Curs 10 26.11.

2014
Schimbarea subiectului pasiv in raporturile juridice obligationale: se poate face in mod
direct prin preluarea datoriei, novatia prin schimbare de debitor, cesiunea contractului,
poprire, mostenire si reorganizarea debitorului persoana juridica.
In mod indirect, schimbarea debitorului se poate face prin stipulatia pentru altul.
1. Preluarea datoriei: mijloc de schimbare a debitorului cu acordul creditorului. Se
poate realiza in doua forme:
Printr-o conventie incheiata de debitorul initial si noul debitor, conventie ce va
produce efecte din momentul obtinerii acordului creditorului
Printr-o conventie incheiata intre creditor si noul debitor, insa nu se mai cere
acordul debitorului
2. Novatia prin schimbarea de creditor: operatia juridica prin care partile raportului
juridic initiat conving ca sa se stinga o obligatie, iar in locul ei sa se nasca alta
obligatie cu un nou debitor.
3. Cesiunea contractului: transmiterea drepturilor si a obligatiilor contractuale.
4. Poprire: se schimba creditorul dar si debitorul fiindca tertul poprit va trebui sa
plateasca unui alt creditor decat cel initial, respectiv creditorului popritor.
5. Mostenire: daca debitorul decedeaza, mostenitorii vor deveni debitorii creditului.
Stipulatia : prin care o parte, promitent, promite celeilalte parti, stipulant, sa execute o
prestatie in favoarea unei terte persoane numita tert-beneficiar. Partile stipulatiei:
promitentul si stipulantul.
Clasificarea actelor juridice civile:
1.
2.
3. Dupa scopul urmarit de parti la inchieierea actului:
acte cu titlu oneros(fiecare parte urmareste in mom incheierii actului ca in
schimbul prestatiei sale, sa dobandeasca o alta prestatie, urmareste o contraprestatie). Se impart in:
-acte comutative: cele in care intinderea drepturilor si obligatiilor partilor
este determinata sau determinabila in momentul incheierii actelor. Intinderea unui
drept sau obligatii este determinabila atunci cand in continutul actului este indicat
criteriul de determinare ulterioara a intinderii.
-acte aleatorii: actele in care cel putin pentru o parte, exista in momentul
incheierii actului sansa unui castig sau riscul unei pierderi (ex: contractul de
intretinere contractul prin care una dintre parti se obliga sa o intretina pe cealalta =>
nu se cunoaste intinderea obligatiei de intretinere, exista sansa unui castig sau a unei

pierderi. In schimbul intretinerii, debitorul a primit un bun, daca va trai putin

creditorul, debitorul va castiga)

acte cu titlu gratuit(actele in care partea care executa o prestatie nu urmareste o

contra-prestatie) . Se impart in:
-acte dezinteresate: acte cu titlu gratuit care nu duc la micsorarea
patrimoniului unei parti. (ex: contractul de mandat, gratuit/neremunerat =>
Mandatul= contractul prin care mandatarul se obliga sa incheie unul sau mai multe
acte juridice, fie in numele celeilalte parti, numite mandant, fie in nume propriu)
-liberalitati: actele cu titlu gratuit prin care patrimoniul unei parti se
micsoreaza. (ex: donatia =>patrimoniul donatorului se miscoreaza fiindca dreptul
donat iese din patrimoniul acestuia)
1. Dupa criteriul formei lor:
Acte consensuale: actele pentru care legea nu impune o anumita forma
pentru valabilitatea lor. Sunt actele care pot fii inchiate in orice forma,
inclusiv verbala. Noul Cod Civil: Principiul consensualismului (libertatii
formei actelor) = partile pot incheia acte juridice valabile indiferent de
forma acestuia.
Acte solemne: cele pentru care legea impune o anumita forma pentru
valabilitatea lor (ex: Contractul de donatie- contract in forma autentica
cerut)
Acte reale: cele pentru a caror valabilitate legea impune conditia predarii
bunului care constituie obiectul material (ex: Contractul de imprumut,
indiferent de forma imprumutului in ambele forme, contractul este real
deoarece el devine valabil din momentul predarii bunului)
Aceasta clasificare este importanta in ceea ce priveste valabilitatea actului daca legea
impune o anumita conditie pentru aceasta.
5. Dupa criteriul importantei lor:

Acte de conservare : actele prin care este impiedicata stingerea unui drept sau
distrugerea unui bun (ex: actul prin care partile convin sa se repare o casa care
ameninta cu daramarea)

Acte de administrare: cele prin care se asigura o folosire normala a unui bun
sau patrimoniu.
-acte de adm raportate la bun (se asgiura folosirea normala a unui
bun=>ex: contractul de locatiune)
-acte de adm raportate la un patrimoniu - asgiura o folosire normala a
patrimoniului dar in raport cu unul sau mai multe bunuri din acel patrimoniu pot fi
acte de dispozitie => Contractul de vanzare este un act de dispozitie raportat la
atutoturism, si un act de adm raportat la patrimoniu in care se vinde un autoturism
pentru a se platii datoriile. In cazul gestiunii de afaceri, geratul trebuie sa incheie
un act de administrare util pentru patrimoniul geratului.

 Acte de dispozitie :
-prin care se instraineaza un bun
-se greveaza cu o sarcina un bun
Ex: .. este un act de dispozitie facand parte din a doua subcategorie de dispozitie.

Conditiile actului juridic civil

I. Definitie: sunt elementele componente ale unui act juridic civil.
II. Clasificare:
Dupa criteriul aspectului la care se refera:
-de fond (continutul actului conditii interioare ale actului)
-de forma (exteriorizarea vointei partilor, modalitatea de exteriorizare,
verbala sau scrisa)

Dupa sanctiunea lor:

-conditii de validitate (lipsa lor atrage nulitatea actului)
-conditii de eficacitate (lipsa lor atrage ineficacitatea actului actul nu
mai produce efecte juridice din alte cauze dar nu de nulitate, fie fata de tert, fie
intre parti) [Ex: inscrierea in cartea funciiara este o conditie de ineficacitate,
deoarece inca nu se aplica conditiile din NCCV ]

Dupa obligativitatea acestora:

-conditii esentiale (obligatorii, fara ele nu poate exista actul)
-conditii neesentiale (au caracter facultativ, pot lipsi)

Dupa sfera lor de aplicare:

-conditii generale (aplicabile tuturor actelor juridice civile)
-conditii speciale (aplicabile anumitor acte juridice civile)

A. Conditiile de fond:
1.
2.
3.
4.

Capacitatea de a incheia acte juridice civile

Consimtamantul
Obiectul
Cauza

1.Capacitatea de a incheia acte juridice civile: Posibilitatea unei persoane, fizice

sau juridice, de a dobandi drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile.
Capacitatea de folosinta este o parte a capacitatii civile constand in posibilitatea de a
dobandi drepturi si obligatii civile.
Capacitatea de exercitiu consta in posibilitatea unei persoane de a incheia singura acte
juridice civile.

Capacitatea de a incheia acte juridice civile cuprinde o parte a capacitatii de folosinta si

capacitatea de exercitiu. Regula o reprezinta posibilitatea oricarei persoane de a incheia
orice acte juridice civile.
Exceptii: situatiile in care, fie o persoana nu poate incheia singura sau nici macar
personal acte juridice civile, fie situatiile in care o persoana nu poate incheia anumite acte
juridice civile. Aceste exceptii se numesc incapacitati.

2.Consimtamantul: Manifestare de vointa exteriorizata cu intentia de a produce

efecte juridice.
Exceptie: in cazul actelor bilaterale si plurilaterale, pentru existenta
consimtamantului se mai cere conditia concordantei dintre manifestarile de vointa ale
partilor.
Consimtamantul este expres sau tacit. Expres atunci cand este exprimat direct,
nemijlocit, neindoielnic. Consimtamantul este tacit atunci cand din faptele savarsite de o
persoana rezulta neindoielnic ca isi exprima vointa de a dobandi drepturi sau obligatii
civile. Cazurile in care tacerea produce efectele consimtamantului sunt:
Cand legea prevede astfel - in cazul contractului de inchiriere, daca dupa
terminarea contractului, continua sa locuiasca in apartament iar locatorul
continua sa primeasca chirie. Se considera ca se incheie un nou contract fara
cunostiinta partilor, pe durata nedeterminata => tacita relocatiune
Cand partile stabilesc astfel daca dupa implinirea termenului, comodantul il
lasa pe comodat sa foloseasca bunul, se incheie un nou contract, in mod
gratuit
Cand uzantele sau practicile statornicite intre parti stabilesc astfel
Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica. Vointa juridica (cea exteriorizata) are
doua componente: consimtamantul si scopul.
Vointa juridica este guvernata de doua principii:
1. Principiul libertatii de vointa: este regula de drept potrivit careia persoanele
pot incheia orice acte juridice civile doresc. In temeiul acestui principiu:
-o persoana poate incheia sau nu acte juridice civile
-daca se hotaraste sa incheie un anumit act, persoana in cauza poate stabili
singura sau prin acordul cu celalalte parti continutul actului
-persoana in cauza, singura sau cu acordul celorlalte parti, poate modifica sau
pune capat actului incheiat
Limitele libertatii de vointa sunt stabilite de normele de ordine publica si
bunele moravuri.

2. Principiul vointei reale (interne): Regula de drept potrivit careia daca exista
neconcordanta intre vointa reala a partilor actului si vointa exprimata in
continutul actului, are prioritate vointa reala.
Exceptii:
-cazul simulatiei in care fata de tert va produce efecte actul public desi acesta
nu exprima vointa reala a partilor
-cazul in care un act juridic civil cu o valoare mai mare de 250 lei, nu poate fi
probat cu marker-ul