DESPRE CRESTEREA IEPURILOR

Inmultirea iepurilor

Ai unul sau mai multi iepurasi acasa, care au

ajuns la maturitate, si te-ai gandit ca e momentul sa ai si "nepoti", fie pentru a-ti
mari familia, fie pentru a-i face cadou prietenilor sau doar a-i comercializa. Iepurii
sunt mamifere care se inmultesc foarte usor si cu o prolificitate printre cele mai
ridicate din lumea animala. Insa si aici trebuie tinut cont de niste reguli de baza,
simple, dar esentiale pentru a avea animale sanatoase si fericite.
Varsta
Iepurii pot fi inmultiti numai cand ajung la maturitate, cand organele sexuale sunt
complet formate si adaptate pentru a procrea. La rasele mici de iepuri
maturitatea sexuala e atinsa la 5 luni (femelele), respectiv 6 luni (masculii).
Rasele medii la 6 luni (femelele) si la 7 luni (masculii). La rasele mari si uriasi
acest stadiu e atins mai tarziu: 8 luni pentru femele si 9 luni pentru masculi.
Frecventa

Iepuroaicele, spre deosebire de alte mamifere,

nu au ciclu mentrual periodic, deci nu intra in calduri. Ele elibereaza ovulele la
10-12 ore de la imperechere. Astfel putem spune ca iepuroaicele sunt apte de
procreat tot timpul. O femela poate fata si de 10 ori pe an, insa aceasta e o
suprasolicitare a organismului si nu e recomandata. Pentru a evita
suprapopularea nu lasati niciodata femelele impreuna cu masculii in aceeasi
cusca. Zicala "a se inmulti ca iepurii" e cat se poate de adevarata. Mai ales ca
iepurii beneficiaza si de o prolificitate foarte buna, aproximativ 8-12 pui la o
fatare. Inmultind aceste valori cu numarul de potentiale imperecheri dintr-un an

ajungem undeva la peste 100 de urmasi de la o singura mama. Asa ca pentru a

controla inmultirea tineti separati indivizii de sexe opuse.

Masculii la fel sunt dispusi a se imperechea in orice moment. Totusi pentru o

eficacitate maxima a actului sexual, adica fecundarea tuturor ovulelor este bine
ca un mascul sa nu fie dat la monta mai mult de 7 ori pe saptamana, arareori de
2 ori pe zi. Intr-o crescatorie mica, de familie, ar trebui sa fie cam un mascul la 89 femele.
Alegerea viitorilor parinti
Pentru a avea urmasi de calitate trebuie in primul rand sa avem genitori (parinti)
de valoare. De aceea vor fi alesi pentru reproducere doar acele exemplare care
corespund cat mai bine standardului rasei respective sau care au cel mai bine
exprimate caracteristicile pe care dorim sa le obtinem de la urmasi. Nu inmultiti
iepurii daca: doriti sa experimentati ce va rezulta din combinarea a doua rase sau
a doi indivizi de culori diferite (pentru aceasta studiati determinismul genetic al
culorilor). Intotdeauna imperecheati indivizi ai aceleiasi rase sau cel putin din
categorii asemanatoare (nu un pitic cu un urias). Scoateti de la reproductie acei
indivizi cu boli genetice sau care nu au o stare de sanatate propice imperecherii.
Daca unul din parteneri are de exemplu diaree sau orice boala contagioasa, o
poate transmite si celuilalt.
IMPORTANT nu imperecheati frate cu sora! Pot rezulta urmasi cu abnormalitati
sau mai firavi. In schimb orice combinatie de tipul mama-fiu sau tata-fiica este
posibila. Desi idealul in genetica e sa imperechem indivizi cat mai diferiti genetic,
pentru a avea urmasi cat mai viabili.
Imperecherea
Intotdeauna puneti femela in cusca masculului, altfel daca faceti invers masculul
va fi prea ocupat cu adulmecarea incaperii partenerei decat sa incerce sa o
monteze, iar pe de-alta parte femelele isi apara cu strasnicie teritoriul, astfel
masculul poate fi atacat sau nu i se va permite sa "presteze". Deci regula de
baza: femela vine la mascul; care la inceput o va mirosi, o va alerga cateva ture
de cusca pana cand iepuroaica se va aseza, va ridica coada si ii va permite
masculului sa se urce pe ea. Actul sexual va dura doar cateva secunde si se va
termina printr-un sunet scos de mascul si caderea intr-o parte a acestuia, adesea
cu un smoc de par al partenerei in gura. Moment in care procesul s-a terminat, iar
femela poate fi transportata in cusca ei. E recomandat ca dupa 8-10 ore acest
fenomen sa se repete pentru a fi siguri ca masculul si-a facut treaba ca la carte si
nu cumva a nimerit pe langa vulva partenerei, in plus astfel poate creste numarul
de ovule fecundate. Notati in calendar data la care s-a facut monta.
Gestatia
La iepuri gestatia dureaza 30-32 de zile din momentul in care a avut loc monta.
Totusi pentru a fi siguri daca iepuroaica e gestanta la 14 zile se poate efectua o

palpare a abdomenului, cu blandete, simtind la un moment dat intre degetul

mare si index niste formatiuni ca boabele de strugure (puiutii). Acest control nu
trebuie facut mai devreme deoarece pot fi afectati iremediabil puii. O alta tehnica
folosita de unii crescatori e imperecherea femelei inca o data la 14 zile. Daca e
gravida atunci ea va refuza masculul. Totusi unele femele pot accepta iepuroiul si
daca sunt gestante. Cum la iepuri uterul are forma de Y e foarte posibil ca prima
gestatie sa fie doar intr-un corn, iar a doua sa se produca in celalalt corn. Astfel
pot aparea dificultati in sarcina si la nastere, puii din a doua runda de
imperechere fiind nascuti prematur. Deci cel mai bine e sa se renunte la aceasta
metoda de verificare a gestatiei.
Nasterea

Survine la
aproximativ o luna de la imperechere. Cu cateva zile inainte sau chiar de la
debutul sarcinii, e bine sa puneti in cusca iepuroaicei un cuib/o cutie pentru fatat.
In apropierea momentului nasterii mama va incepe sa-si amenajeze cuibul
strangand paie si smulgandu-si par de pe piept si burta pentru a amenaja cat mai
confortabil culcusul. Nasterea are loc repede, in general noaptea. Puii sunt fara
par si cu pleoapele alipite, ascunsi prin culcus. Nu e recomandat sa fie atinsi in
primele zile, deoarece femela detectand mirosuri straine ar putea sa ii refuze de
la alaptat sau chiar sa-i arunce din cuib, uneori chiar sa ii manance. E bine ca
femela sa aiba in cusca dupa fatare apa si hrana.

Iepuroaicele sunt mame extrem de devotate si grijulii cu puii lor, care sunt niste
nazbatii ambulante si extrem de dragalasi. Nu inmultiti iepurii doar pentru a va

bucura de simpaticia puiutilor, luati in considerare si faptul ca acestia vor creste

si vor deveni adulti, iar asta se intampla destulde repede, au un ritm de crestere
alert. Respectati animalele pentru ceea ce sunt ele nu doar pentru aspect. Cu
multa afectiune daruita iepurasul poate fi un animal de companie ideal.
n programarea reproducerii ntr-o cresctorie de iepuri de cas, este necesar s
posedm cteva cunotine elementare privind particularitile reproducerii
acestei specii.

n programarea reproducerii ntr-o cresctorie de iepuri de cas, este necesar s

posedm cteva cunotine elementare privind particularitile reproducerii
acestei specii. n acest context, trebuie s tim c:
iepuroaicele manifest clduri tot timpul anului;
n ovarele iepuroaicelor, exist permanent foliculi pe cale de maturare, ovulaia
fiind provocat de actul montei;
femelele n clduri sunt nelinitite, se agit n cuc, rscolesc aternutul, i
smulg prul de pe abdomen, fac cuib, stau ntinse, au organele genitale externe
de culoare rou-aprins, introduse n cuca masculului, accept monta;
la tineretul femel, prima mont se realizeaz prin tatonare, dup atingerea a
70-75% din greutatea de adult a rasei i a vrstei optime (tabelul 1);
la femelele multipare (care au ftat de mai multe ori), pentru programarea la
mont, trebuie s se aib n vedere: numrul de pui ftai i nrcai, starea de
ntreinere i vrsta;
ntr-o cresctorie de iepuri, raportul ntre sexe este de un mascul la 9 femele;
n vederea montei, femela se introduce n cuca masculului (niciodat invers);
dup dou monte consecutive (la interval de 10 minute ntre ele), iepuroaica se
readuce n cuca ei;
masculii pot fi folosii la mont dou zile consecutive, dup care li se asigur o
zi de pauz;
diagnosticul gestaiei, se poate face prin mperecheri de control la 5-6 zile de la
mont, sau prin palparea abdomenului la 10-15 zile dup mperechere;
dup o gestaie de 30-31 zile, femelele fat ntre 1-12 pui, cu o greutate medie
cuprins ntre 50-70 g;
la 24 ore dup ftare se face controlul cuibului, ocazie cu care se numr puii,
se observ viabilitatea lor i se elimin resturile placentare i puii mori;
n funcie de sistemul de cretere practicat, puii de iepure de cas se narc la
vrste cuprinse ntre 28-60 de zile.
Ritmul de reproducere

Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de cas ntr-o cresctorie,

trebuie s inem cont de condiiile de cretere asigurate (hrnire i adpostire) n
cadrul acesteia.
Productivitatea iepuroaicelor dintr-o ferm, estimat prin numrul de pui nrcai
pe cuc i pe an, depinde de intervalul ntre dou ftri succesive, de numrul
de pui la ftare i de procentul de supravieuire a puilor pn la nrcare.
Dup intervalul de timp ntre dou ftri succesive, ritmul de reproducere poate
fi:
Ritmul de reproducere extensiv, este caracteristic cresctorilor care dispun de
condiii de hrnire i adpare precare i se bazeaz pe realizarea a dou ftri pe
an, n urma crora se obin 12-18 pui nrcai pe femel. Un ciclu de reproducere
este alctuit din 30 zile de gestaie i 60 zile de alptare. Cele dou cicluri de
reproducere nsumeaz 180 zile pe an i se deruleaz ntre 1 martie-15
septembrie.
Ritmul de reproducere semiintensiv const n realizarea a 3 ftri pe an, n
urma crora se narc 26-28 pui/femel. Intervalul ntre dou ftri succesive
este de 75 zile (30 zile de gestaie i 45 zile de alptare). Cele trei cicluri de
reproducere nsumeaz 325 zile.
Ritmul de reproducere intensiv se bazeaz pe realizarea a 4 ftri pe an i
obinerea a 30-35 pui nrcai/femel. Durata unui ciclu de reproducie este de
75 zile, iar femela este n activitate 300 zile/an.
Ritmul de reproducie foarte intensiv const n obinerea a 6 ftri/an/femel i
a 36-48 pui nrcai/an/femel. Ftrile au loc la interval de 60 de zile (30 zile de
gestaie i 30 zile de alptare), iar femela este n activitate 360 zile/an.
n funcie de ritmul de reproducere ales se ntocmete n ferm un plan de mont
i ftri (tab. 2).
Tabelul 1 Caracteristici reproductive

Tabelul 2 Planificarea montelor i a ftrilor

Boli frecvente la iepuri

Iepurii sunt animale sensibile, mai ales cei crescuti in captivitate. Trebuie
acordata multa atentie comportamentului iepurelui, intrucat acesta va indica
daca iepurele se simte sau nu bine. Daca iepurele dumneavoastra nu mai este
vioi, sta retras si mai mult culcat este cazul sa apelati la un medic veterinar.
Pot fi mai multe cauze ale imbolnavirii iepurilor. Printre cele mai frecvente se afla
urmatoarele:

Alimentatia neadecvata;

Ingrijire deficitara;

Infectarea cu virusi, bacterii, ciuperci, etc.

Deficiente ereditare;

Raniri.

Printre cele mai des intalnite boli la iepuri se afla:

Avitaminoza

Cresterea neregulata a dintilor

Boli digestive

Boli respiratorii

Boli infectioase

Boli parazitare

Insolatii si degeraturi

Foarte important de retinut este ca nu trebuie consumate sub nici o forma carne
sau organe provenite de la un iepuri bolnavi sacrificati.
Hranirea Iepurilor
Atunci cand va horarati ca doriti sa cresteti iepuri, fie ca animale de casa sau in
vederea dezvoltarii unei afaceri proprii, trebuie sa constientizati caracteristicile si
nevoile acestor animale.
Iepurii sunt mamifere cu o durata de viata cuprinsa in general intre 8 si 12 ani
pentru iepurii care traiesc in captivitate in conditii bune de viata. Durata de viata
pentru iepurii care traiesc in salbaticie este mult mai mica atat din cauza
conditiilor grele de viata cat si a animalelor de prada.
Pentru cei care dorec sa creasca iepuri in vederea dezvoltarii unei afaceri un
avantaj major este perioada de gestatie mica la iepuri, de numai 31 de zile.
Iepurii sunt animale sociabile, prietenoase care au nevoie de compania altor
animale de acelasi fel.
Inainte de a iti cumpara unul sau mai multi iepuri trebuie sa te asiguri in primul
rand ca detii spatiu necesar pentru cresterea acestora.
Nutritie
Iepurii ar trebui sa aiba intotdeuna la dispozitie apa proaspata si cat mai multe
legume. Adaparea cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului
ambiant, de tipul furajelor ( in cantitati mai mari in cazul hranirii cu furaje
concentrate si in cantitati mai mici in cazul hranirii cu furaje verzi ), de starea de
sanatate sau de starea de gestatie.
Iepurasii adora salata, laptucile, varza, telina, napi, conopida, sfecla (atat frunze
cat si radacini), gulii, castraveti, dovleci si dovlecei, trifoi, lucerna, grau (verde)
sau ovaz.
Nu se recomanda cartofii in hranirea iepurilor datorita continutului ridicat de
carbohidrati.
Exista o gama larga de hrana in magazinele dedicate conceputa si produsa de
specialisti pentru nevoile iepurilor. Pentru aceasta trebuie sa va interesati in
magazinele de specialitate pentru a afla exact de ce cantitate are nevoie iepurele
dumneavoastra, in fuctie de concentratia produsului, greutatea si varsta
iepurelui.
Pentru a se obtine o dezvoltare normala a iepurilor, trebuie sa li se asigure o
alimentatie variata, care sa contina:

Substante minerale

Vitamine

Proteine, lipide ( grasimi ), glucid

In cadrul sistemului familial de crestere a iepurilor (in gospodarie) , vom folosi

pentru furajere fan si graunte de cereale. Acestea le vom pune la dispozitia
urechiatilor , fie ca atare (asa cum sunt),fie prelucrate prin procedee mecanice
simple (macinare, tocare, zdrobire,etc).

Hranirea cu nutreturi din gospodarie se completeaza in cazul sistemului

semiintensiv de crestere cu supliment furajer concentrat. In urma acestui
sistem de hranire, iepurele se va ingrasa cu aproximativ 25 de grame pe zi.
Furajele vor fi oferite in hranitori speciale (jgheaburi pentru nutreturi) , altfel
iepurii vor face risipa de hrana , imprastiind furajele pe podea si calcandu-le,
ceea ce le va face improprii consumului.
NUTRETURI FOLOSITE :
Furajele verzi
Sunt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate , amestecate cu lucerna si
trifoi si pot reprezenta cam 50 - 100 % din hrana iepurilor .
Furajele verzi nu se ofera proaspete, ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea nu
vor fi lasate la uscat la soare ci la umbra ).
In nici un caz insa , nu vom oferi ca hrana iepurilor furaje verzi , daca :

sunt ude cu roua ;

sunt prafuite ;

sunt impurificate cu pamant ;

contin plante posibil toxice .

De asemenea , nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate

excesiv cu ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente
cu substante chimice (ex. pesticide ).
Fanurile de lucerna, trifoi si graminee
Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura
volum mare ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei.
Este preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi , deoarece in cazul celui de
lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele, provocand o mare risipa.
Pentru iepurii adulti si chiar pentru tineret, fanurile pot constitui singura sursa de
hrana pentru toata durata sezonului rece.
In afara acestei perioade, fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 40 - 50
%.
Furajele grosiere
Furajele grosiere , paiele, vor fi introduse in hrana iepurilor doar pentru a corecta
ingestia de substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am oferit
anterior prea multe furaje suculente cum ar fi ,de ex. sfecla furajera).
Paiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in
randul carora exista cazuri de enterita (diaree).

Tocmai de aceea administrarea furajelor de acest tip trebuie sa fie o masura de

prevedere (de igiena alimentara) si nu doar un mod de a combate o boala
digestiva aparuta deja.
Morcovul reprezinta nutretul preferat al iepurilor, datorita gustului sau placut si
dulce.
Sfecla furajera
Poate fi administrata in cantitati moderate. Frunzele de sfecla furajera vor fi
administrate iepurilor in cantitati foarte mici , intrucat contin oxalati (substante
ce provoaca diaree si intoxicatii).
Grauntele de cereale

Grauntele (ovaz, grau, orz, secara, porumb) se pot administra intregi

sau macinate.
In cazul macinarii utilizarea lor digestiva va creste.
Tarata (care este un produs secundar al macinarii grauntelor) poate fi
folosita numai in cantitati mici , deoarece are efect laxativ.
Boabele de soia si mazare
Pot fi utilizate doar in cazul iepurilor adulti (maxim 20 %) din portia
zilnica. Pot fi oferite ca atare sau dupa tratarea lor termica (fierbere).
HRANIREA IEPURILOR IN CRESCATORIILE INTENSIVE
In cadrul fermelor specializate in cunicultura , exista cerinta
intensificarii proceselor de crestere. In ferme vor fi utilizate tehnologii
de preparare a furajelor care sa permita o productivitate ridicata. Cel
mai performant sistem de preparare din acest punct de vedere este
granularea (este vorba de compactarea mecanica a sortimentelor
furajere maruntite).
Prin granularea furajelor se obtin cateva avantaje majore :

timpul de conservare a furajelor creste;

temperatura din timpul compactarii imbunatateste starea sanitara

a furajelor;

creste digestibilitatea si randamentul de valorificare al hranei;

se evita consumul preferential al furajelor (iepurii nu mai pot

alege);

se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii .

Iepurii tineri hraniti astfel realizeaza 1 kg de spor in greutate pentru

fiecare 2,5 - 3,5 kg de nutret granulat.

https://www.academia.edu/7101627/CRE%C5%9ETEREA_INTENSIV
%C4%82_A_IEPURILOR_DE_CAS%C4%82_%C3%8EN_MICROFERME