Sunteți pe pagina 1din 2

Reforma instituţională -Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona este rezultatul unui proces mai îndelungat prin care s-a urmăritreformarea cadrului legal al Uniunii. Condiţiile impuse de trecerea de la 15 la 27 de state membre în urma celui de-al cincilea val al extinderii au făcut necesară reformarea instituţiilor Uniunii, precum şi a modului de luare a deciziilor la nivelul acesteia, în vederea sporirii eficienţei întregului sistem comunitar.

Noul Tratat de organizare şi funcţionare a Uniunii Europene a fost semnat de către şefii de stat/guvern ai statelor membre la 13 decembrie 2007, la Lisabona. Titulatura sa oficială este Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. Acesta a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

După eşecul ratificării Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa,cunoscut sub numele de Tratatul Constituţional, un pas important în reluarea procesului de reformare a Tratatelor UE a fost reprezentat de elaborarea şi adoptarea Declaraţiei de la Berlin pentru aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. Documentul, adoptat la 25 martie 2007 de cele 27 de state membre şi de instituţiile Uniunii, subliniază realizările Uniunii de la crearea sa şi reafirmă solidaritatea statelor membre în jurul unor proiecte şi obiective comune pentru viitor.

Consiliul European din 21-23 iunie 2007 a decis elaborarea unui Tratat de Reformă a Uniunii şi a adoptat un mandat clar şi detaliat în acest sens, care a condus la semnarea Tratatului în decembrie 2007, la Lisabona. România s-a asociat încă de la început dezbaterilor pe această temă, fiind conştientă de importanţa noului Tratat pentru dezvoltarea ulterioară a Uniunii şi a modalităţilor în care aceasta va răspunde aşteptărilor cetăţenilor europeni, inclusiv celor români.

Tratatul de la Lisabona, la fel ca şi Tratatul de la Amsterdam şi, respectiv, Tratatul de la Nisa, este un tratat de amendare a Tratatelor existente. Acesta cuprinde Tratatul Uniunii Europene (TUE) şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii (TFUE), care reprezintă tratatele de bază ale Uniunii şi au o valoare juridică egală. Tratatul de la Lisabona conţine, de asemenea, o serie de Protocoale şi de Declaraţii.

Principalele inovaţii ale Tratatului de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona este esenţial pentru a asigura funcţionarea eficientă a Uniunii Europene. În prezent, Uniunea reprezintă 27 de state membre şi aproape 500 de milioane de cetăţeni. Reformele propuse de acest Tratat, în special noile aranjamente instituţionale şi mecanismele de lucru, sunt necesare pentru a asigura o Uniune capabilă să facă faţă provocărilor globale şi să răspundă aşteptărilor cetăţenilor europeni, inclusiv cetăţenilor români.

România a susţinut activ adoptarea Tratatului, care include cea mai mare parte a inovaţiilor prevăzute anterior de Tratatul Constituţional.

Principalele inovaţii introduse de Tratatul de la Lisabona în organizarea şi funcţionarea UE sunt sintetizate într- o broşură redactată de MAE.

Ratificarea Tratatului de la Lisabona a fost finalizată de către toate cele 27 de state membre UE la 13 noiembrie

2009. România este unul dintre primele state membre care au ratificat Tratatul, Parlamentul român finalizând

procedura de ratificare la data de 4 februarie 2008. Tratatul a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

Cronologia ratificării Tratatului de la Lisabona

Stat membru

Data ratificării

Modalitatea de ratificare

Data depunerii instrumentului de ratificare

Ungaria

17

decembrie 2007

Parlament

6

februarie 2008

Slovenia

29

ianuarie 2008

Parlament

 

30

aprilie 2008

Malta

29

ianuarie 2008

Parlament

6

februarie 2008

România

4

februarie 2008

Parlament

 

11

martie 2008

Franţa

8

februarie 2008

Parlament

14 februarie 2008

Bulgaria

21

martie 2008

Parlament

 

28

aprilie 2008

Polonia

2 aprilie 2008

Parlament

12

octombrie 2009

Slovacia

10

aprilie 2008

Parlament

 

24

iunie 2008

Portugalia

23

aprilie 2008

Parlament

 

17

iunie 2008

Danemarca

24

aprilie 2008

Parlament

 

29

mai 2008

Austria

24

aprilie 2008

Parlament

 

13

mai 2008

Letonia

 

8

mai 2008

Parlament

 

16

iunie 2008

Lituania

 

8

mai 2008

Parlament

 

26

august 2008

Germania

 

23

mai 2008

Parlament

25

septembrie 2009

Luxemburg

 

29

mai 2008

Parlament

 

21

iulie 2008

Finlanda

11

iunie 2008

Parlament

30

septembrie 2008

Estonia

11

iunie 2008

Parlament

23

septembrie 2008

Grecia

12

iunie 2008

Parlament

 

12

august 2008

Marea Britanie

18

iunie 2008

Parlament

 

16

iulie 2008

Cipru

 

3

iulie 2008

Parlament

 

26

august 2008

Olanda

 

8

iulie 2008

Parlament

11septembrie 2008

Belgia

 

11

iulie 2008

Parlament

15

octombrie 2008

Spania

 

15

iulie 2008

Parlament

8 octombrie 2008

Italia

 

31

iulie 2008

Parlament

 

8 august 2008

Suedia

20

noiembrie 2008

Parlament

10

decembrie 2008

Republica Cehă

 

6

mai 2009

Parlament

13

noiembrie 2009

Irlanda

2

octombrie 2009

Referendum

23

octombrie 2009