Erbicidele

1 Tipuri de erbicide
Dupa modul de actiune, erbicidele se impart in erbicide de contact si erbicide sistemice.
Erbicidele de contact actioneaza prin atingerea directa cu planta sau partea de planta care trebuie distrusa.
Erbicidele sistemice sunt de actiune interna, fiind absorbite de plante fie prin organele aeriene (actiune
foliara ), fie prin organele subterane ( actiune radiculara ) si apoi sunt transportate prin seva bruta in tot
organismul plantei, producand intoxicarea acesteia.
Erbicidele au in compozitia lor o substanta activa ce afecteaza unele buruieni fara sa dauneze plantelor de
cultura la care se aplica. Astfel, deosebim erbicide selective, recomandate pentru combaterea buruienilor din
anumite culturi si erbicide totale, utilizate pentru combaterea totala a vegetatiei din suprafetele de teren.
Unele erbicide contin doua sau chiar trei substante active.
2 Ce contine eticheta
Inainte de aplicarea unui astfel de produs este foarte important sa citesti cu atentie eticheta si intructiunile de
utilizare. In general, eticheta produselor erbicid contine urmatoarele aspecte:
substanta sau substantele active pe care le contin;
epoca de aplicare;
compatibilitatea cu alte produse erbicide sau pesticide;
cantitatea de apa folosita la hectar;
cultura sau culturile la care se poate aplica;
buruienile combatute;
modul de actiune al substantei active;
rotatia culturilor ;
conditiile optime de actiune a substantei active si evitare a fitotoxicitatii asupra culturii;
conditii de pastrare;
toxicitate, masuri de prevenire a intoxicarii si masuri de prim ajutor;
firma producatoare si datele de contact;
termenul de valabilitate.
3 Aspecte legate de utilizare
Pentru a te asigura ca nu vei produce vreo paguba, este bine sa te informezi asupra utilizarii corecte a
erbicidelor. Pentru acest lucru este bine sa tii cont de urmatoarele aspecte:
cunoasterea posibilitatii de distrugere selectiva a diferitelor specii de buruieni si a selectivitatii erbicidului
fata de plantele de cultura;
cunoasterea relatiilor dintre conditiile pedoclimatice si particularitatile fizico-chimice ale erbicidelor (
volatilitate , solubilitate, persistenta);
cunoasterea relatiilor dintre caracteristicile fizico-chimice si moleculare ale erbicidului, a modului de
patrundere in planta, a locului de actiune si a proceselor biologice afectate;

stabilirea corecta a unor doze minime cu eficacitate maxima, corect si uniform distribuite, la culturile vizate,
fara efecte marginale nocive in culturile invecinate sau succesive si asupra mediului inconjurator.
Alte aspecte importante
Este bine sa mai stii ca instalatiile si echipamentele folosite la erbicidat sunt de diferite tipuri, in functie de
suprafata pe care se lucreaza.
Pentru suprafete de pana la de 200 mp se pot folosi pompe de stropit clasice, de 5-10 l. La suprafete mai
mari se recomanda pompe cu motor pentru presiune.
Erbicidele se achizitioneaza de la o fitofarmacie. Se pot apela persoane specializate si autorizate pentru a
executa lucrarea cu ajutorul echipamentelor corespunzatoare.
Aplicarea preemergenta (direct pe sol)
Aplicarea preemergenta presupune folosirea unor erbicide reziduale, a caror persistenta poate varia.
Principalul scop al acestui tip de erbicidare este de a preveni aparitia buruienilor in culturile agricole. De
regula, aplicarea preemergenta se efectueaza cu cateva saptamani inainte de dezvoltarea primelor buruieni
(in ultimele saptamani de iarna, cu temperaturi mici).
Odata aplicate, erbicidele vor fi absorbite de buruieni, prin intermediul radacinilor sau stolonilor. Astfel,
substantele continute de ele vor distruge aceste plante daunatoare inainte ca acestea sa afecteze cultura.
In plus, daca ti-ai propus sa optezi pentru tipul acesta de erbicidare, trebuie sa stii ca ea se poate realiza atat
cu incorporare, cat si fara. In cazul primei categorii, este nevoie de erbicide volatile, cele care trec din stare
lichida in stare gazoasa. Mai mult, este recomandata aplicarea acestora pe sol uscat, pentru rezultate optime,
dearece pot fi fixate mai usor.
Cand vine vorba de aplicarea erbicidelor direct pe sol, acesta din urma trebuie sa fie bine nivelat, asigurant
astfel o repartizare optima a erbicidului. Totusi, erbicidarea de acest gen este una toxica, formandu-se o
pelicula otravitoare ce poate dura pana la cateva luni.

Aplicarea postemergenta (direct pe plante)

Acest tip de aplicare necesita utilizarea erbicidelor de contact, ce pot avea actiune totala sau selectiva.
Acestea ajuta la distrugerea tesuturilor buruienilor si pot inhiba procesele lor de fotosintenza si respiratie.
Totusi, erbicidele trebuie folosite atunci cand planta daunatoare se afla in plin proces de crestere, mai exact
cand atinge o inaltime de peste 10 cm.

Consideraii generale privind proprietile fiziologice, biochimice i mecanisme de aciune

ale erbicidelor
Selectivitatea, procesul biologic pe care se bazeaz folosirea erbicidelor de a distruge numai
anumite specii de plante-buruieni i care este de natur:
- fiziologic (afectarea proceselor fiziologice);
- tolerant (pn la o anumit doz);
- de poziie, mecanic (n cazul plantelor lemnoase la care se evit frunzele de a fi tropite cu
erbicid);

- neselective, erbicid total sau cu aciune general. Erbicidele cu efect total, au spectru de
combatere larg, nct distrug toate speciile de buruieni i chiar specii lemnoase (Roundup, Basta
etc.). se aplic pe terenurile necultivate. Folosite la pomi fructiferi i vi de vie, se practic
prin ,,aplicarea dirijat a jetului de soluie astfel ca acesta s nu vin n contact cu frunzele i
lstarii verzi.
Absorbia erbicidului, se realizeaz n mod specific pentru fiecare erbicid prin: rdcini,
radicele, hipocotil, coleoptil, frunze etc.
Mod de ptrundere i distribuire n plant
Erbicide de contact, substana erbicid aplicat pe organele vegetative nu se transmite
(transloc) la distan n esuturile ndeprtate de locul cu care a venit n contact i nici n
circuitul vaselor conductoare (xilem, floem) ale plantei. Ptrunde prin cuticul, prin epiderm
i pe care le distruge mpreun cu alte esuturi.
Erbicide sistemice, substana erbicid ptrunde n esuturile plantei i intr n circuitul vascular
al plantei. Translocarea produsului poate avea loc prin xilem n curentul ascendent de la baz
spre vrful plantei acropetal, prin floem mpreun cu fluxul sevei elaborat spre baza tulpinii
bazipetal i care poate ajunge pn la rdcini, stoloni i rizomii buruienilor care urmeaz a fi
combtute.
Mecanismul aciunii de combatere a buruienilor
1. Realizarea selectivitii de ctre plantele rezistente. Planta cultivat pentru care erbicidul
prezint selectivitate se poate apra prin mai multe modaliti. La unele plante, procesul se
bazeaz pe diferena vitezei de metabolizare a produsului. De exemplu, perioada de njumtire
a erbicidului la plantele rezistente (cultivarea) este scurt (1-2 zile) fa de buruienile sensibile
care realizeaz acest proces abia n cteva sptmni sau i mai mult, timp n care erbicidul
devine distrugtor.
2. Mecanismul aciunii de distrugere a buruienilor sensibile la erbicid. Acest proces are loc prin
diverse mecanisme: inhibarea fotosintezei, inhibarea reaciei Hill, dereglarea creterii celulelor
i alungirea lor, inhibarea diviziunii primare a celulelor, afectarea respiraiei, inhib sinteza
ARN ribosomal, metabolizarea n compui inactivi, inhibarea creterii rdcinilor, inhibarea
sintezei proteinelor i lipidelor, a diviziunii mitotice, inhibarea fotolizei apei n procesul de
fotosintez, inhibarea germinaiei seminelor, acumularea procesului n esuturile meristematice
ale nodurilor i mugurilor subterani pe care necrozeaz i usuc (Targa) etc. Si chiar
mecanisme de aciune incomplet cunoscute.
Cteva condiii n aplicarea erbicidelor
Condiiile climatice s fie normale. Nu se aplic erbicide cu puin timp naintea unei ploi
iminente.
n vederea aplicrii erbicidelor nainte de semnat, patul germinativ trebuie s fie cu grij
pregtit, cu sol mrunit i jilav. Nu se stropete pe soluri prea ude, nmolite sau bolovnoase,
uscate n stratul superior.
Ploile uoare dup stropit n general, nu sunt pgubitoare. ns solurile prea uscate i seceta
ndelungat micoreaz aciunea erbicidelor.
n instalaiile de stropit cu agitare suficient (mecanic sau hidraulic), erbicidele aflate n stare
de pulbere umectabil pot fi introduse (fr prealabil transformare n past) n rezervorul

mainii umplute 4/5 din capacitate cu ap i urmat de o temeinic agitare a ntregului coninut.
Dac n instruciunile de folosire se prevede obinerea n prealabil a pastei din pulberea de
erbicid, atunci aceasta se obine din 2 volume de erbicid i 1 volum de ap.
Cantitatea de ap s oscileze ntre 200-400 l/ha, astfel ca la densitate mare a buruienilor sau
mbtrnirea lor, cantitatea de ap s cresc pentru o bun acoperire i distrugerea lor, dar nu
trebuie s se scurg de pe frunze.
Este indicat s se efectueze un test de selectivitate pe o suprafa mic de cultur, cu care ocazie
se culeg multe informaii, mai ales dac acestea nu se pot primi n timp util din alte surse uor
de contractat.
Evitarea supradozrilor, dublrilor n culturi (suprapuneri a zonelor tratate) la ntoarceri, oprirea
aparatului n lan etc.
Se feresc culturile vecine. Vntul nu trebuie s aib o trie mai mare de 10 km/h.
n cazul n care planta de cultur i buruienile mpotriva crora se aplic combaterea sufer din
cauza secetei sau cnd umiditatea atmosferic are valori mici (sub 40%), aplicarea stropirilor
trebuie s fie amnat.
Unele erbicide, mai ales cele care acioneaz prin contact (Blazer), aplicate la temperaturi ce
depesc 20 C produc arsuri pe frunzele plantei de cultur. Tratamentele aplicate spre sear
evit acest fenomen de fitotoxicitate, iar n cazul unor erbicide i a unor plante de cultur,
metabolizarea de ctre plante se face cu mai mult uurin noaptea n lipsa luminii.
Mai mult dect n cazul altor pesticide, cnd este folosit un utilaj la aplicarea erbicidelor, dup
terminarea lucrrii acesta trebuie splat cu grij pentru a ndeprta cele mai mici resturi pentru
alte plante de cultur ce urmeaz a fi stropite n diverse scopuri poate cauza arsuri
morcov
Dual Gold 960 EC este un erbicid preemergent ce asigura combaterea superioara si de lunga durata, in
special a buruienilor graminee, dar si a unor buruieni cu frunza lata. Substanta activa continuta este Smetolaclor, 960 g/l iar formularea - concentrat emulsionabil. 32 lei morcov ceapa porumb sfecla varza
tomate vinete
Kerb 50 W este un erbicid sistemic, selectiv, folosit pentru combaterea buruienilor monocotile anuale,
unele monocotile perene, precum si a unor buruieni dicotiledonate din culturile
de lucerna, trifoi, salata, morcov, sfecla de zahar si pepiniere silvice. 6,2 lei
Ceapa porumb varza tomate vinete
Stomp 330 EC este un erbicid cu activitate reziduala, aplicat la sol, pentru combaterea buruienilor
monocotiledonate anuale si a unor specii de dicotiledonate anuale. 11 lei
Cartofi tomate
Sencor 70 WP este un erbicid selectiv pentru combaterea buruienilor din culturile de cartof, tomate, soia 12
lei
Acaricide
Nisorun
Fungicide

Score 250EC este un fungicid sistemic al companiei Syngenta, consacrat, pentru tratarea bolilor la pomi
fructiferi, tomate si alte culturi. 4,5 lei
CHAMP 77 WG este un fungicid ce se prezint sub form de granule dispersabile n ap de culoare albastr
ce conine 50% cupru metalic sub form de hidroxid de cupru. Trateaza o gama variata de boli pentru
vita de vie, cartof, castraveti, tomate - camp si mar. 4,8 lei
Dithane M 45 este un fungicid ce contine 80% mancozeb, substanta activa si are formulare de pulbere
umectabila. Dithane M 45 trateaza un spectru larg de boli pentru cartof, tomate, ceapa, castraveti, pomi
fructiferi, vita de vie si crizanteme. 2,4 lei
Rovral 500 SC este un fungicid de contact, pentru combaterea bolilor la vita de vie, mar, prun, cires,
piersic, cais, capsun, tomate, castraveti, salata, ceapa, floarea soarelui. Produsul are continut in substanta
activa: 500g/l iprodion si formulare - suspensie concentrata. 6 lei
Bouille Bordelaise - Zeama Bordeleza WDG este un fungicid cupric de mare eficacitate ce contine 20%
cupru metalic si 80% sulfat de cupru neutralizat. Fiind perfect neutralizata, micronizata, are o eficacitate
indelungata, un spectru larg de actiune in culturile de pomi, vie, legume, fructe si este perfect compatibila cu
majoritatea insecto-fungicidelor. 5 lei
Folpan 80 WDG este un fungicid de contact ce contine 80% folpet si formulare de granule dispersabile in
apa. Produsul are o actiune preventiva si curativa, locala, asupra unu spectru larg de ciuperci fitopatogene.3
lei
Topsin 500 SC este un fungicid sistemic cu spectru larg de actiune, sub forma de suspensie apoasa
concentrata, care contine 500g/l tiofanat metil. Topsin 500 SC trateaza un spectru larg de boli la tomate,
arde, vinete, castraveti, piersic, capsun, cires, visin, par, mar si vita de vie.5 lei
Aplicarea fungicidelor
Aplicarea tratamentelor cu insectofungicide

1. Tratamente aplicate in procesul producerii rasadurilor

a) Dezinfectia amestecului de sol cu abur la temperatura de 80-90 grade C timp de o ora. Timp de pauza pana
la semanat sau plantat 14 zile.
b) Combaterea daunatorilor de sol cu Basamid granule (98% Dazomet) in doza de 100 g / 2 mp. Timp de
pauza pana la semanat sau plantat 10 - 30 zile in functie de temperatura, cu cat este mai scazuta (minim 6
grade C) cu atat timpul de asteptare este mai lung (30 zile).
c) Dezinfectia amestecului de sol cu Previcur Energy (530 g/l propamocarb + 310 g/l fosetil) in doza de 10
ml/ 6-10 l apa/ 3 mp, inainte, dupa semanat sau dupa transplantat.
d) Tratamente executate dupa rasarire cand plantele au 1-2 frunze adevarate si cu 2-3 zile inainte de repicat
pentru caderea plantutelor, folosind 4-5 l solutie/ mp cu Previcur Energy, Folpan 80 WDG, Topsin 70 WDG,
Merpan 80 WDG, Ridomil Gold MZ 68 WG. Pentru combaterea manei se folosesc urmatoarele substante:
Dithane M 45, Captan, Ridomil Gold MZ, Ridomil Gold Plus 42,5, Folpan 80 WDG, Shavit F 72 WDG,
Curzate Manox, Manoxin M 60 PU, Aliette, Mikal Flash. Fainarea este o boala ce ataca mai ales legumele
din grupa cucurbitaceelor: castravetii, dovleceii, pepenii si, mai rar, ardeii, tomatele si vinetele. Alte boli care
pot aparea la rasaduri: antracnoza si patarea unghiulara se combat cu substante cuprice.
e) Tratamentele pentru daunatori de sol (coropisnita, viermi sarma, melci) se efectueaza inainte de semanat,
plantat, dar si dupa rasarit sau repicat cu Mesurol 2 RB, Sintogrill Super, Corocid, Optimol 4 G si Novadim
Progress (se prepara momeli pentru coropisnite in doza de 100 ml la 5 kg pasat din porumb).

f) Tratamente pentru daunatori foliari (afide, paduchele cenusiu, tripsul californian, musculita alba) se
efectueaza la aparitia daunatorilor cu: Mospilan 20 SG, Lider Forte, Actara 25 WG, Confidor Energy, Faster
10 CE, Fastac 10 EC, Decis Mega 50 EW, Karate Zeon. Tratamentele se repeta la 5 zile si nu se utilizeaza un
insecticid mai mult de 2 ori pe sezon. Tratamentele pentru paianjenul rosu se aplica preventiv cand rasadurile
au 4-5 frunze cu: Nissorun 10 WP, Vertimec 1,8% EC, Omite, Milbeknock, Envidor.
Combaterea simultana a agentilor patogeni si a daunatorilor se poate realiza prin utilizarea amestecurilor de
pesticide (fungicid + insecticid + acaricid). Aplicarea tratamentelor cu solutii insecto-fungicide se aplica cu
multa prudenta si presupune luarea unor masuri stricte de protectie. Masurarea, cantarirea si prepararea
solutiilor se face cu manusi de plastic, iar pentru stropire se utilizeaza pompe cu presiune tip Vermorel cu
pulverizare fina. Cantitatea de solutie folosita la 100 mp este de aproximativ 7-10 litri in functie de marimea
rasadurilor si gradul de pulverizare. Ingrasamintele foliare sau stimulatorii de crestere se pot folosi
concomitent cu tratamentele fitosanitare in functie de compatibilitatea cu substantele utilizate.

Fungicidele
Modul de aciune al fungicidelor asupra agenilor fitopatogeni
Aciune imunizatoare - cnd produsul folosit acioneaz asupra toxinelor agentului patogen
avnd ca urmare inactivitatea lor. Mai poate conturba schimbul de substane dintre agentul
patogen i planta atacat n favoarea acestuia.
Aciune preventiv profilactic sau de protecie creat de un pesticid care, aplicat nainte de
instalarea bolii, oprete infecia i impiedic nmulirea patogenului.
Aciune curativ obinut atunci cnd produsul se aplic n momentul sau dup ce a avut loc
infecia agentului patogen. Substana acioneaz direct asupra organelor agentului patogen cu
care intr n contact.
Produsele cu aciune curativ pot avea o eficacitate mai mare sau mai mic n funcie de
momentul de aplicarea mai apropiat sau mai deprtat de cel al producerii infeciei. Cu ct se
ntrzie mai mult tratamentul fa de momentul infeciei, cu att eficacitatea se reduce pn la
punctul zero.
Aciune sau efect de eradicare chiar n cazul unei infestri complete care a provocat deja
dereglri plantelor, produsul (pesticidul) poate determina oprirea efectului.
Produse de contact care acioneaz asupra agentului fitopatogen prin contact direct (cuprul,
sulful etc.). Unele au i o oarecare posibilitate de penetrare local n profunzimea esuturilor la
organele verzi sau tegumentul seminelor.
Produse sistemice sunt cele care acioneaz dup ptrunderea lor n organele vegetative ale
plantei, prin rdcini i prin frunze i apoi n sistemul vascular npreun cu apa i substanele
nutritive, nct ntreaga plant devine invulneravil pentru agentul patogen. Aceste proprieti
ale produselor sistemice sunt condiionate de vrsta plantelor tratate i rapitatea cu care are loc
metabolizarea produsului de ctre acestea.
Avantajele produselor sistemice cu aciune sistemic sunt deosebit de importante, deoarece:
- prin translocare ajung n toate organele vegetative, inclusiv n cele care nu au fost acoperite
sau atinse de fungicid.
- Produsele fiind absorbite la scurt timp dup aplicare, nu sunt splate de ploi.
- Datorit translocrii se protejeaz i prile tinere, care cresc i se dezvolt dup tratament.
- Se combat i boli ai cror patogeni se localizeaz n vasele conductoare.
6

Unele pesticide sistemice circul ascensional n plant, spre vrful plantei (acropetal) prin
xilem. Cnd circul i prin floem spre baza plantei (bazipetal), efectul este total. Sunt ns
pesticide care nu circul prin floem (Benomil, Fundazol).
Aciune curativ-eradicativ se manifest atunci cnd sunt mpreun dou substane n acelai
pesticid, n care unul acioneaz sistemic, iar cellalt prin contact (Sonax, Ridomil etc.)
Aciune selectiv i neselectiv a produselor este stabilit de diferena ntre structura
membranei celulare la plante i ciuperci. Astfel, la plante membrana celular are n alctuire
celuloza, pe cnd ciupercile au drept component acetil-glucozamina u dac produsul chimic
inhib formarea ei, este caracterizat ca substan selectiv, deoarece hifele ciupercii nu au
potenialul necesar de ptrundere n esuturile plantei.
Fungicidele neselective se pot aplica ns n doze mai mari, n care caz ele inhib nu numai
activitatea agenilor patogeni, dar i a plantelor, de aceea se folosesc n perioada de repaus sau
naintea pornirii n vegetaie, ncorporarea lor n sol nainte de plantare etc.
Aciune specific o au produsele care acioneaz asupra unei specii de ciuperci sau a unui grup
restrns de specii, fapt atribuit rezistenei diferite fa de fungicide, n funcie de permeabilitatea
membranei miceliului sau/i de capacitatea de detoxicare mai evident la unii dect la ali ageni
fitopatogeni sensibili.
Actiune translaminar - n care caz pesticidul e rspndete n esuturile nvecunate cu locul
unde a atins organul vegetativ, fr ns a fi sistemic, transmisibil la distan n toate esuturile
organelor verzi.

insecticidele
Necesitatea folosirii insecticidelor
Insectele se caracterizeaz printr-un mare potenial de nmulire i de adaptare la condiii de
mediu mai vitrege. Pe mapamond triesc 1 265 000 specii de aminale din care nu mai puin de
750 000 sunt insecte, cunoscute i descrise, majoritatea fiind fitofage. n agricultur aproape 10
000 specii sunt recunoscute ca pgubitoare.
Adaptarea att de uoar la condiiile de mediu asigur insectelor supravieuirea lor. Pduchele
cenuiu al verzei (Brevicoryne brassicae) ar fi capabil, ca pe timpul unei perioade de vegetaie,
s asigure urmai care pot cntri de 5 ori greutatea populaiei de pe glob. Musca de cas n
sezonul cald poate realiza apte generaii, iar o femel poate depune pn la 120 de ou; dintr-o
singur pereche poate lua natere, n mod teoretic, 355 200 000 000 de indivizi, care niruii ar
da lungimea de 2 500 milioane km, ceea ce reprezint de 18 ori distana de la Pmnt la Soare.
Pduchele lnos (Eriosoma lanigerum) poate realiza n mod teoretic ntr-o var 20 de generaii,
din care ar rezulta un numr de 3520 indivizi.
Dintre factorii de mediu, ca temperatura, umiditatea, hrana, dumanii naturali etc, acioneaz
permanent cu efect de limitare i reducere a numrului de urmai. Cu toate acestea, aceleai
condiii limitative nu acioneaz totdeauna n mod satisfctor i se produc nmuliri n mas i
astfel duneaz plantelor de cultur, nct neintervenia combaterii cu insecticide ar duce la
adevrate calamiti.
Clasificarea pesticidelor dup grupe de duntori:
- insecticide folosite n combaterea insectelor;

- acaricide folosite n combaterea acarienilor (pianjenilor);

- nematocide folosite n combaterea nematozilor;
- moluscocide folosite n combaterea melcilor;
- rodenticide folosite n combaterea roztoarelor.
Insecticidele, dup modul lor de aciune, se clasific n:
- insecticide de ingestie (stomacale) care sunt introduse n organism pe cale bucal, o dat cu
hrana i acioneaz prin intermediul tubului digestiv;
- insecticide de contact acioneaz prin atingerea direct a insectei cu produsul respectiv;
- insecticide fumigante (asfixiante) care ptrund n organismul insectei prin cile respiratorii
sub form de gaze, vapori sau aerosoli;
- insecticide cu eficacitate adiional sau nsumat n cazul combinrii insecticidelor.
Exemplul insecticidului Salut (278 g/l Chlorpyrifos+222 g/l Dimetoate), care este o combinaie
pentru a combate prin reunificarea eficacitii astfel: Chlorpyrifos acioneaz asupra
Lepidopterelor, pduchelui lnos etc., iar Dimetoate combate insecte Homoptere i Diptere.
Eficacitatea adiional (nsumat) duce la sinergism (contact, ingestie, inhalaie, sistemie);
- insecticide cu persisten sau activitate insecticid rezidual de durat lung ca urmare a
unor proprieti fiziologice, biochimice i mecanisme de aciune a insecticidului, ca: sistemie,
solubilitate foarte sczut n apa din precipitaii, afinitate la cuticula plantei, rezisten
substanei active la splare de ploi, la cldur i lumin etc., toate acestea asigurnd o remanen
ndelungat. n acest context insecticidul trebuie s aib o aciune de oc n momentul aplicrii
i ca urmare induce o mortalitate puternic prin fora sa insecticid, iar pe baza persistenei sau
aciunii insecticide, reziduale va cauza mortalitate la insecticide care reinfesteaz cultura, la
noile stadii aprute ulterior (larve din ou, aduli noi etc.);
Exprimarea toxicitii. Se exprim prin doza letal medie DL.50, care reprezint doza unic de
pesticid (substana activ) exprimat n mg/kg corp, care administrat oral la obolani masculi i
femele, supui n prealabil la foame timp de 24 de ore, provoac moartea la 50% din aceste
animale n decursul perioadei de observaie de 14 zile.
n raport cu doza letal medie, pesticidele se mpart n 4 grupe de toxicitate:
I produse foarte toxice, cu DL 50 sub 50 mg/kg corp;
II produse puternic toxice, cu DL 50 cuprinse ntre 50-200 mg/kg corp;
III produse moderat toxice, cu DL 50 cuprinse ntre 200-1000 mg/kg corp;
IV produse cu toxicitate redus, cu DL 50 peste 1000 mg/kg corp.
Erbicidatul
Este foarte importanta erbicidarea care trebuie efectuata imediat dupa semanat. Aceasta erbicidare se va face
dupa efectuarea semanatului, nu mai tarziu de prima saptamana inainte ca ceapa sa rasara, de preferat cand
solul este umed (chiar daca se intarzie cateva zile), in conditii racoroase. Trebuie avuta de asemenea, mare
atentie la doza care se aplica pentru ca daunele cauzate culturii de ceapa sa fie minime, contactul cu
erbicidele fiind intotdeauna periculos, in special contactul radacinilor firave, superficiale din primele faze de
vegetatie, care va duce la intarzierea cresterii, producand amanarea timpului de recoltare, si, in ultima
instanta, scaderea productiei si a calitatii.
Buruienile au fost si sunt dusmanii de temut a producatorilor de ceapa, din care cauza cu mare greutate a
fost adoptata aceasta tehnologie prin semanare direct in camp. De multe ori cultura a fost compromisa atat
8

din cauza ca s-a aflat pe terenuri cu grad foarte mare de imburuienare, cat si din cauza faptului ca deseori au
fost folosite erbicide expirate sau nu au fost administrate corespunzator.
Erbicidarea preemergenta va fi efectuata folosindu-se erbicidul STOMP 6l/ha, administrat printr-o
pulverizare fina, foarte uniforma pe suprafata solului, formandu-se o pelicula fara a aparea benzi de
suprapunere (fitotoxice pentru ceapa), sau benzi neerbicidate.
Erbicidul STOMP administrat preemergent formeaza o pelicula cu valoare reziduala lunga care distruge
buruienile cand incearca sa treaca prin aceasta. Pentru o actiune cat mai indelungata in timp a acestui erbicid
se recomanda a nu se interveni prea des cu lucrari mecanice de afanare a solului si de distrugere a
buruienilor sau prasile manuale care distrug pelicula erbicidala anuland efectul erbicidului.
Cand efectul erbicidului STOMP inceteaza, incep sa apara buruieni care se vor distruge in primele faze de
vegetatie prin erbicidarea postemergenta cu GOAL.
Pentru buna combatere se aplica GOAL cand buruienile sunt in stadiul de 2-4 frunze (maximum 7-10cm
inaltime). Buna acoperire cu erbicid si umectarea buruienilor sunt esentiale pentru eficienta maxima in
combatere. Cat este posibil se va evita deranjarea solului in vederea folosirii activitatii reziduale a
erbicidului ajuns pe sol pentru o perioada mai lunga.
Erbicidul GOAL combate peste 18 specii de buruieni dicotiledonate si o parte din buruienile
monocotiledonate. Se va aplica 0,75-1,0 l/ha GOAL in 300-500 l solutie/ha. In cazul in care dupa o perioada
de timp va apare un al doilea val de crestere al buruienilor, un nou tratament de 0,5-0,75 l/ha va fi suficient
pentru a le distruge.
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se va folosi erbicidul FUSILADE FORTE 1 l/ha. Pentru
eficienta maxima acesta nu se administra in conditii de seceta sau umiditate excesiva, se va aplica in
perioada de crestere vegetativa intensa a buruienilor monocotiledonate (cand au 4-5 frunze). O pulverizare
fina sporeste efectul produsului asigurand o buna acoperire a buruienilor.
Cultivarea rosiilor in gospodarie
Tomatele sunt plante originare din America Centrala si de Sud, aduse in Europa dupa debarcarea lui
Cristofor Columb, mai intai in Spania, Portugalia si Italia, de unde s-au raspandit rapid pe tot globul.
Importanta deosebita a tomatelor este alimentara si economica
Fructele (rosiile) contin vitamine (A, B1, B2, C, PP), glucide, protide, acizi organici, saruri minerale (Ca,
Fe, P, K) si se consuma in stare proaspata sau preparata in numeroase moduri. Prin cultura tomatelor se
obtin importante venituri la unitatea de suprafata.
Descrierea plantei
Tomatele sunt plante anuale, cu radacina pivotanta, in cazul in care se cultiva prin semanat direct. Daca se
cultiva prin rasad, radacina se ramifica puternic in stratul superficial al solului (30 - 40 cm), necesitand
irigarea.
Tulpina poate avea inaltimi diferite, in functie de varietate si soi.
Tomatele sunt plante iubitoare de caldura.
9

Temperatura minima de germinare a semintelor este de 8 - 10C. Pentru crestere si fructificare plantele
necesita o temperatura optima de 22 - 26C.
Temperaturi sub -1C duc la moartea plantelor.
Fata de lumina pretentiile sunt ridicate, in special in faza de rasad si de fructificare.
Cerintele fata de umiditate sunt moderate.
Tomatele dau rezultate bune pe soluri usoare, profunde si fertile, cu o reactie neutra sau slab acida.
Ele valorifica bine ingrasarea organica si minerala in anul de cultura.
Tomatele prezinta o tehnologie complexa si datorita importantei deosebite se cultiva in numeroase sisteme:
in camp (cultura timpurie, de vara, de toamna), in sere (ciclul I si II), in solarii (ciclul scurt si ciclul
prelungit), in tunele joase, in rasadnite etc.
Cultura tomatelor timpurii
Se practica in zonele in care brumele tarzii au o frecventa mai redusa (Campia de Vest, Campia Dunarii,
Lunca Dunarii, terasa superioara a vailor Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret si o parte din Delta Dunarii).
Se aleg terenurile cu textura usoara, cu expozitie sudica, ferite de vanturile dominante, plane sau cu o panta
usoara, bine afanate si care se incalzesc primavara devreme.
Este recomandabil ca tomatele sa se cultive dupa lucerna, mazare, fasole, castraveti, pepeni, morcov, ceapa,
varza etc.
Terenul se pregateste din toamna prin desfiintarea culturii precedente, nivelare de intretinere, fertilizare de
baza cu 30 - 40 t/ha gunoi de grajd, 400 kg/ha superfosfat si 100 kg/ha sulfat de potasiu, aratura adanca la
28 - 30 cm.
Primavara solul se grapeaza si concomitent se executa fertilizarea cu 200 - 250 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea se face cu Treflan 3 l/ha si Patoran 1,5 kg/ha, cu incorporare in sol la 8 - 10 cm cu grapa cu
discuri. Modelarea se realizeaza in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm.
Rasadurile se produc in sere inmultitor, solarii incalzite, rasadnite calde. Semanatul se face la sfarsitul lunii
februarie, folosind 250 g de samanta pentru un hectar.
Se folosesc hibrizi timpurii: Arges 1, Export II, Vidra H-14, Isalnita 50, H-601, Ioana, Precoce de Someseni
etc. Rasadul se repica in cuburi nutritive de 7 x 7 x 7 cm sau se produce prin semanat direct in ghivece.
Pentru a mari precocitatea se folosesc diferite solutii stimulatoare, cum vor fi:
- Procaina 10 mg/l apa timp de 4 ore sau
- Atonik 1 : 2000 timp de 12 ore.
Pentru evitarea alungirii rasadului in faza de 3 - 4 frunze se fac tratamente cu Cycocel 0,1%, 10 l la 100 m
ocupati de rasaduri. La plantare rasadurile trebuie sa aiba varsta de 45 - 50 zile, sa fie viguroase, sanatoase,
bine calite.
Plantarea in camp se face in momentul in care temperatura in sol, la 10 - 15 cm adancime, se stabilizeaza la
12C si cand pericolul brumelor tarzii a trecut (15 - 25 aprilie in sudul tarii si 1 - 10 mai in restul tarii).
Se va tine seama si de conditiile concrete ale anului respectiv.
10

Se planteaza 2 randuri pe stratul inaltat, distantate la 80 cm, iar pe rand la 20 - 23 cm (fig. 1). Pe teren
nemodelat plantarea se poate face la 70 cm intre randuri si 30 cm intre plante pe rand.
Este bine la plantare, daca nu s-a facut o fertilizare corespunzatoare, sa se adauge 300 g mranita la fiecare
planta. Rasadurile de rosii se pot planta mai adanc deoarece emit usor radacini adventive. Dupa plantare
rasadurile se uda.
Lucrarile de intretinere
Sunt destul de numeroase. La 3 - 5 zile de la plantare se face completarea golurilor, manual, cu rasad din
rezerva pastrata la plantare. Afanarea solului se realizeaza prin prasile mecanice si manuale, de 3 - 4 ori, de
obicei dupa fiecare ploaie sau udare.
Irigarea se face la inceput mai rar, cu cantitati mai mici de apa, pentru a evita racirea solului, apoi mai des,
la 7 - 10 zile, cu norme de udare de 300 - 350 m/ha.
Fertilizarile faziale cu ingrasaminte chimice se aplica la inceputul legarii fructelor cu 100 kg/ha azotat de
amoniu si 50 kg/ha sulfat de potasiu si la inceputul coacerii fructelor cu 100 - 150 kg/ha superfosfat, 150 200 kg/ha azotat de amoniu si 50 - 100 kg/ha sulfat de potasiu.
Tratamentele contra bolilor si daunatorilor se executa cu:
- oxiclorura de cupru 0,5%, zeama bordeleza 0,5 - 1%, in alternanta cu Dithane M-45 - 0,2% si Onthocid
0,2%, Perozin 0,5%, Bavistin 0,1%, Ronilan 0,05%, Ridomil Plus 0,25% contra manei si a septoriozei;
- Decis 0,05% contra gandacului din Colorado,
- Ultracid 0,1% contra musculitei albe
- Ekalux 0,1% sau Onevos 0,2%. Coropisnitele se combat cu Galition.
Lucrarile cu caracter special, de dirijare a cresterii si fructificarii, cuprind: copilitul radical, lasandu-se doar
tulpina principala; carnitul dupa 3 - 4 inflorescente, la 1 - 2 frunze deasupra ultimei inflorescente.
In unele cazuri se poate lasa primul copil prefloral care se carneste dupa o inflorescenta, iar tulpina
principala obligatoriu dupa 3 inflorescente. In felul acesta se obtine o productie mai timpurie.
Soiurile cu crestere determinata (pitice) nu se copilesc si nu se carnesc.
In perioadele cu luminozitate scazuta, racoroase, pentru evitarea asortarii florilor, se recomanda stimularea
cu Tostim, Tomaset, Duvaset, Bavatostim 1%.
Sustinerea plantelor se face pe araci sau spalier cu o singura sarma, la 40 - 45 cm de la sol.
Aceasta lucrare este obligatorie pentru cultura timpurie. In cazul aparitiei pericolului brumelor tarzii se iau
masuri de protectie a culturilor prin realizarea perdelelor de fum din brichete funigene, arderea gunoiului de
grajd, a cauciucurilor uzate etc.
Recoltarea rosiilor poate incepe in decada a doua a lunii iunie si se continua pana la sfarsitul lunii iulie,
efectuandu-se manual, la maturitatea fiziologica, daca valorificarea se face imediat si cu putin inainte de
parga, sau in faza de parga pentru transportul la distante mai mari.
Dupa recoltare fructele (rosiile) se sorteaza pe calitati si se ambaleaza in ladite de 5 - 6 kg.
Productiile obtinute sunt de 25 - 30 t/ha, dar in conditiile respectarii tehnologiei se pot obtine productii mult
11

mai mari.
Prof. univ. dr. Victor POPESCU

12

Decretul 21/21.05.2009
n numele Preasfintei,
celei de o Fiin, de via fctoarei i nedespritei Treimi,
LUCIAN
Din mila lui Dumnezeu,
Arhiepiscop i Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia i Fgra, Arhiepiscop Major
al Bisericii Romne Unite cu Roma, Greco-Catolic, n deplin comuniune de credin
cu Sfntul Scaun Apostolic al Romei,
n baza drepturilor conferite de Canoanele Sfinilor Apostoli, ale Conciliilor Ecumenice, ale
Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, can. 112 1, 387 i 668;
Urmare a deciziei Sinodului Episcopilor Bisericii Romne Unite cu Roma, Greco-Catolic,
reunit n sesiune ordinar la Blaj n data de 4-6 mai a.c.;
Considernd necesitatea tutelrii integritii credinei i a moravurilor credincioilor notri,
precum i uniformizarea disciplinei liturgice a tuturor fiilor Bisericii;
Spre cunotin tuturor Episcopilor, protopopilor, clerului, persoanelor consacrate, ntregului
popor binecredincios al Bisericii noastre, publicm urmtorul:
DECRET
Art. 1. Se aprob documentul "Vemintele Liturgice n Biserica Romn Unit cu Roma,
Greco-Catolic", document elaborat n cadrul Comisiei Sinodale Liturgice;
Art. 2. Aceste dispoziii, ca legi liturgice, sunt n vigoare pretutindeni conform normelor de
drept.
Art. 3. Anexa acestui decret, coninnd 4 pagini face parte intergant din acesta;
Art. 4. Prezentul decret, intr n vigoare odat cu publicarea lui, i se va aplic integral n
toat Biseric Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic, n ciuda oricrei alte dispoziii
contrare.

13

Rugnd clduros Preasfiniile Lor Episcopii eparhiali s ia toate msurile necesare pentru ca
aceste norme s fie cunoscute n ntreaga noastr Biseric, cerem cu struin clerului s
evite orice abuz n celebrarea cultului public i s aplice corect i coerent dispoziiile
acestui document ca patrimoniu al Bisericii noastre, spre edificarea poporului binecredincios
i mai marea mrire a lui Dumnezeu.
Dat la Blaj, Sediul Arhiepiscopului Major,
21 mai, Anul Domnului 2009,
Srbtoarea Sf. mprai Constantin i Elena.
LUCIAN Arhiepiscop Major
* * * Anexa decretului Arhiepiscopului Major
21/21.05.2009
VEMINTELE LITURGICE
n Biserica Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic
I. Preliminarii
Respectul fa Dumnezeu se manifest prin grija pe care celebranii o au fa de aspectul
extern al cultului divin. Vemintele preoeti sunt un semn distinctiv al slujirii i al prezenei
lui Hristos Marele Preot, n mijlocul nostru. "mbrcarea lor trebuie s fie pentru noi ceva
mai mult dect un fapt exterior. Faptul c stm la altar, mbrcai cu vemintele liturgice,
trebuie s fac clar vizibil celor prezeni i nou nine c suntem acolo n persoana Altuia.
Vemintele sacerdotale, aa cum s-au dezvoltat de-a lungul timpului, sunt o profund
expresie simbolic a ceea ce semnific
preoia [...] vor s ilustreze ce nseamn a ne mbrca n Hristos, a vorbi i a aciona in
persona
Christi."[1]
II. Vemintele liturgice
Vemintele liturgice au o funcie practic dar i o valoare iconic, deoarece completeaz
semnificaia fiecrui gest liturgic i ajut la nelegerea participrii la unica realitate a
Liturghiei cereti. "Biserica e cerul pmntesc: pmntesc deoarece e vizibil i palpabil,
ceresc deoarece puterea Spiritului Sfnt l-a reumplut cu harul divin. n acest context, al
14

economiei generale a cultului, i vemintele liturgice i asum o semnificaie precis. Sunt

frumoase i preioase, dar valoarea lor const n scopul lor: sunt semne ale realitii cereti, a
mntuirii care a fost dat, a primirii bunurilor viitoare (cf. Evrei 8, 5)."[2]
1. Hainele clericilor
Acestea au valoare de vemnt liturgic deoarece sunt obligatorii pentru oficierea slujbei
sacramentelor, sacramentaliilor i nmormntrii cretine. Sunt confecionate din material de
culoare neagr, dup forma specific tradiiei Bisericii noastre.
Reverenda sau sutana Un prim vemnt este reverenda sau sutana preoeasc. Reverenda
este un vemnt distinctiv cu valoare de uniform, dar i un vemnt liturgic, fiind necesar
pentru celebrarea funciunilor de cult.
Rasonul sau suprareverenda Pentru celebrarea Laudelor i a Sacramentaliilor n afara
Sfintei Liturghii, preoii mbrac peste reverend rasonul, un vemnt cu mneci largi,
specific slujirii sau participrii la oficiul divin sau la celebrarea Sacramentaliilor (n ritul
latin aceeai funcie o are cota). n momentele prescrise, peste reverend i rason, preotul
mbrac epitrahilul i felonul.
Potcapul este acopermntul pentru cap, necesar mai ales atunci cnd preotul celebreaz
slujbe n afara bisericii, la procesiuni, la nmormntri, etc. n funcie de starea vremii.
Exist mai multe croiuri specifice, conform tradiiilor Bisericilor sui iuris; n ambientul
romnesc este n uz potcapul grec.
Brul - centura de piele, este specific monahilor.
Camilafca este potcapul specific ieromonahilor.
Ordinele clugreti exempte au forma rasei reglementat prin Regulile aprobate de Curia
General i de ctre Scaunul Apostolic.
Pentru celebrarea Sfintei Liturghii i a celorlalte rnduieli, este obligatorie folosirea
ornatelor liturgice. Pentru Biserica Romn Unit acestea sunt comune Ritului
Constantinopolitan. Ornatele (vemintele) se disting n funcie de hirotonire, astfel:
2. Vemintele diaconului:
- Stiharul: este un vemnt lung i larg, care acoper tot corpul. Denumirea este dat de
rndurile (stihurile) care mpodobesc partea de jos a acestuia. Atunci cnd este confecionat
din material de culoare alb simbolizeaz puritatea (n limba latin alba), dar i haina de

15

srbtoare mbrcat pentru banchetul mpriei. n practic se recomand o mare atenie

utilizrii stiharelor colorate: s fie de aceeai culoare cu celelalte ornate sau cu "stihuri" ale
cror modele s fie asortate cu
cele ale ornatelor sau cu culoarea lor dominant n cazul cnd acestea sunt confecionate
dintr-un material cu modele complexe.
- Mnecuele: sunt manetele care ajusteaz mnecile stiharului, confecionate din acelai
material i cu aceleai modele ca i celelalte ornate. Au mai nti de toate un scop practic,
fiind necesare ajustrii mnecilor, pentru ca s nu mpiedice svrirea gestuirilor liturgice,
simboliznd puterea spiritual i mna lui Dumnezeu care lucreaz n mod nevzut n
mijlocul nostru.
- Orarul: este specific diaconului. Este un ornat, confecionat din acelai material ca i
stiharul i mnecuele, fiind mpodobit cu motive cretine; este purtat nfurat peste umr
ori n anumite momente ale Liturghiei cruci, fiind inscripionat cu Sfnt, Sfnt, Sfnt.
Simbolizeaz aripile ngerilor care n Liturghia cereasc slujesc nencetat n preajma lui
Dumnezeu.
3. Vemintele preotului:
- Stiharul.
- Epitrahilul: se poart pe grumaz. Este obligatoriu pentru orice celebrare att pentru preot
ct i pentru episcop. Este semnul puterii preoeti i al slujirii n Biserica lui Hristos.
- Brul: ncinge mijlocul preotului peste epitrahil i stihar, ajustnd lrgimea stiharului.
Simbolizeaz puterea cu care ne nvestete Dumnezeu n timpul slujirii.
- Mnecuele.
- Epigonatul: pentru protosinceli i preoii care au primit aceast distincie onorific.
- Felonul: este o pelerin care se mbrac peste celelalte ornate; simbolizeaz "casa
Domnului" n
care intr slujitorul i mbrcarea n virtuile cretineti.
4.Vemintele arhiereului:
- Stiharul.
- Epitrahilul.
16

- Brul.
- Mnecuele.
- Sacosul este un vemnt n form de sac, mai scurt dect stiharul, purtat de arhiereu
asemenea felonului. Este semnul demnitii episcopale i al lui Isus Hristos marele i unicul
Preot al Noului i venicului Legmnt, pe care l reprezint n mod plenar n timpul
celebrrilor liturgice i n Eparhie Biserica local prin excelen.
- Omoforul: este purtat pe ambii umeri, fiind mpodobit cu icoane brodate sau cu alte motive
cretine. Este mare i mic, fiind purtat n momente diferite ale rnduielilor liturgice, n
funcie de prescrieri. Simbolizeaz Blndul Pstor, care aduce la unitatea turmei sale oile
rtcite.
- Epigonatul: este un ornat n form de romb, purtat pe genunchiul drept asemenea unei
sbii. Pe el este brodat icoana nvierii. Simbolizeaz Cuvntul lui Dumnezeu, sabia
spiritual cu care luptm n lume.
- Mantia: este o pelerin de culoare purpurie, semn distinctiv al demnitii episcopale,
purtat n procesiuni i mai ales n timpul celebrrii Laudelor divine.
- Mitra: este confecionat dup modelul unei coroane medievale, fiind mpodobit cu o
cruce n partea superioar, icoane brodate i alte motive cretine. Simbolizeaz puterea
regeasc a preoiei sacramentale depline conferit de Hristos.
n timpul celebrrii rnduielilor liturgice diaconul poart stiharul i orarul; preotul n mod
obligatoriu epitrahilul i n momentele prescrise i felonul. Episcopul poart epitrahilul,
sacosul i
n momentele prescrise mantia. n timpul celebrrii Sfintei Liturghii sunt obligatorii toate
ornatele
liturgice.
III. Culorile liturgice:
Iniial, toate vemintele liturgice erau de culoare alb, ulterior introducndu-se combinaii de
culori precum i firul argintiu sau auriu. Treptat apar culori care reflect caracterul zilei
liturgice respective, difereniindu-se mai ales zilele Duminicilor i a srbtorilor de porunc.
n ritul greco- bizantin se folosesc dou categorii de culori, n funcie de specificul zilei
liturgice respective i a timpului din anul liturgic. Astfel avem:

17

a) Ornate luminate: sunt folosite n zilele de srbtoare i n timpul obinuit de peste an. Este
vorba despre culoarea alb, culoarea de baz, n aceeai categorie intrnd i argintiul, auriul,
bleu deschis, etc. n practic a ptruns i culoarea albastr n alternan cu albul i chiar
culoarea verde. Albastrul se recomand pentru srbtorile Nsctoarei.
b) Ornate roii: sunt ornatele folosite n timpul postului sau la nmormntri. Culoarea de
baz este roul, folosindu-se i viiniul sau diferite combinaii pe fond rou-viiniu.
c) Ornatele de culoare neagr, nu sunt specifice tradiiei Bisericii Romne Unite, fiind o
inovaie recent care s-a generalizat n practica Bisericii romne. Nu sunt specifice celebrrii
Sfintei Liturghii, ns a intrat n practic folosirea ornatelor de culoare neagr (numai
epitrahil i felon) la nmormntri, avnd aceeai semnificaie ca i ornatele de culoare roie.
Se recomand ntoarcerea la tradiia specific Bisericii noastre.
n afara ornatelor, culorile liturgice se reflect i n mpodobirea lcaului de cult. n practica
liturgic avem doar culorile luminate i culorile de post, care se regsesc n acoperitoarele
Sfintei Mese, n ornamentarea altarului i a navei bisericii. mpodobirea bisericii n culori de
post se face prin excelen n perioada Postului Mare i a postului Crciunului, deoarece au o
durat mai mare i marcheaz un timp liturgic specific, care trebuie valorificat i n
pastoraie, trecerea de la perioada postului la srbtoarea prin care culmineaz aceast
perioad pregtitoare fiind marcat i prin schimbarea ornamentrii bisericii.
n celelalte perioade de post sau pentru zilele de miercuri i vineri, este de ajuns folosirea
ornatelor liturgice, biserica rmnnd mpodobit n culori luminate.
Utilizarea ornatelor:
Ornatele luminate sunt ornatele cele mai utilizate, folosite n zilele de srbtoare,
duminicile de peste an i n zilele comune. Se mbrac n zilele de Luni, Mari, Joi, Smbt
i Duminic din perioada Octoihului, a Penticostarului i n sptmnile pregtitoare
Postului Mare din Triod.
Ornatele roii (cu nuanele mai sus amintite) se folosesc n perioada Postului Mare (i a
postului Crciunului acolo unde practica local prevede), n ajunul anumitor srbtori i n
ziua srbtorii (de exemplu nlarea Sfintei Cruci), conform prescrierilor tipiconale
concrete. De asemenea, ornatele de culoare roie se pot utiliza n ziua de Miercuri i Vineri
de peste sptmn n timpul obinuit de peste an, atunci cnd se citesc troparele Crucii.
Ornatele negre numai epitrahilul i felonul; se folosesc n mod exclusiv la slujba
nmormntrii. Se recomand ntoarcerea la tradiia specific Bisericii noastre.

18

n cazul concelebrrii, eclesiarhul sau parohul locului, este responsabil cu anunarea culorii
ornatelor care vor fi folosite de concelebrani, asigurndu-se astfel uniformitatea necesar
ceremoniei respective ca semn al unitii. Acelai lucru este obligatoriu i n cazul
nmormntrilor la care particip mai muli preoi, anunndu-se din timp culoarea ornatelor
care vor fi folosite (rou, negru sau ornate luminate n cazul nmormntrii clericilor i
persoanelor consacrate sau la nmormntorile din perioada Sptmnii luminate).
Se interzice orice inovaie n ceea ce privete modificarea formei ornatelor, utilizarea
ornatelor care nu aparin Ritului propriu, omiterea deliberat a unor veminte (de exemplu
neutilizarea mnecuelor), iar n cazul confecionrii ornatelor noi se recomand folosirea
culorilor, broderiilor, modelelor i materialelor care sunt conforme sau n continuitate cu
tradiia Bisericii noastre.
n cazul n care, n anumite situaii concrete, se concelebreaz mpreun cu preoi de rit latin,
clericii greco-catolici sunt obligai s poarte integral ornatele specifice ritului propriu,
interzicndu-se utilizarea exclusiv a stiharului i epitrahilului dup modelul utilizrii albei
i stolei din ritul latin; dac situaia o cere, n situaii speciale de concelebrare inter-ritual,
reglementarea utilizrii se las la latitudinea ierarhului locului.
Prezenta hotrre a Sfntului Sinod al Episcopilor Bisericii Romne Unite cu Roma, GrecoCatolic, publicat prin decretul 21/21.05.2009 intr n vigoare odat cu publicarea ei,
abrognd orice prevedere anterioar contrar.
[1] pp. Benedict XVI, Omilia din Joia mare, Liturghia chrismei 05.04.2007.
[2] Olivier Raquez, Roma Orientalis". Approci al patrimonio delle Chiese d'Oriente. Lipa,
Roma, 2000, p. 425.

19