Sunteți pe pagina 1din 49

Test1

1.Termenele de prescriptie in DF
1.1Defin termen de prescriptie. Termenul de prescriptie inseamna dr la actiune,
posibili reclamantului de a sesiza inst de judec intr-un caz concret pt apararea unui
dr subiectiv incalcat sau contestat.
1.2Analizati termenele de presciptie in DF. In DF insitutia prescriptiei extintive
nu este folosita, doar cu unele exceptii. Aceasta se lamureste prin faptul ca obiectul
de reglementare a DF il constituie rel person nepatrimon si patrimon nascute din
casatorie, rudenie,adoptie si alte forme de protectie a copiilor ramasi fara ocrotire
parinteasca. Legislat in vog prevede aplicarea termenelor de prescriptie ca exceptie
in urmatoarele cazuri: 1termen de 3 ani de zile pt cererea unuia dintre soti privind
declaarera nulitatii conventiei inkeiate de celalat sot care a stiut sau trebuia sa fi
stiut ca al doilea sot este impotriva inkeierii conventiei respective. 2termen de 1an
de zile pt contestarea paternitatii sau maternitatii. 3. 3 ani de zile pt incasarea
pensei de intretinere pt per anterioara. 4. 3 ani de zile pt impartirea bunurilor propr
comuna in devalmasie a sotilor divortati.
1.3Spetsa- Munteanu Ana in virsta de 7 ani??? Cererea privind contestarea
paternitatii poate fi depusa timp de un an din momentul cind pers inscrisa drept
tata a aflat sau trebuia sa fi aflat dsp inscrierea privind paternitatea.Daca din
anumite motive persoana nu a stiut si nici nu a putut sa stie dsp inregistrarea
nasterii,termenul nu curge.

2.Conditiile de fond pt adoptie


2.1Defin not de conditie si notiunea de impediment la adoptie. Conditiile de
fon sunt acelea circumstante care trebuie sa existe pt inkeierea act jurid de adoptie.
Impedimente la adoptie sunt acelea imprejurari de fapt sau de drept existenta
carora nu permite inkeierea adoptiei.. Aceste circumstante sau impedimente pot
avea un caracter bine determinat sau pot exista ca o posibilitate ce poate opri
atingerea scopului adoptiei pt viitor. Atit conditiile de fond cit si impedimenetele la
adoptie sunt reglement de legea materiala, iar conditiile de forma- atit de legea
materiala si de legea de procedua civila.
2.2Analizati conditiile de fond pt incheierea act jur al adoptiei. 1.Pot fi
adoptati numai copiii minori cu exceptia celor care au dobindit capacitatea de
exercitiu deplina pina la atingerea virsteti de 18ani. Scopul oricarei adoptii este
interesul copilului, care este si cea mai importana conditie de fond pe efectuarea
act jurid de adoptie. Prin interesul adoptatului treb de inteles ca de la adoptator se
cer a fi prezentate conditiile materiale si garantiile morale necesare asigurarii
dezvoltarii armonioase a copilului. Interesele copilului in familie pot fi divizate in 2
grupe: *sanatatea fizica si psihica a copilului; *dezvoltarea spirituala. 2.Aptitudinea
de a adopta a pers sau familiei care doreste sa adopte- face obiectul unei verificari
atente infaptuita in etapa administrativa a procedurii de incuviintare. Stabilind ca nu
pot adopta decit pers sau familiile care prezinta garantiile materiale si morale
necesare asigrarii dezvoltarii armonioase a coplilului, legislat in vig implica,
candidatilor sa rezinte aceste dovezi prin intermediul organelor de tutela si curatele.
3.Diferenta de virsta dintre adoptator si adoptat sa fie cel putin de 15 ani.

4Consimtamintul la adoptie- pers care doreste sa adopte treb sa inainteze cererea


dsp adoptia copilului. Consimtamintul cleui care adopta este unul prioritar si
necesar. Dac copilul este adoptat de catre o pers casatorita , cind adoptia nu se face
de ambii soti, pt adoptie se cere consimtamintul celuilalt sot- aceasta se justifica ca
adoptia nu treb sa creieze rel incompatibile cu o viata normala de familie. 5Pt
adoptie se cere consimtaminul parintilor- poate fi exprimat printro declaratie
autentificate de notar si personal in procesul de adoptie. Copilul poate fi adoptat
fara acordul parintilor in urmatoarele cazuri: parintii sunt decazuti din dr parintesti;
declaratia absentei fara veste; nu sunt cunoscuti; sint declarati incapabil; nu
locuiesc impreuna cu copilul si se eschiveaza de la educarea si intretinerea copilului
mai mult de 6luni de zile nemotivat. Pt adoptie se cere consimtamintul adoptatului
exprimat in inst de judecata daca a implinit virsta de 10 ani.
2.3 Spetsa- Cetina Ana in virsta de 25 ani
Pt adoptia copilului era necesar acordul scris si autentificat notarial al parintilor,in
cazul dat al mamei copilului Cetina Ana.Lipsa acestei conditii de fond este un temei
de a cere desfacerea adoptiei.Adoptia copilului fara acordul parintilor este permisa
in cazul in care parintii nu locuiesc impreuna cu copilul si se eschiveaza nemotivat
de la intretinere si educatia acestuia mai mult de 6 luni.In situaitia data nu consider
ca Cetina s-a eschivat nemotivat de la intretinerea copilului mai ales ca ea a
telefonat la casa de copii si a preintimpinat ca va veni peste 1 an.

Test 6
1 Obligat copiilor majori de a-si intretine parintii.
1.1Defin not obligatiei de intretinere si carcaterele acesteia. Obligatia legala
de intretinere este indatorirea impusa de lege unei pers de a acorda altei pers mijl
necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si- in cazul obligatiilor de
intretinere a parintilor fata de copii lor minori- mijloacele pt educarea, invatatura si
pregatirea lor profesioanala. Caracterele: 1strict personal-reiese din fapt ca exista o
legatura strinsa a pers care beneficiaza de pensia de intretinere. Ea nu poate fi
trasnm prin intretinere. 2este reciporca- acest caracter nu se realzeaza intotd. Este
posibil caz cind parintii care au intretinut copiii minori sa nu aiba nevoie de
intretinere a copiilor la o virsta inaintata. 3caracter indelungat sau succesiv- se
manifesta prin fapt ca din momentul nasterii obligatiei si pina la incetarea ei se
scruge un timp destul de indelungat. 4temeiurile nasterii obligatiei de intretinere
sunt stabilite de lege, ceea ce inseamna ca ea este o indatorie ce se impune pe tot
timpul cit creditor se afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci, ceea ce fac
partile sa n-o poata inlatura sau restringe anticipat prin acte juridice.
1.2Determinati conditiile in care apare obligatia copiilor majori de a-si
intretine parintii. Copii majori apti de munca sint obligatisa.si intretina si sa-si
ingrijeasca parintii inapti de munca care necesita sprijin material. Pt ca obligatia
legala de intretinere sa se nasca urmeaza sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
1legatura de rudenie dintr parinti si copii sa fie dovedita prin acte de stare
civila.2copilul sa fie major si sa fie apt de munca. Copiii care au dobindit capacitatea
de exercitiu sub virsta de 18 ani nu potfi impusi la plata intretinerii. 3parintii sa fie
inapti de munca adika invalizi de gradele 1, 2 , 3 sau sa aiba virsta generala de

pensionare. 4parintii sa necesite sprijin material, adika nu au posibilitatea sa-si


asigure existenta si traiul sau din cauza ca nu primesc pensie ,sau din cauza ca
aceste sunt mici, precum si din cauza lipsei altor surse de venit.
1.3 Mogildea Ana in virsta de 65 ai primind o pensie de 300 lei lunar a inaintat o act
in inst judecator privind incasar pens de intretinere de la fiul ei Alexandr in virsta de
35 ani Mogildea Ana este in dr sa pretinda pensia de la intretinere de la unu sau
de la toti copiii majori apti de munca. Daca ea inainteaza o actiune catre unu dintre
copiii majori inst este in dr sa ataga la examinarea cauzei si stabilirea cunatumului
pensiei de intretinere pe toti copiii majori apti de munca si sa incaseze intretinerea
de la toti, tinind cont de sit materiala si familiala a partilor. In acest caz Mogildea
Ana nu doreste ca pens sa fie incasata de la toti copiii, in acest caz inst poate obliga
la plata numai pe unu dintr copii, dar la stabilirea cuantumului se va lua in vedere
ca ceilalti copii acorda intretinerea benevola.

2Not si temeiurile incetarii casatoriei.


2.1Defin not de incetare a casatoriei. Prin incetare a casatoriei se intelege
incetarea RJ dintre soti izvorite din casatoria legala in urma survenirii anumtior fapte
juridice.Modalitatile incetarii: 1prin divort. 2la oficiul starii civle. 3la cerera unuia
dintre soti, sau a ambilor soti. 4desfacerea casatorie in ist de judecata.
2.2Analizati temeiurile de incetare a casatoriei. Temeiurile incetarii casatoriei
sunt: 1decesul unuia dintre soti. 2 declararea pe cale judecator a decesului unuia
dintre soti. 3 prin divort, si anume prin cererea unuia dintre soti, sau ambilor soti,
sau a tutorelui unui sot declarat incapabil. In caz decesului unuia dintre soti sau
declararii decesului unuia dintre soti casatoria se considera incetata din ziua
decesului sotului sau din ziua cind hot inst de jud dsp declararea pers ca fiind
decedata a ramas definitiva, daca in hot nu este indicata o alta data a mortii
prezumate. Doc care certifica incetarea casatoriei este certific de deces eliberat de
OSC. Prin incetarea casatoriei se modifica starea civla a sotului ramas in viata,
acesta devenind vaduv sau vaduva. In caz aparitie al sotului declarat decedat
insrierea facute in actele de stare civila se anuleaza, sotul se restabileste in toate dr
civile. Casatoria se va restabili in baza cererii ambilor soti. In caz restabilirii
casatoriei se considera ca aceasta nu a fost intrerupta, iar bun dobindite in per de
absenta a unuia dintre soti apartin sotului care le-a dobindit. Prin divort se intelege
un cat jurid de desfacere a casatoriei printr-o hot judecator, la cererea oriceruia
dintre soti, atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive
temeinice pt cel care cere desfacerea. Divortul poate fi cerut de unul sau de ambii
soti sau de catre tutorele sot incapabil.
2.3Pintea Olga a depus o cerere de desfac a casator la inst de jud, deoarece sot ei
Mihai lipsea de la domiciliu de acum 2 ani de zile I cazul dat inst va trebui sa
constate care din casatorii este legala si care urmeaza a fi declarata nula, din motiv
ca legislat RM nu accepta poligamia. In dependenta de faptul daca va fi desfacuta
casatoria si declarata nula se deosebesc si efectele acestora.. Divortul va produce
efecte jurid pt viitor, va disparea calitatea de soti si ei nu vor mai avea obligatia de
sprijin moral si fidelitate conjugala. In urma divortului vor imparti propr comuna.
Efectele nulitatii- produce efecte nu numei pt viitor ci si pt trecut, sotii sunt

considerati ca nu au fost niciodata casatori intre ei, drept reeyultat ei nu au avut dr


si oblig personale si patrimon care rezulta dintr-o casatorie legala.

Test 7
1 Reglementarea jurid a R dintre parinti si copii in
prezenta element de extranietate.
1.1Numiti legea care guverneaza R dintre parinti si copii. Dr si olbigatiile
parintilor, inclusiv oblig parintilor de asi intretine copiii, sint stabilite de legislat stat
pe al carui teritor acestea isi au domiciliul comun. Aceasta regula permite ca la
solutionarea problemelor ce tin de educatia copiilor, comunicarea parintilor care
locuiesc separat de copii cu acestia, intrarea si iesirea din atra a copiilor, sa se tina
cont atit de iteresel copiilor cit si a parintilor. In lipsa domicil comun al parintilor si
copiilor , dr si oblig acestora sunt regl de legislat stat al carui ce tatetan este copilul.
1.2Analizati modalitatile stabilirii si contestarii paternitatii si maternitatii
cu element de extranietate. Mod de stabilire si contestare a paternit si maternit
se determina pe terit RM de legislat natioanal, indiferent de fapt daca este copilul
nascut de cetateni straini, apatrizi sau el este cetatean al RM. In ultimul caz, legea
natioanla guverneaza stabilirea si contestarea paternitatii si maternitatii indiferent
de domiciliul copilului cetatean al RM. Astfel paternitatea poate fi stabilita prin
depunerea declaratiei comune a tatalui impreuna cu mama copilului la ofic de stare
civla sau prin inst judecator. Daca parintii locuiesc in strainatate ei sunt in dr sa se
adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii sau maternitatii la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale RM cu conditia ca macar unul din parinti este
cetatean al RM.
1.3 Sotii Eremei au plecat in Rusia in 2002, lasind 2 copii in virsta de 5 si 8 ani la
bunica in s.Bulboaca, r Anenii Noi Organu imputernicit sa solutioneze litigiile ce
reies din RJ dintre parinti si copii, este ist judecator a stat in care domiciliaza copilul,
adika stat a carei legislatii se aplica. Executarea hot judecator privind plata pensiei
de intretinere pt copil la fel este supusa legislatiei stat in care copilul are un domicil
permanent. Bunica careia i-a fost incredintat minorii are posibili de a solutiona toate
litigiile in inst judecator dn tara domiciliului copilului fara ca ssa se deplaseze in alt
stat, ceea ce deseori necesta cheltuieli, probl la iesire si intare in alta tara cu
copilul, perfecatarea altor acte adaugatoare.

2Not de casatorie nula si cauzele de nulitate .


2.1Relatati dsp not si felurile nulitatii casatoriei. In doctrina nulitatea
casatoriei se prezinta in 2 acceptiuni: prima este bazata pe cazul cind ambii soti
sau unul dintre ei au actionat la inkeierea casatoriei stiind ca incalca legislatia. In
acest caz declararea nulitatii casatoriei se prezinta ca o masura a rsp jurid familiale.
A doua este caz cind ambii soti nu au cunoscut si nu este culpa lor, existenta
impedimentului la inkeierea casatoriei. In acest caz nulitatea csasatoriei este
calificata ca o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv.
Felurile: 1nulit absoluta- care sanctioneaza casatoria inkeiata cu nerespectarea
cerintelor legii fapt pt care se aduce atingerea intereselor generale ale societetii. 2

nulit relativa- care se aplica pt sanctionarea casatoriei inkeiate prin vicierea


consimtamintului uneia dintre viitorii soti(eraore, dol, violenta)
2.2Analizati cauzele de nulit a casatoriei. 1lipsa consimtamintului viitorilor soti
sau acesta nu a fost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesara- sotii
treb sa-si dea consmitamintul personala si in mod public, sa rsp afirmativ la
intrebarea functionarului de stare civila daca se casatoresc de buna voie si
constient. Poate fi considerat lipsa de consimtamint rsp degativ a unuia dintre
viitorii soti in privinta casatoriei; lipsa unuia dintre viitorii soti in momentul inkeierii
casatoriei, etc. 2Casatoria a fost inkeiata intre pers care nu a a tins virsta matrimonpt femei si barbati 18 ani. Virtsa matrimon pt barbati poate fi redusa, dar nu mai
mult decit cu 2 ani in baza deciziei autorit administrative pzublice locale. Lipsa unei
astfel de decizii, casatoria se declara nula. 3Pers care s-au casatorit nu au fost
supuse unui examen medical si nu s.au informat reciproc dssp starea sanatatii.
4Casatoria a fost inkeiata care este deja casatorita- are ca scop apararea princ
monogamiei. 5Rudenia- se declara nula casatoria inkeiata itre rudele in linie dreapta
pina la grad 3 inclusiv, frati si suori, inclusiv cei care au un parinte comun.
6Casatoria inkeiata intre curatorul si pers minora aflata sub curatela acestuia in per
curatelei- deoarece curatela este o institutie a dr are are ca scop ocrotirea
intereselor minor si ajutor acordat pt realizarea dr si indeplinirea obligatiilor de catre
minor. 7Casatoria inkeiata intre pers condamnate la privatiune de libertate in per
cind ambele isi ispasesc ped. 8Casator este ikeiata intre pers de acelasi sex.
2.3 E si D s-au casatorit in anul 2001 in Ucraina. In anul 2002 D a fost condamnat la
privat de libert pt savirsirea unei infr pe un termen de 5 ani, iar E a venit in MD si sa casatorit cu C In conformit cu legislat RM nu se admite poligamia. In sit data E
nu a avut drept sa inkeie o casatorie neoua nefiind desfacuta prima casatorie. Ea a
putut cere desfacerea casatoriei deoarece sotul ei, D, a fost condamnat ala
privatiune de libertate pe un termen ce depasetete 3 ani de zile. Inst de jud in
primul rind va trebui sa declare nula casatoria lui E cu C, iar ulterior va desface
casatoria lui E si D. E dupa ce va fi dovortata va putea sa inkeie cu C o casatorie
legala

Test 8
1Proprietatea personala a sotilor
1.1Defin not de proprietate personala a sotilor. Regimul legal al bunurilor
sotilor presupune ca sotii au in propriet nu numai bunuri comune, dar si bunuri
personale. Propr person este acea care partine numai unuia dintre soti si care
dispune de ea independent de celalalt sot.
1.2 Analizati categor proprietatii personale a sotilor. Propr personala a sotilor
sunt: 1bun care au apartinut fiecaruia dintre soti pina la inkeierea casatoriei- pt
aceasta urmeaza sa fie conretizata data la care a fost dobindit bunul. Daca aceasta
data este anterioara datei la care a fost inkeiata casatoria acest bun va avea
calitatea de bun personal. 2bun primite in dar, obtinute prin mosternire sau in baza
altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timp casatoriei- exceptii de la
aceste regului poate fi succesiunea testamentaara daca in testament au fost
indicati ambii soti. 3lucrurile de uz personal (imbracamintea, incaltamintea si alte
obiecte), cu exceptia bijuteriilor de pret si a altor obiecte de lux- bijuteriile de pret si

alte obiecte de lux sint propr comuna in devalmasie indiferent de faptul ca numai
unul dintre soti se foloseste de ele. Bun ce apartin unuia dintre soti pot fi
considerate ca fiin bunurile comune de catre inst judecator, aceasta poate fi daca se
va constata ca in timp casatoriei din cont mijloacelor comune ale sotilor sau a mijl
unuia dintre soti valaorea acesotr bunuri a sporit simtitor.
1.3La data de 23.02.04, Negru a inaintat in juddecator sect Buiucani o act de partaj
a proprietn comune in devalmasie. In cerere era inclusa si casa de locuit in valoar
de 150 mii lei CF stabileste ca daca in timp casatoroiei din contul mijl comune lae
sotilor, valoarea bunului a sporit simtitor, acesta va putea fi recunoscut propr in
devalmasie. Desi CF foloseste expresia bun pot fi recunoscute propr in
devalmasie, de fapt comun devine numai sporul de valoare calculat prin diferenta
dintre costul bunului la intrarea in casatorie si costul bun la momentul parajarii
patrimoniului sotilor. Respectiv in sit data , Negru va avea dr doar la o parte din
sporul de valoare, adika din suma de 50mii lei, iar asupra casei el nu va avea nici un
drept.

2Contestarea paternitatii si maternitatii.


2.1Indicati subiectii dr la actiune. Contestarea maternitatii sau paternitatii
poate fi efectuate de catre pers inscrise drept mama sau tata, sau de catre pers
care sunt mama sau tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului,
de catre tutorele (curatorul)copilului, sau tutorele parintelui declarat incapabil. Nu
au dr sa conteste paternitatea: 1sot care si-a dat acordul scris la fecundarea
artificiala, sau implantarea embrionului sotiei. 2pers care a fost inscrisa drept tata al
copilului in baza declaratiei comune a acestuia si a mamei copilului sau in baza
declaratiei proprii, daca in momentu depunerii acestuia stia ca nu este tatal firesc al
copilului.
2.2Determinati conditiile contestarii paternitatii si maternitatii. Contestarea
maternitatii poate fi efectuata rezultind din: certificat de nastere eliberat pe baza
inregistrarii nasterii. Datele inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute,
deci si filiatia fata de mama este absoluta. Nu este exclus faptu ca prezumtia sa nu
corespunda realitatii. Contestarea paternitatii este posibila in acele cazuri cind in
registr de inregistare a nasterilor nu este inscris tatal care este de fapt. Prezumtia
de paternitate nu are un caracter absolut. Pt a rasturna prezumtia de paternitate
este necesar ca inst sa recurga la problele care pot fi aplicate pt dovada paternitatii
precum si la alte probe stiintifice in scop aflarii adevarului. Fapt ca mama copilului
recunoaste ca sotul nu este tatal nu poate conduce automat la admiterea actiunii in
contestarea paternitatii, deoarece legea impune sa se faca dovada daca sotul
mamei nu poate fi tata copilului. Ca sdi in cazul mamei, pt contestarea paternitatii
este prevazut un termen de prescriptie de un an de zie care se calculeaza de la data
cint pres a aflat sau trebuia sa afle dsp inscrierea prvind paternitatea.
2.3 In luna mai 2005 Munteanu I s-a adresat la inst de jud cu o cerere privind
contestarea paternitatii copilului Vitalii, nascut in octombrie 2004. El sa casatori cu
mama copilului in 2002 , au locuit impreuna pina la 20 oct 2003, dupa care el a
plecat la lucru in Fr In sit data cet Munteanu poate sa depuna actiunea privind
contestarea paternitatii deoarece nu a exprirat termenul de prescriptie. Pt a
rasturna prezumtia de paternitate inst va trebui sa recurga la toate problele aplicate
pt dovada paternitatii, precum si la probe stiintifice pt a afla adevarul.

Test 11
1 Pr esentiale ale DF
1.1Defin not de pr ale dreptului. Pr DF sint idei calauzitoare care determina
esenta acestei ramuri de dr si care sunt obligatorii fiind intrunite in NJ ale CF si
Constit.
1.2Analizati pr esentiale ale DF. 1monogamia- este oprit sa se casatoreasca
barbat sau femeia care este casaotrita. Conf acestui pr, cetatentii RM pot fi
concomitent doar intr-o singura casatorie care este inregistrata in mod si ordinea
stabilita de lege. 2pr recunoasterii numai a casatoriei inkeiate la org de inregistr a
act de stare civila- numai casatoria inkeiata in fata org de stat genereaza efecte
juridice. Cununia este o traditie care nu duce la recunoasterea casatoriei. Nu este
recunoscuta de legislatie drept casatorie nici concubinajul. 3Egalit in dr a sotilor in
familie. 4casatoria liber consimtita intre barbat si femeie- ceea ce inseamna dr
fiecarei femei si barbat de asi alege sotul. Pt inkeierea casatoriei nu este necesar
acordul tertelor persoane. Liberateta inkeierii casatoriei presupune si libertatea
desfacerii ei la cererea unui sau a ambilor soti. 5pr ocrotirii familiei si a rel familiale
stat ocroteste viata intima, familiala si privata, facilitind formarea famil si
indeptilinirea obligatiei ce ii revin. 6pr de sprijin moral si material reciproc- sotii isi
datoreaza reciproc sprijin moral, copiii sunt obligati sa-si ingrijeasca si sa-si intretina
parintii, etc. 7 pr fidelitate conjugala- pe el se sprijina prezumtia de paternitate, ca
copilul nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei. 8 solutionarea pe
cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale. 9pr prioritatii educatiei copilului
in familie.
1.3 Sotii Negru au inkeiatcasatorias in 2004. Peste 2 ani rel intre ei sau inrautatit
In cazul dat la examinarea litigiilor se va aplica pr ocrotirii familiei si a rel familiale
deoarece stat ocroteste viata intima, familiala si privata, facilitind formarea famil si
indeptilinirea obligatiei ce ii revin si pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor
problemelor vietii familiale. Actiunile primar ???.

2 Instituirea tutelei(curatelei) asupra minorilor


2.1Relatati dsp pers asupra carora poate fi instituita tutela si curatela si
scop acesteia. Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotire parinteasca
pina la implinirea de catre acestea a virstei de 14 ani. Curatela se instituie asupra
minorilor lipsiti de aocrotirea parinteasca in virsta de la 14 la 18 ani. Scop tutelei
este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca o famil de care ei sa fie
educati in conditii apropiate celor din familia de origine.
2.2Analizati ordinea si organele competente pt instituirea tutelei si
curatelei. Importanta pe care o acroda stat si societatea ocrotirii minor se reflecta
prin fapt ca tutela si curatela urmeaza sa fie insittuita in termen de o luna de zile de
la data primirii informat dsp necesitatea instituirii. Numirea tutorelui sau curatorului
se face de catre org administ publ locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si
acord scris al autorit tutelare. Acest din urma acord treb sa decurga din rezultatele
controlului conditiilor de trai ale copilului, condit de trai si calitatilor morale ale pers
care doreste sa exercite tutela sau curatele asupra minor. Poate fi tutore sau corator
pers majora si capabila, care dispune de calitatile morale si starea sanatatii ce-i

permit sa educe copilul si sa-i apere dr si interesele legale. La numirea tutorelui se


vor lua in consideratie rel copilului cu cel ce pretinde ocrotirea minorului si cu
familia acestuia, cit si dorinta copilului de a fi plasat in familia candidatului. Daca
copil a im plinit virsta de 10 ani treb sa se tina cont si de opinia acestuia. Nu poate
fi numit tutore sau curator: pers decazute din dr parintesti; fost tutore curator
inlaturat de la indeplinirea obligatiilor din culpa lui; pers care nu are domicil pe terit
RM, etc. De regula tutori si curatori se desemneaza pers care sunt rude ale copilului,
iar in lipsa acestora si pers straine. Parintii care din motive intemeiate nu pot sa-si
indeplineasca oblig parintesti se pot adresa la autori tutelara cu o cerere de a plasa
copil sub tutela sau curatela unei pers concrete.
2.3 Dupa moartea parintilor minor Dumitru in virta de 8 ani, autorit tutelara a
incercat sa-l plaseze sub tutela unchi sau vasile in virsta de 40 ani Hot autorit
tutelare consider ca este una ilegala din mtiv ca pot fi numiti tutori PF care a
consimtit expres acest lucru.In sit data Vasile , in virsta de 40 ani nu era de acord,
respectiv autorit tutelara nu a avut dr sa-l numeasca tutore asupra minor.

Test 12
1Stabilirea paternit in inst de jud
1.1Defin not de paternitate. Filiatia fata de tata reprez legatura jurid intre un
copil si barbat care e considerat in conditiile legii tatal acestuia. Stabilirea
paternitatii este in legatura directa, starea civila a mamei care a nascut copilul,
adika este ea oare casatorita sau nu.
1.2Determinati cerc pers care pot inainta act in inst de jud si actele care
se anexeaza la cerere. Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita in
urmatoarele caz: 1copil e nascut din parinti necunoscuti. 2lipseste declaratia
comuna a parintilor sau a tatalui copilullui in organele de stare civila. 3lipseste
acordul ai autori tutelare pt stabilirea paternitatii in baza declaratiei tatalui atunci
cind mama copilului este decedata, disparuta, nu se cunoaste locul aflarii ei, este
declarata incapabila sau decazuta din dr parintesti. Cererea pt stabilirea paternit o
pot propune: 1unul dintre parinti; 2tutorele (curatoru) copilului. 3copil la atingerea
majorat. La cerere se anexeaza certific de nastere a copil in care rubrika tatal
copilului este completata cu numele de familie al mamei, iar preunemele tatalui
este inscris la indicarea mamei, sau aceasta rubrika a ramas necompletata, ceea ce
este o dovada ca filiatia a fost stabilita numai fata de mama.
1.3Propuneti argumente care pot stabili paternit si fapt paternit.
Argumenele care pot stabili paternitatea si fatul paternitatii pot fi: 1convetuirea
mamei copilului cu pretinsul tata- care poate fi confirmata prin prezenta
circumstantelor caracteristice rel de famil: locuinta comuna, procurarea alimentelor
de catre ambii, reparatii etc. 2acordarea intretinerii de catre pretinsul tata treb sa
aiba un caracter benevol si de continuitate pt a satisface nevoile copilului. Dovada
se poate face cu doc de plata cu martori, etc. 3educarea in comun al copilului de
catre mama si pretinsul tata- are loc de regula atunci cind ei locuiesc impreuna sau
petrec impreuna yilele libere de vacanta, participa la toate activitatile parintilor in
scoala etc. 4scrisori, cereri de la loc de munca sau in org de stat in care pretinsu
tata cere ajutor material pt copil sau femeia gravida, grija deosebita fata de

viitoarea mama, vizitile la medic etc. 5expertiza medico-legala- ce permite de a


stabili cu o probabilitate foarte mare legatura biologica dintre copil si tata.

2Actele de stare civ si mod de inregistrare a acestora


2.1Defin actele de stare civ. Actele de stare civ sint inscrisuri autentice de stat
prin care se confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparit, modific, sau
incetarea dr si oblig persoanelor si se caracterizeaza statut de dr al acestora. Actele
de stare civila servesc ca mijl de identificare a PF si totodata pot fi folosite ca mijl de
proba privind inregistrarile de stare civila. Fiind inscrisuri autentice ele au o putere
doveditoare a oricarui inscris autentic prevazut de lege pina la proba contrara.
2.2Determinati faptele jurid care urmeaza a fi inregistrate la org de
inregistrare a act de stare vic si pers care se pot adresa. Faptele jurid care
urmeaza a fi inregistrate: de nastere, casatorie, desfacerea casatoriei, de
schimbarea numelui si/sau a prenumelui, de deces, si dupa caz alte date prevazute
de legislat conditionate de anumite particularit ale inregistrarii. Inregistrarile de
stare civila se fac in temeiul declaratiei persoanei obligate la aceasta sau din oficiu.
Declarantul treb sa anexeze acetele ce confirma faptele are urmeaza a fi
inregistrate si actele ce atesta identitatea lui. In baza actelor de stare civila se
elibereaza certificate de stare civla: de nastere, de casatorie, de divort, de
schimbare a numei si/sau prenumelui- titularilor sau reprezentatnilor legali ai
acestora; de deces- membrilor familiei, rudelor decedatului, sau altor pers
indreptatite etc.
2.3 Din iunie 2000 cetatenii RM sotii Vicol lucrau in baza unui contr in Fr, venint
acasa numai in concediu. In 2005 rel intre ei s-au inrautati si eu au divortat in Fr, la
loc de trai in conformit cu legislatia franceza. Cerintele sefului OSC nu sutn
intemeiate din motiv ca casatoria lor a fost legal desfiintata in FR. In conformit cu
legea privind actele de stare civ, act de stare civ ale cetatenilor RM intocmite de
catre organele competente aletatilor straine au putere doveditoare in RM numai
daca sunt trasncrise in registrele de stare civila ale RM. Transcrierea act de stare civ
se efectueaza de catre oficiile de stare civila cu aprobarea prealabila a Directiei
principale Stare Civ a Minister Dezvoltarii Informationale. Cetateanu RM este obligat
sa declare trasncrierea in termen de 6 luni d la intoarcere in tara. Ion Vicol va trebui
sa intreprinda toate masurile enuntate mai sus si ulterior sa inkeie o alta casatorie.

Test 13
1Temeiurile si procedura decaderii din dr parintesti
1.1Defin not de decadere din dr parintesti. Decaderea din dr parintesti este o
sanctiune care poate f aplicata fata de parinti care din culpa grava nu-si indeplinesc
obligatiunile fata de copi, sau fac abuz de dr lor parintesti. Aceasta sanct are o
destinatie tripla:1de a proteja sanatatea fizica si psihica a copil si de ai crea conditii
normale de viata; 2de a pedepsi parintii pt comportamentul lor antisocial daunator;
3prin aplicarea acestei sanct fata de parintii concreti influenteaza asupra altor
parinti pt a preintimpina comportamentul lor negativ fata de copii.

1.2Analizati temeiurile si procedura de decadere din dr parintesti. Parintii pot fid


ecazuti in dr parintesti daca: 1se eschiveaza de la exercitarea oblig parintesti,
inclusiv de la plata pens de intretinere aceasta include act sau inact care pun in
primejdie sanatatea fizica sau prhica a copilului, dezvoltarea lui normala, asigurarea
conditiilor de trai si materiale. 2refuza sa ia copil din maternitate sau dintr-o alta
instit curativa, educativa, dintr-o insititutie de asistenta soc sau alta asimilara.din
aceste prevederi fac exceptie caz cind copil are un handicap vadit si la cererea
parintilor sau cu acord lor este plasat intr-o instit curativa pt copii invalizi. 3fac abuz
de dr parintesti- eea ce include folosirea dr pt a impune copilul la cersit, consumul
alcoolului, a drogurilor, activitate criminala, etc. 4se comporta cu cruzime fata de
copil- care se exprima prin violenta psihica sau fizica fata de copil. 5daca prin
comportare amorala influenteaza negativ asupra copilului, astfel incit traumeaza
psihologia copilului sau il pune intr-o sit grea. 6 sufera de alcoolism cronik sau
narcomanie. 7 au savirsit actiuni premeditare contra vietii si sanatatii copiilor sau a
sotului. 8 alte caz cind aceasta o cer interesele copilului. Decaderile din dr parintesti
are loc numai pe cale judecator, actiunea poate fi pornita de celalalt parinte,
tutorele copilului, autorit tutelara, sau procuror. Cererea privind decaderea din dr
parintesti se examineaza cu participar obligatoriu a autorit tutelare.
1.3Comparati asemanarile si deosebirile dintre decaderea din dr parintesti si luarea
copilului fara decaderea din dr parintesti. Luarea copilului inseamna limitarea in dr
parintesti in scop ocrotirii copilului minor. Aceasta masura de ocrotire, spre deoseb
de decaderea din dr parintesti are un caracter temporar. Spre deoseb de decaderea
din dr parintesti case se aplica in toate caz cind este prezenta culpa parintilor,
luarea copil poate avea loc si in caz cind parintele nu constientizeaza actiunile sale
si deci nu poate fi stabilita vionvatia lui. Spre deoseb de decaderea din dr parintesti
exista doar unic temei pt luarea copilului si anume: aflarea copilului impreuna cu
parintii prezinta perikol pt viata si sanatatea lui, de ex: unikul parinte se
imbolnaveste psihic si nu poate creste si educa copilul. In urma luarii copilului de la
pariti acestea pierd dr de a comunika cu copilul, de a participa personal la educatia
lui si de ai reprezenta interesele. Iar la decaderea din dr parintesti parintii pierd
toate dr parintesti cu privire la pers si bun minorului precum si indatoririle parintesti
cu exceptia indatoririi de a intretine copilul. Parintii decazuti din dr parintesti pierd si
posibilit dobindirii anumitor dr personale familiale subiective ca dr de a fi adoptator,
tutore sau curator, parinti-educatori. Ca si in caz decaderii din dr parintesti si incaz
luarii copil fara decaderi din dr parintesti daca dupa o oarecare per parintii se
trateaza si sunt constienti de comportamentul lor fata de copil, ei pot de pune o
cerere in inst dsp inapoierea copil sau restabilirea in dr parintesti.
2Datoriile sotilor
2.1Relatati dsp not de datorie si categor ei. Conditiile si ordinea rsp a sotilor pt
datoriile lor sint determinate de regimu jurid a bunurilor sotilor si de felul
obligatiilor. Datoriile sot pto fi personale sau comune care pot aparea din cauzarea
de daune de catre soti sau copii lor minori, restanata la pensiea de intretinere, oblig
nascute din R de munca, etc. Datorii personale- acele datorii care au aparut pina la
casatorie sau in timp casatoriei, dar in legatura cu propr personala a unuia dintre
soti si sunt presupuse pt a fi folosite in interesul celuilalt sot sau a intregii familii.
Datoriile comune- acele care au aparut in timp casatoriei din aceeasi baza juridica.

2.2Determinati care sunt temeiurile jurid ale aparitiei datoriilor personale si ale
datoriilor comune. Pot fi considerate ca datorii personale : 1obligatiile care si leasumat unul dintre soti pt reparatia casei ce-i apartine cu dr de propr persoanala si
care sotii nu locuiesc, imprumutl luat de unul dintre soti pt reparatia masinii
personale, pt folosirea drogurilor, pt jocuri de noroc etc. 2personale sunt si obli
patrimon care au un caracter personal si nu pot fi trasnmise de ex: datorii la plata
pensiei de intretinere pt membrii minori sau inapti de munka ai familiei, oblig de
reparare a daunei pricinuite sanatatii sau averii unei persoane. Obligatiile comune:
1datoriile apartue dintr-o concventie inkeiata de ambii soti in puterea careia sotii siau asumat obligatiuni patrimon. NU are importanta dac conv a fost semnata de
ambii soti sau numai unu din ei, celalalt participind prin reprezentare. Principalul e
ca in puterea acestu act jurid sotii si-au asumat impreuna obli( de ex: sotii au luat
un credit bancar pt reconstrucita casei de locuit). 2care rezulta din cazarea de
daune in comun de soti. 3care rezulta din dobindirea nelegitmia a averii de catre
ambii soti sau din cont tertelor persoane.
2.3 Decideti care bun pot fi urmarite: *in caz rsp parintilor pt prejudic cauzat de
copilul lor minor, care a savirs o infr. *in caz cind un sot a luat un imprumut sa faca
reparatie in apartam care apartine cu dr de propr personala. *in caz cind sotii au
inkeiat un contr matrimon. a)suntem in prezenta unei datorii comune deaorece
prejudic este cauzat de copilul lor minor pt care ei sunt obligati sa rsp pt fptele
cauzate de el. In caz ca veniturile dobindite din infr au dus la majorarea patrimoiului
sotilor , obiect al urmaririi pot fi bun procurate, sumele de bani ale sotilor si alte
valori. b)suntem in prezenta datoriei personale si sotu va rsp pt datoriile proprii cu
bunurile propriet personala a lui. Iar in caz ca bunurile lui person nu vor fi suficiente
pt acoperirea integrala a creantelor, creditorii lui pot cere impartirea bun lor
comune si satisfacerea creantelor din contul cotei parti care i-a fost determinata
sotului debitor de catre ins judecator. c) principiile rsp obligationale a sotilor
prevazute de legislatie se aplica si in caz inkeierii de catre sot a unui contr
matrimon. Pt datoriile personale ei vor rsp cu proprietate personala, iar pt datoriile
comune cu propr comuna in devalmasie sau pe cote parti daca prevederile contr
matrimon nu stabilesc o alta modalitate. Tertele persoane cu care contracteaza sotii
ce au inkeiat un contr matrimon treb sa cunoasca fapt ca exista un astfel de contr si
care este propriet fiecarei dintre soti in baza regimului ales de ei. Fiecare sot este
obligat sa instiinteze creditorii sai dsp inkeierea, modificar, sau rezilierea contr
matrimon. In caz neexecutarii acestei obligatii sotul debiot rsp pt obligatiile sale
indiferent de continut contr.
Test 14
1Corelat dr famil cu alte ram de dr
1.1Relatati dsp not corelatiei ramurilor de dr. Desi fiecare ramura de dr are un
obiect propriu de reglement , totusi ramurile de dr ce alcatuiesc sitemu de dr nu
sunt izolate, dar intre ele exista o anumita legatura determinata de exsitenta unor
principii comune, aplicabile tuturor ramurilor de dr, precum si de existenta unor R
comune ce fac deopotriva , obiectul mai multor ramuri de dr- aceasta si
desemneaza corelatia ramurilor de dr.
1.2Analizati corelat dr fam cu dr civ. DF este in strinsa legatura cu dr civ, aceasta se
explica pirn fapt ca pt reglement rel personale nepatrimon si patrimon dintre

membrii familiei, nereglementate de legislat familiala se aplica legislat civila in


masura in care aceasta nu contravine esentei rel de familie. Amindoua ramuri de dr
folosesc unele si aceleasi notiuni cum sunt: conventie, patrimon, propr comuna in
devalmasie, termne de prescriprie etc. Crelatia dintre aceste 2 ramuri este fireasca
avind in vedere aparteneta cindva a dr fam dreptului civil din care ulterior s-a
desprins ramura de dr. Asemenari: 1ambele reglemet R person patrimon si
nepatrimon. 2folosesc metota egalitatii juridice. 3 unele principii comune. Deosebiri:
1in DC este suibiectul necircumstantial, iar in DF se cere o calitate speciala. 2 in DF
predomina R personala nepatrimon. 3 existenta unor pr specifice. 4desi ambele
ramuri folosesc metoda egalitatii juridice, in DF exista o nunata specifica dintre R
dintre parinti si copii. 5sanctiuni specifice dr fam(decaderea din dr parintesti, luarea
copil fara decaderea din dr parintesti)
1.3Trofimov I si Ivanova A au trait in concubinaj 3 ani si au dus gospodarie comuna.
Ulterior ei s-au certat si au hotarit sa locuiasca separat. Peste 3 luni Ivanova s-a
adresat in inst cu o cerere priv In caz dat vor fi aplicate N DC, deoarece legislatia
familiala nu reglement rel de concubinaj.
2Adoptia copiilor, cetateni ai RM , de catre cetatenii straini
2.1Numiti copiii, cetateni ai RM care pot fi propusi spre adoptie cetatenilor straini.
Cetatenii straini in RM pot adopta numai: 1copiii aflati in evidenta comitetului pt
infiere al RM. 2copiii se adopta numai cu avizul comitetului pt infiere. 3 cu conditia
ca acesti copii nu au fost adoptati sau pusi sub tutela in patrie in decurs a cel putin
6 luni dupa ce au fost luati a evidenta. In caz exceptionale tinindu-se cont de
interesele vitale ale copilului care sufera de o maladie grava, acest termen poate fi
exceptat in baza unui aviz al MinisterSanatatii. Termen de 6 luni nu se aplika si in
caz cind adoptator este sotu parinetlui copilului.
2.2Analizati cerintele iaintate fata de cetateni straini ce pretin adoptia. Cetatenii
straini si apattrizii pot fi adoptatori ai copiilor cetateni ai RM numai daca intrunesc
conditiile impuse de legislatia stat , cetateni ai caruia sint si coditiile ipuse de
legislat RM precum si daca tara lor este membru al Conventei asupra protectiei
copiilor si cooperarii in materia adoptei Internat. Adoptia de catre un strai poate fi
infaptuita daca conf legilor tarii in care urmeaza sa plece, copilului i se vor asigura
garantii si NJ echivalente celor pe care le-ar fi avut in caz adoptiei lui in tara natala
si daca legislat stat respective garanteaza copilului dr in masura nu mai mica decit
cele prevazute de legislat RM.
2.3Sotii Halgih, cetateni ai Israelului au venit in MD si s-au adresat la ins de jud sin
sect Ciocana cu ocerere priv de a adopta un copil de o luna, nascut de o minora de
17 ani In sit data copilul de o luna de zile nu a putut fi adoptat de sotii Halgih
deoarece copilul nu s-a aflat in evidenta comitetului pt infiere a RM, tp adoptie era
necesar avizul comitetului pt infiere si nu s-a respectat conditia privind ca copilul nu
a fost adoptat sau pus sub tutela in MD in decursu a cel putin 6 luni dupa ce au fost
luati la evidenta. Ei trebuiau sa se adreseze nu la judecatoria sector Ciocana, dar la
Curtea de Apel de la domiciuliul copilului. O alta incalcare a fost faptu ca acordu pt
adoptie mama l-a scris personal d mina ei, insa acesta trebuia intocmit in scris si
autentificat notarial. Procedura adoptiei internat efectuata pe terit Rm este
guvernata de legislat nationala. Cetatenii straini care vor sa adopte un copil,
cetatean al RM, trebuie sa depuna cerere la Curtea de Apel de la domicil copilului. In

afara de actele necesare pt adoptia nationala la cererea de adotpie se enexeaza:


1aviz organ competent din tara al carei cetatean este adoptatorul privitor la
conditiile de trai si posibilitatea de a fi adoptator. 2permisiunea data copilului de
autorit competenta a stat respectiv de a intra si locui permanet pe terit sau.
Test 16
1Organele de stare civila si atrib lor.
1.1Numiti org de inregistare a act de stare civila. Sist organelor de stare civila se
conpune din: 1directia principala de stare civila. 2 serviciile stare civila. 3oficiile de
stare civila din sector ale Depart Tehnologiei Informationale. In componenta directiei
principale intra arhiva registrelor. In orasele unde lipsesc oficiile de stare civila, in
comune si sate actele de stare civla se inregistreazain cadr primariilor in limita
competentei acestora.
1.2Analizati atributiile org de stare civ privind inregistrarea fapt jurid. Oficiile stare
civ asigura: 1inregistrarea actelor de stare civ. 2insrierea meniunilor pe actele de
stare civ. 3eliberarea duplicatelor , certific de stare civ. Reconstituie, inregitreaza
tardiv precum si transcrie actele de stare civ. 4modificarea, rectificarea,
completarea anularea act de stare civ sau a mentiunilor inscrise pe acestea. 5
organizarea si pastrarea fondului de arhiva propriu. Functiarul organ de stare civ nu
are dr sa inregistreze act de stare civ daca el este parte al acestuia sau declarant.
Functionarul org de stare civ intocmeste act de stare civ, il citeste declarantului si
actul intocmit se semneaza de catre declarant, api se autentifica de functionaru
responsabil aplicinduise sigiliu. La intocmirea act d stare civ este interzis sa se faca
stersaturi, razuiri, prescurtari si adaugiri. Cind org de stare civ respuinge o cerere
privnd problemele inregistrarii actului de stare cuv sau inscrieirii unei mentiuni pe
acesta pers poate sesiza inst judecator care va hotari problema de urgenta.
1.3Cet Lidias Jan dorind sa-si erfecteze actele pt a-si stabili in strainatate s.a
adresat la OS sect Buiucani, mun Chisinau cu o cerere ca sa-i fie eliberate
certificatele Din continutul spetei nu se cunoaste daca parintii cet LIdias Jan sunt
in viata sau a decedat. Daca sa admitem ca ei sunt in viata, atunci refuzul sefului
OSC se motiveaza prin fapt ca pt a elibera certific de nastere a parintilor sai ea are
nevoie de procura din partea acestora si sa se adreseze la OSC din raza domiciliului
unde traiesc. In caz in care parintii sunt decedati refuzul sefului OSC centru nu este
neintemeiat deoarece in cazurile data nu este necesitate de procura. Organ
competent pt eliberarea acestor acte este OSC din raza teritoriala a domiciliului
parintilor.
2Conditiile de fond si lipsa impedimentelo la casatorie.
2.1Defin not de conditie si not de impediment. Conditiile de fond pt inkeierea
casatoriei sunt acelea cirumctante care treb sa existe in momentul inkeierii
casatoriei la org de inregistrae de stare civ pt ca aceasta sa fie valabila adika sa
produca efecte jurid. Impredimente la casatorie reprez acele imprejurari de fapt sau
de dr a caror existenta iimpiedika inkeierea casatoriei.
2.2Analizati conditiile de fond pt inkeierea casatoriei si impedimentele la inkeierea
casator. Conditiile: 1diferenta de sex. 2virsta matrimon.- are la baza ratiuni de ordin
biologic psihic moral si soc. 3consimtamintu la casatorie care treb sa fie expimat

reciproc neviciat , expimat personal si neconditionat. 4comunicarea reciproca a


strarii sanatatii viitorilor soti- examenul medical are loc conf regulamentului privind
examinarea medicala a tinerilor inainte de casatorie aptobate de Min Sanat. Acest
examen medical este gratuit si obligatoriu. Impedimentele: 1o pers este deja
casatorita- contravine pr monogamiei. 2rudenia- se interzice inkeierea casatoriei
intre rudele in linie dr ascendenta si descendenta pina la grad 3 inclusiv. 3 adoptiacasatoria nu poate si inkeiat intre adoptat si adoptator, adoptat si ruda adoptator in
linie drapta pina la al doilea grad inclusiv. 4curatela- este interzisa inkeierea
casatoriei de catre curator si pers minora de sub curatela in per curatelei. 5 lipsa
capacitati de exercitiu. 6 nu poate fi inkeiata intre pers condamnate la privat de
libertate in per cind ambele isi ispasesc ped.
2.3Margareta, 20 ani sa casatorit cu Marin 25 ani. Peste o luna, el, dorind sa fie
cinstit cu sotia, ia sp ca anterior el a fost o femeie si la virsta de 20 ani sia facut
operatie medicala si si-a schimbat sexu Casatoria a fost legal inkeiata deoarece
au fost respectate conditiile de fond privind inkeierea casatoriei, respectiv casator
nu va putea fi declarata nula ci va fi o cauza de desfacere a casatoriei.
Test 17
1Realizarea dr si indeplinirea oblig familiale.
1.1Defin not de realizare a dr. Prin realizare a dr se intelege indeplinirea de catre
subiectele RJ familiale a posibilitatilor ce reies din dr subiective famililale care le
aprtin. Dr familiale se realizeaza de catre participanti a RJ fam in conformit cu pr ca
cetatenii dispun de dr ce le apartin dupa cum doresc, adika aleg forma metoda, locu
si timp realizarii lor.
1.2Analizati modalit de reailizare a dr si indeplinire a oblig familiale. Realizarea dr de
famil de regula nu este o obligatie a titularilor lor, insa sint anumite RJ famil in care
realizar dr este obligatoriu, pt ca dr acestor R au un caracter dublu, fiind in acelasi
timp si obligatii. Pt nerealizarea lor sunt aplicate sanct si ca initiator de a aplica
apare org de stat, de ex: dr parintilor de asi creste si educa copiii. Nerealizar dr in
aceste caz reprez o incalcare a NJ si se santioneaza prin limitarea sau lipsirea de dr
dat. La realizarea dr familiale participantii la RJ famliliale treb sa tina cont d continut
dr si sa nu faca abuz de ele. Met de educare a copilului alese de ei treb sa excluda
comportament aubziv, insultele , violenta, prejudicierea sanatatii fizice sau
psihice.Deseori leg indica si limitele realizarii acestor dr, de ex: sotii pot inkeiea un
contr matrimon in care isi stabilesc dr si oblig patrimon si nu sunt in dr sa includa in
contr clauze care contravin princ si naturii rel familiale. Limitarea realizarii dr famil
de legislaltie are drept scop ocrotirea dr obligatiilor libertatilor si intereselor altor
membri ai fam si ai altor cetateni.
1.3Victor casatorit de 5 ani locuieste impruena cu sotia si 2 copii de 4 ani si d 8 luni
la socri. Rel in famil sunt tensionate, sot munceste mult dar nu este pretuit de catre
mambrii famil, deoarece primeste putin Nu este posibil desfacer casatoriei din
motiv ca CF cotine interdictia pt sot de acere desfacerea casatoriei fara acord sotiei
timp de un an dupa asterea copilului. Scop acestei interdictii consta in ocrotirea
femeii de emotiile negative care pot aparea in legatura cu divrot si ulterior ocrotirii
sanatatii mamei si al copilului.

2Mod de plata a pensiei de intretinere in baza hot inst judecatoresti.


2.1Numiti pers care au dr la adresare in ins judecator. In lipsa unui acord privind
plata pensiei de intretinere , membrii famil care pretind intretinerea pot porni in inst
judecator o act privind incasarea opens de intretinere. Act o poate porni una din
Pers care conf CF are dr de a primi intretinerea de la alti membri ai famil chiar si in
caz cind plata se efectueaza in mod benevol dar fara inkeierea contr privind plata
pens de intretinere( parintii, copiii majori, sotii,fostii soti, frati si surori, bunicii,
nepotii, etc.)
2.2 Determinati data de la care se incaseaza pens de intretinere si caz in are se
aplica ordonanta judecatoreasca. Intretinerea se stabil pt viitor de la data adresarii
pers indreptatite de a o primi in inst judecator. Incasarea intretinerii pt per
anterioara adresarii se permite fara a fi indicata aceasta per in urmatoarele caz:
1cel indreptatit sa primeasca intretinerea, a intrprins masuri de acordare a
intretinerii, ca de ex incercarea de a inkeia un contr prvind plata intretinerii, de a
stabili locu de trai, de munca, veniturile debitor. 2cel obligat sa plateasca s-a
eschivat de la plata intretinerii cum ar fi nedorinta de a inkeia un contr privind plata
intretinerii cu toat ca a promis, schimabrea locului de trai a locului de munca, si
ascunderea acestor fapte de creditor intretinerii. Pt pensia de intretinere pt membrii
famil se incaseaza in baza hotar inst de jud ce urmeaza a fi executata imediat. In
cazurile in are incasar pens de intretinere pt copilul minor nu necesita examinar cu
atragerea unor alte pers interesate, nu necesita stabilirea paternit, nu este
contestata maternit,maternit, judecator intr-un termne de 5 zile de la data depunerii
cererii emite o ordonanta.
2.3La data de 01.10.06 Munteanu Elena s-a adresat in inst judecator cu o cerere
privind incasarea pens de intretinere pt copilul minor de 5 ani de la fostu sot In
caz in care debitor nu este ingajat incimp muncii, ca sa fie protejati membrii familiei
minori si care au nevoie de spijin material executoru judecatoresc va urma sa
incaseze pens de intretinere din:1mijl banesti depuse de catre debitor in institutiile
financare sau transmise organizatiilor comerciale. 2daca debitor nu dispune de mijl
banesti sau acestea suntinsuficiente pt asi onor oblig pens de intretinere se va
incasa din cont bun mobile si imoblie care pot fi urmarite. Urmarirea bunurilor
debitor se va face prin sechestrarea lor silita. Sumele incasate vor fi transmise
mamei copilului pt achitarea pens de intretinere. Nu pot fi urmarite bun strict
necesare debitor
Test 18
1Not si importanta tutelei si curatelei.
1.1Definit not si caracterele insitutiei tutelei si curatelei. Tutela si curatela este una
din formele de ocrotire a copiilor prin care se asigura educatia in familie, apararea
dr si intereselor personalesi patrimon cu ajutoru tutorelui sau curatorilor.Prin tutela
si curatela ca institutie jurid se intelege totali NJ ce regl o anumita categor de Rel
soc. Tutela si curatela ca instit jurid are o natura complexa. Ea repey o intit jurid a
dr civ fiind o categor a asistentei jurd care poate fi acordata PF in scop completarii
capacitatii de exercitiu a lor. Totodata ea reprez si o intit jurid a dr fam fiind o forma
de plasament a copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca. Unele reglementai ale
intsit tutelei si curatelei pot fi considerate ca fiind de drept administ, si anumte

termen si oridn de instituire , acord autorit tutelare pt inkeierea de acte jurid de


catre tutore in numele celui tutelat etc.
1.2Determinati cerc pers care pot fi numite tutori(curatori) si cerc pers asupra
carora poate fi insituita tutela si curatela. Poate fi tutor sau curator pers majora si
capabila care dispune de calitatile morale si starea sanatatii ce ii permit sa educe
copilul si sa-i apere dr si interesele legae. Nu poate fi numit tutore sau curator:
1pers decazuta din dr parintesti. 2 fost tutore curator inlaturat de la indeplinir oblig
din culpa lui. 3 fost adoptator si adoptia desfacuta din culpa lui. 4 pers care nu are
domicil pe terit RM. 5 cel care se afla in rel de munca cu instit in care este internat
minor. Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotire parinteasca pina la
implinirea de catre acestea a virstei de 14 ani. Curatela se instituie asupra minorilor
lipsiti de aocrotirea parinteasca in virsta de la 14 la 18 ani. Tutela si curatela nu se
stabileste asupra copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasdca care sunt intretinuti si
educati in institutiile de stat. Exercitarea obligatiilor tutorelui sau curatorului in
aceste caz este infaptuita de administratia instituiei respective. Regula data nu se
aplca in caz cind copilul care se afla sub tutela(curatela) este plasat temporar intr-o
astfel de instit de stat.
1.3Dupa moartea mamei, Sandu in virsta de 2 ani a fost transmis sub tutela
bunicului din partea mamei copilului. Tatal copilului , dupa deces sotiei s-a casatorit
a doua oara si nu a dorit sa ia copilul in familia noua Tutela poate fi instituita
asupra minorilor asupra minorilor lipsiti de ocrotire parinteasca pina la implinirea de
catre acestea a virstei de 14 ani. In caz dat Snadu in virsta de 2 ani a ramas fara
grija parinteasca din motiv ca mama sa a decedat iar tatal sau nu a dorit sa-l ia in
familia sa noua. Consider ca nu este posibil reintoarcerea copil la tata deoarece
acesta a refuzat sa-l ia in famil sa noua , nu-l cunoaste deloc pe taica-sau , nu a
participat deloc la educatie, nu s-a interesat deloc de soarata lui si nu a platit
intretinerea pt copil. Anume aceste circumst vor sta la baza hotar inst de judec.
2Temiurile, procedura si efectele adoptiei.
2.1Numiti temeiurile desfacerii adoptiei . temei pt desfacer adoptiei sunt: 1adoptia
a fost incuviintata fara acord parintilor copilului sau a sotului adoptatorului, daca
acest acord se cerea conf legii. 2adoptatorii nu-si indeplinesc sau nu-si pot indeplini
obligati privind intretinerea si educatia adoptatului. 3adoptatorii abuzeaza de dr
parintesti sau se acorda cu cruzima fata de copil. 4adoptatorii sufera de alcoolism
cornic sau narcomanie. 5daca aceasta o cere interesele adoptatului.
2.2Analizati procedura si efectele desfacerii adoptiei. Cererea de desfacere a
adoptiei se depune la inst de jud de la domicil adoptatorrului care cointide cu
domicil adoptatului. Cu o cerere de desfacere a adoptiei in caz lipsei
consimtamintului, pot sa se adreseze in inst de jud parintii sau parintele al carui
consimtamint lipseste cit si sot adoptatorului. Atunci cind parintii nu stiu cine este
adoptator actiunea de desfacere a adoptiei se intenteaza autorit tutelare de la loc
de incuviintare a gotar de adoptie. Dsp itentarea actiunii se anunta adoptator. Alte
pers instit, care au stiri dsp comportarea cruda a adoptator cu copilul adoptat nu
pot depune o cerere de desfacere a adoptiei, ei sunt obligati sa annte autorit
tutelara sau procuror dsp faptele care sunt in contradictie cu interesele minor si
acestea, la rindu lor, controleaza stirile primite dupa ce rezolva chestiunea cu
privire la intentarea actiunii de desfacere a adoptiei. Au dr sa ceara desfacerea

adptiei: parintii acestuia, adoptatorii lui, sotul adoptatorului in caz in care adoptia a
fost facuta fara acordu lui, insusi adoptatu care a atins virsta de 14 ani, autorit
tutelara , procuroru. Efectele: In urma desfacerii adoptei se restabilesc toate dr si
oblig copilului fata de parintii lui si rudele de singe. Desfacerea adoptei are ca
efecte restabilirea dr si oblig parintesti. Insa asta nu inseama ca in toate caz copilul
treb sa fie intros parintelui. Daca inst de judec va cnstata ca reintoarcerea copilului
la parintii firesti contravine interesele copilului atunci el va fi predat autori tutelare
care urmeaza sa aplice unele forme de ingrijire a copiilor ramasi fara ocrotire
parinteasca. Hotar inst judecator dsp desfacerea adptiei se expediaza la organ de
inregistrare a actelor de stare civ de la locu in care a fost incuviintata adoptia. In
baza acestea urmeaza sa fie inregistrata anularea adoptiei.
2.3A si B au adoptat un copil in virsta de 8 ani. Peste 2 ani copilul stiind ca acestea
nu sunt parntii lui In caz in care adoptia nu mai corespunde scop ei finalsatisfacerea intereselor minor- cererea de desfacere a adoptiei se deupune la inst
de judec de catre autorit tutelara sau de procuror. In sit data autorit tutelara va
depune cererea la inst privind desfacerea adoptiei invocind motiv ca aceasta o cer
interesele adoptatului.
Test 19
1Procedura adoptiei.
1.1Relatati dsp competenta in materia adoptiei. Autorit tutelara este org competent
in materia adoptiei si anume tine evidenta copiilor care rumeaza a fi adoptati
precum si a pers care doresc sa adopte. Evidenta cetatenilo RM care doresc sa
adopte copii se efectueaza de catre autorit tutelare. Incuviintarea adoptiei se face
de catre inst judecator la cererea pers care solicita adoptia.
1.2Analizati procedura prealabila in materie de adoptie si efectele nerespectarii ei.
Pers care doresc sa adopte un copil depun o cerere scrisa la autorit tutelara de la
domicil copil sau a solicitant.In momentul adresarii viiotrii adoptatori primesc
informatii cu privire la procedura adoptiei. Autorit tutelara in cadr unei discutii cu
candidat adoptator va afla care este motivatia actiunii de adoptie si va da sfaturi
necesare pers in cauza. In baza unor investigatii preventive pers sau familia care
pretinde sa adopte este luata la evidenta de catre autorit tutelara ceea ce4 i da
posibilit de a face cunstinta cu copiii din institutia de copii respectiva propusi spre
adoptie. Dupa ce candidat aopteie a facut cunostinta cu copil care urmeaza sa fie
adoptat acesta poate fi incredintat persoanei sau familiei care urmeaza sa-l adopte.
Hotar inst de jud privind incuviintarea adoptei poate fi pronunata numai atunci cind
copil sa aflat in ingrijirea viitorilor adoptatori nu mai putin de 6 luni. Ulterior pers
care si-au ales copilul vor depune o cerere de adoptie la judecatorie de la domicil
sau locul aflarii copilului. Efectele incalcarii procedurii prealabile sunt:
imposibilitatea adoptiei ulterioara.
1.3Sotii Railean au depus o cerere de adoptie aminor Dumitru in virsta de 7 ani
Inst de jud poate cere si alte date necesare , aceasta se explica prin prevederile
legale din CPC. Organele de tutela vor fi obligate sa examineze conditiile pe care lea inaintat judecator si anume verificarea conditiilor de trai ai sotilor Railean, a
venutrilor lor, si caracteristica lor morala; si fatu daca nu au copii din casatoria lor
interioara.

2Dr si obl nepatrimon ale sotilor.


2.1Numiti pr de baza pe care se intemeiaza dr si oblig nepatrimon ale sotilor si art
din CF in care el este stipulat.
Dr si oblig nepatrim ale sotilor sunt acelea care nu au un continut economic.Ele sint
reglementate de capitolul 4 CF.Principiul de baza pe care se intemeiaza drepturile si
oblig nepatrimoniale ale sotilor este egalitatea sotilor in familie.Egalitatea sotilor in
drepturi reiese din totalitatea relatiilor sociale fiind bazate pe un sir acte
internationale ca Declaratia Universala a dr Om.etc.NU se admite nici o limitare
directa sau indirecta a drepturilor ,stabilirea unor avantaje directe sau indirecte la
incheierea casatoriei si in raporturile de familie in functie de
origine,sex,rasa,nationalitate,religie etc.
2.2Analizati continut dr si oblig nepatrimon ale sotilor.
Egalitatea sotilor in drepturi si obligatii presupune:1-dr fiecaruia dintre soti de asi
alege ocupatia si profesia,de asi determina domiciliul.2-Solutionarea de comun
acord a problemelor maternitatii si paternitatii,educatiei si cresterii copiilor si a altor
chestiuni familiale.3-obligatia sotilor de a crea raporturi familiale bazate pe stima si
sprijin moral reciproc,pe grija pt bunastarea familiei,obligatia de a ocroti si intari
familia,de a avea grija pt cresterea si dez-rea copiilor sai.La incheierea casatorie
sotii isi aleg numele de familie pe care il vor purta in timpul casatoriei.Sotii isi
determina domiciliul in mod liber si independent.Fiecare dintre soti este in dr sasi
continue ori sasi aleaga de sine statator indeletnicirea si profesia.Sotii isi asigura
sprijin moral-pt asi ridica nivelul intelectual si profesional sau in ingrijirile cu
caracater personal pe care unul dintre soti trebuie sal acorde celuilalt in caz de
boala,sau ste la o virsta inaintata si are necesitatea acestor ingrijiri.Sotii isi
datoreaza fidelitate conjugala-incalcarea acestei obligatiii este un motiv grav pt
desfacerea casatoriei.Pe ogligatia de fidelitate a sotiei se intemeiaza prezumtia de
paternitate.Fiecare dintre soti are cetatenia sa.Casatoria de regula nu are efect in
ceea ce priveste cetatenia sotilor.In relatiile personale in corespondenta proprie sotii
sunt liberi.Statul asigura fiecarei persoane secretul scrisorilor,el telegramelor
etc.Nici unul dintre soti nu este indrepatit sa exrcite controlul asupra
corespondentei sau a relatiilor sociale a celuilalt sot.
2.3Dupa sfat prietenilor sale angela muncitoare la uzina de paine a hotarit sa
devina frizerita. Sotu ei nu a fost de acord cu aceasta idee
Fiecare dintre soti este in drept sasi continue ori sasi aleaga de sine statator
indeletnicirea sau profesia.Pt a continua indeletnicira sau profesia,sotii nu au nevoie
de incuviintare din partea celuilalt,dar asta nu inseamna ca ei nu se vor consulta in
privinta alegerii facute.Chiar de cele mai multe ori alegerea profesiei sau ocupatiei
se face in interesul familiel si spre binele familiei.Ignorarea intereselor familiei la
alegerea profesiei si ocupatiei poate duce4 la divort,indeosebi in cazurile cind unul
dintre soti se ocupa de o activitate ilegala sau antisociala.DE comun acord se
hotarasc in familie si probelemele profesiei atunci cind se nasc copii.Nu consider ca
este argumentata pozitia sotului.
Test 21

1.3 Parintii minorului Victor de 10 ani au plecat peste hotare la lucru,iar el a ramas
cu bunica .Primele luni parintii trimiteau bani,telefonau
Autorit tutelara primind iformatia dsp copilul rama sfara ocrotire parinteasca e
pbligata in termen de 3 zile sa efeczueze un control al conditiilor de trai ale
copilului in scopul confirmarii faptului ca copulul este intradevar lipsit de ocrotirea
parinteasca.Autoritatea tutelara este obligata sa sigure apararea dr si intereslor
legitime ale copiilor,care se realizeaua prin plasarea temporara a copilului intro
institutie educativa sau curativa.Pina la numirea tutorelui ,a adoptii,copilul este
reprezentat de catre autoritatea tutelara.Copii depistati ca fiind lipsiti de grija
parinteasca, sint luati la evidenta la locul lor de trai.Datele dsp acestia trebuie
transmise autoritatii centrale pt protectia copilului in termen de cel mult 10 zile din
mometul luarii la evidenta.In speta data autorit tutelara a incalcat acest termen,ea
transmis datele la Organul central peste 3 luni. Test nr.22

1.

Desfacerea cstoriei cu element de extraneitate

1.1.Numii Legea care guverneaz desfacerea cstoriei cu element de


extraneitate n Republica Moldova i organul competent.
Desfacerea cstoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii Moldova
are loc conform legislaiei Republicii Moldova. Deci se aplic prevederile naionale
cu privire la divor. Persoanele putnd divora fie la oficiul de stare civil, fie s se
adreseze n instana de jucat n aceast privin.
1.2.Determinai organul competent i modalitatea pentru desfacerea cstoriei
cetenilor RM care locuiesc n afara hotarelor rii.
Conform prevederilor legale naionale, cetenii Republicii Moldova care locuiesc n
afara rii au dreptul la desfacerea cstoriei n instanele judectoreti ale
Republicii Moldova, indiferent de cetenia i domiciliul celuilalt so.
Dac, conform legislaiei Republicii Moldova, cstoria poate fi desfcut de oficiul
de stare civil, aceast problem poate fi soluionat de misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale Republicii Moldova.
De asemenea este posibil desfacerea cstoriei n afara Republicii Moldova i ea
va fi recunoscut valabil dac, la soluionarea acestei probleme, au fost respectate
cerinele legislaiei statului corespunztor privind competena organelor care au
adoptat hotrrea i privind desfacerea cstoriei.

1.3.n anul 2000 cet.RM Malai Ion i cet.FR Utehina A. au ncheiat o cstorie la
Moscova. Dup aceea au locuit la Chiinu. n septembrie 2005 cet.Utehina A. din
cauza nenelegerilor n familie a plecat la mama sa n Moscova, unde a depus o
cerere de desfacere a cstoriei. Malai I. a expediat o plngere n care a indicat c
cerere de divor trebuie s fie examinat la locul de trai al soilor n conformitate cu
legea statului unde ei au domiciliu comun, indiferent de cetenia soilor.
Decidei asupra organului competent s desfac cstoria .

Conform conveniei cu privire la asistena juridic i raporturile juridice n materie


civil, familial i penal din 22.01.93 dac unul din soi domiciliaz pe teritoriul
unei Pri Contractante, iar cellalt - pe teritoriul altei Pri Contractante, atunci
n aciunile de divor sunt competente instituiile ambelor Pri Contractante,
pe teritoriile crora domiciliaz soii. Din prevederile acestei convenii rezult c
este competent att instana de judecat a Federaiei Ruse, ct i cea a Republicii
Moldova.
2.Particulariti la nregistrarea naterii copilului
2.1.Relatai despre termenii de prezentare la OSC a declaraiei de natere.
Coform legii cu privire la actele de stare civil Obligaia de a declara naterea
copilului o au prinii sau unul dintre ei, iar dac prinii nu au posibilitatea de a
declara personal naterea copilului, declaraia respectiv se face de ctre rudele
prinilor sau o alt persoan mputernicit de ei, de ctre administraia unitii
sanitare n care s-a produs naterea sau n care se afl copilul, de ctre autoritatea
tutelar, precum i de ctre alte persoane. Declaraia de natere se face n termen
de cel mult 3 luni din ziua naterii copilului. Dac declaraia de natere a fost
fcut dup expirarea termenului de 3 luni, dar nuntrul termenului de un an de la
natere, ntocmirea actului de natere se face de ctre oficiul stare civil cu acordul
efului acestuia. Dac declaraia de natere a fost fcut dup expirarea unui an
de la data naterii, ntocmirea actului corespunztor se face la oficiul stare civil pe
baza avizului privind nregistrarea tardiv a naterii copilului, fiind cercetate cauzele
nclcrii termenelor stabilite i exceptat o eventual dublare a nregistrrii naterii
respective
De la regula general sunt i unele excepii. Una din ele este c ntocmirea
actului de natere al copilului gsit se face, n termen de o lun de la data gsirii
acestuia.
Alta este referitor la nregistrarea naterii copilului nscut mort decedat n prima
sptmn dup natere. Conductorul unitii sanitare n care s-a produs naterea
sau decesul copilului ori medicul care a constatat faptul naterii copilului mort sau
faptul decesului nou-nscutului n prima sptmn dup natere este obligat, n
termen de 3 zile de la data constatrii faptelor respective, s declare naterea sau
naterea i decesul.
2.2. Analizai nregistrarea naterii copilului gsit sau abandonat i nregistrarea
tardiv a naterii.
Persoana care a gsit copilul este obligat s anune n termen de 24 de ore poliia
i s prezinte copilul cu toate obiectele i nscrisurile aflate asupra lui.
ntocmirea actului de natere al copilului gsit se face, n termen de o lun de la
data gsirii acestuia, la oficiul stare civil n a crei raz teritorial a fost gsit.
nregistrarea se face pe baza procesului-verbal ntocmit de un colaborator al poliiei,
un medic i un reprezentant al autoritii tutelare creia i revine i obligaia de a
face declaraia scris de nregistrare a naterii.
n procesul-verbal trebuie s fie consemnat

- data, locul i mprejurrile n care a fost gsit copilul;


- sexul i data presupus a naterii copilului, care, concomitent sau ulterior, vor fi
confirmate sau precizate printr-un act aparte al unitii sanitare.
n situaia n care copilul este abandonat de ctre mam n spital (maternitate),
conductorul unitii sanitare are obligaia s sesizeze poliia n termen de 24 de
ore de la constatarea faptului. ntocmirea actului de natere n acest caz se va face
pe baza certificatului medical constatator al naterii i a procesului-verbal ntocmit
de colaboratorul poliiei, de conductorul unitii sanitare i de reprezentantul
autoritii tutelare cruia i revine i obligaia de a face declaraia scris de
nregistrare a naterii.
n cazurile nregistrrii naterii a copilului gsit sau abandonat, dac nu se
cunosc numele de familie i prenumele lui, acestea se stabilesc de ctre oficiul de
stare civil care nregistreaz naterea. La ntocmirea actului de natere, la rubrica
privind datele despre prini se va nscrie "necunoscui".
Dac declaraia de natere a fost fcut dup expirarea termenului prevzutde 3
luni din, dar nuntrul termenului de un an de la natere, ntocmirea actului de
natere se face de ctre oficiul stare civil cu acordul efului acestuia.
Dac ns declaraia de natere a fost fcut dup expirarea unui an de la data
naterii, ntocmirea actului corespunztor se face la oficiul stare civil pe baza
avizului privind nregistrarea tardiv a naterii copilului, fiind cercetate cauzele
nclcrii termenelor stabilite i exceptat o eventual dublare a nregistrrii naterii
respective.
n caz de necesitate, oficiul stare civil solicit poliiei verificrile corespunztoare,
precum i avizul medicului legist cu privire la vrsta i sexul copilului a crui natere
urmeaz a fi nregistrat.
ntocmirea actului de natere n aceste cazurile atrage dup sine aplicarea
sanciunilor administrative fa de persoanele care au obligaia de a face declaraia
de natere n termenele stabilite de lege.
2.3. Galina, n vrsta de 23 ani a nscut un copil la maternitatea nr. 1 din or. Cahul.
Naterile au fost complicate, copilul slab i ei se aflau permanent la spital. La a 5-a
zi dup natere copilul a decedat. Mama fiind stresat a stat la spital nc 2 luni,
copilul fiind nmormntat fr ea. Dup ce s-a nsntoit ea s-a adresat la OSC
Cahul pentru a primi certificatul de deces al copilului, dar a primit refuz deoarece
nu avea documentul de natere a copilului.
Decidei asupra situaiei. Care acte trebuiesc ndeplinite de ctre OSC i cine urma
s prezinte datele despre naterea i decesul copilului. Cum se nregistreaz la OSC
naterea copilului nscut mort?
Consider c OSC Cahul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat n aceast
privin i deci nu are temei juridic i nici material (nu exist careva documente)
pentru a putea elibera certificatul de deces.
n cazul decesului copilului n prima sptmn dup natere se va elibera
doar certificatul de deces al copilului.

Conform prevederilor codului familiei conductorul unitii sanitare n care s-a


produs decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-nscutului
n prima sptmn dup natere este obligat, n termen de 3 zile de la data
constatrii faptelor respective, s declare naterea sau naterea i decesul.
Declaraia se depune la organul de stare civil n a crui raz teritorial se afl
unitatea sanitar.
Dac copilul a decedat n prima sptmn dup natere, OSC nregistreaz att
naterea ct i decesul copilului, elibernd numai certificatul de deces.
n situaia dat este necesar de a se adresa cu o cerere conductorului OSC
Cahul, fie adresarea n instana de judecat pentru a constata aceast situaie i de
a elibera certificatul solicitat.
Test 26
I.Drepturile copilului aflat sub tutela sau in casa de copii de tip familial
1.1Relatati dsp copii aflati sub tuttela sau in casa de copiii de tip familial
Copiii din cauza vulnerabilitatii lor necesita ingrijire si protectie speciala pt care este
responsabila familia.Iata de ce inn cazul lipsei de ingrijire parintesca legea acorda o
deosebire importanta copiilor care se afla sub tutela /curatela sau ni casa de ciopii
de tip familial.
Tutela se instituie asupra minorilor care au ramas fara ocrotire parintesac pine la
implinirea de catre acestea a virstei de 14 ani.
Curatele se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotire parintesec in virsta de la 14
la 18 ani.
Intre tutore/curator si minor se stabilesc relatii de familie in urma caroar minrul
dobindeste un mediu familial necesar dezvoltarii lui.
Acesti copii au acelsi drepturi ca si toti copiii minori .
1.2Analizati drepturile copiluluui minor ,aflat sub aceste forme de educatie.
-dreptul copiluli la conditii normale de intretinere,educatie si instruire.Acest drept isi
are suportul in obligatia tuterelui /Printilor educatori de a avea grija de intretinerea
minorului.Copilul minor tre sa fie asigurat cu
hrana,imbracaminte,medicamente,manuale,conditii de trai
-dreptul copiluliu la dezvoltarea multilaterrala si la respectarea demintatii
unmanecorespunde obligatiei tutoerului/parintilor educatori de a educa copilul
folosind mijloacele c ear exclude insultele si maltratarile de orice
fel,discriminarea,violenta fizica si psihica.
-dreptul la apararea drepturilor lui in modul stabilit.Statul are obligatia de a proteja
copii minori de orice forma de maltrateate a lor de catre parinit sua persoanle
responsabile de ingrijirea copilului.Protectia drepturilor si intereselor legitime ale
copiluliin aceste cazuri este efctuata de cater autoritatea tuelara si instantele
judecartiresti.

-copiii aflati sub aceste forme de educatie nu intotdeauana sint orfani si ei au


dreptul de la comunicarea cu parintii si rudele.
-are dreptul sa-si exprime opinia proprie la solutionarea tuturor problemelor care ii
ating drepturile si inteesele legitime.
1.3Sotii Miohalachi avin 3 copii biologoci au infiintat o casa de ciopii de tip familial...
Autoritatea tutelara nu si-a data cot=rdul deoarece copilul dj avea implinit 4a
ni.pe cind in casele de tip familial pot fi primiti doar copiii de pinba la 14 ani.
II.Pretentriile care se solutioneazaz in procesuld de divort si ordinea de solutionra a
lor.
2.1 numiti subiectle care pot inainte pretentii si organul competent pt solutionare.
Pretentii pot inainta cit ambii soti atit si doar unul dintre ei..Desfacerea casatoeiri
poate avee loc la OSC sau in instanetele e judecataPt ca sitii sa poata desface
casatoria la OSC tre intrunite urmatoarele conditii:
-sotii sa isi exprime acordul reciproc
-sotii nu au copii minori comuni
-intre sioti nu exista litigii referitoare kla partajarea bunurilor proprietate comuna in
devalamasie a lor sauplata intretinereii pt sotul inpat de munca si care are nevoie
de ajutor.
2.2determinati continutul pretentiilor ce pot fi solutionate in procesul de divort.
In procesul de desfacere a casatoriei pot fi solutionate pretentiile cu privire la:
-stabilirea cu cine dintre parinit vor locui copiii minori
-care dintre parinti va plati pensia de intretinere pt copiii minori sau pt sotul inapt
de munca si care necesita sprkjin material si marimea acesteia.
-impartirea bunurilor proprietate in devalmasie..
Aceste probleme importante sotii pot sa le solutioneze in comun prin incheirea unui
accord din interesele copiilor si a fiecaruia dintre soti.Daca un astfel de accord
lipseste instanta va solutiona problema privind locul de trai al copiilor
minori,reiesind din interesul copiilor si posibilitatile fiecaruia dintre aprinti de a le
aocrda conditiile necesare pt cresterea si si educatia copilor.
Partajarea bunurilor sotilor se face la cererea unuai sau ambilor soti .
In procesul de divort mai poate fi examinata actiunea sotului de cintestare a
pa\ternitatii .Aceasta cerere se examineaza in procesul de divort deoarece deseori
motivul divortului este infidelitatea conjugala a sotului sau a sotiei si resectiv se
pune la indoiala provenirinta copiluli nascur in aceasta casatoeir.
2.3Sotii petrescu sint plecati la munca peste hotare....

In cadrul divortului poate fi solutionat litigiul privind incasarea pnsiei de intretinere


pt copiii minori.In cazul dat pensia va fi achitata de catre ambii parinit.
Vopilul nu are dreptul la proprietatea comuna in devalmasei a asotilor,el are dr.doar
la intretinere din partea parintilor.
Test 27
I.efectele juridice ale decaderii din drepturile parintesti
1.1relatati ds organul competent sa efectuieze decaderea din dr. parintesti si
ersoanele asupra crora se produc efectele decaderii din drepturile parintesti.
Decaderea din drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoreasca.Alte
organe nu pot examikna aceatsa problema.Efectele decaderii din drepturile
parintesti se produc asupra paerintilolr care:
-se eschiveaza de la exercitarea obligatiilor parintesi
-refuza sa ia copilul din maternitate
-fac abuzz de drepturile parintesti
-se comporta cu cruzime fata de copil
-are o comportare amorala
-sufera de alciooloism crinoc sau de narcomanie
1.2Analizati efectele juridice de natura personala si patimoniala.
Decaderra din dr perintesti ,fiind o masura de ocrotire a copiilor minori si o
sanstiune grava pt parinti,are si efectele sale juridice.Parintii sint decazuti din
drepturile parintesti pierd toate derepturile cu privere la persoana si bunurile
minorului.Parintii decazuti din dreturile parintesti pierd nu numai dreoturile bazate
pe faptul rudeniei cu copilul,dar si posibilitatea dobindirii anumitor drepturi
personale familiale subicetive,ca dreotul de a fi adoptator,tutore asau
cutrator,perinti-educatori.
Avind in vedere legislatia locative sint posibile mai multe situstii:
-familia locuieste intrun apartament de stat-parintii pot fi evacuate fara ia li se
propune alt spatiu locative
-casa sau apartamentul ii apartine cu drept de proprietate personala parintelui care
nu a decazut din drepturile parintesti-cel ce a fost decazut poate fi evacuate fatra a
i se propune alt spatiu locative
-locuinta apartine cu dr de propriet.comuna sau personala parinteui ce a fost
decazut din dr.parintesti-acest parinte nu poate fi avacuat deoarce el nu a fost lipsit
de dr.de proprietate.
1.3Dupa decaderea din r parintesti a tatalui A.,copilul M urma sa traisca cu mam...

Copilul care a implinit 10 ani poat fi audiat personal pt a afla opinia lui la cine el
vrea sa traiasca.In cazul nostrum copilul are 11 ani si daca el va exprima dorinta de
a locui cu bunica tatlui instanta va lua in consideratie dorinta acestuia.
II.restabilirea casatoriei
2.1numiti cazurile in care casatoria poate fi restabilita.
Declararea de cager instanta de judecata a unei persoane ca fiind decedta sau
declarata disparta fara de veste se bazeaza pe prezimtia ca persoana a decedat sau
se constata faptul imposibilitatii de a a hotari problema daca este vie sau
nu.Aceasta nu exclude faptul reaparirie persoanei care a fost declarataa de cedata
sai disparuta.In cazul reapaririei sotului declarat conform legii decedat sau disparut
hoatrirea instantei si inscrieirea facuta in actele de stare cibila se anuleaza.
2.2Analizati conditiile restabilirii castoriei si efectele ei juridice
Casatoeia se restabileste in baza cererii ambilot soti depusa la organelle d
einregistrea a actelor de stare civila.Asadr ese necesara vointa vointa ambilor soti
de arestabili casatoria si a prelungi relatiile de familie.Casatoria nu poate fi
restabilita,chiar si ni cazul cind ambii soti isi manifesta acordul de vointa,daca celallt
sot a inchieat o noua casatorie.In acest caz sotului care a fost declarat decdat sau
doispraut i se eleiberaza de cagre OSC un cetificat edsp desfacrerea casatoriei..In
cazul restebilirii se considera ca aceasta nu a fost interupta .Bunurile dobindite in
perioada de absenta a unuia dintre soti apartin sotului care le-a dobindit.
2.3Lidia si Vasile erau casatioriti de 5 ani...
Vasile cu sotia va trebuie sa depuna la OSC o cerere prin care sa isi exprime vointa
de a restabili casatoria.
Aici 2 variante....nu stiu care e correct...
1.in cazul restabilirii casatoriei se considera ca acesta nici nu a fost intreruprtasi
deci copilul adoptat se va considera comun
2.copilul adoptat de catre sotie in timp ce sotul era declarat fara de veste se
considera ca copilull ei.
Test 28
I.Partajul bunurilor sotilor
1.1 relatati dsp cazurile de partaj a bunurilor sotilor si cercul persoanelor care pot
participa la partaj
Partajul bunurilor sotilor poate fi efectuat:
-in timpul casatoriei
-dupa desfacerea casatoriei la cererea oricarui dinter soti
-la cererea creditoruilor sotilor

In cazul aparitiei unui litigiu ,impartire abunurilor proprietate comuna in devalmasie


a sotilor se face de catre instanta judecatoreasca la cererea unuia sau a ambilor
soti.
1.2Determinati cotele parti in proprietatea comuna in devalmasie.
La impartirea proprietatii comune in devalm.a sitilor si detreminarea cotelor parti
din acesta,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitaii dintre barbat si
femeie si considera ca partile sotilor sint egale.Instante judecatoreasca este in drept
sa diferentieze cotele parti in proprietate devalmasa a sotilor,tinind cont de
interesele unuia dintre soti si de interesele copiilor minori.Majorarea cotei parti a
unuia dintre soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti
egale interesele copiilor minori vor fi lezate..Temei pt majorarea sau micsorarea
cotei parti a unuia dintre soti pot servi interesele unuia unuia dintre soti care
meriyta atentie.Astfel de interese pot fi:incapacitatea de munca a unuia dintre soti
si reducerea veniturilor curente,unul dintra soti se eschiva de la munca social utila
sau cheltuia bunuri comune in dauna intereselor familiale.
1.3Cet Mihailov a fost condamnat la privatiune de libertate...
In cazul dat instantade judecata va trebui sa lase confiscate doar bunurile
personakle si cota parte din proprietate in devalmasie a sotului condamnat,iar
sotiei I se vor intoarce bunurile deoarece unele bunuri iau fost adruite si constiuuie
proprietatea ei personala si dsp infractiune savirsita de catre sot ea nu a stiut.
II.Rolul autoritatii tutelare in examinarea cauzelor de educare si ocrotire a copiilor
minori.
2.1Relatati dsp organelle care exercita functiole de tutela si curatela si actele
normative ce reglementeaza activitatea acestora.
Organele care exercita functiile de tutela si curatele este autoritatea
tutelara.Activitaea acestor organe este reglementatea de CF,Conventia ONU privind
drepturile copiluiu.
2.2Determinati cazurile cind solicitarea avizului autoritatii tutelare este obligatoerie.
-daca intre parinti nu exista un accord in vederea schimbarii numelui de familie al
copiluli,se va sesiza autoritatea tutelara,care va prezenta un aviz,tinind cont in
exclusivitate de interese copilului.
- vinzarea locuintei dupa privatizarea la care au participat indirect si copiii minori
poate fi efectuata doar cu conskmtamintul autoritatii tutelare.
-la determinarea domiviliullui copilului minor instanta va cere avizul autoritatii
tutelare.Aceta aviza se pregateste in baza procesului intocmit de autoritatea
tutelara la domiciliul fiacruia dintre soti in care se vor elucida conditiile de trai ale
acestora.

2.3 familia Moraru au privatizat apartamentul cu 3 odia/....

Notarul a procedat correct deoarce conform Legii privatizarii fondului de locuinta


vinzarea locuintei dupa privatizarea la care au participat indirect si copiii minori
poate fi efectuata doar cu conskmtamintul autoritatii tutelare.
Test 30
I.Exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii locuiesc separate
1.1 numiti drepturile parintelui care locuieste separate.
Parintele care locuieste separate de copil are aceleasi drepturi ca si parintele care
locuieste cu copilul..El poate comunica cu copilul,poate participa la educatia si
instruirea copiluiu,poate primi informatiile necesare de la toate instituriile educative
,curative,de asistenta sociala.
1.2Determinati actiunie parintelui care locuierste separate in cazu in calacarii
drepturilor sale parintesti.
In cazul aparitiei litigiului privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul kind
parintii locuiesc separate,parintele ale carui drepturi au fost incalcate se poate
adresa la autoritatea tutelara din raza domivciliului copilului.Autoritatea tutaelara
in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii si reiesind din
interesul copiluliu,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti sis a
acorde parintelui care locuieste separate posibilitatea de a-si exercita drepturile
parintesti.In caz ca parintele care locuieste cu copilul impiedica mai departe
exercitarea drepturilor de catre celalalt parinte litigiul va fi solutionat de catgre
instannta de judecata.INstanta judecatoreasca va hoatri odines de participare la
educatia copiluiu a parintelui care locuieste separate.Daca incalcarile vor avea un
caracter reprtat la cerea parintelui care locuieste separat de copil,instanta
judecatoreasca poate sa-I transmita acestuia copilul spre crestere si educare.
1.3 Dupa desfacera casatoeiiri sotilor Ursu,fecioruuli minor in virsta de 7 ani I s-a
stabilit domiciluil la mama.,,,
Fostu sot nu a procedat correct.Intrucit el avea dreptul de a se interevedea cu
copilul si dreptul lui era incalcat de catre fosta sotie,acesta putea sa se adreseze la
autoritatea tutalra pt ca acesat sa stabileasca un oro care sa satisfaca cerintel
ambilo parinti si sa acorde tatalui posibilitatea de a-si exercita drepturile parintesti.
. Actiunele fostului sot cad sub incidenta legisl.penale.Si anume art1641 care
prevede ca pedeapsa inchisoarea de pina la 6 luni.Mama copilului avea insa
obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea tutelara din raza
domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita o intelegere.Inst
de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a stabili daca afost
avertizata despre schimbarea domiciliului copilului cauza data

II.Regimul juridica al bunurilor sotiolor


2.1Definiti notiunea de regim juridical bunurilor sotilor

1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face
obiectul unui patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei
precum sin timpul acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite de
soti in timpul casatoriei sint supuse regimului proprietatii in devalmasie.
2.2Analizati regimurile matrimoniale reglementate de legislatia RM
Legislatia RmM reglementeaza regimul legal al bunuilor sotilor si regimul
contractual.
Regimul legal al bunurilor sotilor este stabilit de normele juridice in vigoare la
momentul incheierii casatoriei si pe tot parcursul existentei ei.
Proptietatea comuna in devalmasie a sotilor se distinge prin aceea ca aprtine
nefractionar sotilor si are ca obiect bunuri commune nefractionate in materialitatea
lor.Ea apare ca modalitate a dreptului de proprietate care apartin PF .Proprietatea
comuna in devalmasie sint toate bunurile dobindite de catre soti in timpul
casatoriei.Un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in timpul
casatoriei si nu face parte din bunurile personale.Avind in vedere ca in majotitatea
cazurilor bunurile sint dobindite in timpul casatoriei prin contributia ambelor soti,se
instituie prezumtia relative de comunitate,calitateade bun comun nu tre dovedita.
Regimul legal al bunurilor sotilor mai presupune ca sotii au in proprietate nu numai
bunuri commune,dar si bunuri personale.Proprietatea personala este aceea care
apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea independent de celalat sot
Regimul legal al bunurilor sotilor actioneaza in masura in care nu este modificat de
contractul matrimonial.Prin intreoducerea in legislatie a contractului matrimonial
,sotilor li s-a acordat o libertate in reglementarea relatiilor patrimoniale dintre ei
bazate pe principiul egalitatii in drepturi si obligatii a sotilor,sprijin si ajotor
reciproc moral si material si in dependenta de starea lor materiala de pina la
casatorie si in timpul acesteia.
2.3La dfata de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pamint pt constructia
casei de locuit.
obeictul partajului Pentru mprirea bunurilor proprietate n devlmie a soilor a
cror cstorie a fost desfcut, se stabilete un termen de prescripie de 3 ani.
Dup aceast perioad consider c litigiul va fi rezolvat conform prevederilor
Codului Civil referitoare la proprietatea comun pe cote pri. Bunurile ce aparin
fiecruia dintre soi pot fi recunoscute de instana judectoreasc proprietate n
devlmie a acestora dac se va stabili c, n timpul cstoriei, din contul
mijloacelor comune ale soilor sau al mijloacelor unuia dintre soi ori n urma muncii
numai a unuia dintre soi, valoarea acestor bunuri a sporit simitor (reparaie
capital, reconstrucie, reutilare, reamenajare etc.). Reieind din aceste prevederi
legale putem afirma c n cazul n care instana de judecat va recunoate lotul de
pmnt ca proprietate n devlmie, atunci obiectul partajului va fi casa cu ntreg
lotul de pmnt. Dac lotul nu va fi recunoscut ca proprietate n devlmie atunci
obiect al partajului va fi doar casa. La mprirea proprietii n devlmie a soilor
i determinarea cotelor-pri din aceasta, prile soilor snt considerate egale dac
contractul matrimonial nu prevede altfel (adic le revine cte 1/2 cot-parte). Deci
prin proba contrar se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumie

(sintagma se consider).Instana judectoreasc este n drept s diferenieze


cotele-pri n proprietatea n devlmie a soilor, innd cont de interesele unuia
dintre soi i/sau de interesele copiilor minori. Contractul matrimonial poate stabili
c toate bunurile dobndite de fiecare dintre soi n timpul cstoriei snt proprietate
personal a soului care le-a dobndit sau poate prevedea cote diferite pentru
fiecare. n cazul contractului matrimonial trebuie de inut cont de fiecare caz n
parte. O situaie ar fi atunci cnd obiect al partajului va fi doar casa (cte 1/2 cotparte sau o alt cot prevzut de contract). O alt situaie poate exista atunci cnd
contractul prevede clauze care lezeaz drepturile i interesele unuia dintre soi, ale
copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. n acest caz el poate fi
declarat nul, respectndu-se prevederile Codului Civil. n orice caz cnd obiect al
partajului va fi doar casa asupra terenului cellalt so va avea drept de folosin (ar
putea fi i un drept de servitute sau uz). De asemenea dac unuia dintre soi i snt
transmise bunuri care depesc cota ce-i revine, celuilalt so i se poate stabili o
compensaie bneasc sau de alt natur. De asemenea trebuie de atras atenia c
clauzele contractului matrimonial se sting din momentul ncetrii cstoriei, cu
excepia celor care au fost stipulate pentru perioada de dup ncetarea cstoriei.
Testul 31
I.litigiile privin deducarea copiilor
1.1Numiti litigiile care apar in privinta educarii copiilor.
Litigiul privind determinarea locului de trai al copilului in cazu cind parintii locuiesc
separate apare ,de regula,in cazul divortului parintilor.la determinare alocului de trai
al copiilor minori instanta juecatoreasca va tine cont de egalitatea in drepturi si
oblihgatiile mamei si ale tatalui precum si de opinia si interesel copiilor.
Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii locuiesc
separate se solutioneaza de catre autoritatea tutelara,iar decizia acesteia poate fi
atacata in instanta judecatoreasca,care va emite hotarirea respective.
Litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre
parinti si alte rude.
1.2Analizati ordinea de examinare si solutionare a litigiilor si organul competent in
domeniu.
Litigiul privind determinarea locului ded trai al copilului cind parintii lovuiesc
separate se solutioneaza de catre instanta de judecata.la ddeterminarea
domiciliului copilului minor instanta judecatoreasca va cere avizul autoritatii
tutelare .Acest aviz se pregateste in baza procesului intocmit de autoritatea
tutelara la domiciliul fiecaruia dintre parinti in care se vor elucida conditiile de trai
ale acestora,aspectele psihologice ale relatiilor acestora cu copiii.La examinarea
cauzei uatirtatea tutelara va participa obligatoriu pt a sustine avizul si a-si expune
opinia privind deteminarea locului d etrai al copilului minor.
In cazul aparitiei litigiului privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul kind
parintii locuiesc separate,parintele ale carui drepturi au fost inculcate se poate
adresa la autoritatea tutelara din raza domivciliului copilului.Autoritatea tutaelara
in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii si reiesind din

interesul copiluliu,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti sis a


acorde parintelui care locuieste separate posibilitatea de a-si exercita drepturile
parintesti.In caz ca parintele care locuieste cu copilul impiedica mai departe
exercitarea drepturilor de catre celalalt parinte litigiul va fi solutionat de catgre
instannta de judecata.
CF prevede ca bunicii,fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cuu
acesta.Daca parintii copilului sau numai unul dintre ei refuza acest drept ,litigiul
este solutionat de autoritatea tutelara.Acesta din urma poate printro hotarire a sa
sa oblige parintii sa permita rudelor comunicarea cu coplilul.In caz ca hot autoritatii
tuelare este neglijaa la cererea rudelor litigiul va fi solutionat de catre instanta de
judecata.
1.3sotii negru au divortat si ni conformitate cu hoat,instantei fiica de 3 ani a ramas
asa locuiasca impreuna cu mama.
Cerinta tatalui este legal,deoarece parintele cae locuieste separate de copilare
aceleasi drepturi ca si parintele ca si parintele care locuieste cu copilul .El poate
comunica cu coplilul,poate participa la educatia lui si la instruirea acestuia.
Considera ca ca instanta de judecat nu poate sa-l lipsesca pa tata de dreptul de a
comunica cu el ,deoarece nu sinyt motive temeinice pt aceasta.
In cazul in careapare un litigiul,parintele ale carui drpturi au fosy incalcate el se
poate adresa la autoritatea tutela din raza de domiciluil a copilului. Autoritatea
tutaelara in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii si reiesind
din interesul copiluliu,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti
sis a acorde parintelui care locuieste separate posibilitatea de a-si exercita
drepturile parintesti.In caz ca parintele care locuieste cu copilul impiedica mai
departe exercitarea drepturilor de catre celalalt parinte fata de le poate fi aplicata o
amenda,iar in caz de incalcare repetatalitigiul va fi solutionat de catre instanta
judecatoresac.

II.Notiunea si importants adoptiei.


2.1 definiti adoptia.
Doctrina confera adoptiei o tripla caceptiune:ca act juridc ,ca raport juridc si
institutie juridica.
Ca act juridic,notiunea de adoptie desemneaza acordul de vointa al partilor care
participa la incheierea sa si care incuviintat de instanta juecatoreasca,da ratiune
raportului juridic de adoptie.
Ca raport juridic,adoptia contsa in legatura de rudenie pe care o creeaza intre
adoptat si descendentii sai-pe de o parte,si adoptator si rudele sale pe de alta
parte.
Ca institutie juridica,adoptia desemneza totalitatea normelor juridice care
reglementeaza conditiile privind nasterea ,efectele .nulitatea si desfacerea ei.

Deci,adoptia poate fi definite ca actul juridic incuvuiintat de organul respective


competent instanta de judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii lui
si adoptator si rudele acestuia apar drepturi si obligatii assimilate de lege cu cele
dintre parinti si copii si inceteaza drepturile si oligatiile adoptatului fata de rudele
sale de provenieinta.
2.2Determinati importanta adoptiei si domeniul ei de aplicare.
Importanta adoptiei contsa in asigurarea intereselor si drepturilor copiilor orfani sau
lipsit de ocrotirea parinteasca.Scopul de baza al adoptiei contsta in crearea
conditiilor prielnice si adecvate de dezvoltare fixica si spirituala pt acesti
copii.Concomitent se face posibila si satisfacrea necesitatii vitale a unor persoane
de a educa,de a-I purta grija parintesca copiilor,a-I iubi,a simti atasamentul rciproc,a
se realize ca parinti..In urma adoptiti se stabilesc relatiide rudenie intre adoptat si
adoptatori si rudele acestora,se largeste familia devenind completa,se infaptuieste
un scop unman al societatii si fiecarei persoane in prte de a a vea grija de copiii
ramasi orfani.La rindul sau,copiii sint crescuti si educati intro atmosfera de
dragoste,stima,intelegere sint un support la dinci battrinete pt parintii adoptive..Un
aspect al adoptiei consta si in aceea ca cuplurile care nu au copii si doresc sa se
realizeze ca parinti au aceasta posibilitate.
2.3Comparati adoptia cu alte forma de ocrotire a copiilor orfani si acelor lipsti de
grija parinteasca.
Din toate formele de ocrotire a copior orfani si lipsiti de ingrijire parintesca adoptia
este cea mai reusita,deoarece prin adoptie copilului I se ofera o familie in care el
creste si se bucura de de grija parintesca ca un copil firesc.Totadata,acesat este o
forma de palsamnet permanenta,spre deosebire de celellate forme :casele de copii
de tip familial,tutela copiilor in virsta de oina la 14 ani si curatela asupra copiilor in
virsta de la 14 la 18 ani,institutiile de stat pt copii orfani si cei ranmasi fara ocrotire
parintesca,care sint temporare. Test 32
I.Luarea copiilor fara decaderea din drepturile parintesti
1.1numiti temeiurile legale pt luarea copiluli de la parinti
Unicul temei pt luarea copilui este ca aflarea lui impreuna cu parintii prezinta un
pericol pt viata si sanatatea lui.De regula,acestea sint cazurile cind parintii sau
unicul parinte care educa copilul se imbolnaveste psihic si respective nu poate
creste si educa copilul.Desigur pot fi si alte motive dar legislatia nu le enumera.Se
pot intimpla cazuri cind copilul este luat de la ambii parinti ,deoarece nici nuul
dintre ei nu este in stare sa aiba grija de copil,si transmis bunicilor spre educare.
1.2Analizati procedura luarii copiluliu.
La cererea autoritatilor tutelare ,instanta judecatoreasca poate hotari luarea
copiluiulde la parinti fara decaderea acestora din drepturile parintesti.De aici exista
o exceptie conform careia daca exista un pericol imminent pt viata si sanataea
copilului autoritatea tutelara poate decide luarea copilului de la parinti.In acest caz
autorittea tutelara este obligate sa anunte procurorul timp de 24 ore sis a pornesca
in termen de cel mult 7 zile o actiune in instanta de judecata privimnd luare
copilului de la parinti sau decadrea parintilor din dreptuurile aprintestiInstanta

judecatoreasca va examina cauza si daca va lua hotarirea privind luarea copiluliu d


ela parinti,acestuia I se va asigura un plasament intr-o institutie educative sau
curative sau sub tutela daca instanta va constatta ca peicolul pt care a fost luat
copilul a decazut,se va pronunta o hotarire despre inapoierea copiluliu parintilor.
1.3M<aria necasatorita in virsta de 17 ani a nascut un copli..
In cazul dat organul imputernicit sa e implice in situatia create va fi autoritatea
tutelara.Aici exista un pericol imminent pt viata si sanatatea copiluliu,deoarece el
fin d grav bolnav mama sa nu permite nimanui sa se apropie si refuza internatrea in
spital.Autoritatea tutelara va putea decide luarea copilului de la Maria si va foi
obligate ca timp de 24 ore sa anunte procurorul sis a porneasca in termen de cel 7
zile o actiune in sintanta privind luarea copilului de la ea.
II.desfacerea casatoriei la OSC
2.1 definiti divortul si conceptele lui.
Prin divort intelef=gem un act juridic de desfacere a casatoriei printro hotarire
judecatoreasca ,la cererea oricarui dintre soti ,atunci cind continuarea acetuia a
dvenit imposibila din motive temeineice pt cela cre cere desfacerea.
Doctrina cuprinde mai multe conceptii juridice dsp divort,avind la baza natura
motivelor care au dus la desfacerea casatoriei.Aceste sint:
-conceptia divortului-sanctiune
-conceptia divortului-remediu
-conceptia mixta
Autorii conceptiei divortului-sanctiune susitn ca divortul se pronunta la cererea
unuia dintrsoti ca o snactiune pt conduita culpabila necorespunzatoare vietii de
familie a celuilelt sot.Asadr divortul apare ca o pedeapsa civila sau de dreptu fmilial.
Conceptia divortului remediu are un caracter mai liberal si reflecta o adevarata
necessitate social,ceea ce inseman ca el se produce pt a dezlega o situatie
imposibila de mentinut si ete o mare usurare atit pr siti cit si pt copiii
minori.Connceptia mixta are 2 variantedivortul este o sanctiune si numia prin
exceptie poate fi un remediu si divortul este intotdeauna un remediu,dar de cele
mai dese ori el presupune culpa unuia dintre soti.
2.2Analizati conditiile desfacerii casatoriei si stability momentul incetarii casatoriri.
Desfacerea familei la la organelle de inregistrare a actelor de stare civila poate fi
efectuata la cereea ambilor soti,daca sint indeplinite urmatoarele conditii:
-sotii si-au exprimat reciproc acordul pt desfacerea casatoriei.Axesta se exprima
prin depunerea unei declaratii commune la oficiul de stare civila dce la domiciluil
amblor ,a unia dintre soti ori la oficilu de stare civila unde a fost inregistrata
casatoria.Daca unul dintere soti nu se poate prezednta personal la OSC pt a
depune declaratia de divort,acordul lui poate fi perfectat printro declaratie
separate.

-sotii nu au copii minori comuni,inclusive copii adoptati de ambii.Daca unul dintre


soti are copii minori din alta casatorie,din afara casatoriei sau adoptat de el
singur,acest fapt nu este un impediment pt desfacerea casatoriei la OSC.Copiii
adoptati sint asimilati de lege ci copiii de provenienta,de aceea daca sotii au
adoptat impreuna un copil,el este copil comun si rspectiv ei nu pot depune o cerere
de divotr la OSC.
-intre soti nu exista litigii referitoare la partajarea bunurilor proprietate comuna in
devalmasie a lor sau la plata interetinerii pt sotul inpat de munca si care are nevoie
de ajutor.Organele de inregistrare a actelor de stare civila nu sint imputernicite de a
rezolva careva litigii,ce apar intre soti la desfacerea casatoriei.
In cazul desfacerii casatoriei la organelle de inregidtrare a actelor de stare civila
casatoria inceteaza din xiua inregistrari divortului.
2.3Sotii Melnic s-au aflat in casatorie din 1999
In cazul dat OSC nu este in drept sa desfaac casatoria in baza cererii numai unuia
dintra soti,intrucit acordul exprimat recipreoc de catre parti este o conditie esentiala
pt desfacerea casatoriei la OSC.Casatoria in lipsa sotului poate fi desfacuta .Pt
aceasta sotia trebuie sa aiba acordul sotului perfectat printr-o declataratie separate
si semnatura sotului trebuie sa fie autntificata notarial sau de catre seful OSC.In
speta noastra sotie nu detine o astefel de declaaratie.Deci litigiul va fi solutionat pe
cale judecatoreasca.
Testul 33
I.Izvoarele dreptului familiei
1.1 definiti notiunea de izvor de drept
Notiunea de izvor dde drept este utilizata in 2 acceptiuni:izvor de drept in sens
material si izvor de drept in sena formal.In sfera notiunii de izvor material a
dreptului intra elementele dictate de situatii economice,de cele sociale,precum si
preocuparile de ordin moral si ideologic ale societatii.Prin izvor de drept in sens
formal se inteleg formle de exprimare a normelor juridce.formele specifice de
exprimare a normelor de drept familial constituie izvoare ale dreptului familiei.

1.2Analizati izvoarele dr fam.


Din izvoarele dr.fam.fac parte actele normative ce reglementeaza raporturi sociale
care constituie obiectul dreptului familiei si legislatia familiala si late cate normative
ce contin norme juridice de DF.
Varietatea actelor naormative impune o anumita ierarhizare a acestora.In ierarhia
izvoarelor DF pe primul loc se afla constitutia.Toate celelate legi sint adoptate in
conformitate cu cu prevederile acesteia si nu trebuie sa contravina acesteia..In
cadrul legilor principalul izvor de drept familiei este CF.Pina la intrarea in vigoare a
CF relatiile de casatorie si familie au fost eglementate de de codul casatoriei si
familiei.La elaborarea noului CF s-a tinut cont de schimbarile socialeconomice din
tara noastra,de propunerile savantilor si prcaticienilor in domeniu,kit si de legislatia

familala din tarile straine..In codul familiei lipseste titlul Actele de stare
civile,deoarece in cest domeniu a fost adoptata legea privind actele de stare
civila.Acesta este al iazvor al DF.Actele de stare civila servesc ca mijloace d
identificare a persoanei fixzice ,dar se manifesta si ca mijloc de proba privind
inregistrarile de stare civila.
CC la fel este un izvor al DF.CC contine unele notiuni foarte importante pt
DF:capacitatea de folosinta si capacitatea de exercetiu a persoanei ,temeiurile
aparitiei si exercitarii dreptului de proprietate,reglementarea obligatiilor.CC contine
reglemnetari privind tutala si curatela inclusive asupra minorilor.
Un alt izvor al DF este legea privind drepturile copilului.Aceasta lege stabileste
statutul juidic al copilului ca subiect independent ,prevede asigurarea sanatatii
spirituale si fizice a copilului,acordarea unei griji deosebite si si protectii sociale
copiilor lipsiti de grija parintesca.
Izv.al CF este si CPC care reglementeaza procedura desfacerii casatoriei de catre
instanta de judecata,procedura d eincuviintarea a adoptiei,de declarare nule a
ei,partajarea aveii..
Un loc deosebit printer izvoarele dreptului famileliil ocupa normele de drept
internationale,care fac parte din sistemul de drept al RM.Dintre le face parte
Conventia ONU cu privire la drepturile copilului,conventia asupra protectiei copilului
si cooperarii in material adoptiei internationale inchieata la Haga,tratatele bilaterale
cu privire la asistenta juridica si raporturile in materie civila,familiala si penala.
1.3Apreciati corelatia izvoerlor nationale cu izvoarele internationale rezolvind
problema.
izvoarele internationale sint acele conventii la care tara noastra este parte, fie ca
stat semnatar, fie ca urmare a aderarii prin actul de ratificare. Din momentul
semnarii sau ratificarii, conventiile internationale se includ in legislatia interna,
devin parte integranta a sistemului de drept.Din acest motiv orice tratat
international la care RM este parte nu trebuie sa contravina Constitutiei.

II.Plata intretinerii pt copiii minori


2.1Numiti dat la care se plateste pensia de intretinere pt copiii minori.
Intretinerea pt copiii minori se achita din momentul nasterii copilului si pina la
atingerea majoratului de catre acesta.
2.2Determinati cuantumul pensiei de intretinere pt copii minori si veniturile din care
din care poate fi incasata aceasta.
De regula plata pensiei se stabileste in cote parti asa cum prevede CF,reiesind din
nr de copii care urmeaza a fi intretinutisi anume pt un copil-1\4.pr 2 copii -1\3 si pt 3
sau mai multi copii-1\2 din salariul sau veniturile parintilor,dupa ce acestea au
fostimpozitate in ordine stabilitaa de legislatia fiscala.Se iau in consideratie toate
tipurile de retribuire a muncii asupra carora se aplica cotele de asigurare de
stat,atit la locul de munca de baza,kit si la locul de munca prin cumul,primate de

parti fie in valuta nationala fie in valuta straina sau in natura .La fel se
cionsideravenituri cele dobindite de pe cotele de pamint ,cit si de pe terenul de
paminta de pe linga casa.Se incaseaza pensie de intreinere pt copii minoro si din
pensile pt munca si invaliditate platite din sistemul asigurarilor de stat,din bursele
studentiulor,masteranzlor si docotrantzilor.de la militari incasarea pensiei de
intretinere se face din solda si din toate adausurile calvulate la ea.
2.3Decideti asupra posibilitatii micsorarii cuantumului pensiei de intretinere pt copiii
minori folosind argumentele respective in urmatorul caz:Cetateanul X.
In cazul dat se va putea face micsorarea cuantumuli pensiei,deoarece exista motiv
temeinic.Faptul ca cet.Xa devenit invalid presupune ca el nu mai poate active in
cimpul muncii,ceea ce a dus la micsorarea veniturilor lui. Test 34
I.Drepturile copiilor minori
1.1 numiti cadrul legislative national si international in materie
-Conventia ONU privind dreptruile copiilor
-Constitutia RM
-legea privind drepturile copilului
-CF
-alte acte normative
1.2Analizati repturile reglementate de legisltaia in vigoare.
-Dreptul copilului la abitaie i educaie n familie.Fiecare copil are dreptul s
locuiasc n familie, s-i cunoasc prinii, s beneficieze de grija lor, s coabiteze
cu ei, cu excepia cazurilor cnd aceasta contravine intereselor copilului.Copilul are
dreptul la educaie din partea prinilor, la dezvoltarea capacitilor intelectuale, la
libertatea gndirii i contiinei, la aprarea demnitii i onoarei.
- Dreptul copilului de a comunica cu prinii i alte rude.Copilul are dreptul s
comunice cu ambii prini, cu buneii, fraii, surorile i cu celelalte rude. Desfacerea
cstoriei prinilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afecteaz
drepturile copilului. n cazul cnd prinii au domiciliul separat, copilul are dreptul s
comunice cu fiecare dintre ei.
- Dreptul copilului de a fi protejat.Copilului i se garanteaz aprarea drepturilor i
intereselor sale legitime.Aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copilului se
asigur de prini sau persoanele care i nlocuiesc, iar n cazurile prevzute de lege
- de procuror, autoritatea tutelar sau de alte organe abilitate.
- Dreptul copilului la exprimarea opiniei.Copilul are dreptul s-i exprime opinia la
soluionarea n familie a problemelor care i ating interesele i s fie audiat n cursul
dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului care a atins vrsta de
10 ani se va ine cont n mod obligatoriu dac aceasta nu contravine intereselor lui.
- Dreptul copilului la nume de familie i prenume

Copilul are dreptul la un nume de familie i prenume.Copilul dobndete numele de


familie al prinilor si. Dac prinii poart nume de familie diferite, copilul va lua
numele de familie al tatlui sau al mamei, n baza acordului comun al acestora.
- Drepturile patrimoniale ale copilului
Copilul este proprietar al veniturilor obinute, al bunurilor primite n dar, motenite
sau dobndite ntr-un alt mod, i al tuturor bunurilor procurate din mijloacele lui.
1.3Decideti asuprarealizarii drepturilor patrimoniale ale copiilor minori ai RM
aplicind prevederile actelor normative ale altor ramuri de drept.
Fiecare copil are dreptul la un nivel de viata sufficient pt dezvoltarea sa
fizica,mintala,spirituala,morala si sociala care necesita cheltuieli materiale.
Copiii pot dobindi impreuna cu parintii sau cu unul dintre ei dreptul de properietate
in urma privatizarii locuintei,conform Legii privatizarii fondului de locuinte.In aceste
caz proprietatea este comuna,iar dreptul de posesie,de folosinta si de dispozitie ale
copilului si patintilor sint reglementate de legislatia civila.
La fel legislatia civila reglementeaza ca daca minoroo se afla sub tutela sau curatela
,pt incheierea de acte juridice care duc la micsorarea averii copilului sau renuntarea
la drepturile lui patrimoniale se cere permisiunea prealabila a autoritatilor
tutelare.Copiii minori care sint angajati in cimpul muncii pot deschide contrui pe
numele lor in institutiile financiare.Conturile deschise pe numel copiilor minori de
catre partintii lor apartin copiilor cu drept de proprietate personala.Ei ot dispune de
banii aflatiin institutiile financiarein odinea generala,in dependenta de capacitatea
de exercitiu.
Un drept patrimonial al copilului este si dreptul la succesiune reglemntat de
CC.Conform prevederilor legale ,copilul are dreptul la mostenirea patrimoniului
parintilor sai ca mostenitor legal de clasa I chiar din momentul kind este conceput.
II.Momentul incetarii casatoriei in cazul divortului.Efectele juridice ale desfacerii
casatoriiei.
2.1Relatati dsp momentul incetarii casatoriei.
Momentul incetarii casatoriei are o importanta juidica,doarece anume de l acesta
data inceteaza raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma
incheiereii casatoriei.Acest moment este in dependenta de modalitatea desfacerii
casatoriei,In cazul desfacerii casatoriei la organelle de stare civila casatoria
inceteaza din ziua inregistrarii divortului.Daca casatoria a fost desfacuta pe cale
judecatoreasca,ea inceteaza din ziua cind hotarirea instantei judecatoresti a ramas
definitive.
2.2Analizati efectele juridice ale desfacerii casatoriei.
Divortul produce efcte juridice pt viitor.Efectele tin de relatiile personale si
patrimoniale dinte soti si cele dintre parinti si copiii.In urma desfacerii casatoriei
dispra calitatea de soti si fiecare sot divortat se poate recasatori.Fostii soti nu mai
au obligatia de srijin moral si fidelitate cinjugala.Sotul care si-a schimbat numele de
famile la incheirea casatoriei,luind numele de familie ale celuilat sot sau un nume

de familie dublu prin conexare ,are dreptul sa-si mentina acest nume si dupa
desfacerea casatoriei sau sa revina la numle de familie de pina la desfacerea
casatoriei.
Efectele divortului cu privire la proprietatea comuna in devalmasiesint:
-sotii impart bunurile in procesul de divort printro hoatrire judecatoreasca sau
printrun accord intocmit in scris si autentificat notarila si proprietatea comuna in
devalmasie inceteaza.Bunurile impartite devin proprii sau proprietate pe cote parti
-sotii nu impart bunurile commune dobindite in timpul casatoriei si acestora li se
aplica regimul proprietatii commune in devalmasie,transformarea ei in proprietate
personala sau pe cote partti.Pt actiunea de impartire a bunurilor proprietate
comuna in devalmasie a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani.
Desfacerea castaoriei nu afecteaza situatia juridica a copillor nascuti in aceta
casatorie.
2.3Conform hotarirei instantei de judecata in 25 octombrie 2006 sotii Voinovan au
divortat..
Sotul u va putea include in lista de bunuri si automobilul sotiei deoarece acesta a
fost procurat dupa pronuntarea hotarirei judecatorest de divort,iar dupa cum am
mentionat casatoria inceteaza din ziua cind hotarirea instantei a ramas definitive.
Test 35
I.Exercitarea drepturilor parintesti
1.1.numiti prinvipilui de baza al exercitarii drepturilor parintesti
Principiul de baza este cel ca parintii trebuie sa-si exercite drepturile sis a sa-si
indeplineasca obligatiile lor parintesti numai in interesul copilului.Notiunea de
interes al copilului include un interes superior obstesc,caci parintii sint obligate sa
creasca copilul,ingrijind de sanatatea lor si dezvoltarea lor fizica ,de educatia ,de
instruirea,si pregatirea profesionala a acestuia,in conformitate cu capacitaile
copilului si posibilitatile parintilor.
1.2 analizati procedeele si mijloacele care nu pot fi aplicate de parinti la educarea si
apararea drepturilor isi intereselor copiilor minori.
Parintii nu au dreptul sa aplice fata de copiii minori:
-comportamentul abuziv.Aceste se poate exprima in diferite forme,de
exmplu,copilul este impus la o munca fortata care nu coincide virdtei si starii
sanatatii.
-insultele si maltratarile de orice fel,disciminarea.Aceste actiuni folosite de parintii
duc la formarea unei prsoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin
agresivitate,cruzime ,lasitate
-violenta fizica si psihica care poate duce la imbolnavirea copiluliu.Bolile pot fi fizice
si psihice si se pot manifesta atit in copilarie cit si maturitate.

-antrenarea la actiuni criminale.In afara de faptul ca acesta se pedepseste de legea


penala,societatea nu permite ca copiii care sint viitorul natiunii safie educati intrun
astefel de mediu.
-consumul de bauteri alcoolice,folosirea substantelor stupefiante si
psihotrope,doearece aceasta esta o actiune negative asupra sannatatii copilului si
asupra psihologii lui care duce la degradaraea personalitatii,imbolnavirea opiluluiu
-practivarea jocului de noroc ,cersitul si alte actiuni ilegale.
1.3
Evaluati posibilitatea exercitarii drepturilor parintesti de catre parintii minori..
Este intemeiat refuzul casei de asigurari sociale,intrucit parinytii minoti necasatoriti
au dreptul sa locuiasca cu copilul lor,sa participle la educatia lor ,sa recunoasca sis
a conteste maternitatea si aternitatea insta nu au drpetulde a-si reprezenta copilul.

II.Obligatia de intertinere dintre fostii soti


2.1definiti noittiunea si caracterele obligatiei de intettinre.
Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda
altei persoane mijloace nescesare traiului,inclusive satisfacerea nevoilor spirituale si
in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori-mijloacele pt
educarea,invatatiura si pregatirea lor profesionala.
Caracterele:
-strict personal,care reise din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care
benefeciaza de pensia de intretinere,precum si a persoanei obligate sa o presteze
cu insasi obligatia.
-este reciproca.Asta nu inseamna ca acest caracter se relizeaza intotdeauna.este
posibil cazul cind parintii ,care au intretinut copiii minori,sa nu aiba nevoie de
intretinerea copiilor la o virsta inaintata.
-caracter indelungat ssi.Aceasta se manifesta pein faptul ca din momentul nasterii
obligatiei si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat.
-temeiurile nesterii obligatiei de intertinere sint stabilite de lege.
2,2Analizati conditiile de aparitie a dreptului ded intretinere intre fostii soti
Pt ca sa se nasca obligatia de intretinere intre fostii soti este necesar ca unul din ei
sa sse afle in conditiile urmatoare:
-foasta sotie sa se afle in stare de graviditate.Dreptul la intretinere apare atunci cind
graviditatea sotia a inceput pina la desfaceerea casatoriei
-fostul sot ocupat cu ingrijirea copilului comun timp de 3 anu de la nasterea copilului
sa necesite srijin material

-fostul sot ocupat cu ingrijirea copilului comun invalid pina la 18 ani sau a copiluliu
comun invalid de gradul I din copilarie sa necesite srijin material
-fastu sot sa necesite sprjin materialdin motiv ca a devenit inapt de munca in
timpul casatoriei sau timp de un an dupa desfacerea acesteia.
-fostul sot sa necesite sprijin material sis a fi atins virsta de pensionarein termen de
cel mult 5 ani din momentul desfacerii casatoriei,daca sotii au fost casatoriti cel
putin 15 ani..
O alta conditie este ca sotul care pretinde intretinere sa fie inapt de munca sis a
necesite sprijin material neavind un venit propriu sufficient.Acesta regula nu se
aplica in cazul fostei sotii care este gravida.Starea de nevoie a sotului care pretinde
intretinere se stabileste de instanta in fiecare caz concret.
O alta conditie esta ca sotul obligat la plata intretinerii trebuie sa aiba mijloace
suficiebte pt intretinere sa si pt plata intretinerii atit a fostului sot kit si al altor
memberi ai familiei.

2.3cet.Viscu D si Viscu B.au fost casatoriti


Viscu D. va avea posibilitatea incasarii pensiei de intretinere intrucit concubinajul nu
produce efecte juridice,acesta reprezenitnd traiului in comun intr-o forma pe care
statul si legea nu o apara din punct de vedere legal.

Statul recunoaste casatoria incheiata in oficiul de stare civila. Legislatia nu


recunoaste concubinajul ca forma de convietuire, neexistand un semn de egalitate
intre concubinaj si casatoria incheiata legal.
Testu 36
I.Litigiile privind educarea copiilor
1.1Numiti litigiile care apar in privinta educarii copiilor.
Litigiul privind determinarea locului de trai al copilului in cazu cind parintii locuiesc
separate apare ,de regula,in cazul divortului parintilor.la determinare alocului de trai
al copiilor minori instanta juecatoreasca va tine cont de egalitatea in drepturi si
oblihgatiile mamei si ale tatalui precum si de opinia si interesel copiilor.
Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii locuiesc
separate se solutioneaza de catre autoritatea tutelara,iar decizia acesteia poate fi
atacata in instanta judecatoreasca,care va emite hotarirea respective.
Litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre
parinti si alte rude.
1.2Analizati ordinea de examinare si solutionare a litigiilor si organul competent in
domeniu.

Litigiul privind determinarea locului ded trai al copilului cind parintii lovuiesc
separate se solutioneaza de catre instanta de judecata.la ddeterminarea
domiciliului copilului minor instanta judecatoreasca va cere avizul autoritatii
tutelare .Acest aviz se pregateste in baza procesului intocmit de autoritatea
tutelara la domiciliul fiecaruia dintre parinti in care se vor elucida conditiile de trai
ale acestora,aspectele psihologice ale relatiilor acestora cu copiii.La examinarea
cauzei uatirtatea tutelara va participa obligatoriu pt a sustine avizul si a-si expune
opinia privind deteminarea locului d etrai al copilului minor.
In cazul aparitiei litigiului privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul kind
parintii locuiesc separate,parintele ale carui drepturi au fost inculcate se poate
adresa la autoritatea tutelara din raza domivciliului copilului.Autoritatea tutaelara
in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii si reiesind din
interesul copiluliu,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti sis a
acorde parintelui care locuieste separate posibilitatea de a-si exercita drepturile
parintesti.In caz ca parintele care locuieste cu copilul impiedica mai departe
exercitarea drepturilor de catre celalalt parinte litigiul va fi solutionat de catgre
instannta de judecata.
CF prevede ca bunicii,fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cuu
acesta.Daca parintii copilului sau numai unul dintre ei refuza acest drept ,litigiul
este solutionat de autoritatea tutelara.Acesta din urma poate printro hotarire a sa
sa oblige parintii sa permita rudelor comunicarea cu coplilul.In caz ca hot autoritatii
tuelare este neglijaa la cererea rudelor litigiul va fi solutionat de catre instanta de
judecata.
1.3Intre sotii Viscu a aparut litigiul privind instruirea fiicei Olga in virsta de 7
ani.Dorinta tatalui va fi neglijata deoarece cum afirma mama Olgai ,ea nu va
putea rezista ritmul stabilit in liceu din cauza starii de sanatate.
II.Contractul privind plata pensiei de intertinere
2.1Definiti notiunea si enumerate carcterele juridice ale contractului
Contractul privind plata pensiei de intertinere este acordul de vointa dintre
persoana care datoreaza intretinere0debitorul intertinerii ,si persiana care are
dreptul la intretinere-creditorul intertinerii..Contractul privind plata pensiei de
intretinere esta unul bilateral ,aduca se incheie intre 2 parti .
Este un contract uniobligational ,adica numia una dintre parti si anume de bitorul
intretinerii isi asuma obligatia de intretinere,cealalte parte-credirorul ,nu are
obligatii in baza acestui contract.
Contractul dat este un contract cu titlu gratuit,deoarece debitorul se obliga sa
plateasca intretinere in marimea si ni modul la care au convenit partile si nu
presupune careva obligatii pt creditorul intretinerii.
2.2.Analizati continutul contractului
Contiinutul contractului dat consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a
pensiei de intretinere.Cuanteumul pensiei sa determina de catre parti la incheierea
contractului.Partile reies din situatia material si familiala a debitorului intretinerii,cit

si din necesitatile creditorului. Desi artile sint libere in stabilirea marimii pensiei in
cazul copiilor minori acesta marime nu poate fi mai mice de 1\4 pt un copil,1\3 pt 2
copii,1\2 pt 3 si mai multi copii di salariul sau alte venituri ale parintilor.Subiectele
contravtului pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti,in procente
fata de veniturile debitorului intretinerii,intr-o suma baneasca fixa platita
lunar,indifferent de faptul ce fel de de venituri are debitorul.
Modul de plata a pensiei de intreitnere la fel poate fi stabilit de catre parti:prin
achitarea personala de catre debitor ,prin achitarea de catre debitor prin
intermediul unei persoane terte,prin transfer postal pe adresa de la domiciliul sau o
alta adresa indicate de catre cealalta parte,prin virament pe contul creditorului in
banca.
2.3.Comparati contractul dat cu :
a)contractul de donatie sub forma de prestatii periodice
b)cu contractul de renta viagere gratuita
c)contractul de instrainare a bunului cu cionditia intretinerii pe viata
a)
contractul de donatie in plati periodice se aseamana cu contractul privind
plata pensiei de interetinere prin care pensia se achita intr-o suma banesca fixa
platita lunar.Ambele aceste contracte sint cu titlu gratuit si constau in darea unei
sume de bani.
b)atit in cazul contractului d erenta viageracit si in cazul conntractului de
inttertinere o parte asigura intretinere altei parti.Aceste contracte se deosebesc prin
faptul ca renta poate fi si cu titlu oneros.Renta este viagera in cazul in care durata
ei este limitata prin durata vietii unei sau mai multe persoane.
C)aceste 2 contracte se deosebesc prin faptul ca in cazul contractului de intrainare
benefeciarul intretinerii se obliga sad ea celeilalte parti in proprietate un bun imobil
sau mobil,pe cind in cazul contractului de plta a pensie benefeciarul nu are aceasta
obligatie.
Testul 37
I.Reglementarea juridica a incheierii casatoriei cu element de extranietate
1.1 Numiti legea tarii care guverneaza conditiile de fond ale casatoriei cu element
de extranietate.
Legea privind actele de stare civila.
In cazul in care RM a incheiat tgratate internationale,legea aplicabila raporturilor de
familie cu element de extranietate se determina in baza acestor tratate.
1.2Analizati conditiile de fond si de forma pt incheierea casatoriei cu element de
extranietate pe teritoroiul RM.
Conditiile pr incheierea casatoriei pe teritoriul RM de catre cetatenii straini sau
apatrizi sint determinate de legislatia nationala.In afarsa de respectarea legislatiei
nationale pt incheierea casatoriei in Moldova,cetatenii straini tre sa prezinte un

certificate eliberat de autoritatile competente ale statului ai carui cetateni sint ,din
care sa rezulte ca ei au dreptul laincheirea casatoriei in conformitatea cu legislatia
acestui stat.Apatrizii prezinta acelasi certificate eliberat de autoritatile competente
ale statului in care isi au domiciliul,care confirma ca sunt respectate prevederile
legislatiei acestui stat.Deci la incheirea casatoriei cu un strain sau cu un apatrid se
aplica principiul locului inregistrarii casatoriei.Conditiile de fond si lipsa
impedimentelor la casatorie.Conditiile de fond si lipsa impedimentelor trebuie sa
coincide cu prevederile CF care reglementeaza ca pentru incheirea casatoriei este
necesar consimtamintul reciproc ,neviciat,exprimat personal si neconditionat al
mirilor precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale,la fel si obligatia de a
se informa reciproc dsp starea sanatatii lor.
1.3In anul 1997 cet.RM MOTINGA Maria si Calestru Ion,aflinduse la odihna in Spania
au incheita acolo o casatorie religioasa.
Casatoria incheiata de cater Modirca Maria si Calestru Ion nu va fi valabila si ea nu
va putea avea pretentii la mostenire.
II.Stingerea obligatiei de intretinere
2.1Definiti notiunea de stingere a obligatiei de intretinere.
2.2Analizati temeiurile stingerii obligatiei de intretinetre
Daca obligatia de intetinere a luat nastere in baza acordului dintre platitor si
benefeciarul obligatiei de intretinere,ea se stinge la expirarea termenului actiunii
contractului,la decesul uneia dintre parti sai ni baza altor temeiuri prevazute de
acest contract.
Daca pensa de intretinere este incasata in baza hoatrirei judecatoresti ,obligatia se
stinge odta acu decesul platitorului sau a benefeciarului pensiei de intretinere.Plata
pensiei de catre copiii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau
obtinerii capacitatii de exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii
casatoriei sau emanciparii.
Obligatia intretinerii care se plateste in baza hotarirei instantei de judecata
persoanelor inapte de munca si care necesita sprijin material inceteaza din
momentul estabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situatiei materiale.
Obligatia de intertinere intre fostii soti se stinge in cazul in care sotul benefeciar a
incheiat o noua casatorie.Ca raport juridic concret ,obligatia de intretinere se stinge
in mod obisnuit,prin executare,adica prin plata,asa cum indeobste se sting si
celelalte obligatii.
2.3Robu Olga ingrijeste de un copil comun invalid in virsta de 14 ani
In cazul dat obligatia sotului de intretinere fata de sotie se stinge odata ce ea s-a
casatorit.In privinta copoilului minor parintii pot incheia un contract privind modul
de plta si cuantumului mijloacelor pt intretinerea copiluli.
Testul 38
I.Recunoasterea paternitatii in mod benevol

1.1definiti notiune de recunoastere a paternitatii si caracterele acesteia.


Recunoastere de paternitate este actul prin care un barbat declara ca un anumit
copil este al sau.Recunoastere este un act juridic unilateral care are un caracter
personal,ceea ce implica imposibilitatea transmiterii drepturilor de recunoastere
tertelor persoane,este un act cu cracter declatrativ care produce efecte retroactive
de la nasterea copilului,este un act juridic nesusceptibil de modalitati.
1.2 Analizati procedura recunoasterii si organelle competente
Paternitatea copilului nascut inafara casatoriei poate fi recunoscuta de catre tatal
sau printr-o declatratie comuna a acestuia si a mamei copilului,depusa la organul de
stare civila.Declaratia comuna a parintilor in vederea stabilirii paternitatii nu
inseamna ca mama isi exprima si ea vointa,ea doar isi da acordul ca barbatul dat sa
fie recunoscut drept tatal copilului nascut de ea .Recunoastere paternitatii sa feca si
in lipsa acordului mamei in cazurile:decesul mamei,recunoastere ei de catre
instanta judecatoreasca ca fiind incapabila,nu se cunoaste locul aflarii ei,mama a
fost decazuta din drepturile parintesti in baza uniei hotariri a instantei
judecatoresti.ecunoastere de paternitate in cazurile enumerta se face in baza
declaratiei tatalui cu acordul scris al autoritatii tutelareDaca autoritaeta tutelara
refuza de a-si da acordul pt stabilirea paternitatii,barbatul se poate adresa in
instanta judecatoreasca.
1.3Bostan Elena a depus la OSC o cerere semanata de ea si Paladi A privind
recunoasterea benevola de paternitate.Recunoasterea paternitatii in lipsa unuia
dintre parinti este posibila.In cazul dat trebuie sotii sau uunl dintre soti trebuie sa
expedieze la organul de stare civila declaratia care se autntifica notarial.

II.Efectele juridica ale nulitatii casatoriei


2.1Definiti notiunea de nulitate a casatoriei
Nulitatea casatoriei este o sanctiune care se aplica in urma nerespectarii,de catre
cei ce se casatoresc ,a unora dintre cerintele
Prevazute de lege cu privire la incheierea casatoriei.In doctrina nulitatea casatoeirie
se prezinta sub 2 cceptiiuni.Prima este bazata pe cazul cind ambii soti sau unul
dintre soti au actiunat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legislatia.A doua
acceptiune este cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa
lor,existaenta impedimentului la casatorie.
2.2Analizati efectele nulitatii fata de soti si copii.
Nulitatea casatoriei produce efecta nu numai pt viitor ci si pt trecut.Astfel hotarirea
instantei de judecata cu privire la declararea casatoriei nule opereaza
retroactive.Din punct de vedere juridic ,sotii sunt considerati ca nu au fost niciodata
casatoriti intre ei..Drept rezultat sotii nu au avut drepturi sio obligatii personale si
patrimoniale care rezulta dintr-o casatorie legala..Sotul care si-a schimbat numele
de famiie la incheierea casatoriei nu-l poate purta dupa declararea casatoriei
nule.Daca declararea casatoriei nule are loc inainte ca unul dintre soti sa fi implinit
virsta de 18 ani,el nu are capacitate de exercitiu ,caci se considera ca nu a fost

casatorit si nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.Contractul matrimonial


incheiat de soti dintr-o casatorie nula este si el nul din momentul incheierii acesteia.
Declararea nulitatii casatoriei nu afecteaza drepturile copiilor nescuti din aceasta
castorie.Constatind nulitatea casatoriei.instanta de judecat tre in lipsa acordului
parinitilor in privinta copiilor minori sa dispuna caruia dintre ei urmeaza sa-I fie
incredintati copiii si cine trebuie sa plateasca intretinerea pt copii si in ce marime.

2.3Valeriu fiind casatorit in Rusoa a venit in moldova cu chestiuni de afaceri si


facind cunostinta cu lidia peste 2 luni sa casatorit cu ea.
In cazul dat Lidia este de buna-credinta deoarece ea nu a stiut la incheierea
casatoriei dsp faptul ca Valeriu era casatorit in Ruusia..Instanta de judecat va fi in
drept s ail oblige pe Valeriu la plata pensiei de intretinere,la impartirea bunurilor
dobindite in comun pina la declararea nulitatii casatoriei.Lidia va fi in drept sa ceara
repararea prejudiciului material si moral cauzat .La fel Lidia va avea dreptul dupa
declararea nula a casatoriei,sa-si pastreze numele de familie ales la incheierea
acesteia fara nevoia acordului celuilalt sot.
Test 39
I.Plata pensiei de intretinere in cazul in care cel obligat sa plateasca isi stabileste
domiciliul in starinatate
1.1 Numiti actele normative nationale si niternationale care reglementeaza aceasta
intrebare.
-CF prevede ca debitorul intretinerii care isi stabileste domiciliul in strainatate este
in drept sa incheie cu creditorul intretinerii un contract privind plata pensiei de
intetinere.
-Legea cu privire la iesirea si intrarea in RM prevede ca cetatenii RM,apatrizii si
refugiatii domiciliati on RM care vor sa se domicilieze in alte tari,obtin pasaportul
sau documentul de calatoire dup ace si-au onorat obligatiile patrimoniale fata de
alte persoane fizice si juridice,in conformitate cu legislatia in vigoare.
-Conventia statelor CSI cu privire la asistenta juridica in materie civila,familiala si
penala incheiata la Minsk care prevede ca raporturile juridice dintre parinti si copii

1.2 Determinati modurile de plata a pensiei de intretinere prevazute de legislatia in


vigoare.
Debitorul intretinerii care isi stasbileste domiciliul in starinatate este in drept sa
incheie cu creditorul intretinerii un contract privind plata pensiei de
intretinere.Contractul autentificat notarial poate prevedea diferite modalitati de
plata cum ar fi achitarea pensiei de intretinere printro singura plata,transmiterea
unui bun in proprietatea creditorului,transferarea de sume banesti din strainatate.
In cazul in care partile nu ajung la un accord,persoana interesata poate porni in
instanta de judecata o actiune privind:

-stabilirea cuantumui.ui pensiei


-alt mod de plata a pensiei de intretinere(cedarea dividendelor care urmeaza a fi
platite debitorului,a dobinzii de la contul bancar,achitarea unei datorii a creditorului
intretinerii).
La stabilirea intretinerii,instanta de judecata va tine cont de situatia materiala si
familiaila a partilor si alte circumstante care merita atentie.La perfecatrea actelor
de plecare este important faptul in care tara pleaca debitorul intretinerii ca sa se
stabileasca cu traiul permanent.
1.3Sotii grinberg isi perfecteaza actele pt plecarea cu domiciliul in Israel
Pt ca opersoana sa poata benefecia de plata pensiei de intretinere trebuia sa fie
intrunite 2 conditii:persoana sa se afle in incapavcitate de munca sis a necesite
sprijin material.In cazul dat nu este intrunita nici una din conditiile mentionate
precum ca tatallucreaz,are un venit stabil si are un conta deschis in banca.

II.Modificarea si rezilierea contractului matrimonial


2.1Relatati dsp ordinea de modificare a contractului matrimonial
In conformitate cu CF ,contractul matrimonial poate fi midificat in orice moment ,in
baza acordului dintre soti.Acordul privind modificarea contractului matrimonial se
intocmeste in scris si se autentigica notarila.Atunci cind unul dintre soti refuza sa
modifice contractul matrimonial,celalalt se poate adresa in instanta de judecata cu
o cerere pt a-si apara dreptul pe care el il considera lezat.Modificarea contractului
matrimonial se poate efectua de catre instanta de judecata in modul si temeiurile
prevazute de legislatia civila.
2.2Analizati temeiurile de modificare si reziliere a contractului matrimonial.
In cazul modificarii contractului matrimonial drepturile si obligatiile patrimoniale ale
sotilor se mentin dar sub alta forma.In cazul rezilierii contractul matrimonial acestea
inceteaza.
Conttractul matrimonial poate fi modificat sau reziliat in urmatoarele cazuri:
-in baza acordului ambilor soti,acesta fiind exprimat in scris si autentificat notarial
-pe cale judecatoreasca,in cazul in care exista refuzul unuia dintre siti la modificare
sau reziliere
-in baza clauzelor contractulae.
In cazul modificarii conditiilor inchieirii contractului matrimonial,partile pot cere
ajustarea contractului.In cazul in care ajustarea nu poate avea loc,iar unul dintre
soti refuza executarea obligatiilor partea dezevantajata poate cere rezilierea
contractului.
Pt a recunoaste schimbarea conditiilor ca esentiala instanta de judecata tre sa ia in
vedereurmatoarele momente:

-in momentul incheierii contractului partile au reiesit din faptul ca ca schimbarile nu


vor avea loc.
-schimbarea circumstantelor a survenit din imprejurari pe care partea cointeresata
nu a putut sa le invinga dupa aparitia lor.
-executarea contractului in forma initiala ar leza coelatia intereselor patrimoniale a
partilor prevazuta de contract in asa masura incit pt partea cointeresata ar fi
survenit o paguba care ar fi lipsit-o de rezultatul scontat la incheierea contractului.
-din continutul contractului nu rierse ca riscul schimbarii circumstantelor este pus
ape seama partii cointeresate.
2.3Sotii Albu au incheiat ub contract matrimonial in timpul casatoriei-20.05.2004..
Creditorul are dreptul de a cere rezilierea contractului matrimonial,instanta de
judecata va trebui sa examineze probele daca intradevar interesele creditorului
ocrotite de lege au fost lezate.Creditorul va trebui sa invoce ca argumente faptul ca
contractul de imprumut a fost incheiat inainte de incheierea contractului
dmatrimonial,si debitorul nu l-a instiintat pe creditor dsp inchierea acestuia.La
felcreditorul poate adduce ca argument si faptul ca incheierea contractului
matrimonial il pune pe debitor in imposibilitaea de plata ,intrucit lui ii revine doar 30
% din toate buburile dobinndite.
Test 40
I.Incetarea si declararea nulitatii contractului matrimonial
1.1Definiti notiunea de nulitate a contractului matrimonial si de incetare a acestuia
Nulitatea contractului matrimonial presupune situatia in care acesta a fost inchiat
1.2Analizati temeiurile declararii nulitatii contractului matrimonial
-incheierea contractului matrimonial co o persoana cu capacitate de exercitiu
deplina intrun moment in care ea nu putea sa constientizeze actiunile sale ori sa le
dirijeze .Astfel poate fi starea de ebrieteta,influienta drogurilor,stresul puternic
-contractul matrimonial a fost incheiat in baza unei erori considerabile.Eroarea este
considerabila in cazul in care la incheierea contractului a existat o falsa
reprezentare referitor la natura contractului,calitatile substantiale ale obiectului
contractului,partile contractului.
-contractul matrimonial incheiat prin dol,violenta sau din cauza unui concurs de
imprejurari grele de care a profitat cealalta parte.
-contractul matrimonial a fost incheiat cu o persoana limitat in capacitatea de
exercitiu in urma abuzului de alcool sau droguri fara acordul curatorului lui.
-contractul matrimonial incheiat fictive(care nu a avut intentia de aproduce efecte
juridice)sau simulate(cu intentia de a ascude un alt act juridic)

1.3Sotii Zorila la incheierea contractului matrimonial au hotarit sa refuse de la


obligatia reciproca de intretinere in caz de divort..
La incheierea contractului dat au fost intrunite toate conditiile de valabilitate ,adica
a fost present consimtamintul ambelor parti si contractul a fost incheiet in forma
scrisa si autentificat notarial..
Conform regulii generale contractul matrimonial inceteaza odta cu incetarea
casatoriei.Exceptie de la acesta regula este ca pot ramine in vigoare clause care au
foast prevazute pe o perioada dupa incetraea casatoriei.In cazul nostrum clauza
privind refuzul de obligatia reciproca intretinere in caz de divort,indifferent de
motivul divortului este o clauza care ramine in vigoare si dupa incetarea
casatoriei.Deci sotia nu are posibilitatea de a primi intretinere de la sot.
II.Obligatia parintilor de a-si intretine copiii majiori inapti de munca
2.1Definiti notiunea obligatiei de intretinere si numiti caracterele ei.
Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda
altei persoane mijloace nescesare traiului,inclusive satisfacerea nevoilor spirituale si
in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori-mijloacele pt
educarea,invatatiura si pregatirea lor profesionala.
Caracterele:
-strict personal,care reise din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care
benefeciaza de pensia de intretinere,precum si a persoanei obligate sa o presteze
cu insasi obligatia.
-este reciproca.Asta nu inseamna ca acest caracter se relizeaza intotdeauna.este
posibil cazul cind parintii ,care au intretinut copiii minori,sa nu aiba nevoie de
intretinerea copiilor la o virsta inaintata.
-caracter indelungat ssi.Aceasta se manifesta pein faptul ca din momentul nasterii
obligatiei si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat.
-temeiurile nesterii obligatiei de intertinere sint stabilite de lege.
2.2Analizati conditiile aparitiei obligatiei de intretinere a parintilor fata de copii
majori.
-sa fie inapti de munca
-sa necesite sprijin material.
Conform CF parintii sint obligati sa-si intretina copiii majori inapti de munca care
necesita sprijin material.Se considera inapti de munca copilul major care si-a
pierdut capacitatea de munca,fiind incadrat in unul dintre gradele de invaliditate
stabilite de lege..
Pt gradul I de invalid.este caracteristica pierderea totala a capacitatii de orice
munca cu necesitatea ingrijirii si supravegherii permanente din partea altei
persoane.

Gradul II.de invalid.implica o pierdere totala a capacitatii de munca dar cu


posibilitatea ingrijirii personale.
In gradul III de invalid.se incadreaza persoana care si-a pierdut cel putin jumate din
capacitatea de munca si poate desfasura o activitate cu program de lucru redus.
Numai incapacitatea de munca a copilului major nu serveste temei pt a incasa
intretinerea de la parinti.Trebuie sa fie indeplinite in mod cumulative ambele
conditii,necesitatea sprijinului material care se datoreaza incapacitatii de munca.
2.3Oleg im virsta de 25 ani este invalid de gr.II din copilarie...
Oleg va avea posibilitatea de a incasa plata intretinerii de la mama sa.deoarece
primirea de catre el a alocatiei nu-I scuteste pe parinti de obligates de a plati
pensia de intrtinere ,daca instanta va constata ca suma primita nu sint destula pt
asigurarea lui.La fel si faptul ca copilul inpat de munca care necesita ajutor
marterial este casatorit nu serveste temei pt refuzul de a incasa pesnai de
intretinere de la parinti.
Cuantumul intretineriipt copiii majori inapti de munca sse stabileste nu ca pt copiii
minori in cote pari,dar intr-o suma baneasca fixa,care se determina reiesind din
situatia materiala si familiaila a parintilor si copiilor care necesita ajutor material.
Test 41
I.raspunderea pt nerespectrae termenelor de plata a pensiei de intretinere
1.1relatati dsp felurile rsp conform legislatiei familiaile
Cf diferentiaza raspunderea debitorului intretinerii pt nerespectarea termenelor d
eplata in dependenta de forma de plata a pensiei de intreritnere:
-raspunderea survenita din culpa persoanei obligate s-o achite in baza contractului
privind plata de intretinere
-raspunderea survenita din culpa persoanei care a re obligatia de a achita pensia de
intretinere in baza hotarirei instantei judecatoresti.
In cazul in care persoana are o bligatia de a achita pesnsia de intertinre in baza
contractual si din culpa nu isi onereaza obligatiile,aceasta va purta raspundere in
modul prevazut de acest contract.
Daca restanta a rezultat din culpa persoanei care trebuia sa achite in baza hoatrirei
instantei,aceasat va plati creditorului intretinerii o penalitate in marime de 0.1la
suta din suma restantei de fiecare zi de intirziere.
1.2Analizati conditiile raspundeii reglementate de CF
-restanta la pensia de intretinere trebuie sa rezulte din culpa persoanei obligate sa o
achite.
-trebuia sa existe un contract privin plata pensiei de intretinere sau o hotarire a
instantei judecatoresti.In caz contrar creditorul intertinerii nu va avea dreptul de a
solicita de la debitor achitarea pensiei de intretinere.

-nerespectarea termenelor
1.3 Petrov A.a incheiat cu sotia Petrov N.un contract privind plata pensiei de
intretinete..
In cazul dat Patrov A va fi scutit de restanta la pensia de intretinere deoarece
restanta s-a format din motiv intemeiate-scaderea brusca a veniturilor si la dat la
care s-a examinat cererea era imposibila lichidarea estantei la pensia de intretinere
reiasein din situatia materiala a debitorului
II.Efectele juridice ale adoptiei
2.1determinati momentul din care iau nastere efectele adoptieisi crcul persoanelor
care sunt influientate de aceste efecte
Adoptia ca act juridical produce efecte juridice din momentul cind hotarirea
instantei de judecata ramine definitive,Adica la expirarea termenului de 15 zile de la
pronunntarea hotarirei,daca ea in aceste termen nu a fost atacata.Persoanele care
sint influientate de aceste efecte sint adoptatul si adoptatorul,rudele
adoptatoruliu,descendentii adoptatului.
1.2Analizati continutul drepturilor si obligatiilor patrimoniale si personale ale
subiectelor actului juridic de adoptie.
CF in capitolul in care reglemnteaza adoptia nu contine norme speciale referitoare
la drepturile si obligatiilor adoptatorilor privind educatia copiilor adoptive.Baza
juridica a acetor raporturi este faptul ca adoptatii si descendentii lor fata de
adoptatori si rudele acestora,iar adoptatorii si rudele acestora fat de adoptati si
descendentii lor au aceleasi drepturi si obligatii personale si patrimoniale ca si
rudele de singe.
Educarea copiilor este cel mai important drept si obligatie a parintilor,inclusive si a
celor adoptive fata de copii.Dreptul la educatie permite de a lua hotariri si a efectua
masuri pentru formarea personalitatii copilului.Educatia include si grija de
sanatatea copiilor,de dezvoltarea fizica,morala,instruirea lor,pregatirea pt viata
desinestatatoare.
Apararea drepturilor si intereselor copiilor minori revine parintilor,care sint
reprezentantii legali ai copiilor ,fara o imputernicire speciala.Ca si parintii
firesti,adoptatorii sint obligate sa intrtina adoptatii,iar in caz de necessitate sa le
plateasca intretinere.Copiii adoptati,la rindul lor sint obligati sa intretina parintii lor
adoptive sis a le acorde ajutor.

2.3Sotii Sirbu aui adoptat copilul Vasile in virsta de 5 ani..


Consider ca in cazul dat sint intrunite conditiile pt desfacerea adoptiei deoarece CF
prevede ca daca in momentul pornirii actiunii privind desfacerea adoptiei,adoptatul
a atins virsta de 18 ani,adoptia poate fi desfacuta numai cu acordul atit al
adoptatorului cit si al adoptatului.