JOHN LAW (1671-1729)

- scotian, fiu de bijutier, a marcat prin activitatea si personalitatea sa ,

istoria monetar a Frantei si nu numai
- exponent al teoriei " banii stimuleaz comertul "
- este produsul epocii sale -epoca "mnuitorilor de bani " care se
mbogteau pe seama snobismului aristocratilor care se considerau
superiori celor care faceau afaceri
-Law ucide un rival sentimental, este arestat, evadeaz si fuge n
Franta
- se familiarizeaz cu jocul de crti , colind Europa si se stabileste la
Amsterdam unde se angajeaz la Banca - cea mai veche din lume
-1609
- situatia monetar a Frantei era dezastruas - datoria public imens
- pentru a-si finanta cheltuielile , regele emitea bonuri de tezaur (azi
obligatiuni )
-nu existau bani - solutii :
- mrirea impozitelor
-confiscarea averilor frauduloase
- seniorajul- practic prin care se diminua continutul de metal
retios al
monedei
- regentul apeleaz la Law care nfiinteaz o banc -1716, controlat
de Law si care functioneaz foarte bine :
- primea n depozit bani de la particulari
- acorda credite
- sconta bonuri de tezaur
- ca urmare , s-a dat lovitur camatriei
- banca cumpr un celebru diamant , in numele regelui
- este adeptul ideii ca insuficienta banilor de metal pretios determin
inhibarea productiei si afirm c oamenii
pot fi determinati s
munceasc mai mult avnd la dispozitie mai mult moned, si nu prin
legi
- recunostea calittile banilor de metal dar sustinea cu trie c hrtia
este cea mai bun moned

THOMAS ROBERT MALTHUS (1766-1834)

TEORIA SA DENOECONOMICA
-nscut in Anglia , preot
- a fost atras de studiul economiei si de lucrarea lui Adam
Smith-"Avutia natiunilor"
- sporirea avutiei nationale nseamn :
1. Smith-mbogtire pentru unii si bunstare pentru toti
2. Malthus- este nsotit de cresterea rapid a populatiei si a
privatiunilor ( lipsurilor )
Legea populatiei
- a sczut populatia datorit rzboaielor si calamittilor, apare nevoia
cresterii populatiei
- 1798-Londra - apare principala lucrare a lui Malthus :"Eseu asupra
principului populatiei in masura in care el influenteaza progresul viitor
al societatii, impreuna cu observatii asupra teoriilor d-lui Godwin si M.
Condorcet si ale altor autori"
- Malthus sustine c :
pe fondul cresterii generale a productiei are loc accentuarea
si polarizarea sraciei
sracia nu este efectul liberalismului economic , ci o
consecint a functionrii oricrui sistem
cauza srciei este decalajul dintre rata cresterii productiei
de bunuri de subzistent si cea a cresterii populatiei : cantitatea de
bunuri alimentare creste n progresie aritmetic iar populatia creste n
progresie geometric
el anticipeaz c peste 2 secole raportul dintre cresterea
populatiei si existent ( mijloacele de subzistent )va fi 256:9
cresterea excesiv a populatiei are ca urmri insuficienta
produselor alimentare si cresterea preturilor acestora populatia scade
ca urmare a foametei
Malthus - un altfel de liberal
- exist dou pericole pentru omenire : cresterea populatiei si sracia
conceptia pesimist a lui Malthus c orice ncercare de nlturare a
srciei este de prisos

- el este liberal ntr-un sens aparte : nu respinge interventia statului n

economie dar o consider inutil
- desi e preot, condamn " legile srciei " , pentru c ncurajau
cresterea populatiei
- propune solutii:
o abolirea legilor parohiale care legau tranii de glie ,
fcndu-i astfel dependenti de asistenta pentru sraci
o desfiintarea corporatiilor care mentineau salarii mai ridicate
o nfiintarea unor asezminte n care cei extrem de saraci sa
munceasc pentru hran
El studiaz cauzele cresterii bogtiei, care este conditie a progresului :
-cresterea productiei ,
-acumularea de capital,
- fertilitatea solului ,
-progresul tehnic
-motivatia de a produce
Contest valabilitatea " legii debuseelor " , considernd c stimularea
cererii poate fi facut de catre stat , cu conditia ca aceasta s fie
moderat si temporar

legea debuseelor - orice ofert si creaz propria cerere ; un

produs creat devine ofert si debuseu pentru alte produse

JOHN STUART MILL (1806-1873): ultimul mare liberal clasic si primul

mare liberal modern
John Stuart Mill este considerat cel mai de seam filozof englez
din secolul al XIX-lea si, n acelasi timp, unul dintre marii clasici ai
gndirii economice si politice britanice.
J.S. Mill este continuatorul ideilor economice ale lui Adam Smith,
David Ricardo siThomas Robert Malthus.
Lucrrile sale reprezentative: Principii de economie politic
(1848) care reprezint de fapt o sintez a economiei politice clasice,
apoi Despre libertate (1859) si Utilitarismul (1861).
Una dintre preocuprile de baz ale lui Mill a fost filozofia politic.
Despre libertate, principala sa lucrare n aceast sfer de gndire,
Mill expune o solutie de principiu urmtoarei probleme: care sunt
natura si limitele puterii ce poate fi exercitat n mod legitim de ctre
societate asupra individului. Potrivit lui Mill, individul este suveran
asupra lui nsusi, asupra propriului trup si spirit.
Lucrarea sa economic fundamental estePrincipii de economie
politic J.S. Mill poate fi caracterizat drept reformist ntruct chiar
dac apr proprietatea privat si economia concurential, el
constientizeaz inegalittile sociale din epoca sa si face diferent ntre
progresul economic si progresul social. Acumularea de bogtie si
bunstarea material nu se confund cu echitatea si dreptatea social.
n viziunea sa, progresul economic nu nseamn doar o crestere a
productiei ci si o distributie echitabil a avutiei. Dac n trile srace n
prim plan trebuie plasat productia, n cele avansate din punct de
vedere economic accentul trebuie pus pe distributie.
Problema esential o constituie asigurarea unui trai decent
fiecrui membru al societtii. De aici necesitatea evidentiat de Mill de
a adopta o legislatie privind succesiunea, n scopul nlturrii
disparittilor dintre averi

Pentru atenuarea inegalittii, Mill i face prtasi pe muncitori la

rezultatele ntreprinderii, fapt care n practic ar avea un dublu
avantaj: venituri mai mari pentru muncitori si, totodat, modificarea
raporturilor dintre maistri si lucrtori ntr-un sens favorabil progresului
social
n optica lui Mill, progresul social presupune mplinirea a trei
deziderate majore:
n primul rnd, Mill condamn relatiile umane bazate pe
dependent, conform teoriei potrivit creia clasele privilegiate au
menirea de a decide cu privire la interesele salariatilor.
asemenea conceptie, crede Mill, duce la mentinerea unor
raporturi anacronice de dependent. Dac teoretic clasa dominant
avea misiunea de a proteja, n noile conditii, salariatii trebuia s fie
protejati de practicile si abuzurile protectorilor. Aceast protectie
trebuie realizat de stat, prin garantarea accesului liber la educatie si a
dreptului de vot.
n al doilea rnd, Mill consider c progresul social trebuie s se
bazeze pe armonizarea intereselor diferitelor grupuri sociale. n acest
scop, el preconizeaz cresterea nivelului de instruire (scolarizare,
pres, conferinte publice), mobilitatea social sporit n sensul c
fiecare individ s se angajeze la nceput ca muncitor si apoi s poat
deveni patron (n acest fel, s-ar evita ruptura populatiei n dou clase
distincte, cu interese opuse), precum si asocierea lucrtorilor si a
ntreprinztorilor care s duc la o anumit convergent de interese.
n al treilea rnd, Mill abordeaz o problem delicat pentru
perioada respectiv: liberalizarea statutului femeii- el argumenteaz
egalitatea dintre sexe pe considerente etice si economice: subutilizarea
capacittilor feminine constituie o pierdere pentru economie.
Mill abordeaz problema spinoas a interventiei statului. n
principiu, interventia statului nu este de dorit.
Viziunea lui Mill despre progresul umanittii se apropie de cea a
socialistilor, dar se deosebeste fundamental de acestia prin faptul c el
nu consider piata (concurenta) vinovat de problemele societtii.
Concurenta este util si indispensabil, desi n unele cazuri
genereaz neajunsuri. Mill consider c principiul liberal laissez faire
trebuie s fie regula general
Respingnd conceptiile colectiviste, Mill precizeaz c exist unele
exceptii care demonstreaz necesitatea interventiei statului:
a. Mill extinde conceptul de stat-jandarm care se limiteaz la
mentinerea ordinii publice si aplicarea legii

b. el
consider necesar interventia statului si n domeniul
educatiei publice (nu exclude sectorul scolar privat) care d
posibilitatea individului s-si cultive n mod rational interesele.
c. analizeaz folosirea pe scar larg a muncii copiilor Statul trebuie
s intervin n reglementarea raporturilor de munc n cazul copiilor
ntruct fiind la o vrst fraged acestia nu sunt n msur s-si
administreze coerent propriile interese. n ceea ce priveste munca
femeilor, situatia este alta: nu se punea problema reglementrii
acesteia, ci a modificrii de ctre stat a legislatiei care definea
raporturile dintre soti. Totodat, statul trebuie s ncurajeze
recunoasterea si punerea n valoare a capacittii profesionale a femeii.
Autorul observ c exist n fiecare societate un numr de indivizi
incapabili de discernmnt (nebunii, idiotii) care sunt considerati
subiect firesc al grijii publice. Invocarea n acest caz a principiului
laissez-faire, laissez-passer este lipsit de sens.
d. n economie, n cazul societtilor pe actiuni, unde gestionarea
intereselor private se face prin delegare. Apare astfel pericolul ca
birocratia s se implice nepermis de mult n gestionarea intereselor,
ceea ce justific interventia statului care s impun ntreprinderii
anumite conditii conforme interesului general.
e. lucrtorii sunt interesati n reducerea duratei zilei de lucru.
Datorit concurentei existente pe piata muncii, unii dintre ei au un
comportament aparent contrar propriului interes si accept s
lucreze un numr de ore n plus. n asemenea situatii, sustine Mill,
statul este cel care trebuie s fixeze durata legal a zilei de munc si
sanctiunile n caz de nerespectare a acesteia.
f. statul trebuie s intervin de asemenea n limitarea srciei,
domeniu n care actiunea legilor pietei este contradictorie. Mill,
partizan al acordrii de asistent social sracilor, se apropie de
opiniile lui Malthus, atunci cnd rmne circumspect fat de
mentalitatea de asistat pe care o pot dobndi cei sraci.
g. J.S. Mill ridic problema acelor domenii care nu trezesc interesul
ntreprinztorilor particulari. n vremea sa, erau frecvente cltoriile n
necunoscut. -rolul de finantator revenind diferitelor asociatii
filantropice si nu n ultimul rnd statului. Cercetarea stiintific era si
este supus acelorasi impedimente.

FRIEDERICH LIST (1789-1846) si protectionismul german

S cumprm de la cei care cumpr de la noi.
o Friederich List - militant pentru unificarea politic si vamal a
Germaniei, intr n conflict cu aristocratia princiar, este exclus din
Parlament si condamnat
o se refugiaz n Franta, iar n anul 1825 pleac n Statele Unite la
sugestia lui La Fayette.
o introdus de acesta n viata politic american, List se afirm
public prin articolele sale economice si, ca urmare, i se cere prerea
cu privire la politica comercial american.
o ambele tri luptau pentru unitate national si independent
economic.(SUA, Germania )
o n lucrarea Repere ale economiei politice americane, List
pledeaz pentru protectionism si l critic pe Adam Smith, printele
Iiberalismului economic.

o protectionismul pune ns accent pe rolul statului national n

corectarea abuzurilor practicate de statele dezvoltate n relatiile
economice cu trile aflate n formare.
o List este numit consul al Statelor Unite la Hamburg, astfel c n
anul 1832 revine n tara natal unde sustine necesitatea unei uniuni
vamale, considernd drept element central al dezvoltrii economice
unitare crearea unei retele de cale ferat care s fac legtura ntre
teritoriile germane.
o n anul 1841 List public lucrarea sa de referint Sistemul
national de economie politic.unde subliniaz necesitatea ca
Germania s desfiinteze barierele vamale existente ntre numeroasele
sale provincii
n opinia sa, totul depinde de starea economiei, de gradul ei de
dezvoltare si competitivitate:
dac o natiune este mai putin avansat dect alte tri, statul
trebuie s aib o politic protectionist, pentru a proteja industria
incipient de concurenta strin
dac procesul de industrializare este suficient de extins si intens
pentru a putea rezista concurentei strine, statul trebuie s practice o
politic de liber-schimb.
Spre deosebire de mercantilisti, care considerau protectionismul ca
fiind valabil pretutindeni si n permanent, List l consider doar o
etap intermediar de politic economic, un mijloc de a atinge scopul
ultim, libertatea.
List pune la baza evolutiei economico-sociale conceptul de asociere,
att ntre indivizi - efectul fiind formarea natiunii - ct si ntre natiuni,
prin intermediul comertului international.
List admite existenta a cinci faze de evolutie economic n istoria
omenirii:
1. starea slbatic;
2. starea pastoral;
3. starea agricol;
4. starea agricol-industrial;
5. starea agricol-industrial-comercial
Liberul-schimb favorizeaz evolutia unei tri pn la starea agricol.
Drumul spre a patra si a cincea faz se face n conditii de comert
international liber numai dac nu exist o natiune avansat din punct
de vedere economic care s-si exercite influenta asupra celorlalte.
n conceptia lui List, dezvoltarea economic a unei tri este treptat,
trecnd prin 4 faze:

1. progresul agriculturii, bazat pe importul de produse industriale si

exportul de produse agricole si materii prime
2. progresul industriei, corelat cu importul unor produse industriale
3. industria national devine suficient pentru cererea intern;
4. export de produse industriale si import de produse agricole si
materii prime.
n Germania, prin adoptarea tarifului vamal unional, preturile au
crescut pentru o perioad scurt, apoi s-au redus datorit concurentei
interne. Datorit construirii de fabrici, valoarea pmntului a crescut,
iar proprietarii funciari au cstigat mai mult dect au pierdut. List era
de prere c Germania protectionist trebuia s se alieze cu Olanda.
El pune la baza divergentelor ntre state mai multi factori: conflictele
teritoriale, interesul economic national, gradul de civilizatie, religia si
sistemul politic. Vznd n protectionism un mijloc de emancipare a
natiunii, List l percepe n acelasi timp ca factor educativ n drumul spre
liberalism.
Deosebit de relevant este ultimul cuvnt al crtii sale fundamentale:
energie! List anticipeaz astfel ntr-o manier magistral factorul
modern esential care asigur prosperitatea national.