Sunteți pe pagina 1din 11

ACADEMIA DE STUDII ECONOOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSSINESS I ADMINISTRAREA AFACERILOR


SPECIALITATEA MARKETING I LOGISTIC

Referat
la disciplina Agromarketing

Tema: Piaa energiei din


agricultur- form de valorificare
a produselor agricole seundare

Efectuat: B.A.
MKL
Coordonator: Lector Superior,
Paic Mihail
Chiinu, 2014

Cuprins
1.Caracteristici n valorificarea produselor
secundare din agricultur

2.Caracteristici ale pieei produselor agricole


secundare
2.1 Forme i accesbilti de utilizare ale produselor
2.2 Probleme concureniale ale conversiei energetice
din produsele agricole secundare cu alte forme de de
energie
2.3 Oferta
i
sistemele
de
conversie
n
valorificarea produselor
secundare vegetale
2.4 Oferta, cererea i sistemele de conversie n
valorificarea produselor
secundare animale

3.Persepctiva
pieei
produselor
agricole
secundare, proces tehnico- organizatoric

1. CARACTERISTICI N VALORIFICAREA PRODUSELOR


SECUNDARE DIN AGRICULTUR
Produsele agricole secundare pot fi valorificate att n sfera productiei
agricole, ct i n afara sectorului de producie agricol. Activitile pot
fi desfurate de acelai productor agricol sau pentru alt productor agricol
sau neagricol. Totodat, valorizarea energetic global reprezint pentru
produsele secundare aria de cercetare de cea mai mare cuprindere. Aceasta
ntruct valorificarea produselor secundare din agricultur, se ncadreaz
spaial ntre o eficinen local, pentru un produs sau un proces i o integrare
prin decizii adoptate n contextul macrosistemelor din care fac parte.

Principalele
probleme
care
condiioneaza
valorificare a produselor agricole secundare se refer
evaluare, accesibilitatea fizic si socio-economic; tipul
sistemul de valorificare i modul concret de utilizare etc.,
strict corelate cu heterogenitatea accentuata si randamentul
sczut al acestor produse.

criteriul
de
la: modul de
tehnologiei n
laturi care sunt
energetic foarte

Legat de aceast problem pot fi enuntate cteva din avantajele


rezultate din valorificarea acestor produse i anume: obinerea i rennoirea
uoara a acestor produse prin diferite metode de conversie care pot servi la
producerea de energie ( termic, electric ); utilizarea ca nutreuri n hrana
animalelor si fertilizarea terenurilor agricole; utilizarea sub form de
combustibil prin care nu ridic probleme privind poluarea mediului.
Concomitent este necesar cunoaterea anumitor inconveniene de
natur economic privind: aspectele costisitoare n activitile de recoltare,
transport si depozitare a acestor produse; combustibilul rezultat din aceste
produse are o valoare energetic scazut; unele probleme de ordin tehnic n
circuitul de valorificare nu sunt nca soluionate (de exemplu, evacuarea
deeurilor rezultate prin producerea biogazului).
In baza tuturor acestor considerente potenialul energetic al produselor
secundare se incadreaz n piata energiei din agricultur.

2.
CARACTERISTICI ALE PIEEI PRODUSELOR AGRICOLE SECUNDARE
2.1. Forme i accesbilti de utilizare ale produselor agricole
secundare
Criza de energie n care se af i adncete civilizaia contemporan oblig
n mod permanent la ample investigaii privind viziunea energetic a
proceselor i resurselor. Limitarea valorizrii n cadrul unui anumit sistem de
producie nu mai satisface actualele cerine. Marile probleme contemporane,
printre care i cea energetic, ii au geneza i ii vor gsi soluionarea numai
n perspectiva global. Din aceast cauz si valorizarea energetica a
productiei agricole secundare trebuie sa se integreze intr-o globalitate a
pietei energiei.
Studiile referitoare la problemele pietei produselor agricole secundare
implic cunoaterea, pe de o parte, a unor restricii specifice n producerea
lor, incluse n sfera caracteristicilor sistemelor agricole, iar pe de alt parte a

tendinelor i formelor de utilizare n circulaia acestor produse agricole


secundare care sub impactul pieei pot fi ncadrate n sistemele de
marketing.
Elementele caracteristice ale produselor agricole secundare urmresc
valoarea de ntrebuinare sub forma accesibilitii fizice i economice a
acestor produse, ceea ce condiioneaz cererea i oferta de pia.
Dar nu ntotdeauna pentru aceste produse putem considera c exist o
pia de tipul 'concurenei pure i perfecte', motiv pentru care este justificat
s ncadrm piaa acestor produse ntr-o pia a energiei din agricultur.
Aceasta tocmai datorit circuitului de pia al biomasei coninut n
produsele secundare, care genereaz dificulti datorate urmtoarelor cauze:
posibilitile limitate de transport pentru aceste produse fac
cumprtorul potenial s se adreseze unui numr limitat de ofertani ;
- existena unei tendine ntre ofertani, care fac ca cererea sa fie
puin susinut, nepermind totodat ntinderea n cadrul unei piee active;
- prin vnzarea produselor secundare, productorul urmrete
obinerea de profit, stabilind preurile n funcie de costurile de producie
marginale. Din aceasta cauza pentru care vnzarea n cadrul pieei acestor
produse secundare este dificil. In cazul produselor agricole secundare
nivelul preurilor este stabilit prin comparaie cu un nou produs i pentru o
anumit destinaie n utilizare. Dar n aceasta situaie ofertanii care menin
un nivel ridicat al preurilor de vnzare pe pia (acestea fiind generate de
costurile de producie ridicate), existnd tendina de a nu vinde aceste
produse;
- pentru produsele agricole secundare exist numeroase utilizri
chiar n cadrul exploataiei agricole productoare. Deci, vnzarea ca atare a
acestor produse este n concuren cu utilizrile din nsi gospodria
agricol productoare.
Toate aceste aspecte semnific pentru ansamblul tridimensional 'biomasaenergie-utilizare' o noua form pentru piaa acestor produse secundare.
Aceasta se refer la aspectul calitativ privind coninutul n biomasa, a
posibilitilor actuale de conversie energetic i n final la gsirea celei mai
adecvate forme accesibile de utilizare.
2.2. Probleme concureniale ale conversiei energetice din produsele
agricole secundare cu alte forme de de energie. Cum este i normal,
mecanismul pietei genereaz unele probleme concureniale specifice pentru
aceste produse secundare. Se pot meniona astfel:
concurena ntre productorii agricoli n calitate de ofertani, care
conform tehnologiilor agricole dispun n mod obligatoriu de cantiti de
produse secundare n vederea vnzrii;

- concurena ntre diferitele tipuri de produse agricole secundare,


rezultate din activitatea aceluiai productor agricol, generat de structura
calitativ diferit a biomasei pe care o conin aceste produse;
- concurena ntre diferitele tehnologii de transformare a biomasei (a
conversiei energetice) din produsele agricole secundare. Facem referiri
la obinerea aceluiai efect economic sau a unor efecte economice
difereniate in utilizarea acelorai produse secundare;
- concurenta intre consumatorii care pot utiliza biomasa aceluiai tip
de produs agricol secundar;
- concurenta intre produsele agricole secundare si produsele clasice
(considerate convenionale) in producerea energiei.
De aici concluzia ca problema existentei unei piee a produselor agricole
secundare este condiionata de fuxul distribuiei acestor produse in cadrul
pieei. Un rol important al etapelor acestei distribuii pe piaa, revine
fenomenului de integrare att intre activitile de producere si de conversie
energetica a biomasei, dar si intre ofertani (productorii agricoli) si
beneficiari. Aria acestor piee poate fi extinsa si totodat transformata ntr-o
'pia activa', odat cu diversificarea, specializarea si rentabilizarea
tehnologiilor de transformare a biomasei.
2.3.
Oferta
i
sistemele
de
valorificarea produselor secundare vegetale

conversie

Are la baza utilizarea acestor produse n special n furajarea animalelor.


naintea introducerii in consumul propriu-zis din sectoarele zootehnice, un rol
important revine operaiilor de nnobilare, prin care se mrete gradul de
digestibilitate. Acestea constau in operaii de saramurare, melasare,
borhotare, tratare chimica etc., la care, dup caz, sunt introduse operaii de
tocare sau mcinare (fig. 1). Prelucrarea produselor agricole secundare
pentru furajare are rol deosebit, ntruct furajele rezultate pot nlocui chiar
furajele concentrate. In urma unui fux de preparare a furajelor pot fi
preparate complexe furajere, rezultate prin utilizarea produselor cerealiere
(sparturi, ciocalai de porumb, tarate etc.), a capitulelor
de
foarea
soarelui, resturilor de la prelucrarea fructelor, de la condiionarea plantelor
medicinale etc., la care se pot aduga concentrate de uree (ureprot, premix,
mineral), de unde pot rezulta furaje valoroase. De asemenea, cojile si
seminele de tomate uscate si mcinate reprezint un ingredient de
vitaminizare a furajelor. Prin aceste procedee din unele produse ( cum sunt:
tescovina, cioclii de porumb, tiulei etc.), se pot obine prin aceste
procedee, furaje foarte valoroase in hrana animalelor rumegtoare.
Cantitile de tescovina ce se obin prin prelucrarea strugurilor pot fi, de
asemenea, transformate in furaje valoroase prin uscarea naturala la soare si
mcinare, produsul rezultat coninnd ntre 7-13% grsimi si 11-12%
proteina.
Totodat
oferta
este
materializata
i
prin
destinaia
de valorificare pentru unele produse secundare vegetale ca materie prima
n activitile din afara procesului de producie agricola cum sunt:

- paiele de cereale pot fi folosite in industria celulozei, n prelucrarea


artizanala sau fabricarea diverselor obiecte de uz casnic etc.;
- distilarea unor produse secundare n special din pomicultura, viticultura
dupa o prealabila depozitare si fermentare;
- din coceni i cioclii de porumb se poate obine drojdie furajera sau
furfurol;
- conservarea frunzelor de vi de vie cu destinaia in consumul alimentar;
- combustibilii obinui din tulpini de foarea soarelui, tutun, ricin, mutar,
coarde de vi de vie, crengile rezultate din tierea pomilor etc.
2.4.
Oferta,
cererea
i
sistemele
valorificarea produselor secundare animale

de

conversie

Oferta pentru aceste produse este reprezent predominant legat de


existena gunoiului
de
grajd,
valorificat
prin utilizarea
ca
ngrmnt. Fluxul de obinere pana la incorporare este axat pe doua faze
mai importante: depozitarea n platforma i transportul, care constituie o
alternanta repetat n cadrul ntregului fux de valorificare. Reziduurile din
complexele zootehnice au un fux de valorificare diferit de metoda clasica de
utilizare a gunoiului de grajd.
In acest
urmtoarele:
-

caz circuitul

etapele (fig.

2),

pot

fi

considerate

faza ce ncadreaz adunarea rezidurilor de grajduri ;

- faza de colectare de dejecii brute i pompare, transportul prin


canalele de aduciune a materialului brut, amestecat cu ap de irigaie n
bazinul de colectare-decantare, pomparea amestecului lichid n iazurile
biologice, transportul materialului decantat, fertilizarea terenului.
Fig.14.2

Valorificarea produselor animale secundare prin industrializare este


justificata prin valoarea energetica ridicata a derivatelor obinute prin
transformarea acestora.
Producerea biogazului, care este un amestec de gaze cu coninut
predominant in metan, in urma fermentrii anaerobe a diverselor forme de
biomasa (gunoi de grajd, paie, coceni etc.), se recomanda pentru unitile
agricole in care exista sectoare zootehnice sau cresctorii de animale.
Compoziia si cantitile diverselor materii organice de la care se poate
obine biogaz prezinta un potenial energetic ce poate fi valorificat superior
prin procedeul fermentrii anaerobe metanogene.

Reuita obinerii biogazului depinde de urmtoarele: calitatea materiei


prime (proporia carbon-azot); temperatura si umiditatea realizata; instalaia
de producere (calculul volumului util de fermentare are la baza numrul de
animale furnizoare de dejecii).
Pentru productorul agricol producerea biogazului implica alturi
de elementele enunate anterior i cunoaterea urmtoarelor trei probleme:
- posibilitile de asigurare cu resurse metanogene (cu referire la structura
cantitativa si calitativa a biomasei necesare);
- corelarea nevoilor de energie metanogen la posibilitile de producere a
biogazului;
- respectarea celor mai importante restricii in tehnologia de producere a
biogazului.
Alte forme de valorificare pentru produsele animale secundare mai pot
fi considerate urmtoarele:
- prul i producia plumicol necesar industriei uoare;
- produsele secundare apicole (ceara de albine, lptiorul de matca, propolis
etc.), preluate de industria farmaceutica (producerea de articole cosmetice si
medicamente);
- produsele secundare sericicole, reprezentate prin scama gogoilor de
mtase, avnd ca destinaie de valorificare industria textila;
- dejeciile unor specii de animale (psri, de exemplu) care n urma uscrii i
a nlturrii mirosurilor agresive pot fi utilizate in furajarea animalelor de
traciune n diferite structuri cu alte furaje.
Prin sacrificarea animalelor i obinerea carcaselor ca produs principal n
abatorizare rezult i numeroase produse secundare aa
numitele 'subproduse de abator' ( care ar trebui denumite
'coproduse'). Valoarea acestor produse este reprezentat de circa 25% din
valoarea produciei industriale de prelucrare a crnii, avnd multiple
ntrebuinri. n sistemul de valorificare aceste subproduse se pot grupa: n
funcie de caracterul i posibilitile de valorificare (n produse comestibile,
tehnice i deeuri), n funcie de partea anatomic a animalului de la care
provin aceste produse (snge, oase, grsime etc.).
Prelucrarea subproduselor alimentare (comestibile) pentru livrare se
efectueaz difereniat pentru fiecare specie de animale i n conformitate cu
reglementrile sanitar-veterinare.
Subprodusele din industria laptelui n funcie de cantitile i locul de
obinere pot fi folosite n alimentaia omului sau a animalelor. Astfel, poate
exista lapte smntnit (folosit pentru prepararea unor produse alimentare
dietetice), zerul (utilizat n special n hrana animalelor dar i n fabricarea
unor produse de panificaie sau buturi fermentate), zara (constituind un

aliment dietetic pentru om, obinerea unor buturi rcoritoare, precum i


pentru hrana animalelor).
Subprodusele din ou, n funcie de natura lor se grupeaza n: oua
necomestibile (utilizate in hrana animalelor sau n scopuri tehnice n
industria pielriei, spunului etc.); cojile de oua (utilizate n industria
farmaceutica, cosmetica, dar mai ales n industria nutreurilor combinate
pentru obinerea finii furajere).
3. PERSPECTIVA PIEEI PRODUSELOR AGRICOLE SECUNDARE, PROCES
TEHNICO-ORGANIZATORIC
Problemele valorificrii produselor secundare din agricultura urmresc
n actuala etapa tendine legate de un dublu aspect. Se pot face referiri n
primul rnd de existena i accentuarea crizei de energie a combustibililor
fosili, iar n al doilea rnd privita sub aspectul polurii i proteciei sistemelor
ecologice. Organisme competente la nivel internaional au elaborat msuri
pentru utilizarea economica a energiei rezultate din producia
agricol
secundar. Pentru
produsele
secundare
din
sistemul
agroalimentar ( cu denumirea n literatura strain de sub-produse, reziduri )
aceste utilizri se refera la urmtoarele:
- elaborarea de metode de recoltare, de stocaj i de transport a rezidurilor
culturilor,
- efectuarea de studii prin care s se cunoasc disponibilitile rezidurilor de
produse secundare din sectoarele produciei agricole i agroalimentare;
- perfecionarea i/sau adaptarea metodelor de utilizare considerate
economice in utilizare, prin care sa se justifice recoltarea ntregii producii
( principale si secundare ). Se poate astfel delimita cuantumul calitii
optime a produciei principale, alturi de crearea de posibiliti pentru
colectarea produselor secundare si utilizarea energiei acestora;
- interesul practic oferit prin schimbarea structurii si sistemelor de cultura;
- demonstraii privind utilizarea celor mai adecvate forme de conversie
directa a produselor secundare rezultate;
- identificarea tuturor formelor de utilizare a produselor secundare i n afara
exploatatiei agricole;
- introducerea de agregate generatoare de gaze combustibile alimentate cu
produse secundare, produsele rezultate putnd fi utilizate n industrie i n
agricultur;
- definirea i demonstraia sistemelor optime pentru producia de
combustibili n form lichid, provenit din conversia diferitelor produse
secundare;
- perfecionarea hidrolizei enzimatice a rezidurilor celulozice n zahr;

- demonstrarea prin posibiliti practice a se mbogi produselor secundare


n dioxid de carbon;
- proiectarea de tehnologii de conversie prin care sa fie posibil integrarea
rezidurilor agricole n sistemul de alimentare al animalelor;
- utilizarea substanelor minerale coninute n produsele agricole secundare;
- urmrirea permanenta a randamentului relativ i a aspectelor economice
colaterale prin utilizarea gunoiului n amestecuri compostate;
- perfecionarea si/sau introducerea utilajelor de conversie energetica pentru
a se efectua reciclarea rezidurilor animaliere;
- studierea efectelor ce se pot semnala asupra sntii consumatorilor in
urma alimentaiei animalelor cu reziduri animaliere;
- continuarea studiilor privind posibilitile de transformare a rezidurilor
rezultate din sacrificarea animalelor in produse chimice utilizate in industrie.
Din toate acestea se poate deduce ca perspectiva sistemelor de
valorificare superioara a produselor agricole secundare este nc dependenta
de tehnologiile de conversie. Prin ci i metode adecvate se pot obine
produse folosite superior ca resurse energetice neconvenionale. Promovarea
resurselor energetice ce vizeaz ncadrarea ntr-o pia a energiei din
agricultura, implica o noua viziune actualizata de utilzarea economic.
Aceasta presupune ncadrarea unor activiti orientate efectiv spre un
specific al pieei energiei din agricultura. Astfel se pot enumera:
- elaborarea nomenclatorului de soluii energetice posibil de aplicat (se
inventariaz multitudinea de soluii ce pot ndeplini aceleai funcii de baz
determinndu-se implicaiile tehnologice si de dotare; completate cu o
fundamentare economica n urma aplicrii acestora);
- analiza comparativa a diferitelor soluii si alegerea aceleia care se
dovedete a fi cea mai potrivita, raionala pentru cazul studiat in contextul
respectivei conjuncturi economice;
- proiectarea soluiilor de introducere (att sub aspectul tehnic, cat si
economic).
Cerinele
actualei
etape
de
dezvoltare
pentru
activitile
neconvenionale din spaiul rural, impun cerine specifice pieei energiei
provenita din valorificarea produselor secundare. Se pot face referiri
la rezolvarea problemelor care au in vedere:
- introducerea in continuare in circuitul de valorificare a cantitilor de
produse agricole secundare la indici de calitate corespunztori, pentru a
asigura procese optime de conversie energetica. n cunoaterea i dirijarea
fuxului valorificrii este absolut necesar determinarea eficientei conversiei
energetice prin indicatorii adecvai tuturor fazelor circuitului de valorificare;

- acordarea unei atenii susinute a utilizrii biomasei rezultate din aceste


produse considerate surse sezoniere prin existenta unor construcii adecvate
de stocare i uscare, necesare utilizrii uniforme n tot timpul anului. Este
necesar studierea determinrii unor dozri convenabile n raport cu ali
combustibili fosili, din energia eolian sau a minicentralelor hidroelectrice
pentru a face fa oscilaiilor din timpul anului;
- preurile de valorificare ale produselor agricole secundare practicate n
prezent nu recupereaz consumurile materiale i de munc necesare
producerii i aducerii ntr-o forma accesibil livrrii, fiind necesar calcularea
costurilor de producie. Pentru aceasta normativele de munc vor fi
completate cu lucrrile solicitate de tehnologia i valorificarea acestor
produse sau indicarea ponderii cheltuielilor n cazul unor lucrri de
tehnologie comune i pentru produsul principal (de exemplu, recoltarea
cerealelor);
- organizarea prelucrrii produselor secundare va continua s reprezinte o
problem importanta n cadrul ciclului de valorificare. Aceasta datorit
suprapunerii n timp a unor lucrri importante att n sfera produciei
agricole, ct i n valorificarea propriu-zis a acestor produse. Sunt necesare
deci soluii organizatorice privind problemele activitilor din sectorul
valorificrii fr sa fie n detrimentul ritmurilor de executare a lucrrilor
pentru produsele principale;
- implementarea proceselor i tehnologiilor de conversie prin utilizarea
diferitelor categorii de biomas, ca surse poteniale de energie, ceea ce
impune stabilirea bazelor teoretice si practice pentru cunoaterea i
perfecionarea tehnologiilor de valorificare, alturi de determinarea
eficacitii economice in valorificarea produselor agricole secundare, in
majoritatea cazurilor de ctre productorii agricoli. Programele de producie
ale productorului agricol trebuie sa fie corelate cu cele de valorificare,
ambele subordonate acelorai obiective economice impuse de cerinele
pieei energiei din agricultura.
Ca atare n actuala etapa productorului agricol i revine rolul de
cunoatere a pieei prin care se poate face o delimitare a masurilor adecvate
reducerii consumurilor de energie prin recuperarea mai buna a produselor
agricole secundare. Acestea pot fi considerate urmtoarele:
- elaborarea unor metode specifice de recoltare, transport i stocaj;
- studii asupra cunoaterii disponibilitilor de produse secundare, precum i
a randamentelor relative i aspectelor economice n utilizarea acestor
produse agricole secundare n unitatea de producie proprie;
- demonstraii referitoare la diferitele metode ale conversiei biomasei acestor
produse ( cu referire la tehnologiile de producere a biogazului i a
combustibililor lichizi );
- demonstraii privind metodele practice de mbuntire calitativa a acestor
produse destinate utilizrii in unitatea agricola ( de exemplu, mbogirea in

bioxid de carbon, reducerea substanelor celulozice, amestecuri cu alte


produse pentru nnobilare in vederea utilizrii ca furaje )
- cunoaterea posibilitilor de valorificare rentabila a acestor produse in
afara unitii agricole.
Preocuprile pentru valorificarea superioara a biomasei au generat
existena unor organisme ncadrate n aria teritorial a Uniunii Europene,
care ntr-o perioada anterioar au fost constituite oficial. Se pot cita:
Asociaia Franceza pentru Biomasa (Frana); Centrul pentru Promovarea si
Utilizarea Energiei Rennoibile in Agricultura (Italia); Asociaia Italiana pentru
Biomasa (Italia); Asociaia Spaniola pentru Cunoaterea si Utilizarea
Biomasei (Spania); .a.