Sunteți pe pagina 1din 17

ARTA ROMANICA

- termenul ROMANIC- adoptat de ist. de arta in sec.XIX ca un fenomen analog si dependent de


cel al formarii limbilor si lit. romanice- oarecum impropriu.
Anul 1000- aduce reintoarcerea la stabilitate in Europa
- reafirmarea autoritatii papale printr-o serie de reforme menite sa scoata Bis. de sub
puterea suveranilor
- intemeierea abatiei benedictine de la Cluny- Burgundia- 910- Cluny depindea direct de pontif si
nu de puterea laica- va fi exemplu pt. multe alte ordine religioase
ROMANICUL- a 2-a jum. a sec. X- sf. sec. XIII cu subfaze:
- romanic timpuriu: mij. sec X pana la mij. sec. XI
- romanicul matur a doua jum. sec. XI- sec. XII
- romanicul tarziu: sec. XIII
- evol. artei din per. Carolingiana sufera o cezura la final de sec. IX- inceputul sec. X datorata
invaziilor si cuceririlor normande din Fr. de N in timp ce Europa centrala era ravasita de invaziile
maghiare.
- conducatorul spiritual: biserica de care depindeau toate preocuparile culturale nu doar de ordin
religios ci si manifestarile profane: arta, lit., stiintele, etc.
- sec. XI si XII- lupta intre cele 2 tabere ale clasei dominante: eclesiastica si laica pt.
predominarea ec. si pol.
Factorii care contrib. la constituirii profilului stilului romanic:
- mostenirea din per. carolingiana
- aportul pop. migratoare
- realiz. progr. Artistic erau meseriasii de dif. categ. (multi erau calugari- ordinele monahale
foarte complexe)
- exista variante locale, provinciale si se depisteaza influente bizantine si arabe
- influentele s-au realizat prin arterele provinciale, de-a lungul drumurilor de pelerinaj (Palestina,
Santiago de Compostela, Roma, Muntele Gargano, etc.)si prin contactele cu lumea bizantina si
araba in cursul cruciadelor.
Casa de locuit: exclusiv din lemn cu exceptia zonei mediteraneene
- treptat locuintele si asezarile fortificate: rivalitatea feudalilor ce duce in timp la inlocuirea
lemnului cu piatra: apar imprejmuirile de piatra (curtinele) si donjonul- ultim adapost de refugiu

CASTELELE:
- castelele de munte: cu plan neregulat, adaptat specificului local
- castelele de campie: planuri geometrice simple: patrat si dreptunghiular
- in cele patru colturi: turnuri sau bastioane iesite in afara din care se putea
trage
- metereze- deschideri stramte si lunguiete in partea inf. a curtinelor si
pentru turnuri
- creneluri- la ultimul etaj al turnurilor si in partea sup. a curtinelor- in
spatele lor aparatorii gaseau adapost impotriva proiectilelor inamice
ex.: donjonul cilindric al fostului castelo regal din Londra- TOWER- sec. XI
Castelul din Gand al contilor de Flandra- aprox. 1180
ARH. ECLESIASTICA:
Simpla absida semicirculara a bazilicilor palocrestine nu mai era suficienta pt. exigentele
calugarilor.
Se hot. constr. spre E a unei aripi noi care sa cuprinda un cor mai mare pt. calugari. In spatele
acestuia a fost creat un deambulatoriu care sa permita pelerinilor accesul la moaste si se inalta o
serie de capele dispuse de-a lungul perimetrului edificiului. In unele cazuri transeptul este
prelungit pt. a oferi spatiu pt. altare suplimentare dar si pt. pelerinii care asistau la slujbele
religioase.
Alte biserici (Bis. abatiala Saint-Front la Prigueux) cu planul in cruce greaca si numeroasele
cupole copiaza bis. Constantinopolului si ale Imperiului Biz. intr-o epoca in care majoritatea
edificiilor aveau dimensiuni mici si principalul material de constructie era lemnul, folosirea
pietrei si gradoarea bisericilor simbolizau si vizual forta crestinismului.
Introducerea boltii de piatra a fost importanta din mai multe motive:
- in primul rand reducea mult riscul incendiilor;
- in plan in special estetic, noile bolti reprezentau o sfidare a realizarilor arhitectilor romani si
intentionau sa depaseasca prin maretie tavanele de lemn ale bisericilor paleocrestine din Roma.
Boltile de piatra fiind grele trebuiau sa se sprijine pe ziduri, pe nava si pe galerie.
Boltile de piatra de la Santiago de Compostela- Galicia si de la Saint-Sernin Toulouse, au fost
intarite ulterior prin nervuri transversale sustinute de pilastrii navei centrale carora li se adosau

coloane; nava centrala este, la randul sau, sustinuta de zidurile navelor laterale care au rol de
contraforturi.
Constructorii Bis. La Madeleine din Vzelay- Burgundia introduc bolta in cruce in locul cele
semicirculare. Ambele tipuri deriva din modelele romane. Bolta in cruce transmite o greutate mai
mare colturilor, sustinute de pilastrii navei centrale, ceea ce permite deschiderea unor ferestre in
pereti fara a prejudicia stabilitatea structurii; aceste deschideri imbunatatesc aspectul interiorului.
Tipuri de biserici:
1. bis.- sal
2. bazilica
3.. bis. de tip central
BISERICA SALA: inspirata din arta populara
-isi facuse aparitia in occ. si centrul Europei in per. precedente substituind bis. de lemn; noile bis
erau alc din: NAVA DREPTUNGHIULARA
ALTAR PATRAT uneori incalecat de un turn-clopotnita
- cel mai adesea TURNUL era asezat in fata navei pe latura de V (in zona mediteraneana
clopotnita lipseste sau e o constr. separata)
BAZILICA: dezv. pe longitudinala
- folosesc ac. tip arhitectural: catedralele (bis.episcopale); bis. manastiresti, bisericile parohiale
din targuri si orase
- bazilica simpla: sarpanta aparenta
3 NAVE despartite prin coloane
ALTAR SEMICIRCULAR
prevaleaza ac. tip in Italia:
Ex. Sant Angelo in Formis- imediat dupa 1056
Bis. San Miniato al Monte- Firenze- reconstruita integral in sec.XI
-sporadic se pastreaza in Germania de S, Austria, Moravia, Boemia si Ungaria dar se prefera in
locul coloanelor stalpii, fatada de V fiind incadrata de 2 turnuri (westwerk)
BAZILICA CU TRANSEPT
- Italia: Catedrala din Pisa: bazilica cu 5 nave si transept bazilical cu 3 nave- realiz. In per. 10631118
- ac. dispozitie e tipica pt. bazilicile apusene

Pisa-sec.XIII- mare putere maritima, pt. a demo. prestigiul economic si pol. pisanii au elaborat
un mare proiect monumental, respectiv:
Asa numitul Camp al Miracolelor- Campo dei Miracoli care cuprindea Domul, Baptisteriul,
Campanila si Cimitirul monumental. Dintre toate aceste elemente doar biserica a fost realizata in
per. romanica.
- modelul arhitectonic Cluny II (954-981)- pe planul mentionat se incadreaza corul principal cu
coruri secundare in prelungirea navelor laterale; ridicarea unui turn deasupra careului;
reactualizarea vechiului atriu in V-ul bazilicii- ac. tip devine model pt. manastirile afiliate
BAZILICA CU UN AL DOILEA COR IN V.
- plan elab. inca din per. carolingiana- Centula
Ex. Mainz (sf. sec.X reconstr. In XI) si Worms (inceput sec.XI)
INOVATII: bis. marilor centre de pelerinaj
BIS. SF. MARTIN- TOURS:
Se adauga un cor semircular inconjurat de un deambulator deservind 5 altare laterale adapostite
in absidiole
- multiplicarea altarelor si asig. acceselor si a spatiilor pt. procesiuni devine o necesitate
planul altarului din Tours il regasim si la SANTIAGO DE COMPOSTELA (1075-1128)
CLUNY III (1088- circa 1113): bazilica cu 5 nave
2 transepte cu absidiole pe laturile de E
deambulator in jurul corului, cu 5 capele
PLAN CENTRAL:
BIS. DIN OTTMARSHEIM (1049)- replica simplificata a Capelei din Aachen
maj. sunt capele cimiteriale: circulare sau polilobe cu absida alipita si cu sarpanta
maj. sunt in Europa centrala si de E- sec. XII-XIII
ex. Capela Sf. Cruce- Praga
C.M. FRECVENT: PLANUL TREFLAT
- Fr. de S; Koln- bis. Sf. Maria
- adeseori in aceste biserici de tip central se introduc bolti in locul sarpantei
- aparitia planurilor centrale amintite ilustreaza incercarea de a introduce impreuna cu ele
sistemele de boltire bizantine
CATEDRALA SAN MARCO VENETIA 1063-1094 ridicata pe un edificiu existent de secol IX

- prima adaptare integrala a unui model bizantin imitandu-se bis. Sf. Apostoli din Constantinopol
(fig. 313 si fig. 62)
- PLANUL: - cruce greaca cu 4 brate grupate in jurul careului (infl. biz.)
- interiorul e acoperit cu 5 cupole pe pandantive, una peste careu
- peste bratele laterale 4 cupole
- navele laterale sunt prevazute cu bolti cilindrice transversale
- actualul aspect exterior cu elemente gotice si nu numai e rezultatul adaugirilor ulterioare
- bolta cilindrica e mult mai aderenta planului bazilical contribuind la sublinierea desfasurarii
longitudinale a celor 3 nave
- boltile cilindrice- foarte greoaie exercitand impingeri laterale considerabile
- pt. a arma bolta cilindrica cu un suport permanent s-au introdus ARCURILE DUBLOURI- inlocuirea cilindrului cu o bolta in arc frant- inovatie carac. M. Ales scolii burgunde,
amortizand impingerile laterale
- c. m. frecvent sistem de boltire:
BOLTA IN CRUCE-(fig. 319) montata in navele laterale inca in sec. XI
- rezulta din intretaierea a doua bolti semicilindrice cu diametre egale
- ridicata in mod obisnuit peste o travee patrata (travee=spatiu acoperit de o
unitate de bolta)
- exercita impingeri doar in punctele de sprijin ale muchiilor
- folosita la inceput doar in incaperi mici (in cripte)
- in timp e folosita atat in navele laterale cat si in cea centrala
Burgundia- zona in care apare in multe edificii din perioada romanica bolta in cruce.
Ex.- Cluny III- exemplu timpuriu de folosire a boltii in cruce
- La Madeleine din Vzelay
Sistemul legat de bolti: unei travee aprox. patrate din nava centrala ii corespund 2 travee din
navele laterale
- raspandit la jum. sec. XII pe valea Rinului si in Germania de V
ex. Speyer (fig. 321)- intem. in 1030, restaurata si boltita dupa 1159
catedrala din Worms (fig. 309)- boltita in sec. XII

OGIVA- arcuri de sprijin dispuse crucis astfel incat preiau functia muchiilor (fig. 323)
-

introdusa pt. a gasi un substitut pt. boltarii de la muchii foarte greu de fasonat

panzele boltii se asaza pe scheletul din boltari dupa sistemul obisnuit al boltilor
cilindrice

geneza ei s-ar parea a fi la santierul de la Saint-Denis- 1140- ogiva apare in contextul


unei constr. gotice inchegate deja; sau in Lombardia- boltile bazilicii Sant Ambrogio
din Milano- sec.XII sau in Anglia- catedrala Durham; o alta ipoteza: s-ar fi introdus
indepedent in mai multe santiere de unde se raspandeste in special in Franta de NNormandia

Burgundia- ogiva apare in nartexul bis. La Madeleine din Vzelay- introdusa la mij.
sec.XII

Italia- catedrala din Modena- terminata in 1184

Regiunile renane: Worms, Mainz si Bamberg sf. sec. XII- sec.XIII

Rolul principal in raspandirea sistemului apartine cistercienilor

Cistercienii (ordin infiintat in 1098)- initial biserici si manastiri din lemn, treptat creste puterea
lor si apar santierele de constructii proprii (prin calugarii laici) si creaza si un tip specific de
biserica foarte auster si anume:
-

plan bazilical cu transept

altar principal

altare laterale dreptunghiulare fara absida

ex. Bis. II din Clairvaux 1135-1150 cunoscut doar prin replica de la Fontenay- 1147- (fig. 325)
-elevatia corespunde structurii burgunde: bolta cilindrica in arc frant din nava centrala e
asezata pe dublouri si stalpi si proptita pe boltile navelor laterale
- bis. II din Pontigny apar in anii 1150 boltile in cruce si ulterior (1180) apar ogivele la
aceeasi biserica
TIPUL CISTERCIAN unde aparusera primele elemente de boltire gotice= GOTIC BURGUND=
STIL DE TRANZITIE (de la romanic la gotic) si se va raspandi in toate tarile Europei catolice.
(tipul Clairvaux II si Citeaux II- la care se adopta forma dreptunghiulara a corului mentinandu-se
deambulatorul cu capele laterale)
Caracteristici: in romanic prevaleaza PIATRA; fatadele imbracate cu blocuri de piatra ecarisata;
miezul zidurilor: piatra de format mic si mediu

coloanele cauta sa reproduca formele antice; capiteluri de tip corintic sau compozit,
bazele cu profil atic (2 toruri (convexe) despartite de scotie (concava))- (fig. 328 vezi
Vatasianu); indepartandu-ne de zona mediteraneana bazele au aspect mai greoi iar la
mij. sec. XII apare obiceiul de a lega torul inferior de colturile placii printr-un motiv
decorativ denumit GHEARA (fig. 330)

fusurile coloanelor: zvelte in reg. mediteraneene si scunde si drepte in tarile de la Nul Alpilor; romanicul tarziu: fusurile sunt uneori decorate, rasucite spiralic sau
acoperite cu impletituri

capitelurile: evolutie variata: sec. XI: corintice- tratate sumar, uneori deformat
sec. XII: cand sculptura figurativa capata importanta ea

se va asocia si capitelurilor
sf. sec. XII si i sec.XIII- reapar formele vegetale
-

capitelul cubic- foarte frecvent in afara zonei de traditie antica- sf. sec X, inceputul
sec. XI- ipoteze: derivat fie din Armenia (fig. 241) (f.frecvent in. ac. zona) sau din
arh. de lemn a tarilor scandinave.f. frecvent in Normandia si Anglia in sec. XI si se
transf. in capitelul cu ciubuce (fig. 334)

capitelul cu crosete cu un sambure conic inversat infasurat de obicei de 2 randuri de


frunze foarte schematice, triunghiulare cu varful rasucit in afara- frecvente la
santierele cisterciene- sec. XIII- fac trecerea spre gotic

STALPUL
sustine arcade, bolti
Normandia si Anglia- preferat cel cilindric cu aspect greoi
- pt. a indulci aspectul stalpii sunt prevazuti cu coloane angajate preluand functia de a sprijini
diferitele arcuri (fig. 338)
CONSOLA
- mici suporturi iesite din perete pt. a sprijini picioarele arcurilor;
- cistercienii elab. o forma speciala prevazuta cu un tor lung care coboara pana mai jos de
mijlocul peretelui (fig. 339)
TRIBUNE
- Deasupra navelor laterale se constr. Tribune aparute inca din per. carolingiana

- devin frecvente in per. romanicului matur: initial in Auvergne, Normandia, Anglia, It. , apoi
Elvetia, valea Rinului
- la bazilicile mari tribunele laterale sunt transf. Inntr-un simplu element decorativ- arcada oarba
combinata de cele mai multe ori si cu un mic coridor- TRIFORIUM
ARHIVOLTE
- c. mai bogate profiluri sunt la portaluri
- in romanicul timpuriu portalurile sunt de obicei simple deschideri dreptunghiulare, golul usii
fiind acoperit de o arhitrava numita LINTEL
- dat. faptului ca peretii cladirilor sunt foarte grosi devenise necesara o EVAZARE (ambrazura) a
deschiderii portalului spre exterior; ac. evazare se face prin retragerea peretilor laterali si implicit
a arcurilor de descarcare corespunzatoare.
- muchiile cu sectiunea dreptunghiulara incep sa fie rotunjite, se monteaza colonete, intai adosate
(lipite)- Sf. Iacob din Regensburg (fig.344) apoi angajate (inglobate partial in perete); astfel
portalul dob. un rol tot mai imp. ca element de podoaba in fatada
- bazilicile mari sunt inzestrate uneori in fatada principala cu mai multe portaluri
- evazarea (ambrazura) se aplica si ferestrelor pt a asigura o mai buna patrundere a luminii in
interior; unele ferestre se grupeaza cate doua- geminate sau cate trei
FRANTA si ANGLIA
- Cunoscand o noua faza de prosperitate dupa invaziile normande Fr. adopta de timpuriu stilul
romanicWilhelm Cuceritorul va pune sa se construiasca la Caen abatia pt. calugari consacrata Sf.
Etienne in timp ce Matilda, sotia sa se va ingriji de manastirea de maici consacrata Sfintei
Treimi.
- din Burgundia iradiaza stilul grandioaselor complexe arhitecturale cluniacense si cisterciene
Cluny, aflat in Burgundia, a fost locul construirii unei manastiri ridicate de ordinul calugaresc al
benedictinilor, intre 954 si 981. Aici a fost elaborate stilul romanic, primele elemente ale
planului, structurii, sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice.
Bisericile romanice au devenit locurile de cult, raspandite in secolele al XI-lea si al XII-lea in
toata Europa central si apuseana, cat si locurile de refugiu in timpul navalirii barbarilor. Ele pot
fi intalnite din Spania pana in Romania (Transilvania) si Polonia, din Norvegia si Islanda pana

in Siria si Palestina, ceea ce demonstreaza marea circulatie a ideilor purtate de calugari si


nevoia de omogenizare.
Biserica manastirii din Cluny este considerata, in istoria stilului romanic, printre cele mai
representative monumente religioase, ramanand prototipul morphologic al stilului.
Planul bisericii romanice continua traditia planului bazilical. Elementele componente sunt:
-o nava centrala
-2,4 nave laterale
-un transept (uneori 2 ca la Cluny)
-absida (numita si cor sau altar)
-absidiolele (capelele)
-deambulatoriu (coridor de comunicare in jurul absidei)
Elevatia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice: -nivelul arcadelor, care despart spatiile
navei central si ale navelor laterale;
-tribuna sau triforiumul, etaj superior situate deasupra navelor laterale;
-nivelul ferestrelor, care permiteau patrunderea luminii directe in nava centrala;
Caracteristici ale plasticii fatadelor:
-desfasurarea cladirii pe orizontala, masivitatea zidurilor, groase de 1-1,5m, austeritatea si
severitatea zidurilor, neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse sau relief.
-ferestrele mici si inguste, cu deschiderea mica la exterior si largita la interior, pentru marirea
conului de lumina.
-separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea volumetrica proprie si acoperisul
separat pentru fiacare incapere.
Ultimele doua caracteristici asigura rigoarea, logica si claritatea compartimentarii, citirea
planului de la exterior, de aici denumirea de arhitectura sincera.
Exemple in Franta:
- Paray-le-Monial si Sainte Madeleine din Vezelay
-Saint Trophimes din Arles
-Notre-Dame-la-Grade din Poitiers
Stilul romanic in afara Frantei
Anglia: catedralele din Peterbrough, Winchester, Durham au urmat modelelel franceze
Germania: catedralele imperial din Mainz, Worms si Speyer

Spania: Catedrala Santiago de Compostela


Italia: o viziune noua. In locul structurii romanice masive, din blocuri mari de piatra, a fost
folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar intre doua placaje. Vechile traditii
constructive ale conceptiei ingineresti din Roma antica s-au pastrat in continuare.
La Pisa a aparut arhitectura gratioasa a unui stil original care recomanda etajarea arcaturilor si
decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura.
Romanicul florentin era caracterizat de siluete inspirate din arta antica, iar in decoratie cu
alternante din marmura alba si verde la exterior.
- manastirea cea mai puternica in ac. per. este cea de la Cluny
- reconstruita de 2 ori de la intemeierea sa in 910
- Cluny III era inchinata Sfantului Petru
planul cu 2 nave il evoca pe cel de la San Pietro din Roma insa cu mult mai mare
- comandata in jurul anului 1088 de abatele Hugo (1049-1109) care impune un
program de reorganizare radicala a ordinului
- distrusa in timpul Rev. Fr. avea cateva elemente stilistice care au exercitat o influenta
insemnata:
- arcele in ogiva ale noii bis. si-au gasit repede noi imitatii- ele mareau inaltimea navei centrale si
folosirea lor in boltile navelor laterale a repr. o inovatie structurala imp.; arcele in ogiva au fost
folosite deja in bis. noua din Montecassino- sfintita in 1071, de aici se inspira si abatele Hugo
care introduce in Franta acest tip de arc; tot de aici preia si alte elemente cum ar fi fresca din
absida reprezentandu-l pe Hristos triumfator care se gaseste in capela cluniaceza din Berz-laVille Franta.
- este completata de urmasii lui Hugo prin adaugarea unui mare portal alegoric unul
din primele exemple a ceea ce avea sa devina un element caracteristic arh. romanice.
FRANTA
9. Reconstituirea complexului abatial de la Cluny; in dreapta se poate recunoaste Bis. Cluny III
10. Planul complexului abatial de la Cluny aproape de jum. sec. XII
11. Saint-Lazare- Autun- nava
12. Saint Sernin- Toulouse- nava; inceputa in jurul anului 1080, arcele, pilastrii si coloanele sunt
elemente preluate din per. romana

13. La Madeleine- Vzelay- nava; Inceputa in jurul anului 1104; arcele transversale policrome
care sustin bolta semicirculara cu travee amintesc arhitectura Spaniei musulmane.
14. Saint-Trophime- Arles- aprox. 1170-1180; originile romane ale portalului de intrare sunt
evidente in arcul in plin cintru si in coloanele si in pilastrii care il sustin
15. Hristos triumfator- Berz-La-Ville- capela- fresca absidei; inainte de 1109- absida centrala
era partea cea mai importanta a bisericii- aici aparea in general chipul lui Hristos; e evidenta
influenta bizantina in tratarea stilizata a trasaturilor
16.La Madeleine- Vzelay- portal aprox. 1120
PORTALUL BISERICII LA MADELEINE DIN VEZELAY - BURGUNDIA
- portalurile bisericilor romanice aveau o functie dubla:
- didactica si de glorificare a puterii Bisericii
- programele decorative erau elab. si discutate de autoritatile monahale si abia apoi realiz. lor era
incredintata mesterilor;
Timpanul: decorat cu sculpturi; bisericile incepeau sa-si mareasca dimensiunile si timpanul a
devenit tot mai mare greutatea fiin suportata de un pilastru central- trumeau introdus in jurul
anului 1130 care ofera noi suprafete de decoratie- aceasta acopera deja arhitrava si arhivoltele si
coloanele pe care se sprijina;
- imaginea Sf. Ioan Botezatorul sculptata pe trumeau este un exemplu pentru tend. Arte romanice
spre o decoratie esential figurativa; timpanul il repr. pe Hristos care le da apostolilor misiunea sai converteasca pe pagani si sa-i vindece pe bolnavi. Obiectul misiunii lor apare si in arhitrava si
in arhivolta interioara; sunt reprezentate si lunile anului
17. Judecata de Apoi- Conques- Sainte-Foy- aprox. 1120- prima reprezentare a Judecatii de Apoi;
plasata in timpanul portalului central.
18. San Pedro- Moissac- Spania- inceputul sec. XII; timpanul portalului in care este reprezentata
aparitia lui Hristos la Apocalipsa
LIMBAJUL FIGURAT
- pt. interioare tematica era cea crestina; a ramas foarte putin din decoratia cu picturi a bisericilor
monahale; pe peretii tencuiti erau pictate imagini centrate pe mesajul salvarii prin credinta si pe
necesitatea supunerii fata de Biserica si invatamintele sale. Imaginea lui Hristos triumfator
cunoaste o mare raspandire dupa Cluny III si apare in postura dominanta. Scenele din Vechiul si

Noul Testament care decorau navele laterale aveau ca scop didactic si se adresau credinciosilor
analfabeti.
CAPITELURI:
Capiteluri sculptate reprezentand scene biblice erau concepute de abati si executate doar de
mesteri multi dintre ei fiind calugari.
21. Capitel cu Moise si Vitelul de Aur- La Madeleine- Vzelay- Suprapunerea imaginilor lui
Moise coborand de pe Muntele Sinai si adoratia Vitelului de Aur subliniaza importanta
respectarii celor 10 porunci (de a adora idoli).
22.Ingerul aratandu-se magilor- Saint-Lazare-Autun, aprox. 1100.Ingerul care apare in fata celor
trei regi magi are scopul de a ilustra venirea lui Hristos. Este o imagine stilizata si putin realista
care sintetizeaza elementele esentiale ale episodului evanghelic: steaua care apare la E si ingerul
care ii trezeste pe cei 3 regi .
Evol. unui stil crestin original, eliberat de ereditatea lumii clasice face primii pasi in sec. XI
Propaganda crestina a folosit prin urmare, arta si arhitectura pentru a sublinia pe de-o parte
spiritualul si pe de alta parte bogatia materiala a Bisericii. Insa ereditatea culturii antice nu si-a
pierdut total influenta asupra lumii romanice. In unele zone extrem de bogate in vestigii ale
vechiului Imperiu Roman (ex. Provence) artistii sec. XII se arata foarte sensibili atat la stilul cat
si la imaginile lumii pagane.
NORMANDIA
In sec. XII suveranii normanzi au ajuns sa controleze Anglia, mare parte din Franta, S-ul Italiei si
Sicilia. Ei au jucat un rol f. imp. in cruciade si in colonizarea Pamantului Sfant.
Ducii normanzi: ducele Wilhelm si sotia sa Matilda comandasera construirea unei abatatii la
Caen:
1. Wilhelm- manastirea Abbay-aux-Hommes- (Saint Etienne- Caen) planul deriva din cel de la
Cluny II
- turnurile de V si absenta generala a ornamentelor sugereaza influenta lombarda si ottoniana
(abatele de Sainte Etienne fiind originar din Pavia)
2. Matilda: Manastirea Abbay-aux- Dames (Sainte- Trinit)
- ambele manastiri au evitat portalurile bogat sculptate si capitelurile sanctuarelor din
Burgundia. Prin urmare nu exista un mesaj explicit crestin ci putere si forta fizica- imaginea
Bisericii.

ANGLIA
- cucerirea Angliei de Wilhelm (1066) a fost grabita de o criza dinastica- batalia de la Hastings
ilustrata de celebra tapiserie de 70 m care il comemoreaza, repr. o glorificare a sa si povesteste
evenimentele care au dus la cucerire.
Wilhelm isi impune propria cultura cu mana de fier impotriva rezistentei nobililor anglo-saxoni:
fortarete din piatra au aparut in orasele din intreg regatul simbol al puterii militare. Bisericile si
catedralele anglo-zaxone au fost distruse si inlocuite cu cladiri normande:
- normanzii muta scaunul episcopal la Norwich constr. aici o catedrala noua- cu piatra de Caen
pt. a demo. superioritatea, puterea si bogatia normanzilor
5. Catedrala din Norwich- inceputa in 1090
6, 7. La Durham Wilhelm a creat un adevarat bastion militar si ecleziastic:
Catedrala din Durham- inceputa in 1093 subliniaza rolul fundamental al Bisericii in statul
normand din Anglia; pilastrii compoziti alternati cu coloane decorate marcheaza pozitia arcelor
transversale care sustin boltile; lipsa sculpturilor figurative si preferinta acordata elementelor
decorative arhitecturale ca arcurile false si capitelurile cubice sunt tipic normande. Preocuparea
pt. structura si mai putin pt. decoratie favorizeaza raspandirea boltii pe nervuri folosita aici pt.
prima data.
CUCERIREA S-ului ITALIEI
1059- normanzilor li se recunoaste suprematia asupra provinciilor Puglia, Calabria si Sicilia; ei
cucer. Terit. Care apartineau ducilor longobarzi si terit. biz. din S-ul Italiei si din Sicilia
musulmana- 1091. pt. a confirma alianta cu papalitatea au impus ritul latin in tot regatul. Sub
ocupatia lor Sicilia devine un imp. centru de rasp. a cult. grecesti si arabe.
S-ul It. Si Sicilia au prosperat gratie schimburilor cu Africa de N si cu Orientul.
La curtea lui Ruggiero al II-lea (1113-1154) domnea o atitudine de mare toleranta neobisnuita in
Europa acelor timpuri. Mecenatul sau in domeniul artistic este expresia acestui eclectism
cultural.
Atat capela palatului sau din Palermo cat si catedrala din Cefal au fost inaltate dupa un plan
de biserica de inspiratie romana.
-In CAPELA PALATINA din Palermo- infl. araba asupra proportiilor arcelor navei este mai
evidenta decat in catedrala

- mozaicul absidei Domului Monreale care il repr. pe Hristos Pantocrator se inspira direct din
modelele bizantine, realiz. de artisti biz.Dateaza dinainte de 1183 iar textul (Eu sunt lumina
lumii) pe care Hristos il tine in mana e scris atat in latina cat si in greaca subliniind adoptarea
acestei imagini de Bis. Apuseana. Sunt repr. astfel cele doua filoane care se contopesc in cultura
siciliano-normanda.
Santa Maria dellAmmiraglio (La Martorana)- Palermo- Hristos il incoroneaza pe Ruggero al IIlea rege al Siciliei- mozaic, aprox. 1148; conceptul de suveranitate prin drept divin constituia
unul dintre stalpii puterii regale; dimensiunea mai mica si expresia fetei lui Ruggiero al II-lea vor
sa sublinieze supunerea fata de Hristos. Ac. imagine sacrala a puterii imperiale nu era comuna in
N Europei.
Si imagistica laica a Constantinopolului imperial, preluata dupa cea a Romei influenteaza
decoratia Palatului lui Ruggero (Palatul Normanzilor) cu imaginile sale cu scene de vanatoare
si animale exotice.
BISERICA SAN GIOVANNI DEGLI EREMITI-Palermo- carac. prin 5 cupole emisferice rosii,
suprapuse peste volume cubice si solide(simbolism: comuniunea cerului-cupole cu pamantulcuburile). Influenta si derivarea lor din arh. araba e evidenta, la turnul clopotinta a carui structura
e perforata de arcaturi sub cupola ca in moscheele arabe;
- in int.- plan in cruce; peretii alcatuiti din tuf vulcanic
DOMUL DIN MONREALE (Palermo)-1172-1185
- realizat de mesteri orientali si occidentali
- infl. normanda e evidenta in folosirea maselor de piatra foarte solide: fatada e flancata de 2
turnuri iar in zona absidei se evidentiaza volumul amplu al corului si transpetului.
- la int. de-a lungul peretilor sunt realizate cicluri din Vechiul si Noul Testament opera artistilor
bizantini; in absidele laterale: imagini infatisandu-i pe Sfintii Petru si Pavel; in absida principala:
Hristos binecuvantand. Figurile umane sunt acompaniate de rafinate forme geometrice niciodata
repetandu-se la fel, in surprinzatoare acorduri cromatice- infl. araba care exclude reprezentarea
figurii umane.
9. Scena de vanatoare- Palermo-Palazzo dei normanni- mozaic- sec. XII: pauni, leoparzi,
centauri: imagini exotice pt. decorarea profana a palatului regal
11. Dom, Cefal- combinarea arcelor in plin cintru cu cele in ogiva pentru fatada este o
caracteristica a portalurilor romanice din S-ul Italiei.

10. Dom, interior- Cefal- 1131- 1200

- abatia benedictina de la MONTE CASSINO (situata la 130 Km distanta fata de Roma)Manastirea Monte Cassino a fost intemeiata de Benedict de Nursia in anul 529, pe
amplasamentul unui vechi loc de cult pagan. Benedict a distrus chipul si altarul dedicat zeului
Apollo, inlocuindu-le cu o biserica inchinata Sfantului Ioan Botezatorul, ce-i drept, cu o biserica
mult mai frumoasa. Benedict a ramas la manastire pana la moartea sa, ocupandu-se indeaproape
de toate datoriile sale, atat fata de oamenii simpli, cat si fata de Dumnezeu. Mai tarziu, si anume
in anul 784, pe mormantul lui Benedict a fost ridicata o noua bazilica, sfintita de papa Zaharia.
Imediat dupa aceasta perioada, Monte Cassino din Italia a inceput sa se bucure de notorietate in
randul oamenilor simpli, precum si in randul celor care isi doreau cu tot dinadinsul sa urmeze
calea lui Dumnezeu in acest asezamant. De fapt, numarul mare al calugarilor si reputatia de care
se bucura abatia pentru disciplina ei exemplara a atins apogeul sub Desiderius, care a ajuns staret
in anul 1057. Acesta a hotarat sa incredinteze lucrarile de reconstructie a cladirilor manastiresti
unor artisti adusi din Amalfi, Lombardia si Constantinopol, staretul fiind aproape convins ca
numai in aceasta maniera va reusi sa reconstruiasca manastirea in cel mai frumos mod cu putinta,
sa ii confere caracterul unui loc cu totul si cu totul deosebit. Astfel, Lacasul a fost resfintit in
anul 1071, sub pontificatul lui Alexandru al II- lea, insa, dupa aceasta data, manastirea a intrat in
declin. A urmat o perioada neagra pentru Manastirea Monte Cassino, poate una dintre cele mai
urate perioade din istoria lacasului sfant. Treptat, zidurile manastirii au inceput sa cada sub furia
timpurilor
ROMANICUL IN NORDUL ITALIEI
Introducerea in S-ul Italiei a arcului gotic la Montecassino si SantAngelo in Formis are un
impact decisiv asupra evol. arh. monahale. Acest tip de arc fusese folosit de normanzi in Sicilia
insa a fost limitata influenta imediata asupra arh. din N-ul It. La Milano era inca vie trad.
paleocrestina.
BIS. SAN AMBROGIO- prima bis. ctitorita de San Ambrogio a fost reconstruita incepand cu
sec.IX. Acoperisul din lemn a fost inlocuit in sec. XII cu o bolta in cruce cu nervuri de piatra dar
boltie in piatra sunt relativ rare in Italia sec.XII.

Pt. expunerea moastelor manastirile lombarde inventeaza o alta solutie decat cea din Frantaplaseaza corul deasupra criptei pastrand astfel planul de bazilica al bis. paleocrestine.
Caz particular: VENETIA- si-a aparat intotdeauna cu fervoare libertatea in fata ingerintelor
autorit. imperiale
SAN MARCO- (inceputa in 1093) modelul este preluat de la bis. iustinienilor a Sfintilor
Apostoli din Constantinopol astfel venetienii exprima vizual leg. lor ec. si cult. cu Rasaritul
bizantin.
TOSCANA
Dat. carierelor de marmura din apropiere dezv. un stil particular, foarte decorativ pe structuri
arhitectonice care ramaneau fundamental paleocrestine.
BIS. SAN MINIATO AL MONTE si BAPTISTERIUL- facute din ordinul contesei Matilda di
Canossa, marchiza de Toscana (1046-1115)
2.DOM-MODENA
- inceput in 1099 (bolta de sec.XV)
- constructia grandioasa conceputa de arhitectul Lanfranco s-a bucurat de un santier foarte bine
organizat
3.SAN ZENO-Verona, portal- aprox. 1138
In arcada Sf. Zeno inmaneaza steagul Veronei locuitorilor orasului
5.SANTANGELO IN FORMIS- Santa Maria Capua Vettere- terminata in jurul anului 1075; in
proiect ac. bis. evoca abatia benedictina de la Montecassino. Arcele de pe fatada sunt printre
primele exemple de arc gotic in arh. Europei Occ.
7.BAPTISTERIUL-FirenzeEste cea mai veche cladire din oras. Ridicat pe ruinele unei vechi constructii romane din secolul
I, probabil ca dateaza din secolele al VI-lea sau al VII-lea, desi primele atestari istorice apar in
897, cand in documentele vremii era trecut drept prima catedrala a orasului.
Mare parte din decoratiunile clasice dateaza din perioada cuprinsa intre anii 1059 si 1128, o
perioada de reconstructie continua, cand s-a adaugat potpuriul exterior de elemente geometrice,
alcatuit din pilastri, cornise si frize din marmura colorata. De departe cele mai atractivi elemente
arhitecturale ale Baptiste-riului sunt portalurile. Cele din latura sudica au fost realizate primele.

Tapiseria de la Bayeux- reprezinta Btlia de la HastingsCucerirea normanda a Angliei este reprezentata prin imagini pe tapiseria de la Bayeux,
realizata in secolul al XI-lea, la curtea normanda a lui Wilhelm Cuceritorul. Aceasta este o bucata
de panza lunga de aproximativ 70 m si lata de circa 0,50 m pe care sunt brodate cu fire de lana in
opt culori 58 de scene, incluzand peste cinci mii de personaje care au participat la evenimentele
din 1066
Lupta de la Hastings-decisiv dup care normanzii au finalizat cucerirea normand a Angliei.
Btlia a avut loc pe un deal la aproximativ 10 km (6 mile) nord de Hastings, unde mai trziu s-a
construit o mnstire (Battle Abbey) i oraul Battle, din comitatul actual East Sussex, Anglia.
Btlia a avut loc la data de 14 octombrie 1066, ntre normanzii condui de ducele William de
Normandia ("William Cuceritorul") i saxonii regelui Harold al II-lea. Harold a czut n lupt;
tradiional se spune c a fost ucis de o sgeat n ochi.El a fost ultimul rege englez care a murit
in lupt pe teritoriul rii sale pan cand Richar III a murit in lupta de la Bosworth Field. Dei
saxonii au mai ncercat s reziste, aceast btlie reprezint momentul n care William
Cuceritorul a obinut controlul asupra Angliei.Aceasta batalie a aratat superioritatea cooperarii
dintre cavalerie, infanterie si arcasi impotriva unei armate formate in mare parte din infanterie.