. a gestiona dezechilibrele economice (avea nevoie de foarte muli bani),
intervenea pe dou ci
1. Calea subsidiilor/ subveniilor/ ajutoare.
2. Calea finanrii.
SUBVENIILE : Sume alocate de la bugetul de stat (banul public) pentru gestionarea unor dezechilibre
ntr-un volum relativ redus ctre toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate. Atat in sectorul
public cat si in cel privat, aceste sume au un volum relative redus.
FINANTAREA: n momentul n care subveniile sunt insuficiente iar existenta agentului economic este
esentiala pentru comunitatea din care face parte statul trece la finantare. Prin finantare vom intelege sume
nelimitate alocate de la bugetul de stat n scopul gestionrii unui dezechilibru ntr-un volum nelimitat ns
numai nuntrul aceleiai forme de proprietate numai spre sectorul public.
Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteriza, prin prisma specificului lor, prin
urmatoarele particularitati:
1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic
2. Relatiile financiare apar in forma baneasca
3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent
4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca mijloacele banesti repartizate si utilizate de
subiectele beneficiare nu se ramburseaza.
Trsturile finanelor publice
Finanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteriza, n funcie de specificul lor, prin
urmtoarele trsturi:
4

1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic, deoarece ele apar n procesul formrii, repartizrii
i utilizrii produsului social.
2. Relaiile financiare apar n form bneasc, ntruct, n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii
valorii, procesul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social,
relaiile de schimb, retribuia muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i
persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti.
3. Relaiile financiare sunt relaii fr echivalent, adic NU presupun o contraprestaie direct din partea
subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.
4. Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare NU se ramburseaz.
Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in vedere urmatoarele acte normative:
- Legea 500/2002 a finantelor publice- OUG 64/2007 a datoriei publice- Legea 273/2006 privind finantele
publice locale- Legea 500/2002 prezinta: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul
fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si bugetul fondurilor
provenind din imprumuturi interne si externe, bugetele locale.
n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au urmtoarea structur:
- bugetul de stat;
- bugetul asigurrilor sociale de stat;
- bugetele fondurilor speciale;
- bugetul trezoreriei statului;
- bugetele instituiilor publice autonome;
- bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor
sociale de stat ori din bugetele fondurilor speciale;
- bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare,
dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;
- bugetul fonduri externe nerambursabile;
- bugete locale;
- datoria public.
OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice.
Legea 273/ 2006 priveste structura bugetelor locale, ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor,
judetelor, institutiilor organizate la nivel local, bugetul imprumuturilor externe si interne, inclusive ale
fondurilor externe nerambursabile.
Doua functii principale:
- functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor publice + distribuirea lor
- functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice, controlul financiar intervenind incepand cu
momentul repartitiei acestora.
Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza provenienta resurselor, nivelul de constituire,
titlu cu care se repartizeaza catre beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a
echilibrului intre V publice si Ch publice.
n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale societii, finanele publice
ndeplinesc dou funcii:
1. Funcia de repartiie
Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, momentul:
formarea resurselor i repartizarea acestora.
Formarea resurselor se realizeaz prin mobilizarea unei pri din sumele rezultate n urma repartiiei
primare a venitului naional, prin preluarea unei pri din finanele private de ctre stat pentru a se colecta
veniturile publice, ndeosebi colectarea de impozite i taxe.
Pe seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la formarea de mijloace bneti destinate
constituirii de fonduri n contul persoanelor fizice i persoanelor juridice care particip direct sau indirect
la reproducia produsului social.Repartizarea mijloacelor bneti se realizeaz n cadrul repartiiei
secundare (redistribuirea) a venitului naional, astfel, resursele private devenind ban public sunt folosite
de ctre stat pentru a-i ndeplinii sarcinile sociale.
2. Funcia de control
5

Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare
constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi.
Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia de repartiie, dar are o sfer de
manifestare mult mai larg dect aceasta, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea fondurilor
bneti ale statului, i modul de utilizare a resurselor respective, cutnd s previn efectuarea de
cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente.
Banul public= mijloace banesti ale societatii administrate de catre stat.
Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la dispozitia membrilor societatii in conditii
specifice o gama variata de utilitati private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu caracter social,
econ., de mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc.
Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o redistribuire a veniturilor si averilor
persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie politica. Instrumentul specific de actiune
este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor si cheltuielilor
publice)
dc. V=Ch=> buget echilibrat
V>Ch=> buget excedentar
V<Ch=> buget deficitar
Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii financiare revine politicii bugetare. Politica
bugetar reprezint procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economico-sociale la nivelul
autoritilor de decizie (centrale sau locale), concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor
publice. Politica bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni complementar politicii fiscale, ambele
tipuri de politici reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul modelrii evoluiilor
economico-sociale dintr-o ar.
Politica bugetar prin ea insasi exist de numai circa 60 de ani, n timp ce deficitul i impozitele au fost
utilizate de milenii.
Subiectul 4. Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale
Sub aspect conceptual moneda este o marfa speciala cu rol de echivalent general. Fenomenul valorii ,
conceptual pt. ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda trebuie s
ndeplineasc cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de
la ceata primitiv la popor, naiune:
O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii:
1. s fie general acceptat de comunitate;
2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s pstreze calitile ntregului);
3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in timp, valoarea s fie constant n timp,
inalterabil);
4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic;
5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).
Sub aspectul funcionalitii sale: Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricarei
economii.Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu greutate determinata, se utilizeaza a mijloc de
circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea
schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente,
statul, si care se bucura de incredere publica.
Putere circulatorie = putere - valoare, valabilitate.
Putere de circulaie (sau circulatorie) a unei monede = nsuirea monedei de a servi la vnzare-cumprare.
Putere de cumprare (a banilor), cantitatea de mrfuri i de servicii care poate fi obinut n schimbul unei
anumite sume de bani.
Functiile monedei
1. Functia de evaluare a valorilor economice.
2. Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzarecumparare.
3. Functia de mijlocire a platilor.
4. Functia de mijlocire a creditului.
6

5. Functia de mijlocire a economiilor.


6. Functia de tezaurizare
7. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.
Moned lingvistic este MONET/ MONED
Terminologie = monet / ban / moned
MONET:
In literatura de specialite primele piese sub form de disc cu o anumit valoare au fost btute
(confecionate) n Roma Antic pe lng templele zeiei Iunion Moneta (zeia comerului i fertilitii)
aceste piese s-au numit MONET cuvnt de origine latin care s-a impus n majoritatea statelor supuse
Imperiului roman.
Monet :origine latin datorit sferei de influen a ariei de rspndire a civilizaiei romane n majoritatea
statelor exist termenul de monet, inclusiv romnii, totui la noi prin uzan public se folosete
termenul de moned (dar ambii termeni sunt coreci)
BAN: un prim sens : Moned : sinonim care desemneaz acelai fenomen la noi cu ban (1. sens =
marf cu rol de echivalent general). Dupa 1500 de ani, (sec.XV)in unele zone unde schimbul s-a
complicat a existat medalii din metal , ce facilitau schimbul fiind garantate de cei ce le puneau in
circulatie (banii- dregator teritorial), Piesele erau facute in banarii (ateliere locale) iar piesa a purtat
denumirea de ban.
BANUL era un mare dregtor teritorial n unele ri sud-est-europene. Banul a jucat un rol de mare
importan n istoria rii Romneti, precum i a unor regate/regiuni din sudul Ungariei medieval. n
ara Romneasc, banul apare n Sfatul domnesc n timpul lui Mircea cel Btrn.
De la sfritul secolului al XV-lea este conductorul judeelor de pe malul drept al Oltului (regiune
cunoscut ulterior cu numele Oltenia), cel mai de seam ntre dregtorii rii Romneti, singurul, n
afar de domnitor, cu dreptul s pronune pedepse capitale. Teritoriul Olteniei a fcut parte din Banatul de
Severin. Acest spaiu a fost cunoscut i cu denumirea "Banatul Craiovei" sau "Bnia Craiovei", iar
Craiova este supranumit i astzi "Cetatea Bniei".
MONED:
Pe la 1700 a reintrat n lexicul romnesc pe vremea fanarioilor prin filier greac = MONED,
n greac nu este t ci ci teta un sunet care se pronuna nazalizat d.Ambii termeni au circulat pn
dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnd uzan public a impus cuvntul moned, dar ambii termeni
sunt coreci derivai : monetar, monetrie.
La noi moned exist Iniial, denumirile monedei au exprimat materialul din care a fost confecionat
nsemnul respectiv. Etimologic, cuvintele care desemnau n societile patriarhale moneda artau originea
instrumentului monetar.
1.Etap premonetara : Comunitatea agricultorilor moned cerealele; Pescarii petele uscat;
Pstorii animalul n turm - latinescul pecus - latinescul capita ( numrtoarea capetelor de vit)
- a derivat termenul capital;
Militarii din legiunile romane din Nordul Africii erau pltii cu sare salarium - salariu, salariat;
Vntorii - pieile de animale - subdiviziunea rublei este copeic = cojoc fcut din piei de animale.
2. Etap monetara:
Pe la sfritul secolului XIX s-a descoperit foarte mult argint piaa fiind inundat de argint, drept
consecin s-a trecut la sistemul monometalist, argintul ne mai fiind la fel de rar ca i aurul.Cam n anul
1890 s-a trecut la SISTEMUL MONOMETALIST, moneda fiind reprezentant de aur.
n prezent, marfa cu rol de echivalent general moneda = aurul. (rolul de moned l ndeplinete aurul).
Aurul a avut putere circulatorie pn la cel de-al Doilea Rzboi Mondial, a circulat sub forma unor piesedisc., iar dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, aurul s-a retras din circulaie locul lui fiind luat de
INSTRUMENTE MONETARE !!!
Excepie: Aurul mai are putere circulatorie ca marf ntr-o singur ipotez (la nivel statal), sub form de
LINGOU = o pies paralelipipedic din aur pur i care trebuie s ndeplineasc cumulativ trei condiii:
1. Calitatea aur monetar se evalueaz n puncte = 99,9% puncte [Karate = o modalitate de evaluare a
aurului de ctre bijutieri].
Exist dou sisteme de evaluare a metalelor preioase:
a) sistemul arab Aurul i Argintul pn la 1000 de puncte;
7

b) sistemul european Argint 1000 de puncte; Aur 100 de puncte.


2. Cantitatea = greutatea, ntre 1 uncie (32 g) i 12,5 kg (Crmida Strlucitoare).
3. Sigiliul emitentului autoritatea !!!
Nota bene !!! Metodele care au intermediat initial schimbul aveau forme uzuale (cutite, varfuri de
sageata), abia ulterior impunandu-se discul metalic.Timp de 21 de sec. s-au utilizat monede din metal
pretios cu valoare intrinseca. Odata cu aparitia primelor banci metalul pretios a inceput sa-si imparta rolul
cu bancnotele convertibile in metal pretios. In timp, s-a evoluat de la bancnote convertibile in aur la
bancnote neconvertibile in aur sau alt metal pretios si s-a ajuns in final la banii de cont. Preluarea
functiilor monedei efective de catre bancnote a facut posibila indeplinirea unor functii suplimentare si
fara moneda metalica. Bancnota neconvertibila s-a impus in circulatie pe baza a 2 garantii:
acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb le permitea si
garantia statului emitent.
INSTRUMENTELE MONETARE
Instrumentele monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a monedei, a valorii.
Instrument monetar eate forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final
moneda si care beneficiaza de un curs fortat.Moneda-aur i pierde puterea circulatorie, locul a fost luat
de instrumentele monetare!
Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare:
1. numerarul
2. conturile scripturale (moneda scriptural)
3. conturile electronice (moneda electronic)
1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul sub dou categorii, (care reprezint primele
forme de instrumente monetare):
a) numerarul metalic (monezile)
b) bancnotele = note de banc
a)Numeralul metalic- moneda, monzi, moneta, in functie de aspectul istoric marfa cu rol de echivalemt
general avea si putere circulatore prin piesele disc cu valoare intrinseca.
b) Bancnotele care se bat pentru valori mari pe o hrtie special cu un coninut care poate fi hrtie,
estur i plastic mai nou (material sintetic). Au aprut odata cu formarea bancilor. In timp in perioada
interbelica a avut loc un bun economic financiar iar numeralul metallic si bacnotele nu au mai facut fta
cererii de instrumente monetare pentru a satisface circultia monetara.
2. Conturile scripturale (moneda scriptural) sunt instrumente monetare de transfer scriptic de la o
persoan titular de cont la alta prin intermediul unei instituii numit banc . Trecerea dintr-un cont n
altul se face scriptic. (se folosete cecul ???) Nu au o existen material concret aa cum are numerarul.
n utimele dou decenii ale secolului XX datorit globalizrii relaiilor economice, financiare, comerciale,
bancare nici conturile scripturale nu au fcut fa cererii de instrumente monetare, principalul motiv fiind
timpul necesar i celui mai simplu transfer ntre dou conturi (2-3 zile) (prea mult timp). Astfel, au
aprut conturile electronice.
3. Conturile electronice (moneda electronic) care asigur transfer instantaneu. i sunt mult mai sigure
mpotriva falsificatorilor n raport cu conturile scripturale i numerarul. Marele bnci i schimb codul de
transfer zilnic.n acest caz se folosesc cardurile bancare.
Cardul este un instrument de plat bazat pe electronic, ca alternativ a instrumentelor ,,clasice de plat
numerarul i cecul, iar deintorul lui are dreptul de acces la o procedur de autorizare i plat cu card.
Denumit i portofel electronic.
Categorii de monede existente in circulatia monetara.
1.Moneda efectiva (manuala
2.Moneda de cont (bancara
3.Moneda conventionala
4.Moneda de calcul.
5.Moneda fiduciara
6.Cardul bancar
8

Subiectul 5. Ipotezele privind geneza monedei


Doctrina a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii dezvoltnd o suit de teorii care incearca sa
gaseasca originile acestui fenomen. n centrul acestor ipoteze se afl schimbul cu diferite nuane. Moneda
a prut datorit schimbului !!!
Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:
I. Ipoteza economica/ realist.: Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care
schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal
o marfa intermediara. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara) careia ii
erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a mai
permis schimbul in natura.
II. Aparitia monedei ca etalon de valoare: Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre
oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb.
Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat in timp datorita lipsei
calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de
valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a
fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul).
III. Ipoteza religioas: Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele
religioase. In religia antropomorfic zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o
negociere a bunavointei acestora. Darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un
animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin
cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare.
IV. Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere social)
Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se considera ca scopul crearii
monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat anumite
ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Aceasta teorie se bazeaza si pe
observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de
razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase.
V. Ipoteza patrimonial: Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica le-a
imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de
a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de
consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale. Initial,
bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate
casnica.
Subiectul 6. Crearea sistemului bnesc al leului
n spaiul carpato-danubiano-pontic
Se consider c rolul de echivalent general ndeplinit pentru prima dat pe aceste meleaguri de un metal
trebuie atribuit aramei care a nceput a se utiliza din neoliticul trziu sub form de lingouri sau obiecte.
In perioada antichitii un moment important este primul fenomen monetar propriu, dup moartea lui
Burebista aparitia monedei kosonul dacic.
Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima
Daciei dup modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur n
toat istoria getodacilor.
Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind emis de Comosicus, urmaul lui Burebista,
aceast moned-medalie avnd pe avers vulturul Carpailor ocrotitor, -acvila, simbol al unitii
neamului dac nfptuite de Burebista.Circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea trupelor.
Pe avers era redat un consum roman si doi lectori (purtatori de fasci) un cerc pe lat inconjura grupul de
personae iar in legenda era monograma literi K .Koson este anagrama numelui preotului Comosicus
urmasul lui Burebista.
In perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei romane dinarii republicani, sesterii,
aureii i dinarii imperiali. Sistemul monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint i bronz.
9

Moneda de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune quinarul de bronz btut n trei valori
principale: sesteriul, dupondiul i assul.
Retragerii romane i urmeaz o etap n care circulaia bneasc i recapt funciile din perioada
preroman. Circulaia monetar se va restrnge n aa msur nct produsele se vor procura, n cea mai
mare parte, pe calea schimbului specific economiei naturale.Ulterior avem monede bizantine si nu se mai
emit monede pe plan local.
Sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti.
Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor monetare, n epoca feudalismului dezvoltat, datorit
extinderii schimburilor, rolul banilor crete n nsemntate i determin crearea unor sisteme monetare
proprii, ca expresie a suveranitii i independenei rilor romne.
Monedele btute n bnriile romneti purtau denumiri extrem de variate: ducai, dinari, groi, taleri,
groie, bani, lei.
n comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor nu avea aplicare,astfel incat in circulatia
monetara erau monede locale si starine(anii 1400). Printre monedele strine cu acces larg n circulaia
mrfurilor au fost talerii de argint ai Tarilor de Jos (talerii leonis pentru ca pe revers aveau un leu 1581).
Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor ntre 1859 -1862)
La 1866 n Constituie se consfinete dr. de a bate moneda( atribut al suveranitatii).Haosul monetar care
a caracterizat a doua jumtate a veacului trecut a fost lichidat, ntruct reprezenta o frn n ascensiunea
economiei naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi eterogene de monede
strine care ngreunau circulaia mrfurilor. Se ajunsese la utilizarea a nu mai puin de 75 specii de
monede strine, provenite din diferite ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira turceasc,
ducatul austriac, francii, icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla i copeicile, echinul veneian, colonatul
spaniol .a.
Era necesar o asanare monetar - retragerea tuturor monedelor din circulaie i punerea unei singure
monede, pentru a asigura o stabilitate social i politic.
Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al leului - un sistem bimetalist Aur -Argint.- 1890
se trece la sistemul monometalist.
Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867:
un coninut bimetalist - piesa avea o reprezentare n Aur i Argint - Legea 14/1867 instaureaza un sistem
bimetalist Aur-Argint
avea o subdiviziune banul - 1 leu = 100 bani
Puterea de cumprare i stabilitatea unei monede naionale este dat de ncredere ntre guvernani i
guvernai. Propaganda de la acea vreme era ineficient s se rspndeasc ceva nou, necunoscut.
Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina romnilor (comunitii) i n care
aveau ncredere, precum denumirea de leu i cea de ban
LEUL: n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie menionat documentar cu privire la
existena leilor n circulaie pe teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua
denumirea de leu pentru noua unitate monetar romneasc. Denumirea de leu de la acest taler olandez
este intalnita si in alte sisteme monetare nationale ale altor state care au preluat-o pentru moneda lor
nationala (n Albania lek, n Bulgaria leva, ).
BAN: piesele puse n circulaie la 1867de ctre domnitorii locali - bnriile
1880 nfiinarea BNR
1890- trecerea la sistemul monometalist Aur
1928- introducerea biletelor de banc i renunarea la etalonul Aur
dup 1989 s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului.
Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n vigoare 2005.
Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este
numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci cnd sumele de bani devin foarte mari
n valoare absolut, datorit inflaiei.
Denominarea nu trebuie confundat cu stabilizarea monetar, care este o aciune de stopare a inflaiei ce
presupune ncetarea emisiunii de sume bneti excedentare i eliminarea surplusului de bani din
circulaie..
10

n prezent unitatea monetar naional este consacrat de constitutie i de prevederile Legii nr. 312/2004
privind Statutul Bncii Naionale a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar
subdiviziunea acestuia, banul,
Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de
bancnote i monede metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei
Bnca Naional a Romniei trebuie, potrivit legii, s asigurare stabilitatea monedei naionale, pentru a
contribui la stabilitatea preurilor.
In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii
preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara,
valutara, de credit si de plati.Romania doreste sa adere la zona Euro (indeplinirea criteriilor de
convergenta si sa adopte moneda EURO ca moneda nationala).
Subiectul 7. Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare
Este o criz monetar care afecteaz stabilitatea monetar.Inflatie (bani multi, marfuri putine).
Inflatia este o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii de
pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen de
crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara.
Cuvntul inflaie latinescul inflare = a exagera, a umfla.
INFLAIA se produce ca urmare a creterii cantitii de bani fr acoperire pe pia dpdv.
cantitativ/ material i datorit scderii puterii de cumprare a U. M. caracter funcional.
*creterea generalizat a preurilor
*scderea puterii de cumprare a banilor
*inflaia este o stare caracterizat prin creterea permanent mai rapid a valorii puterii de cumprare fa
de volumul bunurilor i serviciilor, astfel nct din acestea creterea veniturilor i seviciilor, n timp ce
valoarea banilor scade
*msurarea inflaiei se face cu ajutorul indicelui general al preurilor (IPC) care exprim creterea
preurilor din economie n decursul unei perioade
Forme de manifestare in functie de gradul de depreciere
latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda nationala
reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda nationala, iar producatorii nu
mai vand marfuri in moneda nationala
excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor specifice de catre moneda nationala
cresterea preturilor
relativa: cresterea preturilor< (mai mic) cresterea masei monetare
absoluta: invers
ordinul de marime rata inflaiei
Mecanismele inflaiei: Inflaia are cauze multiple:
a)Creterea excesiv a creditului
b)Acoperirea deficitului bugetar i a balanelor de pli externe
c)Creterea costurilor
d)Creterea salariilor
e)Reducerea produciei de bunuri i servicii
Formele inflaiei
-inflaie trtoare IPC (0-3%)
-moderat IPC(4-9%) creterea cererii totale
-galopant IPC(10-50%) reducerea ofertei totale
-hiperinflaie IPC peste 50%) cauze structurale
-stagflaie- inflaie rapid i lipsa de cretere notabil a economiei, cretere zero i prin recesiune
economic; Q scade, M constant
-slumflaie- declin economic, o scdere a produciei naionale i o inflaiei rapid, chiar galopant
n literatura de specialitate apar i urmtoarele noiuni
stagflaie,
slumplaia,
megainflaie = cnd inflaia depete lunar 15 %.
11

Stagflaia un fenomen de regres economic pe fondul unei inflaii persistente (n perioada anilor `60 -`70)
care a demonstrat nu numai c inflaia nu stimuleaz procesele economice, dar contribuie ntr-o msur
apreciabil la stagnarea i la adncirea crizei economice i monetare care s-a agravat n anii `73 -`74.
Aproximativ n aceeai termeni de comparaie s-a conturat i slumpflaia care definete tot un regres
economic i tot pe fondul crizei monetare.
DEFLAIA este fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se aprecieaz, iar cantitatea de mas
monetar devine insuficient pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe pia.
Subiectul 8. Conceptul de sistem bugetar
Notiune, natura juridica, sistemului bugetar,
Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului, prin care sunt prevzute veniturile si
cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr- un ansamblu de bugete distincte
care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.
(Bugetul) Sistemul bugetar este instrumentul tehnic prin care se gestioneaz banul public.
Cuvntul buget provine din franceza veche (normand), unde cuvinte ca bouge, bougette desemnau
o pung din piele sau o pung de bani (pentru cheltuielile cotidiene).
Termenul a fost preluat n Anglia odat cu cuceririle normande, unde termenul derivate de budjet
desemna un sac al regelui coninnd banii necesari acoperirii cheltuielilor publice; i de aici s-a rspndit
n ntreaga lume cu semnificaia financiar actual.
n Romnia termenul de buget apare pentru prima oar n Regulamentele Organice. In Regulamentul
Organic al Moldovei, care se ocup de finanele publice, se ntlnete termenul bindge, dar i expresia
nchipuirea cheltuielilor anului viitor.
Reglementarea actuala- sistemului bugetar al statului este organizat intr-o conceptie specifica economiei
de piata cuprinzand un sistem unitar de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in
conditii de autonomie.Sist. bug. roman cuprinde un sist. unitar de bugete reglementate pt. administratia
publica centrala in Legea 500/2002 si , respectiv, pt. administratia publica locala in Legea 273/2006.
Importanta deosebita a sistemului bugetar in cadrul finantelor publice si al relatiilor social-economice
poate fi sintetizata astfel:
participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului;
asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale;
garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei;
asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului;
are un important rol stabilizator al economiei nationale
Natura juridic -opinii:
-act administrativ: pt.ca atat veniturile cat si cheltuielile sunt simple evaluari de ordin financiar.
-lege propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program de administrare intocmit de puterea legislativa
-lege si act administrativ: pornind de la deosebirea realizata intre legea formala si legea materiala
- act de planificare financiara: care in urma adoptarii de catre organul legislativ printr-o lege specifica
dobandeste natura juridica de lege
principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter executoriu are natur juridic de lege
Sistemul bugetar reprezinta principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari
privind modul de realizare al veniturilor si al cheltuielilor statului.
Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui document al crui continut nu are
trasaturile normei jur., ci reprezinta doar un plan format, n principal, din indicatori de plan care sunt
aleatorii, susceptibili de modificare pe perioada de plan, leguitorul dezbate si adopta legea bugetara
anuala de aprobare a sist.bug.
Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica juridica. se confera sist.bug., care ramane in esenta un plan, forta
obligatorie a normei de drept=> sist.bug are nat.jur. de lege.
Partile componente ale sistemului bugetar: este format din anumite verigi care formeaza un ansamblu
coerent denumit structura bugetara.
Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv:
12

state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale administratiei publice centrale si organelor
autonome in teritoriu.
Structura bugtara a oricarui stat de tip unitar cuprind.: un sistem bugetar general al statului (buget privind
administratia publica centrala) la care se adauga bugete locale autonome organizate la nivelul fiecarei
unitati adm.-terit.
state de tip federal: federatie+state membre ale federatiei+unit. adm.-terit.
Structura bugetara a statelor federale e formata din bugetul federatiei, bugetele statelor/ provinciilor si
bugeturi locale.
In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si cuprinde la nivel central:
bugetul de stat
bugetul asigurarilor sociale de stat
bugetele fondurilor speciale
bugetul trezoreriei statului
bugetele institutiilor publice autonome
bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale
de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz
bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/ garantate de stat si a caror rambursare,
dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice
bugetul fondurilor externe nerambursabile
In cadrul bugetului administratiei publice centrale se prevad distinct bugetele Senatului, Camerei
Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI,
ICCJ, BNR, TVR).
La nivel local bugetele locale ale unit. adm.-terit. care au personalitate juridica (fiecare are un buget
propriu, in conditii de autonomie).
Sistemul bugetar nu-i alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub forma unui ansamblu de bugete
clasificate astfel:
bugetul general al statului venituri si cheltuieli administrative publice central
bugetul Asigurrilor Sociale de Stat privete asistena i asigurrile sociale, de la pensii la alocaiile
sociale.
bugetele locale
bugetele institutiilor pulice
bugetele extraordinare (imprumuturile)
Subiectul 9. Continutul sistemului bugetar
Continutul sistemului bugetar reprezinta ansamblul de venituri si cheltuieli bugetare.Veniturile publice
reprezint sursele pentru constituirea banului public.
n activitatea statului modern sursele de formare a Banului Public se mpart n dou mari categorii:
-surse ordinare - normalitatea ntr-un stat modern ,taxele i impozitele = fiscalitatea statului modern
-surse extraordinare - excepia, autoritile statului apeleaz atunci cnd sursele ordinare sunt
insuficiente.
Veniturile bugetare (ordinare): Venituri care se incaseaza cu regularitate la buget si sunt alcatuite din
resurse banesti colectate in baza prevederilor Legii finantelor publice si a Legii finantelor publice locale
In temeiul Legii 500/2002 veniturile bugetare sunt alcocate din: impozite, taxe, contributii, varsaminte.
Veniturile bugetare sunt descrise ca fiind alcatuite din:
Venituri fiscale: impozite si taxe.
Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. venituri realizate
Indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe vamale, TVA)
Taxele: se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice de catre pers. fiz. si jur.
Venituri nefiscale: Venituri obtinute in urma administrarii proprietatilor statului.Deosebire :Veiturile
fiscale si Veniturile nefiscale: la veniturile nefiscale, in procesul de realizare a veniturilor, nu se produce o
13

schimbare a titularului dreptului de proprietate, statul fiind cel care realizeaza veniturile si tot statul fiind
si colectorul veniturilor.
Venituri parafiscale : uneori anumite taxe speciale pe care comunitatile locale le pot stabili pt. o
perioada determinata de timp in vederea realizarii unui obiectiv specific.
Contributii: -legea 500/2002- prelevarae obligatorie a unei parti din veniturile persoanei fizice/ juridice ,
cel fara posibilitatea obtinerii unei contraprescriptii.
Varsamantul:- modalitatea de stingere a obligatiei legale prin virarea unei sume de bani efectuata de un
agent economic sau o institutie publica ori financiara.
Veniturile extrabugetare (extraordinare)= Venituri la care statul apeleaza in cazuri exceptionale atunci
cand resursele curente nu acopera integral cheltuielile bugetare
Mai multe categ. de surse ale Veniturilor extrabugetare:
1.mprumuturile sub forma baneasca (creditul) , intern prin bonuri de tezaur pe piata externa( datoria
publica).
2.Vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand
statului,
3.Emisiunea monetara care nu e recomandata implica punerea in circulatie a unor bani fr acoperirea n
mrfuri i servicii( duce la inflaia).
4.Sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante, valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i fr
stpn.
Cheltuielile publice reprezint destinaia banului public, modaliti de repartizare i utilizare a fondului
bnesc bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.
Cheltuielile publice vor fi determinate de tipul si gradul de dezvoltare al econ.
Categorii de cheltuieli publice( 5+1)
1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai important nvmnt, sntate, cultur,
protecie social, activiti sociale, omaj, pensie, sport, etc.
2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile de stat - infrastructura (rutier,
feroviar, canalizare i ap, gaze natural, telecomunicaii)
3) cheltuieli militare ch. neproductive directe in perioada de razboi si indirecte pentru mentinerea pacii
(lichidarea urmarilor unui razboi.
4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat - pentru strucuturi necesare doar acum.
5) pentru cercetare-dezvoltare: cercetarea fundamentala, cercetarea aplicativa
Cheltuieli bugetare planificate:
+ 1 = alte cheltuieli : rezerva bugetar pentru situaii imprevizibile ce nu pot fi planificate:
a) calamiti naturale
b) cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea investiiilor de stat
c) influena negativ n evoluia preurilor pe piaa internaional
Subiectul 10. Procedura bugetara (activitatea). Notiune.Principii
Procedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele
de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii exercitiului bugetar.
Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.
Etape:
elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar)
aprobarea acestora
executia bugetara
incheierea exercitiului bugetar
PRINCIPII de derulare a procedurii bugetare:
1.Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile se includ in bugete in totalitate in sume brute
2.Principiul neafectrii veniturilor bugetare: nu-i permis ca anumite veniturile bugetare sa fie specific
directionate pt.acoperire unei anumite cheltuieli, sunele ncasate, virate, depuse la buget se
depersonalizeaz
14

EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilor si sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite
destinatii
3.Principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind banul public trebuie s fie cunoscute de
societate. Anumite reguli de transparenta asigurate prin:
dezbaterea publica a proiectelor bugetare
dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug.
publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de
executie
utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre public a informatiei asupra
continutului sist.bug.
4.Principiul unitatii: veniturile si cheltuielile se inscriu intr-un singur document (specializrii bugetare,
veniturile i cheltuielile publice )
5.Principiul specializrii : Printr-un instrument ethnic intocmit de Ministerul Finantelor Publice intranumit clasificatie bugetara, atat veniturile cat in special ch.bugetare se vor dtuctura pe titluri, capitole,
subcapitole,sectiuni.
!Trecerea unei cheltuieli(alocatii bugetare) de la o sectiune la alta se face foarte strict.
- Destinatia banului public
-Schimbarea destinatiei banului public poate duce la atragerea raspunderii juridice prin infrctiunea de
deturnare de fonduri (acesta infractiune este specifica ordonatorilor de credit).
6.Principiul anualitatii execuiei bugetare: Acest principu are in vedere direct etapa executiei bugetare
potrivit caruia raelizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se intinde pe 365 zile calendaristice,
perioada care poate sau nu sa coincide cu anul calendaristic. In consecinta veniturile si cheltuielile
bugetare sunt aprobate de legea bugetara pentru o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu
bugetar.
- executia bugetara etapa nucleu
- scopul principiului bugetar este punerea in aplicare a constituirii si folosirii fondurilor planificate.
La jumatate sec. trecut avem 2 feluri de state :
1. State a caror executie bugetara corespunde anului calendaristic
2. State a caror executie bugetara nu corespunde anului calendaristic
Azi in 90% din state anul de executie bugetara corespunde anului calendaristic ( excutia bugetara in
Japonia, SUA nu corespunde din motive de traditie) .
In 1930, in Romania anul de executie bugetara nu coincidea cu anul calendaristic.
7.Principiul realitatii bugetare: Potrivit caruia propunerile facute de venituri si cheltuieli in etapa
elaborarii trebuie sa fie cat mai aproape de realitate.
8.Principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala, astfel toate actele
juridice i operaiile care privesc banul public sunt realizate, cuantificate n unitatea monetar cu putere
circulatorie pe teritoriul statului respectiv. (leul)
9.Principiul echilibrului bugetar: veniturile bugetare ar trebui sa acopere cheltuielile
Exista teoria deficitului controlat - buget deficitar - Da situaie rezonabil - max 3% PIB
= -echilibrul (relaia) ntre venituri i cheltuieli
Deficit bugetar Legea 500/2002 : parte a cheltuielilor bugetare ce depete venitul bugetar ntr-un an
bugetar.
10.Principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unititatii adm.-terit. preum si a pers. fiz aflate-n stare de
extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bug. constituit in acest scop.
11.Principiul autonomiei locale financiare: unitatile adm.-terit. au drept la resurse financiare suficiente
astfel se acorda autoritatilor locale drept de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea
principiilor generale stabilite de Codul fiscal
12.Principiul proportionalitatii: resursele financiare ale comunitatilor locale trebuie sa fie proportionale
cu responsabilitatile impuse de lege autoritatilor admministratiei publice locale.
13.Principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice locale de a fi consultate in legatura cu
procedura de alocare a resurselor financiare de la bug.de stat

15

Subiectul 11.Elaborarea si aprobarea proiectului sistemului bugetului


Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat se elaboreaza de Guvern prin MFP avand in
vedere in principal urmatoarele criterii:
-prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt. anul avut in vedere si pt. urmatorii
3 ani
-politicile fiscale si bugetare
-politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului)
-prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau ratificate
-propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei, propunerile de defalcare si transfer
-catre bugetele locale
-posibilitatile de finantare a deficitului bugetar
Calendar bugetar:
1.Pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si sociali care se actualizeaza continuu pe
parcursul procesului bugetar
2.Pana la 1 mai MFP inainteaza Guvernului obiectivele politicii fiscale si bugetare impreuna cu limitele
de cheltuieli gandite pt. fiecare categorie de ordonatori principali de credite
3.Pana la 15 mai Guvernul aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare si informeaza comisiile pentru
buget, finante si banci ale Parlamentului in legatura cu principalele orientari ale politicii macroeconomice
si finantelor publice
4.Pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ordonatorilor principali o scrisoare-cadru care specifica
urmatoarele:
a) contextul macroeconomic care trebuie avut in vedere la intocmirea proiectului de buget
b) metodologiile de elaborare a documentelor
c) limitele de cheltuieli pe care si le doreste Guvernul. a fi respectate
5.Pana la 15 iunie MFP comunica ordonatorilor principali limitele de cheltuieli finalizate
6.Pana la 15 iulie ordontorii principali de credite au obligatia de a depune la MFP proiectele bugetelor lor
care, insa, trebuie insotite de documentatii si fundamentari. Camerele Parlamentului, cu consultarea
Guvernului, isi aproba propriile bugete in vederea includerii lor in bug. general. Autoritatile administratiei
publice centrale transmit propuneri de defalcare si transfer din fondurile centrale la bugetele locale. Dupa
centralizarea informatiilor de catre ordonatorii principali de credite la nivelul MFP se poarta discutii intre
conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de divergenta hotaraste Guvernul in ansamblu.
7.Pana la 1 august proiectele ordonatorilor principali de credite sunt centralizate la nivelul MFP
8.Pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta Guvernului proiectele legilor bugetare si
proiectele bugetelor ordonatorilor principali. Proiectul legii bugetare este insotit de un raport privind
situatia macroeconomica a anului bugetar in cauza si de proiectiile pe urmatorii 3 ani. Aceste documente
se insusesc de catre Guvern si vor reprezenta politica social-fiscala a acestora.
9.Pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii bugetare anuale definitivate la nivelul
Guvernului se depun la Parlament.
Aprobarea sistemului bugetar (prin adoptarea legii bugetare anuale)
Guvernul supune spre aprobare Parlamentului proiectele legilor bugetare, proiectele de buget, proiectele
eventualelor legi de ratificare si contul general anual de executie.
Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n termen legal nu au fost adoptate de catre
Parlament pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui la care se refera proiectele de
buget, Guvernl solicita Parlamentului aplicarea unor proceduri de urgenta.
Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete stabilita de legea finantelor publice, se
aproba prin acte specifice, dupa cum urmeaza:
- prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
creditelor externe si bugetele fondurilor externe nerambursabile
- prin legi speciale: bugetele institutiilor publice autonome
- prin lege ca anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite.: bugetele institutiilor finantate partial
din sistemul unitar de bugete
16

- prin actul ordonatorilor de credit ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din
sistemul unitar de bugete
- prin actul organului de conducere, cu acordul ordonatorilor de credit ierarhic superior: bugetele
institutiilor publice finantate integral din veniturile proprii
Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul isi
va indeplini sarcinile avand grija ca limitele lunare de cheltuieli sa nu depaseasca fie:
1/12 din prevederile bugetului anului precedent
1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat daca acestea sunt mai mici decat cele
prevazute-n anul anterior
Bugetele locale - la nivel judeean/ municipii/ orae/ comune la consiliul judeenean/ la consiliul local
sunt depuse 3 documente:
- proiectul bugetului local
- proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea Bugetului Local/ proiectul Hotararii
Consiliului Local
- rapoartele comisiilor de specialitate
Consiliul judeenean/ consiliul local se pronun asupra Hotrrii consiliului o trimite napoi
preedintelui consililui jud/ primarului.
Subiectul 12. Cuprinsul. Legea bugetara anuala
La nivel general bugetele sunt supuse dezbaterii parlamentului fiind aprobate prin adoptarea unor acte
normative denumite legi bugetare anuale prin care se confera relatiile financiare bugetare cuprinse in
sistemul bugetar, forta juridical de lege.
Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele:
- estimarile veniturilor anului bugetar
- creditele bugetare aprobate,
- deficitul/ excedentul bugetar dupa caz
- reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza
- temeiul raspunderii juridice a Guvernului
Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:
-sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete
-bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele acestora
-sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat si criteriile de repartizare a acestora catre
bugetele locale.
Veniturile si cheltuielile se grupeaza n buget pe baza clasificatiei bugetare. Veniturile sunt structurate
pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si
aliniate. Pentru . ca cheltuirlile publice. au o destinatie precisa si limitata.
Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct prin anexa la bug. fiecarui ord. pr. de credite.
Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.
Tot drept anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite se aproba si programele acestora.
In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe nerambursabile.
De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guvernului 2 fonduri cu destinatie speciala:
fondul de rezerva: se repartizeaza unor ordonatori principali de credite atat la nivel central cat si la nivel
local, pe baza de H.G. pt. finantarea unor cheltuielilor urgente sau neprevazute.
fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ordonatori principali atat la nivel central cat si local, tot pe
baza de H.G., insa pt. finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati.
Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe parcursul anului bugetar fondul de
interventie sa fie majorat cu resurse din fondul de rezerva in functie de necesitatile concrete.

17

Subiectul 13. Execuia bugetelor publice(Execuia bugetar)


Procedura executiei bugetare care repartizeaza ansamblul de acte si actiuni:
1.Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare
2.Executia de casa bugetara
3.Realizarea venitului bugetar
4.Efectuarea cheltuielilor bugetare
5.Incheierea executiei bugetare
ETAPELE:
1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare
Conform principiului anualitii execuiei bugetare coroborat cu principiul realitii (calculul
probabilitii) de facto n cadrul execuiei bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se
repartizeaz pe trimestre n funcie de specificul activitilor social-economice (pe domenii de activitate
nvmnt, sntate, construcii).
2.Execuia de cas bugetar/ a sistemului bugetar
Presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor bneti din bugetul de stat.
In concret reprezinta un complex de operatiuni tehnice care se refera la incasarea veniturilor si plata
cheltuielilor bugetare.
Execuia de cas bugetar se realizeaz prin trezoreria statului (pe baza unor norme specifice emise de
MEF) care asigur:
1. ncasarea veniturilor bugetare;
2. efectuarea cheltuielilor bugetare n limita creditelor bugetare i destinaiilor aprobate;
3. efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern i extern rezultat din
mprumuturile contractate direct sau garantate de ctre stat;
4. efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor administraiei publice.
Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului
n a cror raz i au sediul i la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli i disponibiliti.
Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si plati prin banci comerciale.
Trezoreria statului este o instituie de tip bancar, instituia financiar, prin care statul asigur efectuarea
operaiunilor de ncasri i pli privind fondurile publice.
Contul curent general al Trezoreriei Statului funcioneaz la Banca Naional a Romniei i este deschis
n numele :
1. Ministerului Economiei i Finanelor
2. unitilor Trezoreriei Statului din cadrul direciilor generale ale finanelor publice judeene, a
Municipiului Bucureti i ale administraiilor finanelor publice ale sectoarelor Municipiului Bucureti.
3. realizarea veniturilor bugetare: presupune n concret ncasarea la Buget a sumelor de bani prevzute n
bugetului de stat.
Sumele provin din diferite venituri stabilite prin lege (doar Parlamentul poate reglementa i institui
veniturile publice )
Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare:
1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul legal
2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime pentru autoritile statului
In ceeace priveste obligatia veniturilor pentru neplata la termen exista urmrmatoarea sanctiune fiscala
numita majorarea de intarziere.
n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte i operaiuni, urmtoarele ETAPE:
1. identificarea veniturilor i bunurilor impozabile sau taxabile i stabilirea (calcularea) obligaiilor
bugetare datorate;
2. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare;
3. urmrirea realizrii (ncasrii) veniturilor bugetare se realizeaz de ctre organele care au dreptul de a
ncasa astfel de venituri n situaia n care contribuabilul nu i ndeplinete obligaiile de plat la
termenele prevzute de lege.
n procesul ncasrii veniturilor bugetare pot aprea venituri ncasate fr s se cunoasc veriga bugetar
creia i sunt destinate sau subdiviziunea clasificaiei bugetare n care trebuie nscrise. Aceste venituri se
nregistreaz provizoriu ntr-un cont de venituri neclarificate, urmnd ca ntr-un termen rezonabil
18

(aproximativ o lun). n cazul n care nu se reuete identificarea conturilor n cauz, acestea vor fi trecute
n contul ncasri din diverse alte surse ale bugetului de stat.
4. efectuarea cheltuielilor bugetare- reprezinta banul public de la buget catre destinatiile legale prevazute
prin alocatii bugetare . Alocatiile bugetare reprezinta sumele alocate de la buget din banul public conform
destinatiei legale.
Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice:
1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale;
2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime.
Obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale per a contrario schimbarea
neprevzut de lege a destinaiei banului public, duce la tragerea rspunderii juridice prin infraciunea de
deturnare de fonduri !!! (pedeapsa cu nchisoare la noi; state din asia pedeapsa capital)
Exist situaii obiective prevzute de lege excepii: transferarea, virarea, suplimentarea, anticiparea,
blocarea, anularea.
Finantarea de la bugetul de stat reprezint alocarea de fonduri bneti necesare entitii finanate pentru
ndeplinirea unor activiti social-economice, acestea sunt sume primite cu titlu gratuit i nerambursabile.
Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele particulariti:
a) beneficiaz de alocaiile bugetare numai nteprinderile i instituiile publice;
b) scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru aciuni socialculturale, activiti economice, cercetarea tiinific fundamental, aprare, funcionarea aparatului de
stat.
Schimbarea destinaiei fondurilor n afara prevederilor legii bugetare anuale este calificat de legea penal
ca ntrunind elementele infraciunii de deturnare de fonduri.
c) fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit, adic fr echivalent;
d) creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se ramburseaz, aceste sume nu se mai restituie.
n procesul execuiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele FAZE:
a) angajament;
b) lichidare;
c) ordonanare;
d) plat.
Execuia bugetar se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor persoanelor care au calitatea de
ordonator de credite bugetare de atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Subiectul 14.Ordonatorii bugetari( ordonatorii de credit)
Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic.
n funcie de organizarea aparatului de stat central i local, ordonatorii bugetari sunt clasificai n trei
categorii:
1) principali- ( ministrii, primarul, presedintele consilului judetean)
2) secundari ei reprezita conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor principali
3) teriali ei sunt conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor secundari
In executia bugetara pot lipsi ordonatorii secundari de credite in functie de complexitatea aparatului de
stat.
Atributiile ordonatorilor bugetari:
1) de a folosi, utiliza, sumele alocate de la buget pentru instituia pe care o conduc (toti 3 ordonatori o pot
folosi)
2) de a repartiza alocaiile bugetare ordonatorilor din subordine (dor tertialii si secundarii)
Responsabilitatea ordonatorilor bugetari:
Ordonatorii bugetari au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare in limitele prevazute si conform
destinatiei.Intotdeauna in ceea ce priveste efectuarea datoriei publice se va face numai pe baza de acte
justificative.
Ordonatorii raspund in principal de urmatoarele:
-realizarea veniturilor
-angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor
19

-angajarea si utilizarea creditelor bugetare


-pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc
-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii
-organizarea si monitorizarea sistemului referitor la achizitiile publice
-organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului entitatilor pe care le conduc.
Executia bugetara se realizeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de
ordonatori bugetari fata de cele care au calitatea de contabil.
Ordonatorii bugetari vor indeplini operatiuni specifice angajarii, lichidarii si ordonanrii cheltuielilor pe
cand contabilii vor realiza operatiunile de plata.In ambele cazuri, ei au nevoie de anumite vize de
specialitate ale compartimentelor interne.
Regulile de efectuare a cheltuielilor bugetare
- efectuarea concreta a platilor se face in limitele creditelor bugetare aprobate
- numai pe baza de acte justificative
- numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate conform legii
Lichidarea= verificarea pe baza documentelor justificative a urmatoarelor aspecte:
-existenta angajamentului
-suma datorata
-exigibilitatea
Ordonantare= confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea
de lucrari au fost efectuate si plata se poate realiza.
Pe cale de exceptie de la principiile Legii 500/2002, se permite Guvernului. la propunerea ministrului Fin.
Publ. sa stabileasca anumite actiuni si categorii de cheltuieli pentru.care se pot efectua plati in avans.
Plati in avans 2 conditii:
- avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a lucrarilor, serviciilor etc.
- pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n avans, sumele reprezentand avansuri sa fie
justificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in functie de contract. In situatia in care sumele platite-n avans
nu sunt justificate pana la sfarsitul anului bugetar, acestea trebuiesc. recuperate de catre autoritatea
publica care le-a acordat si vor fi restituite bugetelor de unde provin. Recuperarea sumelor nejustificate se
face cu perceperea de penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data recuperarii.
Subiectul 15.Modificarea destinatiei creditelor bugetare
Modificarea destinatiei alocatiei bugetare este o exceptie de la principiul conform caruia creditele
bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi utilizate de un alt ordrdonator principal dupa
cum nici creditul bugetar aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui capitol.
Situatii:
1. Virarile de credite bugetare= operatiuni de trecere a sumelor bugetare neutilizate de la subdiviziuni ale
clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente.
Virarile trebuie sa respecte prevederile legilor buetare si ale legilor de rectificare. Sunt interzise virarile de
credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile aflate la dispozitia Guvernului.
2. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in timpul exercitiului bugetar au loc treceri de
unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credit la un alt ordonator principal sau de la un
articol la altul in cadrul aceluiasi ordonator MFP este autorizat sa opereze modificari necesare .
3 Suplimentarea creditelor bugetare= legile bugetare anuale prevad posibilitatea de suplimentare de
fonduri pe actiuni, obiective si ordonatori principali in functie de evolutia anumitor indici de preturi sau
pt. cazuri exceptionale.
4. Anticiparea creditelor bugetare:
Pentru finanarea unor aciuni social-culturale i acoperirea unor cheltuieli economice de interes local,
organele de decizie ale unitilor administrativ-teritoriale pot ncuviina utilizarea unor fonduri de pn la
50% din sumele ncasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate
5. Blocarea alocaiilor bugetare intervine n situaii de suspiciune folosirea i destinaia banului public.
Pentru evitarea, prevenirea, pagubelor, prejudiciilor legate de folosirea a banului public ordonatorul
20

bugetar ierarhic superior poate bloca alocatile bugetare. Blocarea alocatiilor bugetare este posibila sa
intervina pana la finele trimestrului III 30sept.
6. Anularea creditelor bugetare se dispune de drept prin efectul legii 500/2002 pentru sumele alocate de la
buget care nu au fost folosite, cheltuite, pn la finele execuiei bugetare 31 dec.
Sumele anulate nu mai pot fi folosite cu aceeai destinaie anul urmtor ele vor reprezenta venit la
bugetul pe anul urmtor.
Exist excepii de la anularea de drept a alocaiilor bugetare:
1) nu se anuleaz cheltuielile pentru lucrrile executate, finalizate, dar nedecontate pn la 31 dec.,
pentru aceste situaii obiective se pot face pli pe seama bugetului pe anul trecut dar n prima lun a
anului viitor.
2) nu sunt anulate sumele din fondurile speciale deoarece aceste sume au destinaii special si sumele se
raporteaz cu aceiai destinaie n execuia bugetar viitoare.
implic un nr mai mare de ani
aceast excepie are caracter teoretic deoarece legea 500/2002 nu reglementeaz fonduri speciale
Subiectul 16.Procedura incheierii executiei bugetare si Controlul executiei bugetare
Procedura incheierii executiei bugetare este etapa de finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. Ea se
concretizeaza in contul general anual de executie bugetara. Incheierea executiei bugetare intervine in anul
urmator pentru anul finalizat.Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului conturile anuale
de executie pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa
verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.
Structura conturilor anuale de executie a bugetelor: In temeiul legii, conturile anuale de executie.ale
bugetului de stat, bugetului asigigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetului ordonatorilor de
credit vor cuprinde:
La venituri : -prevederile bugetelor initiale, prevederile bugetelor definitive, incasarile realizare
La cheltuieli :-creditele bugetelor initiale,creditele bugetelor definitive, platile efectuate
Principii ale incheierii executiei bugetare:
1.Executia bugetara se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an
2.Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata, ordonantata si neplatita pana la 31 dec. se
vor incasa, plati in contul bugetului pe anul urmator
3.Creditele bugetelor neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza de drept
4.Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele destinate cofinantarii contributiei
financiare a UE ramase la sfarsitul executiei bugetare in conturile structurilor de implementare se
raporteaza in anul urmator.
Parlamentul contul general de buget anual,.: Pot fi admise situatii in care guvernul primeste
descarcarae de gestiune privind executia pe anul expirat, sau respinse cand guvernul primeste vot de
incredere el fiind ca si motiune de cenzura si va atrage raspunderea politica. Baza legala a guvernului este
in legea bugetara anuala. Pot fi aprobate aceste conturi la parlament:
1.Cont general de incheiere a executie bugetare pentru bugetul local.
2.Raportul public al curtii de conturi
3.Rapoartele comisiilor de specialitate ale Parlamentului
Controlul executiei bugetare
Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parlamentul, Curtea de Conturi, MFP, instantele de
judecata de drept comun.Trei forme de control:
1) politic exercitat de Parlamentul
a) cu ocazia aprobrii contului general i annual
b) n timpul anului de execuie bugetar interpelri
c) moiunea simpl i de cenzur
d) controlul ad-hoc n teritoriu a fiecrui parlamentar
2) financiar extern specializat (control ulterior Curtea de Conturi)
3) financiar intern specializat auditul public intern fiecare instituie public are un department
propriu de audit intern.
21

Subiectul 17.Sistemul veniturile publice


Veniturile publice reprezint totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind un indicator financiar, n
cadrul bugetelor, care desemneaz (re)sursele i sumele care se pun la dispoziia statului. Acestea se
nscriu n Bugetul de stat cu sumele lor minime astfel nct efectivul lor poate fi mai mare.Sunt ordinare
i extraordinare.
a) veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuii sociale i contribuii la fondurile
speciale extrabugetare. Contribuiile sociale sunt venituri planificate prin Bugetul Asisurrilor Sociale de
Stat; precum i de veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor din
patrimoniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale;
redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public;
venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi nchirierea, asocierea n
participaie, parteneriatul public-privat. (caracterul nefiscal i fiscal)
b) veniturile extraordinare sunt reprezentate de mprumuturi interne sau externe, emisiunea de
obligaiuni de stat bonurile de tezaur; precum i de transferurile i virrile de credite bugetare, ce apar
n cadrul operaiunii de consolidare bugetar (n procesul de echilibrare a sistemului bugetar n ansamblul
su), deoarece pentru bugetul ce beneficiaz de - astfel de - venituri (le provenite din transferuri i virri)
acestea reprezint venituri extraordinare.
Subiectul 18. Veniturile publice ordinare
1.Impozitele. : Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlul nerambursabil,
datorat, conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru
veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed.
Trsturi:
impozitul este o contribuie bneasc;
este o contribuie obligatorie;
impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil;
impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale;
impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice i juridice;
impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile deinute.
Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit creia sumele concentrate de stat pe calea
impozitelor se rentorc sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti de care beneficiaz cei care au contribuit
la formarea fondurilor generale ale societii.n schimbul impozitelor ncasate, statul se oblig i trebuie
s creeze i s asigure un cadru general favorabil desfurrii activitilor economice, sociale i politice n
societate, conform principiului cine pltete impozite are dreptul de a beneficia de protecie din partea
organelor statului.
2.Taxele. : Taxele reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua categorie principal de venituri de la
bugetul de stat. Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate
acestora de ctre instituii publice.
Taxele se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:
-reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau instituii care primesc,
ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor
fizice sau juridice;
-subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd acesta solicit efectuarea unei activiti din
partea unui organ sau instituie de stat;
-taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite
persoane, pe cnd impozitele se folosesc la acoperirea cheltuielilor generale ale societii;
-taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrri efectuate n mod
direct i imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate.
Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
22

taxa pe valoarea adugat;


accizele;
taxele vamale.
Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale sunt:
impozitul pe cldiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
impozitul pe spectacole;
taxa hotelier;
taxe speciale.
Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda pentru plata cu ntrziere a impozitelor i
taxelor locale, taxele de timbru prevzute de lege, taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.
3.Contribuiile sociale.
Acestea se pltesc lunar.
contribuia de asigurri sociale;
contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale.
Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare.
contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate;
contribuii la bugetul asigurrilor de omaj.
Principalele impozite datorate bugetului de stat:
a) Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat de contribuabili bugetului de stat. Impozitul se
calculeaz asupra profitului, adic a masei impozitabile stabilite ca urmare a scderii cheltuielilor
necesare realizrii venitului din totalul ncasrilor entitii supuse impozitrii.Acest impozit privete
veniturile realizate de persoanele juridice.Cota de impozitare este de 16 %.
b)Impozitul pe venit privete veniturile realizate de persoanele fizice.Categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit, potrivit legii, sunt urmtoarele:
- venituri din activiti independente (activiti comerciale, profesii liberale);
- venituri din salarii;
- din activiti agricole;
- venituri din transferul proprietilor imobiliare (3 %);
- veniturile din jocurile de noroc
- venituri din alte surse, definite de prevederile codului fiscal
c) Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect, datorat bugetului de stat. Este un impozit stabilit
asupra consumului, care se regsete n preul final al produsului/ bunului (livrat) sau serviciului prestat.
Cota de impozit este de 19%. Baza impozabil este preul produsului sau tariful serviciului.
d) Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat, ele sunt de dou feluri:
accize armonizate i alte accize. Distincia dintre cele dou categorii se face n funcie de obiectul lor,
adic n raport de produsele accizabile provenite din producia intern sau din import ce urmeaz a fi
impozabile. Produsele accizabile care fac obiectul de impunere a al accizelor amortizate sunt: berea,
vinurile, buturile fermentate altele dect bere i vinuri, produsele intermediare (au o concentraie de
acool ce variaz), alcoolul etilic, uleiurile minerale (benzina, motorina, pcura, gazele naturale, gazul
petrolier, etc.) i electricitatea.
e) Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului mrfurilor n momentul importului
acestora n teritoriul naional al Romniei, mai nou n teritoriul Uniunii Europene (consecin a faptului
c Romnia este stat membru al U.E.).Importul const n intrarea n ar a mrfurilor strine i
introducerea acestora n circuitul economic. La importul mrfurilor, autoritatea vamal realizeaz
procedura de vmuire i de ncasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicnd i msuri
de politic comercial. ncepnd cu 1 ianuarie 2007 Romnia este membr a Uniunii Europene. Astfel,
regimul juridic aplicabil taxelor vamale va fi acela al unei uniuni vamale, iar Romnia se situeaz acum la
grania extern a Uniunii Europene.
Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale

23

a) Impozitul pe cldiri un impozit anual datorat bugetului local al unitii administrativ-teritoriale n


care este amplasat cldirea de ctre orice persoan fizic / juridic care are n proprietate o cldire situat
n Romnia (venit = reprezint i amenzile i penalizrile aferente impozitului pe cldiri).
n cazul proprietarilor persone fizice impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea cotei de impozitare
care este de 0,1% la valoarea impozabil a cldirii.
n cazul proprietarilor persoane juridice impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea unei cote de
impozitare cupris ntre 0,25% i 1,5% (care se stabilete prin hotrre a consiliului local --- n municipiul
Bucurete de Consiliul General) asupra valorii de inventar a cldirii.
b) Impozitul pe teren este un impozit anual datorat bugetului local al unitii administrativ-teritoriale n
raza cruia este situat terenul de ctre orice persoan fizic / juridic care are n proprietate un teren situat
n Romnia (venit = reprezint i amenzile i penalizrile aferente impozitului pe teren).
Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metrii ptrai de teren, rangul localitii
(municipiu, ora, comun, etc.) n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a
terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local.
c) Taxa asupra mijloacelor de transport este o tax anual pltit de ctre orice persoan fizic /
juridic care are n proprietate un un mijloc de transport ce trebuie nmatriculat n Romnia i este
datorat bugetului local al unitii administrativ-teritoriale unde persoana i are domiciliul, sediul sau
punctul de lucru, dup caz.Dac mijlocul de transport face obiectul unui contract de leasing financiar
taxa se datoreaz de ctre locatar.
d) Impozitul pe spectacole - orice persoan care organizeaz o manifestare artistic, o competiie
sportiv sau alt activitate distractiv n Romnia are obligaia de a plti acest impozit. Impozitul pe
spectacole se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit la suma ncasat din vnzarea biletelor de intrare
i a abonamentelor.Sumele pltite de organizator n scopuri caritabile sunt deductibile.
e) taxa hotelier
f) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
dobnda pt. plata cu ntrziere a taxelor i impozitelor locale;
taxele judiciare de timbru prevzute de lege;
taxele de timbru prevzute de lege;
taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.
g) Taxe speciale/ taxele parafiscale
h) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat - bugetele locale beneficiaz de sume
defalcate din impozite reprezentnd venituri ale statului.
Subiectul 19.Veniturile publice extraordinare
Datoria publica
Datoria publica- datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.
Datoria publica guvernamentala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale
statului roman, provenind din imprumuturile de pe pietele financiare in mod direct sau garantate in
numele statului roman de catre Guvernul Romaniei sau MFP.
Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor
administratiei publice locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau
garantate pe pietele financiare.
Datoria publica guvernamentala este alcatuita din:
a)datoria pubublica guvernamentala interna reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului
roman provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la pers.fiz.si jur.rezidente in
Romania in lei/ valuta.
b)datoria pubublica guvernamentala externa reprezinta totalitatea obligatiilor financiare apartinand
statului si care provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de la pers.fiz si jur.nerezidente.
Datoria publica locala:
a)interna- ansamblul obligatiilor financiare care apartin autoritatilor administratiei publice locale si care
provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la pers.fiz si jur.rezidente.
24

b)externa- ansamblul obligatiilor financiare care apartin autoritatilor administratiei publice locale si care
provin din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la pers.fiz si jur. nerezidente.
Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi, comisioane, orice alte conturi aferente datoriei
publice la o anumita data sau pt. o anumita perioada.
Rambursarea dat.pubublice guvernamentale reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a statelor
de plata, a capitalului, dobanzilor si oricaror altor costuri aferente imprumuturilor contractate sau
garantate.
Datoria publica se contracteaza prin instrumentele
1.Titlurile de stat emise pe piata interna/ externa= instrumente financiare care atesta datoria pubublica sub
forma de bonuri, certificate de Trezorerie, depozit sau alte instrumente reprezentand imprumuturi in lei si
valuta.Se pot emite pe termen scurt (>1 an), mediu(1-5 ani), lung (<5 ani),
2.Imprumuturile de stat- contractate de la banci, alte institutii de credit, pers.jur romane/ straine, institutii
financiare intl. sau alte asemenea entitati
3.Imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trez.statului
garantiile de stat
4.Garanti de stat
Subiectul 20. Sistemul Cheltuielile publice.Notiune, rol, structura
Cheltuielile publice: - modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii
necesitatilor generale ale societatii.Marimea cheltuielilor. publice difera de la o tara la alta si de la o
perioada de timp la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala.
Pt.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza cheltuieli privind urmatoarele domenii
principale: social, cercetare-dezvoltare, apararea nationala.
1.Cheltuieli pt.functionarea aparatului de stat
Cheltuieli cu caracter economic
A)Clasificarea administrativa
1.organica-grupeaza cheltuieli pubublice dupa institutiile la care se refera si dupa sursele de finantare a
acestora
2.functionala-grupeaza cheltuieli publice dupa profilul activitatii institutiilor publice fara sa aiba in vedere
sursele de finantare
B)Clasificarea economica
1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, cheltuieli publice se impart in:
a)cheltuieli publice reale sau negative - o parte din venitului national (ex. Cheltuieli militare,
pt.sustinerea aparatului de stat etc.)
b)Cheltuieli publice economice sau pozitive= avansul din venitul national pt. investitii si dezvoltare
c)Cheltuieli publice neutre= acele cheltuieli care nu influenteaza venitul national;
d)Cheltuieli de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii institutiilor publice si presupun o
contraprestatie directa (ex. Cheltuieli pt.salarii, pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari)
e)Cheltuieli publice de transfer- sume acordate cu titlu nerambursabil (ex. ajutoare, indemnizatii, pensii
etc.)
f)Cheltuieli de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice cu caracter durabil, urmare a
derularii unor proceduri de achizitie publica si, uneori, de concesiune (ex. cele rezultate din achizitii)
C)Dupa caracterul cheltuielile publice de a fi permanente sau incidentale, ele se impart in:
1.Cheltuieli publice ordinare
2.Cheltuieli publice extraodinare
D)Din punct de vedere juridic:
1.Cheltuieli cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice)
2.Cheltuieli cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare)
E)Din punct de vedere al intinderii in timp: sunt.anuale si multianuale
In practica bugetara cheltuielile se sintetizeaza de regula in structura lor economica:
Cheltuieli curente (ex. Cheltuieli de personal, Cheltuieli de materiale, subventii, rezerve etc.)
Cheltuieli de capital
25

Imprumuturi
Rambursari de credite
Subiectul 21 Cheltuieli publice in domeniul social
Intra:
1.Cheltuieli pt.finantarea invatamantului (investitii in capital uman)
2.Cheltuieli pt.sanatate
3.Cheltuieli pt.organizarea sistemului securitatii sociale, asistenta sociala etc.
1. Finantarea Cheltuielilor pt.invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor
contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare,
donatii, venituri din exploatarea proprietatilor scolilor si altele.Se considera in doctrina financiar-econ.
faptul ca educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.
Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul explicarii diferentelor de salarii
intre meserii aparent similare. Cele mai importante investitii se realizeaza prin 2 componente principale:
capitalul tangibil
capitalul intangibil
In capitalul tangibil sunt incluse cheltuieli suportate de familie si de societate pt.dezvoltarea individului in
perioada copilariei.Capitalul intangibil reuneste cheltuielile de instruire, educatie, asistenta sociala
propriu-zisa.
2. Cheltuieli pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de mobilul urmarit prin asistenta
medicala.Sistemul de asigurari .sociale presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de
ajutoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri
sau pers.defavorizate.Pt. prevenirea imbolnavirilor si pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc
servicii medicale profilactice alaturi de servicii medicale stomatologice si servicii medicale curative.
In zona serviciilor medicale profilactive: monitorizarea evolutiei sarcinii, urmarirea dezvoltarii copilului
si controale periodice cu analize gratuite.Cheltuieli medicale curative: servicii medicale de urgenta,
tratamente chirurgicale, procedurile de recuperare etc.
3. Sistemul public acorda pensii pt.limita de varsta, pensii anticipate, de invaliditate si pensii de urmas.
De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati asigurati in sist.de asigurari sociale si in
sist.de asigurari de sanatate.
Subiectul 22 Cheltuieli pt. cercetare-dezvoltare.Cheltuieli militare
Intra:
Cheltuieli pt.cercetare fundamentala: are ca obiect dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al
stiintei
Cheltuieli pt.cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice
Cheltuieli pt.dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatilor realizarii unui produs pe scara
industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc.
Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in
rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale.Pt.determinarea
eficientei proiectelor de cercetare-dezv.se utilizeaza de regula metoda costuri-avantaje/beneficii.
Oportunitatea cercetarii este judecata prin prisma rezultatelor finale.Sistemul national de cercetare-dezv
este constituit din ansamblul institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaza de personalitate juridica si
care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, intre persoane juridice de dr. public:
- institute nationale de cercetare-dezvoltare
- institute si centre apartinand Academiei Romane
- institutiile de invatamant superior acreditate
- centrele specifice organizate ca persoane juridice cu capital public
Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul cercetarii-dezv.se refera la:
-promovarea si dezvoltarea sistemului de cercetare pt.sustinerea dezv.economice
-integrarea in comunitatea stiintifica intl.
-protectia patrimoniului tehnico-stiintific roman
-dezvoltarea resurselor umane din cercetare
26

-dezvoltarea bazei materiale


-finantarea activitatii de cercetare
Sursele de finantare a acestor cheltuieli publice provin de la bugetul de stat, agentii economici, din
programe de cooperare internaional
Cheltuieli militare: Sunt cheltuieli neproductive care afecteaza in mod deosebit economiile statelor in
curs de dezvoltare.Se observa ca in statele in curs de dezvoltare ritmul de crestere a cheltuielilor militare
depaseste uneori ritmul cresterii venitului national.Cheltuielile militare sunt impartite in literatura de
specialitate in: directe i indirecte
Cheltuieli militare directe: cheltuieli ocazionate de intretinere in tara si in strainatate a armatei, flotei
maritime si aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar, mijloace specifice de subzistenta etc
Cheltuielile militare indirecte sunt cheltuieli publice cu lichidarea urmarilor conflictelor militare,
razboaielor, intre care:
- plati in contul datoriei publice contractate in timp de razboi
-Cheltuieli ocazionate de despagubiri si reparatii de razboi-dc.statul e perdant
-Cheltuieli legate de sustinerea invalizilor, vaduvelor de razboi, orfanilor de razboi
-Cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri cu caracter militar
-Cheltuieli cu pregatirea conflictelor armate
Cheltuielile militare se modifica in mod continuu, fiind diferit in caz de razboi comparativ cu perioadele
interbelice.
Productia militara: - marfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere speciale. Productia militara
beneficiaza de plasament sigur si de regim de comercializare special.
Pe plan intern productia respectiva se livreaza statului, iar pe plan extern guvernelor altor state.
Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de multe ori de finantari din partea statului,
reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei
insolvente a beneficiarilor.
Subiectul 23 Cheltuieli pt.functionarea aparatului de stat
Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale administratiei de stat alese sau numite si se
preocupa de cele mai variate probleme, de la elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor
diplomatice, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii municipale, pana la
sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia mediului inconjurator.
Cheltuieli cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se incadreaza in categoria cheltuieli curente
pt.functionarea apar.de stat. Acestor cheltuieli curente li se adauga anumite cheltuieli speciale ocazionate
de organe insarcinate cu mentinerea ordinii publice, siguranta statului, justitia si procuratura.
Nivelul cheltuielilor publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data cu complexitatea vietii
economice si sociale, ajungand in statele dezvoltate sa consume pana la 1/3 din venitul national si
detinand cea mai mare pondere in totalitatea cheltuielilor publice.
Romania nu face exceptie de la supradimensionarea acestei categorii de cheltuieli publice, fiind
caracterizata in prezent de o administratie nejustificat de stufoasa care intretine o birocratie care de multe
ori isi dovedeste caracteristicile negative, inclusiv in dezvoltarea economica.
Subiectul 24 Cheltuieli publice pentru activitatii economice.
Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea cheltuielilor bugetare destinate
realizarii urmatoarelor directii principale:
- dezvoltarea sectorului de stat
- finantarea investitiilor de stat
Dezvoltarea sectorului de stat se realizeaza prin 3 directii principale:
1.participarea statului alaturi de societati comerciale private la dezvoltarea unor ramuri industriale cu
motivarea ca asemenea cheltuieli publice sunt reclamate fie de nevoi generale ale statului, fie de apararea
nationala etc.
2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu caracter militar finantate direct de la
bugetul de stat
27

3.sustinerea de catre stat a costurilor de rascumparare a unor intreprinderi particulare fie din considerente
de ordin politic, fie pt.evitarea declansarii falimentului ce ar putea avea consecinte grave in plan
economic, social , politic.
Procedura de provizionare a investitiilor publice
Guvernul elaboreaza prin MFP strategia in domeniul investitiilor publice pornind de la propunerile de
programe de investitii elaborate de ordonatorii principali de credite
Cheltuielile pt. investitiile publice si cheltuielile de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in
proiectele de buget ca anexa la bugetele ordonatorior principali de credite.
Ordonatorior principali de credite au obligatia de a propune anual un program de investitii cu precizarea
insa a unor informatii financiare si nefinanciare in conformitate cu dispozitiile Legii finantelor publice.
Informatiile financiare se refera, in principal, la urmatoarele:
valoarea totala a proiectului
creditele de angajament
creditele bugetare
graficul de finantare corelat cu graficul de executie
analiza cost-beneficiu
costurile de functionare si intretinere ulterior punerii in functionare a obiectivului
Informatiile nefinanciare includ:
strategia in domeniul investitiilor
descrierea proiectului
stadiul fizic al obiectivului daca exista
In domeniul investitiilor publice, MFP are dreptul si obligatia sa stabileasca continutul, forma si
informatiile referitoare la programele de investitii si criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de
investitii publice.Obiectivele finantate din fonduri externe pe baza de credite externe se aproba prin H.G.
Obiectivele de investitii se cuprind in programe anuale numai daca in prealabil documentatiile tehnicoeconomice si notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea au fost elaborate si aprobate in
conformitate cu prevederile Legii finantelor publice.
Daca din motive obiective un proiect de investitii publice nu se poate realiza conform proiectiei bugetare,
ordonatorii principali de credite pot solicita MFP pana la 31 octombrie redistribuirea de fonduri intre
programele de investitii, anexa la propriul buget.
Prin exceptie de la prevederile Legii finantelor publice, angajamentele legale privind cheltuielile de
investitii finantate sau cofinantate de o institutie internationala se deruleaza in conformitate cu clauzele
acordului de finantare.
Subiectul 25 Raspunderea juridica privind executia bugetara
Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de
drept prin fapte considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre
persoana vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului.
Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept indeplinesc in principal 2 functii:
-o functie educativ-preventiva
-o functie coercitiva
a)Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o exercita asupra constiintei oamenilor dreptul in
general ca instrument de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale.
Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane nesanctionata, ci atrage dupa sine o obligatie
de dezdaunare este de natura a indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor fapte similare.
b)Exercitarea constrangerii nu reprezinta un scop in sine, ci urmareste cultivarea sentimentului de respect
pentru disciplina si ordinea sociala.
Formele rspunderii juridice sunt:
Rspunderea penal temeiul ei l reprezint infraciunea. Principalele infraciuni care pot fi svrite
sunt: delapidarea, gestiunea frauduloas, deturnarea de fonduri, etc.
Rspunderea civil temeiul ei l reprezint fapta ce provoac un prejudiciu care trebuie acoperit.
Rspunderea civil poate fi contractual sau delictual.
28

Rspunderea administrativ poate fi contravenional, prin atingeri aduse patrimoniului, bunurilor i


banului public, fapte ce au un grad de pericol social mai redus i disciplinar, prin nerespectarea
contractului colectiv de munc, a obligaiilor contractuale.
In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere raspunderii:patrimoniale, administrative,
contraventionale, penale.
Raspunderea penala. Infractiunile specifice legate de executia bugetelor cuprinse in Codul Penal sunt:
-abuzul de incredere
-gestiunea frauduloasa
-delapidarea
-deturnarea de fonduri
Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt neaparat ordonatori de crredite, pe
cand deturnarea de fonduri este o infractiune specifica ordonatorilor de credite.
Deturnarea de fonduri este schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale fara
respectarea prevederilor legale daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o
paguba unui organ, unei institutii de stat sau altei unitati publice.
Sanctiunea: inchisoare 6 luni-5 ani. Agravanta: 5-15 ani pt.consecinte grave asupra activitatii.
Legea 500/2002 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a 2 din principiile fundamentale ale
legii:
- principiul conform caruia sumele aprobate la partea de cheltuieli prin buget.care compun sistemul.unitar
de bugete reprezinta limite maximale care nu pot fi depasite
- principiul conform caruia angajarea de cheltuieli bugetare trebuie.sa se faca in limita proiectelor
bugetelor aprobate.
Sanctiunea: alternativ inchisoare 1 luna-3 luni sau amenda 5000-10000 RON
Raspunderea contraventionala
Incalcarea normelor imperative ale Legii 500/2002 constituie in majoritatea cazurilor contraventii.
Acestea sunt sanctionate cu amenzi :500-1000 RON, 1000-2000 RON, 2000-3000 RON
Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se poate face de curtea de conturi, MFP si alte persoane
daca sunt desemnate expres prin legi speciale.
Constituie contraventie:
-inscrierea sau angajarea unei cheltuieli daca nu exista baza legala pt.respectiva cheltuiala
-angajarea, ordonantarea sau plata unei cheltuieli in situatia in care aceasta n-a fost aprobata conform legii
si nu are prevederi bugetare
-netransmiterea de catre ordonatorii principali.de credite. Ministerului FP, conform legii, a situatiei
virarilor creditelor bugetare
-angajarea si ordonantarea de cheltuieli fara viza prealabila de control financiar preventiv propriu
-nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa bugetara
-angajarea si utilizarea de credite.bugetare. in alte scopuri decat cele aprobate
Subiectul 26 Controlul financiar. Noiune, rol, funcii
Etimologic, cuvntul ,,control provine din expresia latin ,,contra rolus, care nseamna verificarea
actului original dup duplicatul care se ncredineaz n acest scop unei alte persoane.
Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor materiale care se efectueaz anticipat
executrii acestora, concomitent sau la scurt timp de la desfurarea lor.
Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a
deficienelor i de stabilire a msurilor necesare pentru restabilirea legalitii.
Controlul financiar ndeplinete i anumite funcii: funcia de evaluare, preventiv, de
documentare, recuperatorie i funcia pedagogic.
Controlul financiar, care face parte din controlul economic, are drept scop cunoaterea de ctre stat
a modului n care sunt administrate i cheltuite mijloacele materiale i financiare puse la dispoziie de stat,
i n consecin, urmrete asigurarea i consolidarea unui echilibru financiar, eficiena economicofinanciar, precum i dezvoltarea economiei naionale.
29

Controlul financiar trebuie deosebit de controlul fiscal, adic de activitatea specializat desfurat
de organele fiscale competente pentru verificarea ndeplinirii de ctre subiectele pasive ale raporturilor de
drept procesual fiscal, altele dect organele fiscale, a obligaiilor ce le incumb n cadrul acestor raporturi.
Subiectul 27 Formele controlului financiar
Potrivit doctrinei i legislaiei, n funcie de momentul n care se desfoar, se disting urmtoarele forme
de control:
- controlul financiar preventiv;
- controlul financiar concomitent;
- controlul financiar ulterior;
1. Controlul financiar preventiv este activitatea prin care se verific legalitatea i regularitatea
operaiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public nainte de aprobarea
acestora.MEF elaboreaz i transmite spre dezbatere Guvernului, pn la sfritul trimestrului I al fiecrui
an, raportul naional anual privind controlul preventive.MEF organizeaz autoritile de coordonare i
reglementare a controlului financiar preventiv pentru entitile publice.
Are drept scop identificarea operaiunilor care nu respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau,
dup caz, de ncadrare n limitele i destinaia creditelor bugetare i de angajament, prin a cror efectuare
s-ar prejudicia patrimoniul public
Obiectul acestui control vizeaz, angajamentele legale i angajamentele bugetare; deschiderea i
repartizarea de credite bugetare; ordonanarea cheltuielilor, etc.Acest control se prezint sub dou forme:
a) controlul financiar preventiv propriu;
Angajarea i ordonanarea cheltuielilor se efectueaz numai cu viza prealabil de control financiar
preventive propriu.Viza de control financiar preventiv propriu se exercit prin semntura persoanei
desemnate i prin aplicarea sigiliului personal al funcionarului nsrcinat cu aceast activitate. Toate
documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se nscriu n Registrul privind operaiunile
prezentate la viza de control financiar preventive.
b) controlul financiar preventiv delegat.
Este acel tip de control preventiv care se exercit de ctre MEF, prin controlori delegai, la unele entiti
publice asupra unor operaiuni care pot afecta execuia n condiii de echilibru a bugetelor sau care sunt
associate unor categorii de riscuri determinate prin metodologia specific analizei riscurilor.
Fac obiectul acestui tip de control, ordonatorii principali de credite ai bugetelor, operaiunile derulate prin
trezoreria statului, pentru operaiuni privind datoria public i altele, etc.
Controlorul delegat este funcionarul public al Ministerului Economiei i Finanelor, care exercit atribuii
de control financiar preventiv delegat.
2. Controlul financiar concomitent se exercit n timpul desfurrii proceselor economice i
financiare, n acelai timp sau paralel cu efectuarea actelor i operaiunilor pe care le presupun aceste
activiti, n scopul de a se putea intervene pentru corectarea sau eliminarea deficienelor ori a
ilegalitilor.Se exercit inopinat, cel puin odat pe lun, prin verificri faptice, pe baz de documente, de
regul prin sondaj.Poate fi fcut de membrii consiliului de administraie, cenzorii, inspectorii sau alte
personae avnd atribuii similare.
3. Controlul financiar ulterior se exercit asupra actelor i operaiunilor economico-financiare, dup ce
acestea au fost executate. Este considerat controlul cel mai eficient ntruct se realizeaz temeinic, cu
amnunire, fr a fi stnjenite activitile curente ale unitilor controlate, asupra actelor i operaiunilor
deja ncheiate.
O alt clasificare important a controlului financiar, n funcie de sfera de aciune, mparte controlul
financiar n: a) control intern; b) control extern.
a)Controlul intern reprezint ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitii publice,
inclusiv auditul intern, stabilite de conducere n concordan cu obiectivele acestuia i cu reglementrile
legale, n vederea asigurrii administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace.
Prin ,,economicitate nelegem minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor
estimate ale unei activiti, cu meninerea calitii corespunztoare a acestor rezultate.
Prin ,,eficien nelegem maximizarea rezultatelor unei activiti n relaie cu resursele utilizate.
Prin ,,eficacitate nelegem gradul de ndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activiti
i raportul dintre efectul proiectat i rezultatul obiectiv al activitii respective.
30

Controlul intern este mai puin specific dect controlul preventiv. Controlul intern se exercit n interiorul
instituiei publice, de ctre conductorul acesteia sau de ctre funcionarii anume desemnai de acesta i se
face fie la cerere, fie din oficiu.
Scopul final al organizrii controlului intern este buna gestiune financiar. Controlul intern poate fi un
control general sau specializat, iar din cadrul controlului financiar intern specializat face parte auditul
public intern.
Din punctul de vedere al organului care realizeaz controlul exist:
- controlul exercitat de MEF, care este preventiv sau concomitent;
- controlul exercitat de ctre ordonatorii principali de credite la ordonatorii din subordinea sa, care este
concomitent i ulterior;
- controlul propriu exercitat de instituia public prin departamentul de specialitate, care este preventiv i
concomitent;
- controlul exercitat de Curtea de Conturi este ntotdeauna ulterior
b)Controlul financiar ulterior exterior acest tip de control este reglementat ca i atribuie a Curii de
Conturi. Caracterele acestei forme de control sunt:
- este un control ulterior, deoarece se exercit asupra actelor i operaiunilor economico-financiare dup
ce acestea au fost executate;
- este un control financiar, n sensul c atribuiile de control vizeaz creditele bugetare sub aspectul
legalitii formrii, repartizrii, ntrebuinrii i stingerii acestora;
- este un control extern, deoarece sfera activitii sale se bazeaz pe documentele existente la ali ageni
economici;
- este un control total, deoarece sunt urmrite toate aspectele pe care legea le impune;
- este un control periodic, deoarece se face la o dat stabilit prin Programul anual de control al Curii de
Conturi;
- este un control de execuie prin el urmrindu-se modul de aducere la ndeplinire a dispoziiilor legale.
Subiectul 29 Curtea de Conturi
Potrivit art. 140 din Constituie, Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare,
de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public.
Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de instanele judectoreti specializate.
Prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din
exerciiul bugetar expirat, cuprinnd i neregularitile constatate. Potrivit legislaiei n vigoare, acest
raport se public n Monitorul Oficial.Curtea de Conturi este reglementat prin Legea nr. 94/1992 privind
organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat.Acest act normativ, odat cu revizuirea
Constituiei prin Legea nr. 429/2003, a fost supus unor importante modificri. Cele mai recente modificri
sunt prevzute n Legea nr. 217/2008. Curtea de Conturi este instituia suprem de audit, care, avnd
aceast calitate, poate reprezenta Romnia n cadrul organizaiilor internaionale ale instituiilor supreme
de audit . Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin proceduri de audit public extern
prevzute n standardele proprii de audit, elaborate n conformitate cu standardele de audit internaionale
general acceptate. Potrivit legii organice a Curii, auditul public extern reprezint activitatea de audit
desfurat de Curtea de Conturi, care cuprinde, n principal, auditul financiar i auditul performanei.
Auditul financiar este activitatea prin care se urmrete dac situaiile financiare sunt complete, reale i
conforme cu legile i reglementrile n vigoare, furnizndu-se n acest sens o opinie.
Auditul performanei este definit ca fiind evaluarea independent a modului n care o entitate, un
program, o activitate sau o operaiune funcioneaz din punctele de vedere ale eficienei, economicitii i
eficacitii.
Potrivit art. 16 a legii organice a Curii, Curtea de Conturi exercit funcia de control asupra modului de
formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public,
furniznd Parlamentului i, respectiv, unitilor administrtiv-teritoriale rapoarte privind utilizarea i
administrarea acestora, n conformitate cu principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i
eficacitii. Curtea i desfoar activitatea n mod autonom i funcioneaz pe lng Parlamentul
31

Romniei. Articolul 14 i art. 147 stabilesc organizarea i funcionarea Autoritii de Audit, care are
atribuii i proceduri de lucru proprii, n vederea ndeplinirii unor obligaii n domeniul auditului extern,
ce revin Romniei n calitate de stat menbru al UE pentru fonduri nerambursabile.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaional fa de Curtea de
Conturi i fa de celelalte autoriti responsabile cu gestiunea i implementarea fondurilor comunitare
nerambursabile.Autoritatea de Audit este singura autoritate naional competent s efectueze audit public
extern, n conformitate cu legislaia comunitar i naional, asupra fondurilor comunitare.
Auditorii publici externi se pot constitui ntr-o asociaie profesional, avnd ca scop promovarea i
dezvoltarea auditului public extern, perfecionarea pregtirii profesionale, creterea prestigiului profesiei,
precum i asigurarea cooperrii cu alte organisme similare din ar i din strintate.
Conducerea Curii de Conturi se exercit de Plenul Curii de Conturi, care este compus din 18 consilieri
de conturi, care sunt numii de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau renoit.
Curtea de Conturi se renoiete cu o treime din din consilierii de conturi numii de Parlament, din 3 n 3
ani. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numete preedinii i vicepreedinii Curii de Conturi i ai
Autoritii de Audit, cte un preedinte i 2 vicepreedini pentru fiecare instituie n parte. Membrii Curii
de Conturi sunt independeni n exercitarea mandatului lor i inamovibili pe toat durata acestuia. Ei sunt
supui incompatibilitilor prevzute de lege pentru judectori.

Subiectul 30 Moneda unic european


Spatiul monetar EURO
Euro este moneda nou-creat a Uniunii Europene i a devenit moned oficial la 1 ianuarie 1999.
Introducerea monedei euro s-a fcut treptat, iar statele care au adoptat-o alctuiesc zona Euro sau
spaiul Euro.Moneda unic Euro a fost pus n circulaie n 2002 sub forma sa fiduciar, dar n funciune
din 1 ianuarie 1999.De la 1 ianuarie 1999 monedele naionale ale rilor participante (11 state) au ncetat
s existe legal. Totui bancnotele i monedele naionale au continuat s fie folosite n rile respective,
pn la introducerea noilor bancnote i monede pe 1 ianuarie 2002.
Un euro este divizat n 100 ceni, sau centime.Emisiunea sa este gestionat de Banca Central European.
Euro este moneda comun a 27 de state membre a Uniunii europene i moneda unic a 17 dintre acestea.
Cele 17 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru, Malta, Estonia. Pe lng acestea, 4
"micro-state", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate la zona euro: Andorra,
Monaco, San Marino i Vatican.
Zona a fost creat n 1999 de unsprezece ri, la care s-a alturat Grecia n 2001, Slovenia n 2007, Cipru
i Malta n 2008, Estonia 2011.Trei ri din Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea
acestei monede, i anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia.
State care nu particip la zona euro:
Bulgaria, Republica Ceh, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romnia, Suedia i Regatul
Zona Euro este o etap a Sistemului Monetar European.
ZONA EURO reprezint o zon monetar care are o moned comun, o politic monetar unic i o
politic unic n privina ratei de schimb, iar vechile monede naionale sunt eliminate pentru totdeauna.
La 1 ianuarie 1999 numai 11 ri au fost pregtite s adopte euro: Australia, Belgia, Finlanda, Frana,
Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia i Spania. Doi ani mai trziu, dup mai multe
32

eforturi, i Grecia a reuit s ndeplineasc criteriile de aderare. Danemarca a respins prin referendum
adoptarea euro, iar Marea Britanie i Suedia au ales s rmn n afara zonei Euro.
ncepnd cu 1 ianuarie 2002, au ieit treptat de pe pia 12 monede naionale, care au fost nlocuite cu
euro. Trecerea de la o moned la alta se face pe baza unor rate de conversie fixe, monedele i bancnotele
care au ieit din circulaie au avut un termen de preschimbare stabilit de fiecare ar.
Odat Euro creat i lansat n mediile financiare europene i mondiale a dat natere la unul dintre cele
mai mari i mai puternice blocuri comerciale din lume.
Din acest perspectiv euro schimb ntr-un mod semnificativ balana global a puterii. Noua moned
creaz a dou pia ca mrine din lume care folosete o moned unic, una care este depit doar de
Statele Unite n ceea ce privete producia total. Zona monedei unice europene, per total, deine aproape
o cincime din producia global.
Zona Euro a devenit o superputere economic, privit din perspectiva comerului mondial i a finaelor
globale. Orice ar membr a Uniunii Europene care ndeplinete criteriile de convergen poate adera la
zona Euro i nu exist o limit prestabilit n ceea ce privete numrul de ri care pot fi integrate n
acest zon. Criteriile de convergenta trebuie indeplinite pentru a putea adopta Euro.
Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata
inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse rate ale inflatiei. Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa
se dovedeasca a fi sustinuta.
Finantele publice: a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv< 3% din PIB., b.datoria
publica<60% din PIB.
Rata dobanzii : Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu
mai mult de 2 pct.procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai reduse
niveluri ale inflatiei.
Cursurile de schimb: Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie (+ - 15%) convenite prin
mecanismele ratelor de schimb europene pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din proprie initiativa la
deprecierea monedei fata de celelalte monede ale statelor membre
Definitie: Mecanismul Cursului de Schimb II : Aranjment pentru cursul de schimb in care o moneda
are o paritate centrala fata de euro, iar cursul de schimb nu poate fluctua fata de aceasta paritate cu mai
mult de 1,5%, in sus sau in jos. Participarea la acest mecanism pentru o perioada minima de doi ani este
unul din criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea intra in zona euro.
Atributiile fundamentale ale Sistemului EURO
1.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei EURO
2.conducerea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor oficiale ale tarilor din Zona EURO
3.emisiunea de bancnote in Zona EURO si promovarea bunei functionari a sistemului de plati
Obiectivul principal al Sistemului EURO este mentinerea stabilitatii EURO,stabilitatea preturilor in Zona
EURO.Sistemul EURO va sustine si politicile generale economice din cadrul Uniunii nationale ale tuturor
statelor membre UE..
Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene (BCE)
1.Consiliul Guvernatilor- alcatuit din membrii Consiliului Director si Guvernatorii BC nationale ale
statelor care au adoptat EURO.
2.Consiliul Director- alcatuit din Presedinte, Vicepresedinte si 4 membri care sunt numiti (toti 6) de catre
Guvernatorii statelor membre, la recomandarea Consiliului UE si numai dupa consultarea Parlamentului
European, si a Consiliului Guvernatorilor BCE.
3.Consiliul General- Presedinte, Vicepresedinte BCE si Guvernatorii tuturor BC nationale.
Sistemul EURO a fost conceput si reglementat astfel incat sa beneficieze de independenta totala in
indeplinirea misiunilor sale, acest fapt neexcluzand cooperarea cu alte organisme ale UE.
Criza din zona euro incarca factura economica a lumii
De la blocajele inregistrate pe pietele de credit din Europa de Est, pana la cresterea economica anemica
din China, intarzierile in solutionarea crizei din zona euro provoaca pagube din ce in ce mai mari, atat din
punct de vedere economic, cat si financiar.
"Ne aflam in mijlocul unei perioade de crestere foarte lente, care ar putea afecta continentul european
pentru o perioada de cel putin 20 de ani", spune un official international.
Cifrele analizate de specialistii economici subliniaza cat de dificil devine procesul de "rascumparare a
33

datoriilor" si cat de anevoioasa este recuperarea economica. Cel mai probabil, sectorul privat din zona
euro va inregistra un declin, pentru cea de-a treia oara consecutiv, in luna noiembrie, arata datele obtinute
in urma unui sondaj efectuat printre manageri.
Perspectivele slabe de crestere economica din zona euro vor ajusta previziunile pentru anul viitor.

34