Arhitectura Interiorului

Sustenabilitate /Arhitectura ecologica

Parametri ce definesc ambianta spatiului

arhitectural sunt :
1.Parametri clasici
2.Parametri contemporani

Parametri ambiantei spatiului

arhitectural

Parametri clasici :
-Geometrici si de masa dimensiuni ,
rapoarte proportii, scara,raport plin
/gol,etc.
- Functionali relatii intre functiuni si
spatiile de legatura,etc.

Parametri contemporani :
-Antropometrici rezultati in urma studiului miscarilor
descrise de corp pentru a realiza diferite activitati
(Antropometria)
-Ergonomici rezultati in urma studiului energiei fizice
necesare pentru parcurgerea spatiului si realizarea unor
activitati fizice(Ergonomia)
-Proxemici rezultati in urma studiului consecintelor
comportamentale dintr un spatiu invecinat, din proximitate
si a rapoartelor interpersonale de orice tip(Proxemica
Ambientala)
Studiul ergonomic presupune reducerea consumului
energetic al
indivizilor in activitate si sporirea eficientei acestora

Arhitectura actuala exploateaza noile calitati ale

materialelor asa cum arhitectura moderna a
descoperit noi tipologii spatiale si structurale.
Materiale compozite asocierea unor materiale cu proprietati
diferite :
1.Asocierea unor rasini termorezistente, rasini epoxidice sau
lianti hidraulici
2. Asociere de tip sandwich cu miez usor intre doua alte
materiale
3.Alcatuiri de tipul structurilor organice ( structura osoasa,
nervi,creier, etc)
4.Filme, placi sau profile obtinute prin extrudare

Materiale de constructie cu rol in ambianta spatiului arhitectural :

1.Betoane aparente :
performante , flexibile, plastice,armate cu fibre acrilice , fibre de sticla, bambus, etc.
2.Sticla :
Sticla structurala precomprimata
Vitraj cu foi laminate , sticla foliata capabila sa se asocieze cu alte materiale ( filme,
rasini, lemn, piatra sau metal)
Epiderma dinamica (adaptabila la mediu),cu gel de siliciu
Sticla electrocromatica care isi modifica transparenta si transluciditatea( cu fir electric
printr un film de cristale lichide prins intre doua panouri vitrate)
3.Tesatura si folii :
Tesaturi din poliester(fibre sintetice) acoperite cu polivinil clorid PVC
Tesaturi din fibra de sticla (fibre minerale) acoperite cu teflon PTFE
(politetrafluoretilena)
4. Materiale inteligente :
Materiale sensibile cu fibre optice si senzori
Aliaje cu memoria formei ( nichel-titaniu)
Piezoelectrice (care isi schimba forma cand se aplica sarcini electrice)
Betoane reactive Care contin sfere etanse umplute cu adezivi craparea betonului
furnizeaza forta pentru producerea etansarii
Materiale cu senzori multipli cu surse de putere monitorizate de computer care
inregistreaza istoria sistemului si anticipeaza accidentele.

Relatia arhitecturii cu natura determina

morfoambianta diferitelor variante
ambientale:
1.Integrarea arhitecturii in natura
2.Integrarea naturii in arhitectura
3.Preluarea formelor si structurior bionice
din natura
4. Relatiile ecologice intre spatiul construit
si mediul de viata specific organismelor

Morfoambianta spatiului
arhitectural

Integrarea arhitecturii in natura :

-metamorfozarea sezoniera(ambianta in
diferite anotimpuri)
-prelungirea spatiilor interioare in natura
( spatii complementare , semideschise)
-gradatii volumetrice (prispe, verande,
foisoare)

Integrarea naturii in arhitectura :

-prin goluri si deschideri panoramice
-integrarea elementelor naturale in
ambianta spatiului interior(pietris,
vegetatie in jardiniere, seminee, etc)
-bazine cu pesti , cascade , fantani
arteziene, sere, etc

Arhitectura inspirata din bionica :

-spatiile , elementele de arhitectura integrate preiau forme si
structuri din natura.
Relatii ecologice :
- Dimensionarea spatiului construit raportat la scara umana
- Puritatea atmosferica
- Umiditatea optima
- Eliminarea surselor de poluare in activitatea zilnica
- Sisteme de reciclare a deseurilor
- Purificarea apei si solului
- Evitarea folosirii produselor chimice in ambianta spatiului
construit

Arhitectura populara
Regasirea valorilor autohtone
Reinterpretare contemporana a locuintei
taranesti
Reintegrarea naturii in spatiul trait

Intoarcerea la origini

Actualizarea urmelor vechi( constientizarea istoriei la

nivelul orasului )

Cautarea adevarurilor

(carui strat sa-i facem dreptate :

celui mai vechi, celui mai bine pastrat , celui mai autentic ? )

Common Ground

(cultura tectonica -revenirea la esenta

Keneth Frampton, stratificarea palimpsest-acceptarea etica a tuturor
straturilor timpului, anatomia expusa a cladirii)

Pluralismul critic

(diseminarea atitudinilor in restaurare,

controverse in privinta prezervarii si transformarii)

Redescoperirea trecutului

Uzina de apa Suceava

Conceptul de Arhitectura Sustenabila poate

fi organizat in cateva arii de aplicabilitate :
sustenabiliate materiala
eficienta energetica
management construirii
reducerea deseurilor

-Materiale naturale : Lemn, lana, hartie, argila,

vermiculita, in, canepa, alge, pluta, nuca de
cocos, bambus, calcar si piatra sunt doar cateva
din materialele ce pot fi considerate sustenabile.
-Un material de constructie obtinut local
poate fi considerat sustenabil.
Vermiculita este numele geologic dat unui grup de minerale
laminare hidratate care sunt silicati de magneziu aluminiu-fier cu
aspect de mica si se gasesc in diferite parti ale lumii.

Materiale sustenabile

Componente organice volatile

Panza reciclata sau pudra de hartie folosite pentru

termoizolatii pot fi considerate materiale de
constructie cu impact ecologic mic, avand
avantajul de a fi nontoxice.
Produsele

green

sunt considerate a avea mai putine

componente organice volatile (hidrocarburi)ceea ce le face
mai bune
pentru sanatatea ocupantilor unei cladiri si mai sigure
pentru mediu.

Sisteme de energii regenerabile si alternative

Panouri solare: sisteme solare active ce produc energie electrica (panouri

fotovoltaice)
Centrale eoliene: sisteme ce transforma forta vantului in energie electrica.
Potentialul energetic al unei turbine de vant este proportional cu patratul lungimii
palelor si cu cubul vitezei la care acestea se invartesc.
Eficienta unei centrale eoliene depinde major de conditiile de vant din zona si de
amplasamentul terenului. Din aceste motive, pentru ca o centrala eoliana sa fie
eficienta trebuie instalata intr-o locatie ce primeste un aport constant de vant ( cu o
medie de vant de 24 km/h ).
O centrala eoliana de scara mica, instalata pe acoperis, poate produce intre 10 si 25
% din energia electrica necesara unei locuinte de marime medie.
Incalzitoare de apa solare: sisteme domestice ce produc apa calda cu ajutorul
energiei solare. Sistemele de incalzire solara pentru apa se compun din rezervoare
de stocare si colectoare de energie solara ce sunt folosite pentru a incalzi apa.
Pompe de caldura: sisteme ce utilizeaza energia geotermala pentru a raci sau incalzi
interiorul cladirii
Microcentrale hidroelectrice: sisteme ce utilizeaza forta apei pentru a genera
electricitate

Eficienta sistemelor de incalzire, ventilatie si aer conditionat

(IVAC)
Cel mai important si fezabil element al unei cladiri eficiente d.p.d.v. al
sistemelor de incalzire, ventilatie si racire este sistemul de termoizolare.
O cladire mai eficienta disipa mai putina energie in exterior dar poate cere
o capacitate mai mare a sistemelor de ventilatie pentru eliminarea aerului
interior viciat.
Cantitati mari de energie sunt pierdute din cladiri prin apa, aer si deseuri.
Tehnologiile in-situ de reciclare pot recaptura efectiv energia din deseuri,
apa calda si aer viciat tranferand-o catre sistemele de apa rece proaspata
sau aer proaspat.
Situl sau orientarea cladirii au de asemenea un efect major asupra
eficientei sistemelor IVAC
Designul solar pasiv permite cladirii sa capteze si sa utilizeze eficient
energia solara. In mod curent cladirile pasive solar folosesc materiale cu
masa termica mare ,care retin caldura eficient si termoizolatie
performanta ce previne pierderile de caldura.
In climatul cu patru anotimpuri, un sistem energetic integrat va creste
eficienta cladirii atunci cand aceasta este termoizolata performant, cand
este orientata corect pe teren, cand caldura este recapturata ( pentru a fi
utilizata imediat sau stocata) si atunci cand sunt utilizate energii
regenerabile.

Energie sustenabila

Cladire low-energy: generic , o cladire low-energy este o cladire ce

foloseste mai putina energie decat una obisnuita. Cladirile low-energy
folosesc termoizolatii performante, ferestre eficiente din punct de vedere
energetic, infiltrari minime de aer din exterior si ventilatie cu recuperator
de caldura pentru scaderea consumului de energie pentru incalzire/racire.
Ele pot folosi de asemena tehnici solare pasive ( confort termic interior
stabil pe parcursul unui an ) sau tehnologii solare active ( tehnologii ce
transforma energia solara in energie electrica si termica cu posibilitatea
stocarii ei). Aceste cladiri pot utiliza tehnologii pentru recuperarea
energiei termice ce se pierde la dus sau la spalatoarele de vase, iluminare
fluorescenta si aparatura eficienta energetic.
Cladire zero-energy: termen general ce desemneaza o cladire cu consum
zero de energie si zero emisii anuale de carbon. Cladirile zero-energy sunt
cladiri autonome ce nu consuma energie din retea

toata energia necesara

functionarii ei fiind produsa in-situ. Cladirile zero energy pot utiliza
energia eoliana ( centrale eoliene ), geotermica (pompe de caldura),
hidroelectrica ( microhidrocentrale) si solara ( panouri solare).
Eficienta energetica de-a lungul intregii vieti a unei cladiri este cel mai
important scop al Arhitecturii sustenabile.

Managementul deseurilor

Proiectarea sustenabila pune accent pe

managementul deseurilor in-situ, incorporind
lucruri cum ar fi sistemele grey-water (
reciclarea apei menajere uzate ) si toalete de
compost pentru reducerea deseurilor.

Managementul apei

Captarea apei de ploaie si reciclarea apelor

menajere uzate sunt posibilitati de reducere a
consumului de apa.
Odata perceputa ca neconventionala si
nonstandard, ambele, organele guvernamentale
si publicul larg accepta rapid Arhitectura
Sustenabila ca o metoda de a construi cu
mijloace logice si responsabilitate sociala.

Leadership in Energy and Environmental

Design (LEED) e sistemul predominant de
certificare a construciilor sustenabile n
Statele Unite, bazat pe criterii ca eficiena
energetic, reducerea consumului de ap,
a emisiilor de dioxid de carbon,
mbuntirea calitii aerului n interiorul
cldirilor, i economia de resurse n
general.

Sptmna Mondial a Cldirilor

Verzi, un eveniment care, prin
intermediul celor peste 20.000 de
organizaii participante din ntreaga lume,
subliniaz rolul cldirilor n conservarea
resurselor, n economia mondial i n
crearea spaiilor mai sntoase pentru
munc, locuit i joac.

Clive Wilkinson
Architects
Mother
Londra, 2004

Agentie publicitara in Londra,intr un vechi

depozit de cca 3900mp

Conectarea nivelelor cu o scara din beton

care si functia de mobilier pentru activitati si
circulatie

Beton aparent, podele epoxidice, corpuri de

iluminat cu textura diversa inspirata de
Marimekko( Viljo si Armi Ratia, Helsinki anii
60)

Pugh +Scarpa
Jigsaw
Los Angeles

Transformarea unui depozit din 1940, de cca

465 mp intr un spatiu inventiv si plin de
surprize pentru o companie de editare de
film.
Profesia de editor de film - spatii inchise ,
mediu ermetic,ludic.
Dialog intre izolare si interactiune,miscare si
repaos,usor si greu,lumina -intuneric

Simone Micheli
Simone Micheli
Studio
Florenta

Intr o constuctie din sec 15,cu pardoseala din

piarta,pereti din zidarie caramida,tavane din
lemn
Relatie de potentare reciproca intre vechi si
Nou
Cilindrul de la receptie imprimeu digital
macro imaginea unei salate
Relatie interior - exterior

Ro&AD
architecten
A Cardboard
suit for
Scherpontwerp
Eindhoven

Companie de grafic Design

Obiectivul de amenajare a 200mp,a unui
birou demodat si dezorganizat intr un
spatiu stimulent,cu un buget limitat
Conceptul a pornit de la Central ParkManhattan-spatiu deschis liber, delimitat
perimetral de cladiri
Carton structura fagure material reciclabil
ieftin , usor cu o textura speciala

NU
architect
uuratelier
BureauxHabitatio
n,Gand
SintDenijsWestern ,
Belgia

-birou intr o zona rezidentiala

-ridicat pe fundatia vechii cladiri
-agentie de publicitate
-plan flexibil care sa permita schimbarea de
destinatie
-invelitoare de zinc, fundatie beton
-anvelopa ce pune in evidenta silueta casei
ce pastreaza caracterul locului

Hassel
Investa Poprty Group
Sydney, Australia

O suprafata de 2880mp, in Deutsche Bank

Place de Norman Foster
Obiectivul a fost :First Green Star Office :
-sustenabilitatea
-eficienta si flexibilitate
-materiale si produse potrivite pentru
realizarea unui mediu optim
-crearea unui mediu natural indoor

Delugan Meissl
Associated Architects
Global Headquartesrs
Sandoz
Vienna, Austria

Sistem functional
Identitate a fiecarui spatiu, integrat intr
un tot unitar
Concept : transparenta , neobstructionare
Linearitate spatiala in opozitie cu fundalul
organic ( tapet )

Artistic
Image/Artemis
Creative
ai3
Atlanta, Georgia

Companie publicitara pentru : Coca Cola ,

Pepsi,The Golf Channel,Ford Motor.
Concept : be creative
Tunel ce transporta clientii intr o lume a
creativitatii
Relatie interactiva intre elementele
arhitecturale existente si elementele spatiale
noi

Cristian
Pottgiesser
Forest through
the table
Paris

-Interventie intr o hala cu structura metalica si sticla (

Gustave Eiffel)
-Restaurarea elementelor arhitecturale vechi
-Sticla -Mannensman/Plikington ActivSuncool,Selfcleaning
-Fiecare loc de munca se afla pe o platforma din placaj
de lemn si are locul acoperit cu un dom de plexiglas (
telephone Dome)
Integrarea naturii in arhitectura