Sunteți pe pagina 1din 4

ENDOCARDITA INFECTIOASA

CURS STUDENTI AN IV-

Dr. Maria Florescu

Definitie.
-

Afectiune grava, cu mortalitate ce poate ajunge la 25%, determinata de grefarea


microorganismelor patogene la nivelul endocardului valvular (rar si la nivelul altor
structuri, ex DSV, DSA, cordajelor sau peretelui ventricular); afectarea endoteliului
vascular (ex. Coarctatia de aorta) poarta numele de endarterita infectioasa.

Rezultatul este aparitia unei leziuni anatomo-patologica specifica - vegetatia valvulara , urmata de distructii structurale si functionale locale (leziuni ulceroase/abcese) si de
emboli sistemice;

Etiologie diversa, cel mai frecvent bacteriana.

Epidemiologie.
-

Incidenta diferita, aprox 1.7-6.2/100000 persoane/an, creste cu varsta

Varsta medie: 50 65 de ani, B:F= 2:1, varstnici x4 mai frecventa

Persoane susceptibile: consum de droguri iv (cea mai mare incidenta), imunosupresie,


DZ, igiena dentara precara, hemodializa, valvulopatii;

70-75% din cazuri apar pe leziuni cardiace preexistente: leziuni valvulare degenerative
(au luat locul leziunilor reumatismale), proteze valvulare, dispozitive intracardiace

Clasificare.
-

Formele multiple de EI cu etiologie si modalitate de prezentare clinica si prognostic


diferit sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1. Clasificarea EI (preluat din Guidelines of prevention, diagnosis and


treatment of infective endocarditis, 2009)
EI in functie de localizare si
de prezenta sau absenta
materialului intracardiac

1. EI pe valve native cord stang


2. EI pe proteze valvulare cord stang

Precoce < 1 an de la interventie

Tardiva > 1 an de la interventie

3. EI pe cordul drept
4. EI pe dispositive intracardiace (pacemaker sau
defibrilatoare interne)
EI in functie de modalitatea
de infectare

1. In functie de sistemul de sanatate


-

Nosocomial (pacient internat cu >48 ore de la


aparitia tabloului de EI)

Non-nosocomial (tablou de EI la un pacient internat


<48 ore)

2. EI aparuta in comunitate
3. EI aparuta prin abuz de droguri iv
EI activa

Recurenta

Febra sau HC positive sau

Morfologie de tip inflamator intraoperator sau

Pacient aflat inca pe tratament cu antibotice sau

Evidente histopatologice de EI

1. Recadere (episode nou de EI determinat de acelasi


germene < 6 luni de la episodul anterior de EI)
2. Reinfectare (episode nou de EI determinat de
acelasi germene > 6 luni de la episodul anterior de
EI sau infectare cu un nou germene)

Etiologie.
1. EI pe valve native
-

Cele mai frecvente forme de EI apar pe valve native cu leziuni anterioare, cea mai
frecventa patologie fiind prolapsul de valve mitrala asociat cu insuficenta mitrala
semnificativa. In prezent, ponderea leziunilor reumatismale este in scadere, luandu-le
locul leziunile degenerative aortice sau mitrale la varstnici. Maladiile cardiac congenitale
pot duce la aparitia EI in 6-14% din cazuri: bicuspidia aortica, persistenta de canal
arterial, defectul septal ventricular, tetralogia Fallot. O alta forma de leziune cardiaca

preexistenta este cardiomiopatia hipertrofica obstructive, care dorita patologiei specifice


poate duce la aparitia EI pe valve mitrala in 5% din cazuri.
-

Germeni implicati
1. Steptococii (33% din EI).

Sp Viridans: cel mai frecvent tip de Sp (75%), localizati la nivelul florei ubicuitare
orofaringiana/gastrica); patogenitate slaba, adera la endocardul valvular. Exista subtipuri
speciale (Sp milleri frecvent abcese);

Sp de tip D: non-enterococi: Sp bovis frecvent la persoanele varstnice cu neoplasm de


colon

Enterococci: Sp faecalis frecvent la femeile cu patologie uro-genitala sau barbatii cu


adenoma de prostate

Sp pneumoniae: rar, tablou clinic grav cu pneumonie, meningita, EI (cunoscut sub


numele de sindormul austriacului); frecvent la bolnavi imunodeprimati, alcoolism;
2. Stafilococii (34% din EI, depasind in present EI cu streptococci)

Sf coagulazo-pozitivi: Sf aureus, frecvent de la infectii cu punct de plecare in piele, oase,


ochi, articulatii, SNC; determina EI pe valve native fara leziuni preexistente datorita
patogenitatii crescute;

Sf coagulazo-negativi: Sf epidermidis; determina EI pe proteze valvulare

EI cu stafilococ la utilizatorii de droguri iv reprezinta o forma particulara de EI cu


stafilococ, frecvent este afectat cordul drept (tricuspida, pulmonara sau valvei Eustachio);
evolutie relative buna, cu raspuns la tratament antibiotic daca este afectat doar cordul
drept; prognostic sever daca este afectat si cordul stang (mitrala 30% sau aortica 10%).
3. Bacilii gram negativi

Grup HACEK (Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella)


produc EI in 0.1-3.6%, cresc foarte lent pe unele culturi.

Grup non- HACEK (Enterobacteriacee Salmonell, Shigella, E colli), produc EI in


aprox 2% din cazuri, cu evolutie grava frecvent spre insuficienta cardiaca, cu mortalitate
foarte mare (60-80%), determinand vegetatii de mari dimensiuni cu risc emboligen mare.
4. Pseudomonas: EI apare frecvent la utilizatorii de droguri iv, determina vegetatii mari
cu distructii locale improtante si cu risc emboligen foarte mare, au raspuns redus la
trtament,

5. Fungi.
-

Candida, Aspergillus EI frecvent la bolnavii cu abuz de droguri iv, determina vegetatii


mari cu risc emboligen crescut
6. EI cu hemoculturi negative

Frecventa intre 2.5 si 31% ; avand ca principal cauza tratamentul anterior cu antibiotic;
pot fi implicate si alte cause: germeni cu virulenta scazuta (HACEK), germeni atipici sau
intracelulari (Spirochete, Ricketsii, chlamidii, fungi, germeni cu crestere lenta) sau
endocardita abacteriana (Liebman Sacks).

2. EI pe proteze valvulare - 7 si 25% din cazurile de EI, cu afectarea atat a valvelor


metalice cat si a celor biologice in proportii egale.
-

EI precoce: < 1 an de la interventia chirurgicala, determinata cel mai frecvent de Sf


coagulazo negativi (30%), Sf coagulazo pozitivi (20%) sau fungi.

EI tardiva: > 1 an, cu etiologie similara EI pe valve native.

3. EI pe dispositive intracardiace
-

Frecventa in crestere prin utilizarea din ce in ce mai mare a PMK sau defibrilatoarelor
implantabile.

Culturi positive din materialul prelevat de pe electrozi; predomina Sf auriu si coagulazonegativi.