Sunteți pe pagina 1din 6

Statul si politica

Proiectul politic al statului roman modern

I.

Caracteristicile proiectului statului roman modern

A fost lansat in sec. XVIII de catre ganditori politici iluministi cu scopul de a inlocui statul
medieval aflat la etapa monarhiei absolute

Toate principiile gandirii politice iluministe au fost materializate in formele de organizare a


statului modern
De ex. :
Suveranitatea poporului se exprima prin sistemul electoral si institutiile reprezentative
(parlamentul)
Principiul separarii puterilor in stat care reorganizeaza institutiile statului pe principiul
independentei si al controlului reciproc
Drepturi si libertati cetatenesti care sunt cuprinse in constitutie si in codurile de legi
In procesul de formare a statului modern a existat o imbinare intre etapele de reforma
(schimbare pe cale pasnica, institutionala si treptata) si etapele de revolutie (schimbarea
radicala dintr-o data a vechilor structuri statale medievale cu noul stat modern)
Ex. :

In Anglia revolutia din secolul XVII este urmata de o lunga etapa de reforme intre sec. XVIII
XIX

In Franta revolutia de la sfarsitul secolului al XVIII este urmata de etapa de reforme din
vremea lui Napoleon, de o noua revolutie la 1830 si alta la 1848 si din nou o etapa de reforme in
vremea imparatului Napoleon al III-lea

In spatiul romanesc ideea modernizarii statului este adusa de gandirea politica iluminista in
sec. XVIII

Proiectul statului roman modern are valoarea universala a modernizarii intregului spatiu de
cultura europeana

In spatiul romanesc au existat doua optiuni de modernizare, calea revolutiei si calea


reformelor

Influenta modelului european se manifesta si in alegerea formei de guvernare, un grup


pentru republica si altul pentru monarhie constitutionala

II.

Memorii (1711 1821)

In conditiile in care turcii se indoiau de fidelitatea domnilor romani fata de Imperiul Otoman
acestia au inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote

Nemultumita, elita politica din Tarile Romane a elaborat memorii si proiecte ce aveau sa fie
adresate Marilor Puteri, in cursul razboaielor ruso-austro-turce

Principalele idei sustinute in aceste documente erau:


revenirea la domniile pamantene,
respectarea Capitulatiilor
mentinerea autonomiei
Obtinerea independentei
Protectoratul Marilor Puteri
In 1772 cu ocazia tratativelor purtate la Focsani, boierii au prezentat un memoriu, cerand:
domnii pamantene, independenta si unirea Moldovei cu Valahia, sub un principe pamatean si
sub garantia colectiva a Rusiei, Austriei si a Prusiei
In acelasi an, Ienachita Vacarescu, turcofil, a cerut marelui vizir respectarea vechilor tratat,
revenirea la domniile pamantene

III.

Revolutia de la 1821

A. Cauze
In 1821, Tudor Vladimirescu a declansat lupta pentru recastigarea vechilor privilegii ale tarii
Principalele cauze ale revolutiei au fost: regimul fanariot, situatia grea a taranilor, protectoratul
rus, mentinerea privilegiilor boierimii, evolutia prea lenta spre productia moderna
La sfarsitului anului 1820, Tudor a incheieat o intelegere cu Eteria, iar in ianuarie 1821 a
declansat miscarea revolutionara
La 23 ianuarie 1821 a lansat Proclamatia de la Pades aceasta era o chemare la lupta adresata
taranilor
B. Fortele participante
Tabara revolutionara este compusa din trei grupari:
1. Grupul boierilor reformatori (isi spun Boieri patrioti), dar din 1822 se autointituleaza
Partida Nationala avand ca obiective inlaturarea domnilor fanarioti, reforme moderate pentru
consolidarea puterii si a statutului lor
2. Grupul lui Tudor Vladimirescu este compus din mici boieri, tarani si oraseni iar obiectivele lor
sunt sociale, imbunatatirea situatiei prin reducerea impozitelor si stimularea afacerilor, nationale,
adica reducerea influentei domnitorului fanariot si reinfiintarea armatei nationale (pandurii,
voluntari romani in armata rusa din perioada 1806 1812)
3. Eteria era o organizatie a miscarii nationale a grecilor, secreta, creata in Grecia, la Odessa, cu
sprijinul Rusiei, al carei obiectiv era eliberarea Greciei de sub stapanirea otomana
Desfasurare:
In ianuarie 1821 este asasinat domnul Tarii Romanesti
Boierii formeaza Comitetul de Obladuire
In momentul in care tarul declara ca nu sustine Eteria, boierii fug in Transilvania
Grupul lui Tudor Vladimirescu organizeaza armata de panduri si o intituleaza Adunarea
norodului, urmand Proclamatia de la Pades
In februarie enunta Cererile norodului romanesc, iar in martie intra in Bucuresti pentru a
restabili ordinea

In mai se retrage in Oltenia, dar este prins si executat de eteristi, iar la randul lor acestia sunt
infranti de turci; Alexandru Ipsilanti, proclamase in Iasi ca Eteria este sustinuta de Rusia, dar
nesprijinit de tar, inainteaza in Tara Romaneasca si este invins
C. Programul
Programul revolutiei s-a constituit in Cererile norodului romanesc
Documentul prevedea: Limitarea prezentei grecilor in functiile politice si religioase
Inlaturarea abuzurilor si coruptiei in administratie si justitie
Reinfiintarea armatei nationale
Stimularea comertului prin reducerea vamilor
Modernizarea legislatiei
Elaborarea unei Constitutii
Respectarea autonomiei Principatelor

IV.

Regulamentele Organice

Sunt primele acte cu caracter constitutional ce au contribuit la aplicarea in practica a unora


dintre principiile politice moderne, domnitorul bucurandu-se de prerogative largi
Prin intermediul Regulamentelor era prevazuta organizarea interna a Principatelor si se dorea ca
reformele sa sustina unitatea celor doua provincii romanesti
Au fost puse in aplicare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova
Prevederi:
Se separau puterile in stat in:
Puterea executiva, detinuta de un domn ales pe viata de o Adunare obsteasca extraordinara
Puterea legislativa, detinuta de Adunarea Obsteasca formata din boieri; aceasta adopta legile si
prezentqa domnului anaforale (rapoarte despre starea tarii)
Puterea judecatoreasca, reprezentata de Organele de judecata si Inaltul Divan Domnesc,
instanta suprema de judecata
Erau organizate corpul de avocati si serviciul procuraturii
Se desfiintau vamile interne
Se reorganiza invatamantul
Se reinfiinta armata nationala
Se infiintau Arhivele Statului
Erau pastrate vechile privilegii si scutiri de impozite pentru boieri si cler
Nu se rezolva problema agrara, mentinandu-se claca si nartul

Au ramas valabile pana la Conferinta de la Paris (1856)


Primii domni regulamentari au fost: Mihail Sturdza (1834) in Moldova si Alexandru Ghica
(1834) in Tara Romaneasca, urmat de Gheorghe Bibescu in 1842

V.

Revolutia de la 1848

A. Cauze

In 1843 se forma societatea secreta Fratia din care faceau parte N. Balcescu, Ion Ghica,
C.A. Rosetti, avand o filiala la Paris Societatea studentilor romani, iar in 1845 s-a format
Asociatia patriotica la Iasi, posibil o alta filiala a Fratiei

Revolutia de la 1848 a fost condusa de boierimea liberala si intelectuali

In revendicarile revolutionarilor se reflectau principalele obiective politice si socio-economice


ale natiunii romane: democratizarea guvernarii, drepturi si libertati cetatenesti, abolirea
privilegiilor, inlaturarea stapanirii straine, a amestecului extern in problemele Tarilor Romane,
rezolvarea problemei taranesti prin emanciparea si improprietarirea taranilor, autonomia reala,
regim politic constitutilonal, unire si independenta
B. Desfasurare

In Transilvania, la Blaj, a fost formulat documentul Petitia Nationala

Cuprindea revendicari specifice, mai ales ale romanilor din Transilvania: autonomie
administrativa, participarea romanilor la guvernarea Principatului, institutii reprezentative
romanesti, reforma agrara, drepturi si libertati cetatenesti, respingerea unirii cu Ungaria

In Moldova, in cadrul adunarii din Iasi, Alecsandri formuleaza Petitia-proclamatie, al carei


program este considerat vag

Aceasta este respinsa de Mihail Sturdza care ordona arestarea revolutionarilor; o parte
reusesc sa scape astfel incat ei redacteaza in Brasov Printipurile noastre pentru reformarea
patriei in care se propunea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un stat independent

In Bucovina, Mihail Kogalniceanu redacteaza un proiect de Constitutie care prevedea un


regim liberal, reforma agrara cu despagubire si unirea Tarii Romanesti cu Moldova

In Tara Romaneasca programul revolutiei este cuprins in Proclamatia de la Islaz

Cererile cuprindeau: alegerea domnului pe cinci ani, desfiintarea robilor tigani, autonomie
politica in problemele interne