Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Criza economica
Cuvant inainte
Basarabia la rascruce este un material realizat de un grup de
tineri basarabeni, absolventi ai unor facultati de jurnalistica, stiinte
politice si economice, care si-au propus sa ofere opiniei publice din
Romania, factorilor politici si mediilor de presa, o scurta analiza
documentara asupra situatiei din tara vecina Republica Moldova.
Acest demers a plecat de la nevoia clara, obiectiva, de a aduce la
cunostinta publicului romanesc cateva date elementare ce privesc
evolutia situatiei politice si social economice a micului dar totusi
importantului teritoriu romanesc de dincolo de rau, momentan
Republica Moldova, dar cu perspectiva (nefericita dar cum nu se poate
mai acuta) de a redeveni RSS Moldova.
Am plecat de la constatarea lipsei acute de informatii cu privire al
situatia din Basarabia, atat in mediile politice cat si cele gazetaresti.
Ne-am asumat, pripit oarecum, si impinsi de strigenta contextului
politic din Moldova, intentia de a realiza o colectie de date si
informatii cu caracter public, binecunoscute in mediile informate din
Occident, de exemplu, dar practic ignorate in mediile romanesti. Cea
Basarabia la rascruce
Din punct de vedere economic, Republica Moldova traverseaza
una dintre cele mai dificile perioade de dupa 1991. Dupa criza
economica rusa din 1998 importurile si exporturile moldovenesti s-au
prabusit datorita dependentei fata de spatiul sovietic. Datoriile externe
catre Rusia, Ucraina si Romania, legate in special de importurile de
energie, greveaza bugetul deficitar al Republicii. Una dintre ramurile
care asigura, totusi, un anumit echilibru economic agricultura a
fost serios afectata de seceta prelungita.
Practic, Republica Moldova risca sa intre in noul an 2001 fara
resurse energetice, fara suficienta hrana pentru populatie si, ceea ce
este si mai grav, fara resursele financiare prin care sa compenseze
aceste neajunsuri.
2
Comisiea
de
ancheta
Afacerea Tupolev
3 noiembrie 1998. In sedinta Comisiei de ancheta a fost discutata
problema avioanelor TU 154, una dintre afacerile cele mai
scandaloase ale acestei perioade.
Referitor la modul de comercializare a avioanelor TU 154B, Comisia
de ancheta a scos in evidenta urmatoarele aspecte. Spre mijlocul
anului 1997, conducerea Companiei Aeriene de Stat Air Moldova,
8
657.017 lei (sau 107.867,5 dolari SUA). Aceste fapte sunt confirmate
si de controlul efectuat la S.A. Tutun-CTC de catre Departamentul
Control Financiar si Revizie al Ministerului Finantelor la solicitarea
Comisiei de ancheta. Valoarea maxima a datoriilor firmei Romold
Trading catre S.A. Tutun-CTC (1.576.501 lei) este inregistrata
chiar in timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din
martie 1998.
Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei
La mijlocul lui iunie 1999 Comisia de ancheta a fost sesizata de catre
dl Gheorghe Cotruta, director al acestei unitati economice, demersul
in cauza fiind semnat de cca 100 de angajati ai acestei intreprinderi.
Intreprinderea fusese transmisa in administrare fiduciara unei firme
private, si anume SRL Magura Group. Era vorba de una dintre
cele 7 intreprinderi de fermentare a tutunului din Republica Moldova.
Indicii economici din ultimii doi ani demonstrau ca fabrica mentionata
era rentabila. In 1998 ea avea un beneficiu de 2 mil. 195 mii lei, cu un
profit de un milion 268 mii lei, sau 1, 37 lei la fiecare actiune. In 1998
fabrica atransferat in buget 3 mil. 650 mii lei, din care impozit pe
venit 927 mii lei si dividende pe actiunile statului 250 mii lei.
Valeriu Bulgari (Lucinschi), ministru al Agriculturii si Industriei
Prelucratoare, desi daduse asigurari conducerii fabricii ca
intreprinderea va functiona in regim obisnuit a adresat
Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat
(Vladimir Filat, Randunica), un demers privind transmiterea SA
Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei in administrarea
fiduciara SRL Magura-Group.
La 30 aprilie 1999 Departamentul Privatizarii, condus deja de
Alexandru Oleinic a adoptat hotararea privind transmiterea acestei
unitati in administrare fiduciara. Astfel SRL Magura-Group a
obtinut dreptul sa micsoreze capitalul propriu al acesteia cu 20%, iar
profitul pana la un leu pentru fiecare actiune (in 1998 acesta era de
1,37 lei). Dividendele proprietarului, adica ale statului, au fost stabilite
lla 30% din profit, statul detinand 97,7% din actiuni. Aceste prevederi
cauzau mari prejudicii statului in calitatea lui de proprietar, afectand in
mod direct si bugetul.
Legislatia interzicea darea in administrarea fiduciara a intreprinderilor
incluse in programul de privatizare, asa cum este cazul si acestei
fabrici.
Dumitru Diacov a obstructionat inlaturarea acestei ilegalitati. Deloc
intamplator in acest caz, ca si in cel al CTC Tutun, in prim-plan
apar aceleasi persoane: Valeriu Bulgari (Lucinschi), Vladimir Filat
15
Concluzii
Banca de Economii a fost privatizata ilegal. Depunerile
populatiei au fost folosite de unele persoane pentru a se imbogati.
19
Cazul Tabacaru
Ex-ministrul de externe, Nicolae Tabacaru, a eliberat ilegal
pasapoarte diplomatice
Nascut in 1955, in satul Cioara-Marza, raionul Tarutino, regiunea
Odesa, Ucraina. A absolvit Universitatea de Stat de la Chisinau si
Scoala de Politologie din Leningrad intre 1987-1989, apoi, intre 199192, Academia Diplomatica din Moscova. 1992-93 - director, directia
ONU, director protocol MAE. 1993-96 - consilier, ministru-consilier
al Ambasadei RM (tot) in Regatul Belgiei. 1996-97 - sef al directiei
Europa si America de Nord, consilier al presedintelui RM, Petru
Lucinschi. Din 1997 - ministru de externe.
2 octombrie 1998. Ex-ministrul de externe Nicolae Tabacaru a fost
acuzat de crestin democrati de faptul ca a eliberat pasapoarte
diplomatice mai multor persoane care nu intra in categoriile stipulate
de lege. Sa dovedit, analizand listele MAE, ca insusi Tabacaru a
eliberat pasapoarte ilegal, dupa adoptarea amendamentelor la legea
respectiva din februarie 1998. Ministrul Tabacaru a incalcat si legea
veche, de pana in februarie 1998, potrivit careia pasaportul
diplomatic se elibereaza cetatenilor Republicii Moldova, in vederea
indpelinirii unor misiuni diplomatice si consulare sau altor functii
oficiale peste hotare. La 25 martie 1997, MAE a eliberat pasaport
diplomatic lui Vladimir Voronin, care, in lista prezentata la comisia
parlamentara figureaza cu functia de membru al partidului,
pasaportul fiind eliberat la demersul Partidului Comunistilor.
Tabacaru nu a inclus in lista toate persoanele carora li s-a eliberat
pasaport diplomatic, existand banuiala ca pasapoartele diplomatice au
fost eliberate pe sest unor persoane cu insarcinari dubioase si care
aveau nevoie de acoperire in cadrul unor deplasari in strainatate, cum
ar fi Ludmila Scalnaia, Mihai Petrache consilieri al presedintelui
Petru Lucinschi, Valeriu Daraban, Iurie Tabarta, fostul director al
Televiziunii de Stat, ambii din anturajul Presedintelui precum si
20
Scandalul nuclear
Andronic si Cernomaz au promovat tranzitarea deseurilor
de la Kozlodui pe teritoriul Moldovei
Scandalul iscat in jurul tranzitarii in august 1998 pe teritoriul
Republicii Moldova a trenului cu combustibil nuclear si deseuri
radioactive de la CAE Kozlodui a starnit o fireasca ingrijorare din
partea opiniei publice in legatura cu eventualele efecte nocive. Pentru
tranzitarea deseurilor nucleare Caile Ferate din Moldova au primit
50.000 USD, ceea ce reprezinta o suma neinsemnata, cheltuielile
pentru astfel de operatiuni fiind de zeci de ori mai mari. Evident,
comisionul afacerii a fost mult mai mare decat suma care a intrat in
visteria statului. Unul dintre principalii protagonisti al scandalului a
fost Nicolae Andronic, cel care s-a straduit din toate puterile sa faca
posibila tranzitul deseurilor radioactive in pofida legilor statului,
foarte aspre in ceea ce priveste riscul ecologic si care precizeaza chiar
ca Tainuirea si denaturarea informatiei asupra unui risc radioactiv
pentru populatie se va califica drept crima de stat.
Vicepremierul Andronic a fost cel care a solicitat Parlamentului
adoptarea proiectului de hotarare Privind imputernicirea Guvernului
Republicii Moldova de a autoriza transportarea combustibilului
nuclear, iar in Nota informativa prezentata deputatilor se
mentioneaza ca in anul 1998 Comisia condusa de N.Cernomaz, omul
lui Lucinschi, a eliberat trei permise numai pentru transportarea
combustibilului nuclear neutilizat.
In motivatia prezenta atat in Nota informativa, cat si in luarea de
cuvant a dlui N. Andronic rezulta ca acea hotarare s-ar lua intru
22
2.
3.
Alexandru Muravschi, viceprim-ministru, ministru al
Economiei si Reformei (PD);
4.
5.
6.
7.
Mihai Severovan, ministru al Dezvoltarii Teritoriului,
Constructiilor si Gospodariei Comunale (Snegur);
8.
Nicolae Tabacaru, ministru al Afacerilor Externe
(Lucinschi);
9.
10.
Vladimir Guritenco, ministru al Muncii, Protectiei
Sociale si Familiei (Snegur);
11.
30
12.
13.
31
Finantelor, Valentina Badrajan, Vama Chisinau a permis firmei "ClasS" SRL importul unui lot de carbune, fara a percepe TVA, desi firma
respectiva avea deja datorii la buget, tot la capitolul TVA, in valoare
de 1048,4 mii lei.
Ministrul Finantelor, Anatol Arapu, prin scrisoarea Nr. 04/1-04 din 1
septembrie 1998, a permis SA "Fabrica de Sticla din Chisinau" sa
continue efectuarea operatiunilor de import-export, desi aceasta nu
achitase datoria de 928 mii lei la TVA. In baza acestei scrisori, Vama
Chisinau a incheiat cu Fabrica de sticla cateva contracte de amanare a
platii TVA. Conform situatiei din 4 noiembrie 1998, toate termenele
de amanare expirasera, dar platile nu au fost efectuate si datoria
fabricii crescuse la 981 mii lei.
Datoria de stat interna constituia, la 1 ianuarie 1999, 1,6 miliarde lei.
Garantiile de stat ale MF fata de bancile comerciale constituiau peste
68 milioane lei. Datoria agentilor economici fata de MF pentru
mijloacele incasate din buget conform garantiilor, fondului de risc si
amenzilor constituieu cca 82 milioane lei. Datoria creditelor
gestionata de Guvern in perioada 1991-1998 era de 720 milioane
dolari. Numai din lunile septembrie-decembrie 1998, sumele
nerepatriate se ridicau la 20 milioane lei.
Anatol Arapu are menirea de a rezolva un deziderat major al
presedintelui Lucinschi. Aducerea sub controlul sau a resurselor
energetice ale Moldovei. Concernul rus "Gazprom" este singura sursa
de aprovizionare cu gaze naturale a Republicii Moldova. Guvernul
Republicii Moldova a transmis "Gazprom"-ului hartiile de valoare de
stat, in valoare de 90 milioane USD, in termeni stabiliti printr-un
acord secret. Guvernul RM a convenit cu Gazprom o noua varianta de
restructurare a datoriei de 90 milioane USD, propusa de Ministerul
Finantelor
al
Republicii
Moldova,
Anatol
Arapu.
Conducerea"MoldovaGaz", Mihai Lesnic, director, si Valdemar
Keisvik, director adjunct, au intreprins o vizita la Moscova, la
inceputul anului 1999, pentru a perfecta reesalonarea. Din surse din
cadrul Concernului "MoldovaGaz" s-a aflat ca gigantul rus "Gazprom"
ar fi de acord sa primeasca, in contul datoriilor, cambii, ce ofera
detinatorului garantii financiare mai sigure.
Cazul Valeriu Matei
Istoric:
Gruparea Matei este de data mai recenta dar in ultimii ani a dovedit
un potential de crestere remarcabil. Figurile de baza sunt Valeriu
Matei, Valeriu Moraru si Gheorghe Straisteanu. Matei este nascut in
1959 in satul Leova. Licentiat in 1983 al Universitatii "M.
35
Cazul Sturza
Guvernul Sturza a compromis privatizarea S.A Tirex-petrol
Ion Sturza este piesa de marca a gruparii Lucinschi. Sturza s-a nascut
la 9 mai 1960, in satul Pirjolteni, raionul Calarasi, Republica
Moldova. Si-a inceput activitatea in "campul muncii" in anul 1977, in
pozitia de constructor (muncitor necalificat) la uzina "Semnal". Dupa
absolvirea Universitatii de Stat din Chisinau, specialitatea economie, a
39
dubioase. Iuga a continuat activitatea predecesorului sau, remarcanduse prin inversunarea cu care a acoperit matrapazlacurile protectorilor
sai din Parlament, Dumitru Diacov, Mircea Snegur, Vladimir
Voronin si Valeriu Matei. Mircea Iuga continua sa-l haituiasca pe
generalul Alexei, fabricandu-i dosare penale la indicatia patronilor sai.
Mireca Iuga a avut un rol important si in exonerarea lui Voronin cu
ocazia acuzarii acestuia de catre crestin democrati de profanare a
simbolurilor de stat.
Intr-o replica la un discurs al deputatului crestin-democrat, Sergiu
Burca, vicepresedinte al Partidului Popular, Vladimir Voronin, liderul
partidului comunistilor, a numit tricolorul drapel fascist. Deputatii au
calificat aceasta replica drept un delict grav, care cade sub incidenta
articolului 203 din Codul Penal, ce stabileste sanctiuni drastice pentru
profanarea simbolurilor nationale de stat, sub forma de amenda sau
privatiune de libertate de la trei pana la sapte ani. Ei au sesizat oficial
Procuratura Generala asupra acestui caz dar raspunsul Procurorului
General a fost ca nu are motive serioase pentru intentarea unui dosar
penal in cazul Voronin.
Generalul Alexei a intrat in coliziune cu Procuratura, controlata de
Diacov, inca din 1998, cand a dat in vileag complicitatea dintre
structurile mafiote si Parchet. Astfel in 1998 au fost clasate, la
indicatia Procuraturii Generale, 5 dosare penale privind contrabanda
cu tigari, care se refereau la marfuri in valoare totala de 5,5 milioane
dolari. Alexei a aratat ca are date ca pentru clasarea acestui dosar s-a
platit aproximativ 10 la suta din suma mentionata. Generalul a
declarat ca tot spirtul adus in Republica Moldova vine prin
contrabanda in regim de tranzit, dar este depozitat la depozitele
vamale, care sunt proprietate privata. O treime din cantitatile de spirt
este folosita pentru falsificarea bauturilor alcoolice, iar restul se
exporta in Ucraina, Belarus si Rusia. Mare parte din mafia alcoolului
este controlata de fiul lui Lucinschi. Tigarile care se vand pe piata
republicii si care sunt declarate ca provenind din SUA ori Irlanda de
Nord, se fabrica, de fapt, pe Marea Neagra, pe patru vapoare, si din
tutun moldovenesc.
Din datele Directiei pentru combaterea infractiunilor economicofinanciare a Ministerului de Interne rezulta ca majoritatea dosarelor
economice intentate de politie au fost clasate. In cursul anului trecut
au fost clasate de catre organele de ancheta si judecatorii 2000 din cele
3483 de dosare intentate de politie.
52
Eugen Garla a fost demis doar pentru simplul fapt ca este crestindemocrat, el fiind executat politic.
Aceasta demitere spulbera definitiv mitul unei pretinse alinate
intre dreapta crestina si stanga comunista.
Agresiuni impotriva fruntasilor crestin-democrati
de deputati din formatiunile lui Diacov, Snegur si Matei, crestindemocratii si-au retras reprezentantii din guvern.
Votul a fost contestat la Curtea Constitutionala, care i-a anulat
rezultatele, astfel incat presedintele Petru Lucinschi a venit in
Parlament cu acelasi candidat la functia de premier.
De data acesta, premierul desemnat nu a mai purtat negocieri cu
PPCD. Venit pentru a treia oara in Parlament ca sa ceara vot de
investitura, Ion Sturza a pastrat neschimbata lista initiala a guvernului.
Dupa ce cabinetul a fost votat de acceasi 51 de deputati din
formatiunile lui Snegur, Diacov si Matei, presedintele Parlamentului,
Dumitru Diacov, a declarat ca are o scrisoare a lui Ilie Ilascu, prin care
acesta isi da votul pentru guvernul Sturza. Desi regulamentul
Parlamentului nu prevede posibilitatea votului prin corespondenta,
guvernul si-a inceput activitatea.
In acest caz, s-a mizat pe faptul ca nimeni nu va putea sa atace acest
vot, nul sub aspect juridic, dar inatacabil sub aspect politic si moral. E
lesne de imaginat cat de liber poate fi votul unui condamnat la moarte,
vot, chipurile, adus in plic si considerat ca fiind valabil prin
corespondenta. Se stie cu certitudine ca in celula lui Ilascu nu intra
nimeni, fara acordul serviciilor secrete ruse si transnistrene.
Fostii parteneri au cautat sa impinga grupul parlamentar al PPCD-ului
in afara aliantei. Din moment ce acesta a fost izolat politic prin
utilizarea frauduloasa a votului lui Ilie Ilascu, caderea guvernului
Sturza devenise doar o chestiune de timp.
Aceasta situatie i-a facut pe crestin-democrati sa se uneasca cu
deputatii independenti si cu cei comunisti in efortul de destituire a
acestui cabinet, asumandu-si in felul acesta riscul imaginii formatiunii
in fata opiniei publice. Toti capii acestui guvern, incepand cu
presedintele Parlamentului, au fost implicati in foarte grave cazuri de
coruptie, de delapidare a banilor publici, de privatizari ilicite,
contrabanda etc. La moment, nu exista o problema mai importanta
decat decriminalizarea structurilor de stat. Deosebirile, chiar cele
radicale, de program si de doctrina, au fost trecute pe planul doi, in
numele supravietuirii populatiei R. Moldova. Cu atat mai mult cu cat
Codul Penal este unul pentru toti si nu are culoare politica.
La 8 noiembrie 1999, 58 de deputati au votat pentru acordarea
votului de neancredere guvernului Sturza.
59
Episodul Bobutac
Fosta majoritate parlamentara s-a declarat in opozitie, iar
presedintele Petru Lucinschi a mers la consultari cu grupurile
parlamentare si l-a nominalizat pentru functia de premier pe
ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Valeriu Bobutac.
incepand cu anul 1990, Bobutac a fost ministru al comertului in patru
guverne succesiv.
Venit la Chisinau, acesta a elaborat un program de guvernare
foarte bun, totalmente pro-occidental, de un reformism ireprosabil,
insa a venit cu o echipa la fel de proasta sau chiar si mai proasta decat
cea a lui Sturza. Fiind sprijinit masiv si de presedintele Lucinschi, dar
si de partidul comunistilor, Valeriu Bobutac a crezut, la fel ca si
Sturza la timpul sau, ca poate nesocoti cele noua mandate ale crestindemocratilor.
Grupul parlamentar al PPCD si-a concentrat eforturile pentru
restabilirea in atributii a generalului Nicolae Alexei concediat si dat
afara din politie de guvernul Sturza si numirea lui in functia de
ministru al Afacerilor Interne. Initiativa a fost primita cu rezerve de
comunisti si de presedintele Petru Lucinschi, care au declarat ca sustin
restabilirea lui Alexei in organele de Interne si in fruntea
Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei,
si chiar numirea in calitate de ministru adjunct de Interne, dar nu si in
calitate de ministru.
Ulterior, intelegand ca nu va acumula numarul necesar de voturi,
Valeriu Bobutac si-a anuntat retragerea din functia de candidat la
postul de prim-ministru. Cererea a fost depusa dupa ce Bobutac a avut
o intalnire cu presedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, liderul
CDM, Mircea Snegur si prim viceprim-ministrul in guvernul Sturza,
Nicolae Andronic, n-a mai intrprins a 2-a incercare care ar fi exercitat
presiuni politice asupra premierului desemnat. Formatiunile declarate
in opozitie au incercat sa obtina retragerea lui Bobutac, scopul fiind de
fapt, dupa cum s-a vazut din evolutiile ulterioare, readucerea lui
Sturza la Guvern.
La insistenta presedintelui Lucinschi, Bobutac a venit totusi in
fata parlamentului pentru a-si prezenta echipa si programul de
guvernare. Cu doua ore inainte, lista nu era inca convenita definitiv,
unul din punctele in discutie fiind functia de ministru de Interne.
60
62
Episodul Braghis
Candidatura ministrului adjunct al Economiei si Reformelor,
Dumitru Braghis, a fost ultima posibilitate a parlamentului de a evita
alegerile parlamentare anticipate.
In urma consultarilor purtate cu premierul desemnat presedintele
PPCD a declarat ca formatiunea sa este dispusa sa acorde vot de
incredere guvernului Braghis. In cadrul acestor negocieri premierul
desemnat a dat asigurari ca il va restabili pe Nicolae Alexei in
organele de interne si in fruntea Departamentului pentru combaterea
crimei organizate si coruptiei si il va numi prim-viceministru de
Interne. Existau sanse mari ca Dumitru Braghis sa obtina votul de
incredere al Legislativului la momentul prezentarii, chiar daca nici
PPCD, nici alte formatiuni din Parlament nu aveau o reprezentare
directa sau politica in noul guvern.
Cabinetul Braghis a primit votul de investitura a parlamentului pe
data de 23 decembrie 1999.
Perspectiva restabilirii lui Alexei i-a speriat insa pe fostii parteneri
de coalitie a PPCD, Dumitru Diacov, Mircea Snegur si Alexandru
Mosanu, care au adresat sefului statului si primului ministru un apel
prin care se opuneau numirii generalului Alexei in functiile de primviceministru de Interne si de sef al DCCOC. Motivul e simplu implicarea exponentilor acestor grupari in afaceri murdare.
Desi, la insistenta PPCD guvernul Braghis l-a restabilit in functie
pe generalul Alexei in functie, ulterior, acesta a fost din nou
suspendat, sub presiunea graparilor lui Diacov si Snegur, care, la
Biroul permanent al Parlamentului i-au cerut in mod ultimativ
ministrului de Interne, Vladimir Iurcan, sa asigure timp de 24 de ore
inlaturarea lui Alexei din functiile pe care le detine, pana la
prezentarea in instantele de judecata a dosarului intentat impotriva
acestuia de procurorului general, Mircea Iuga, mana dreapta a lui
Dumitru Diacov.
63
Pe parcursul activitatii in Parlamentul ales in 1998, deputatii crestindemocrati au prezentat mai multe initiative legislative in cele mai
diverse domenii de legiferare: regim constitutional, securitatea
statului, accesul la informatii, protectie si asistenta sociala, activitate
economica. Practic, toate aceste initiative au fost insa respinse de
Parlament. Unele pentru ca atingeau interesele obscure ale celorlalte
grupuri parlamentare, altele din indiferenta acestora fata de
problemele societatii. Prezentarea initiativelor legislative ale unui
partid constituie cea mai clara metoda de evaluare a performantelor si
intentiilor unei grupari politice. Am selectat cateva dintre cele mai
semnificative proiecte de lege care arata in ce fel si cum ar vra sa
construiasca statul grupul lui Iurie, in caz ca ar dobandi vreodata
suficienta putere.
Legea privind responsabilitatea ministeriala
Legea urmareste crearea cadrului necesar de tragere la raspundere a
ministrilor, care isi incalca atributiile. Pana in prezent nici una dintre
persoanele care au facut parte din Guvern si care au incalcat legea nu a
fost trasa la raspundere, nici pe parcursul exercitarii functiei, nici dupa
plecarea din Guvern.
Articolul 4 al proiectului stipuleaza urmatoarele:
Pe langa raspundere politica, membrii Guvernului pot raspunde si
civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit
dreptului comun din aceste materii.
De asemenea, sunt prezentate faptele pentru care pot fi trasi la
raspundere membrii Guvernului, precum si cuantumul pedepselor
aplicate. In aceasta ordine de idei in articolul 7 se spune:
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoarea de la 2 la 12 ani
urmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiul
functiei lor:
- impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloace
frauduloase, a exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor
vreunui cetatean si grup de cetateni;
- prezentarea, cu rea-credinta, a unor date inexacte Parlamentului sau
Presedintelui Republicii Moldova cu privire la activitatea Guvernului
sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura
sa aduca atingere intereselor statului.
Termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru aceste infractiuni
este de 10 ani.
64
(2) Se abroga Hotararea Parlamentului Republicii Moldova nr. 40XIII din 08.04.1994 Privind ratificarea Acordului de constituire a
Comunitatii Statelor Independente (Monitorul Oficial nr. 4, 1994).
Articolul II. (1) Se denunta Statutul Comunitatii Statelor
Independente, ratificat prin Hotararea Parlamentului republicii
Moldova nr. 76-XIII din 26.04.94.
(2) Se abroga Hotararea Parlamentului republicii Moldova nr. 76-XIII
din 26.04.94. Privind ratificarea Statutului Comunitatii statelor
Independente (Monitorul Oficial nr. 4, 1994).
Inca o data Dumitru Braghis indica respingerea acestei initiative,
afirmand ca in situatia actuala exista anumite considerente care nu
sunt in favoarea adoptarii unei asemenea decizii.
Cu toate ca majoritatea Comisiilor Parlamentare si Directia juridica a
Parlamentului au fost pentru examinarea in sedinta in plen a
Parlamentului, Legea, din pacate, a fost respinsa.
Completarea Legii cu privire la Guvern
Fundamentul acestei legi il constituie realizarea unui obiectiv major in
opinia Partidului Popular Crestin Democrat, respectiv crearea cadrului
juridic necesar pentru integrarea Republicii Moldova in Uniunea
Europeana.
Legea propune instituirea unui minister Ministerul Integrarii
Europene.
Din nou Guvernul raporteaza ca nu va sustine acest proiect. Partidele
lui Snegur, Diacov si Matei se asociaza punctului de vedere a
Guvernului si refuza promovarea acestei legi.
Legea privind cumulul de functii
Legea are in vedere protectia si promovarea tineretului si limitarea
actelor de coruptie pricinuite de cumulul de functii. Fenomenul
coruptiei, a carei eradicare constituie un obiectiv major al Partidului
Popular Crestin Democrat, este favorizat de existenta cumulului de
functii. Legea propusa de PPCD are in vedere obligarea persoanelor
aflate in pozitia de cumul de functii sa-si aleaga o singura unitate unde
vor avea functii de baza. Unitatea economica unde persoana isi
desfasoara activitatea de baza va plati contributia de asigurari sociale,
pentru pensia suplimentara si alte plati obligatorii.
Potrivit proiectului propus, institutiile bugetare, societatile cu capital
majoritar de stat care au angajat pensionari vor fi obligate sa
organizeze concursuri in fiecare an pentru ocuparea functiilor in care
sunt angajate aceste persoane. In conditiile unui deficit de locuri de
66
Sumar
- 480,1 mil lei, ceea ce reprezinta cca 20% din volumul
exportului.
O monitorizarea mai eficienta asupra repatrierii mijloacelor banesti,
marfurilor etc., provenite din tranzactiile economice externe, ar
contribui la sporirea controlului valutar, dezvoltarea pietei valutare,
aparitia posibilitatii blocarii transferurilor nemotivate de mijloace
valutare.
Inexistenta controlului asupra repatrierii intr-o economie in tranzitie,
cand tarile vecine au instituit asemenea control, va avea un rezultat
negativ pentru economie negativ trecerea fluxului de valuta peste
hotare, avand la baza contracte fictive de import, prestari de servicii,
precum si pseudoexport. Aceste mijloace vor ramane in strainatate si
vor lucra in favoarea altor tari. Ca urmare se vor micsora rezervele
valutare ale tarii, va spori cererea neintemeiata de valuta straina pe
piata valutara interna.
Mijloacele nerepatriate, de regula, intra ilegal pe teritoriul Republicii
Moldova pentru a fi ilicit utilizate in procesul de privatizare.
Comisia pentru buget si finante (presedinte Valeriu Muravschi),
responsabila de prezentarea acestui proiect de Lege plenului
Parlamentului, a decis respingerea lui.
Modificarea si completarea Legii privind societatile pe actiuni
Legea privind Societatile pe Actiuni necesita unele modificari
operative, daca nu chiar elaborarea unei noi legi despre societatile
comerciale, unde ar fi reglementate activitatea tuturor formelor de
societati economice.
Modificarile si completarile propuse in acest proiect de lege vizeaza:
- drepturile actionarilor, si in primul rand, a actionarilor mici;
- regulile ce tin de adunarea generala a actionarilor;
- alegerea Consiliului de administratie si/sau numirea executivului
societatii;
- alegerea comisiei de cenzori;
- modificarea capitalului social al societatii;
- cerintele fata de persoanele de conducere a societatii;
- responsabilitatea persoanelor de conducere a societatii etc.
In proiect se avantajeaza cetatenii Republicii Moldova. Se stie ca
unele societati promovau intentionat in functii de conducere cetatenii
straini, folosindu-se de lacunele legislatiei, care este in reformare si
conform careia ei, practic, nu puteau fi trasi la raspundere. Cazurile
Livsit de la Petrolbank, Popov si Golic de la Banca de Economii
72
Alegerile din acest an sunt poate cele mai importante din ultimul
deceniu, atat pentru Chisinau dar si pentru Bucuresti. Principalii
concurenti electorali considera actuala campanie pentru alegerea
parlamentului drept una cruciala. Miza in aceste alegeri, generate de
incapacitatea alegerii presedintelui tarii, este dubla.
Circumstantele desfasurarii actualei campanii nu sunt in nici un fel
similare cu cele din campaniile precedente. O prima particularitate a
campaniei electorale in curs de desfasurare este ca dupa modificarea
Constitutiei principala problema politica a devenit alegerea unui
parlament functionabil. De aceea, partidele parlamentare cu sanse
mari nu mai doresc sa formeze aliante si blocuri electorale cu partidele
extra-parlamentare si cu cele mici, chiar daca astfel de aliante le-ar
ajuta sa se departeze de pericolul prabusirii sub pragul electoral de
6%. Acest lucru inseamna ca fragmentarea politica de pana acum se
diminua intr-o proportie semnificativa.
In plus, pe de alta parte, acum castigatorii iau totul, si administratia
statului si televiziunea si bancile si Presedintia. Cine reuseste sa obtina
acum un procent rezonabil, ceea ce spera PPCD, va fi in masura sa se
aseze la masa pentru negocieri. Multe partide vor disparea, iar
configuratia politica de acum va cinta pentru multa vreme de acum
78
lista pe fostul premier Ion Sturza. Iar printre cei inclusi in lista
electorala vor fi si Alexandru Muravschi, Vladimir Filat si Anatol
Arapu, ex-ministri in Cabinetul Sturza.
PRCM a fost constituit in 1995 de catre presedintele Republicii
Moldova de atunci, Mircea Snegur. La alegerile prezidentiale din
1996, PRCM a sustinut candidatura lui Mircea Snegur pentru functia
de sef al statului. Atit la alegerile parlamentare din 1998, cit si la cele
locale din 1999, PRCM a participat in cadrul blocului electoral
Conventia Democrata din Moldova (CDM). La alegerile din 1998 a
obtinut 26 de mandate de deputat, 12 dintre care au revenit membrilor
PRCM.
Rusia este cam rece in ultima vreme cu Lucinschi, daca luam in seama
tratarea cu refuz a premierului Braghis in problema suportului pentru
contractarea gazelor naturale. La jumatatea lunii ianuarie, Braghis s-a
deplasat la Moscova, unde a incercat, cu evidenta intentie electorala
perfectarea unui contract pe care guvernul Rusiei l-a respins,
amanand-ul pana dupa alegeri.
In timpul vizitei Braghis s-a intalnit cu intrevederi cu presedintele
Federatiei Ruse, Vladimir Putin, cu premierul Mihail Kasianov, cu
ministrul de externe Igor Ivanov, si cu Evgheni Primakov, seful
Comisiei de stat pentru solutionarea problemei transnistrene. Scopul
anuntat al vizitei era semnat acordul-cadru interguvernamental privind
livrarea gazelor rusesti catre Moldova in anul 2001. Insa acest acord
nu a fost semnat desi premierul rus Mihail Kasianov si-a exprimat
satisfactia in legatura cu decontarile curente ale Moldovei pentru
gazele livrate, afirmand ca Moldova a achitate 83 la suta din livrarile
de gaze.pe anul 2000, acesta constituind cel mai inalt indice pentru
tarile CSI.
Cu toate acestea tot Kasianov a fost cel care a anuntat ca guvernul rus
nu va semna nimic pana la 25 februarie, anaunt care a fost un dus rece
pentru Braghis si Lucinschi, cu atat mai mult ca la Moscova, in
confarinta de presa, Braghis a fost pus, prin intrebari iscusite ale
jurnalistilor rusi, in postura penibila de a se justifica.
Soarta lui Petru Lucinschi si sa cariera politica depinde in mare
masura de procentele pe care le va lua Braghis, deoarece in functie de
aceste procente el isi va putea negocia o functie in conducerea
Comitetului Executiv CSI. Inca de anul trecut se stie ca Lucinschi a
perfectat cu Vladimir Fiodorov, adjunctul Secretarului Executiv al
CSI, conditiile numirii sale in organele de conducere ale CSI, iar intre
conditii se afla si obtinerea unui rezultat bun in alegeri, respectiv una
din pozitiile de control in Parlamentul de catre partidul sau, Blocul lui
Braghis.
82
Economia Moldovei
Cuprins
83
exterior .........................................
Turcia .....................................................
Elvetia ....................................................
FMI-ul si bugetul ..........................................
Sistemul bancar ............................................
Politica fiscala ...........................................
Conditiile in care activeaza agentii economici .............
Tranzactiile Bursiere ......................................
Piata de capital ...........................................
Evaziunea fiscala ..........................................
Afacerile ilicite mafia gulerelor albe ....................
Gruparile criminale ........................................
Retrospectiva economica a anului 1999 ......................
spatiu locativ varia, in Chisinau, intre 250 si 270 USD. Anul trecut
pretul unui metru patrat de spatiu locativ a variat intre aproximativ
150 USD - in ianuarie, si aproximativ 120 USD - in decembrie ca
urmare a devalorizarii monedei nationale, care din 1998 s-a depreciat
de aproape trei ori, in raport cu dolarul american.
Pretul apartamentelor s-a redus esential in 1998, dupa ce economia
Republicii Moldova a fost puternic afectata de criza economica din
Federatia Rusa. Ieftinirea apartamentelor a determinat si reducerea in
anul 2000 a pretului caselor particulare din Chisinau.
Natalitatea
Indicii mortalitatii si morbiditatii materne si neonatale in Republica
Moldova depasesc de cateva ori indicii respectivi din majoritatea
tarilor europene. In primele noua luni ale anului trecut indicii
mortalitatii materne au constituit 28,6 cazuri la 100 mii de nounascuti, fiind de 4 ori mai mari decat in tarile vest-europene.
Salariul mediu pe economie
In luna noiembrie 2000 salariul mediu pe economie a acoperit doar 50
la suta din valoarea cosului minim de consum. Retributia medie a unui
salariat a fost de 488,9 lei, in crestere cu 28 de lei fata de luna
octombrie 2000. In 11 luni ale anului 2000 retributia medie a unui
angajat din economia nationala a constituit 388,8 lei, cu 33 la suta mai
mult decat in perioadasimilara a anului 1999.
Salariul mediu al profesorilor a constituit, in noiembrie 2000, 283 de
lei, cu 15 lei mai putin decat in luna octombrie. Medicii au fost
retribuiti in medie cu 258,7 lei, cu 13 lei mai mult decat in luna
precedenta, iar salariul mediu al agricultorilor si silvicultorilor a
constituit 446,6 lei sau cu 96 de lei mai mult decat in luna octombrie a
aceluiasi an. Salariul mediu al profesorilor a acoperit doar 30 la suta
din valoarea cosului minim de consum, cel al medicilor - 26 la suta,
iar cel al agricultorilor si silvicultorilor - 40 la suta.
Salariile foarte mici din invatamant au determinat parasirea locurilor
de munca, pe parcursul anului scolar 2000 - 2001, de catre
aproximativ 900 de profesori din institutiile de invatamant
preuniversitar. Cel mai acut deficit de cadre didactice se inregistreaza
in scolile din judetul Balti, unde din toamna anului 2000 si pana in
ianuarie curent au abandonat locurile de munca 239 de pedagogi. Alte
88
Productia legumicola
Fabricile de prelucrare a fructelor si legumelor din Republica
Moldova, in anul 1989, au produs circa 1,5 miliarde de borcane
conventionale de conserve din fructe si legume, iar in 1986 a atins
cifra record de 2 miliarde. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice si
trecerea la economia de piata, criza a lovit si industria de prelucrare a
produselor agricole.
Moldova, care a fost considerata totdeauna un mare producator de
legume si fructe, se confrunta astazi cu o criza cronica si in acest
domeniu. In anii '90, sectorul agricol a fost afectat de secete mai des
ca altadata. Seceta s-a abatut asupra Moldovei practic la fiecare al
doilea an, iar uneori chiar doi ani la rand. Pentru industria de
prelucrare acest fenomen a fost distrugator, lipsa de materie prima
fiind una dintre cele mai acute probleme cu care s-au confruntat
fabricile.
La toate acestea s-a mai adaugat si schimbarea relatiilor economice,
relatiilor interstatale, aparitia pe pietele traditionale a noilor
producatori interni si externi. Astfel s-a ajuns la situatia in care marea
majoritate a celor 17 mari intreprinderi de prelucrare a fructelor si
legumelor au activat in ultimul deceniu la 15-20 la suta din capacitate,
iar altele chiar au falimentat.
Ramura de prelucrare a fructelor si legumelor este reprezentata de 17
societati pe actiuni private, fabrici de conserve, patru dintre care se
90
Industria usoara
In general, Republica Moldova dispune de aproape toate conditiile
pentru ca industria usoara sa fie un adevarat motor al industriei si
chiar al economiei. Fabricile, cu mici exceptii, dispun de utilaje cat de
cat moderne sau care pot fi utilizate inca vreo cativa ani. Exista
suficienta forta de munca calificata dat fiind numarul mare de scoli de
croitorie din trecut care pregateau specialisti pentru a acoperi
91
Comertul exterior
Comertul exterior este in cadere libera. Criza financiara a fost
principala, dar nu singura cauza, care a adus Moldova in situatia data.
Pentru a intelege profunzimea problemelor cu care se confrunta
Moldova in acest domeniu trebuie examinate toate procesele si
evenimentele, prin care a trecut tara pe parcursul ultimilor ani atat pe
plan intern, cat si pe plan extern si care in mod direct au determinat
eficienta relatiilor comercial-economice ale Moldovei.
Strategia de promovare a exporturilor promovata de Guverb si
anuntata in luna mai 1999 nu se poate realiza pe de o parte deoarece in
Stratega respectiva nu au fost definite ramurile, directiile prioritare si
pietele-tinta spre care trebuie sa se orienteze RM, iar pe de alta parte
94
100
Statele Unite
Americanii sunt, neostentativ, printre cei mai importanti decidenti
economici din Moldova. O buna parte din mediul de afaceri, din legile
necesare s-au constituit datorita insistentei americane. Americanii au
reusit sa intoarca treptat, usurel, Moldova cu spatele spre Rusia. Se
poate spune ca majoritatea reformelor structurale initiate in Moldova
sunt cel putin inspirate de americani. Tinta strategice este evident
desprinderea fostilor aliati ai Rusiei din centura de influenta. Agentia
Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) a initiat
numeroase programe de asistenta tehnica acordate Republicii
Moldova orientate in principal asupra economiei si mai ales asupra
sectorului agrar, care este sectorul de baza in economia tarii.
Din 1993 USAID s-a concentrat asupra Programului de privatizare in
masa, care avea drept scop privatizarea unui mare numar de
intreprinderi mici, medii si mari. Astfel numarul intreprinderilor
privatizate a sporit de la 568 in 1997 la 692 in 1998. Pina in prezent,
80% din intreprinderile mici au fost privatizate.
A doua etapa a actiunii USAID a fost Reforma funciara, privatizarea
pamintului din raza localitatilor urbane si rurale. Republica Moldova a
inregistrat un progres semnificativ in privatizarea pamintului si este
considerata un model de desfasurare a reformei funciare. Programul
104
Marea Britanie
Doua companii engleze - "Hollywood International" si "Premium
Brand" - s-au anutat interesate de produsele de vinificatie
moldovenerti, in cadrul unei vizite efectuate in luna noiembrie 2000,
in Marea Britanie, a managerilor unor intreprinderi din Republica
Moldova. In perioada 17-24 noiembrie 2000, directorii a sase
intreprinderi din Republica Moldova au efectuat o vizita in Marea
Britanie, la initiativa Organizatiei pentru promovarea exporturilor din
Moldova (OPEM).
Reprezentantii celor doua companii engleze s-au anutat dispusi sa
comercializeze pe pietele britanice produsele SA "Clasic Vin" din
Straseni, SA "Fabrica de vinuri" din Taraclia si SA "Cricova Acorex"
din Cricova, considerand ca produsele vinicole moldovenerti au sanse
107
Italia
Fabricile de prelucrere a pielii, in general cu utilaje in buna stare si cu
muncitori calificati au reprezentant o tinta de interes pentru investitori
starini. Compania italiana Esastampa a preluat in anul 1998 una din
fabricile importate din Moldova, Piele SA si a platit pentru pachetul
de actiuni ale statului de 60% suma de 600 mii de dolari SUA,
obligandu-se in acelasi timp, in conformitate cu contractul semnat cu
Departamentul Privatizarii, sa investeasca in dezvoltarea intreprinderii
1,5 milioane dolari SUA. Pretul pentru pachetul de actiuni achizitionat
a fost achitat, insa in prezent, Piele SA lucreaza in prezent la 20-30 la
suta din capacitati, deoarece intreprinderea este nevoita sa importe piei
brute, ca dupa prelucrare sa le vanda ca materie prima (de multe ori
peste hotare) intreprinderilor de incaltaminte. In industria textila, in
cadrul fabricii Steaua activeaza alte doua intreprinderi mixte moldoitaliene de tricotaj.
Germania
In 1988 grupul german Steilman a cumparat pachetul majoritar de
actiuni (65%) al Fabricii de confectii Balteanca SA din Balti,
construita in anul 1945, si considerata una din cele mai mari fabrici de
confectii atat din republica, cat si din intreaga URSS. Steilman a
cumparat acest pachet cu 1,75 milioane marci germane si si-a asumat
obligatiuni investitionale in valoare totala de 2 milioane marci.
110
Australia
Printre tranzactiile anului 1999 s-a numarat cumpararea de catre firma
australiana QBE Insurance International Limited a 62 la suta din
actiunile Companiei de Asigurare Asito. Compania "Qbe Asito" din
Republica Moldova, in colaborare cu "QBE Insurance Group" si
compania germana de reasigurare "Munich Re Group", a lansat,
luni, pe piata de asigurari din Republica Moldova un nou produs de
asigurare. Acesta presupune asigurarea vietii si plata unei dobanzi de
3 la suta din veniturile obtinute in urma plasarii investitiilor pe pietele
din Marea Britanie si Germania. Firmele respective realizeaza de fapt
un circuit tipic de scoatere a valutei din tara, folosit si in Romania cu
succes de toate firmele starine de asigurare si reasigurare.
111
Franta
Prezenta economica franceza se manifesta prin grupul - France
Telecom-Voxtel. Cu putin timp in urma Franta si Germania nu au
sustinut aderarea Moldovei la Pactul de Stabilitate pentru Europa de
Sud-Est. Si au avut toate motivele sa o faca, insa intre timp capitalul
rusesc se consolideaza din ce in ce pe teritoriul Moldovei:- Lukoil,
Moldova-Gaz (51% Gazprom), Russkoie Radio, HitFM, Argument i
Facti, Izvestia, uzini metalurgice apartinand "Iterei" numeroase fabrici
de vinuri etc.
Moldova intotdeauna a contat (nefondat) pe relatii speciale cu Franta.
Aceasta, insa, in relatiile sale cu RM a fost nu mai putin prudenta
decat orice alt stat occidental, nelasandu-se prea impresionata de
declaratiile oficiale. Ambasada Frantei a fost deschisa relativ recent, in
1998, iar investitiile Frantei in economia Moldovei sunt net inferioare
chiar celor turcesti. Franta nu a manifestat interes nici macar pentru
industria de vinificatie din Moldova in schimb si-a concentrat
interesul asupra Armeniei unde francezii care au efectuat importante
investitii in ramura. O puternica prezenta culturala a Frantei in RM are
loc prin Alliance Francaise, RFI, TV5.
Turcia
Turcii au fost la originea scandalul anului 1999 inregistrat la sfarsit de
an odata cu eliberarea de catre Ministerul Transporturilor si
Comunicatiilor la 5 noiembrie 1999, cu numai patru zile pana la
demisia Guvernului Sturza, a dreptului de a presta servicii de telefonie
mobila companiei moldo-turce Moldcell. Guvernul s-a dat "adanc
indignat de actiunile MTC", dupa ce au luat spaga evident,
reprezentantii companiei franceze Voxtel au declarat ca cea de-a doua
licenta de telefonie mobila GSM a fost eliberata ilegal, iar FMI a
dezaprobat "intransparenta" afacerii.
Moldcell, in spatele caruia sta Turkcell cu 66 la suta din pachetul de
actiuni la mana, a primit la 2 decembrie licenta de telefonie mobila
pentru 15 ani, dupa ce a transferat prima transa a taxei pentru licenta
in suma de 4 milioane 800 mii USD. La trei saptamani dupa aceasta,
Procuratura Generala a atacat in justitie decizia din 5 noiembrie
Comisiei pentru eliberarea licentelor a Ministerului Transporturilor si
Comunicatiilor.
112
Elvetia
In decembrie 2000 s-a inregistrat Compania mixta Celtica Moldova,
care a trecut foarte rapid la emiterea de actiuni anuntand ca va realiza
o investitie serioasa in domeniul energetic, urmand a construi la
Chisinau o centrala termoelectrica.
Dupa cum se observa, pe diferite cai, companii straine se implica in
reabilitarea enrgetica a tarii care ar duce, in perspectiva, la
indepartarea Moldovei de Rusia.
FMI-ul si bugetul
Moldova este dependenta de relatiile cu FMI, si de imprumuturile
externe fara de care ar ajunge in situatia de prabusire a ratingului
international al tarii. In consecinta, s-ar reduce de 2-3 ori preturile la
intreprinderile in curs de privatizare. Iar Republica Moldova are de
privatizat Moldtelecom-ul, intreprinderile energetice etc.
In 1992-1995, Moldova a semnat acorduri de creditare pe termen
scurt, 4-7 ani, fara a calcula presiunea acestor imprumuturi asupra
bugetului tarii ajungand in situatia ca in 1999-2004 sa aiba de platit
anual peste 70-100 de milioane USD.
Daca Moldova ar ramane fara suport de la FMI guvernul ca fi pus in
situatia sa reduca aproape cu 40 la suta cheltuielile si veniturile la
Buget ca sa nu aduca tara la incapacitate de plata.
Pentru a nu ajunge intr-o astfel de situatie si pentru a acumula o
anumita suma de bani ce poate fi utilizata pentru achitarea datoriei
externe, a platilor curente din interiorul tarii Moldova trebuie sa-si
comercializese activele intreprinderilor care sunt supuse privatizarii
sau sa ia credite de la agentii economici, bancile comerciale gajand
activele unor intreprinderi viabile ca, de exemplu, Moldtelecom-ul.
Aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului
va presupune taierea masiva din contul subventiilor acordate
agriculturii, care se ridica la 380 milioane de dolari SUA anual, ceea
ce este egal aproape cu un buget anual.
Sistemul bancar
113
115
123
Gruparile criminale
Mafia, sau criminalitatea organizata, are in Republica Moldova doua
ramificatii. Prima este lumea interlopa ce reuneste persoane cu
antecedente penale, organizata in comunitati criminale, liderii carora
au o bogata biografie de puscariasi. A doua, numita si americani",
este o comunitate criminala in ascensiune care se implementeaza activ
in business. Gulerele albe", coordonate de asa-numitii americani",
sunt de departe cea mai periculoasa filiera considera reprezentantii
Fondului Monetar International in Republica Moldova, care au afirmat
nu o data ca un pericol serios pentru economia si securitatea
Republicii Moldova il reprezinta coruptia.
Potrivit datelor generalului Nicolae Alexei in Republica Moldova
activeaza in jur de 50 de grupari criminale organizate care isi au
teritorii si sfere de influenta in care fiecare comunitate activeaza dupa
legile sale, care sunt respectate cu strictete. Insa formele de organizare
sunt comune. Cel mai interesant aspect este ca activitatea lor este
dirijata de 5 sefi numiti si recunoscuti la Moscova.
In afara de dreptul de incoronare", de competenta liderilor interlopi
din Rusia mai tine si arbitrarea", judecarea" si chiar pedepsirea"
supusilor. Sefii numesc cate un responsabil aproape in fiecare unitate
teritorial-administrati-va (raion), numit in argou polo-jenet", adica
stapan pe situatia din zona". Acesta conduce activitatea criminala din
zona pentru care este responsabil, executand cu strictete ordinele
venite de sus.
Pe treapta cea mai de jos se afla executorii, numiti soldati" (soldati).
Acestia sunt autorii omorurilor, jafurilor, furturilor, talhariilor,
escrocheriilor, santajului, rapirii ostaticilor etc. Soldatii" isi iau ca
ajutor diferite persoane, nu neaparat cu antecedente, supranumite
brodeaghi" (vagabonzi) sau sestiorki" (de la denumirea cartii de joc
sase"). Seful instalat in fruntea ierarhiei nu se amesteca niciodata
nemijlocit in savarsirea crimei si, deci, nu lasa urme sau probe privind
activitatea criminala, de aceea este aproape imposibil de a fi tras la
raspundere.
Arbitri in conflicte economice
Comunitatile criminale ale hotilor in lege" mai presteaza servicii de
protectie si securitate a agentilor economici" krasa" (acoperis",
umbrela", in argoul romanesc). Chiar daca agentii economici nu
124
Anexa
1999 a fost, de asemenea, anul in care s-au produs, poate, cele mai
spectaculoase rasturnari de prognoze. Deficitul bugetar depasise spre
finele anului 5 la suta, desi se spera intr-o mentinere a lui la nivel de 2
la suta, iar produsul intern brut, cu o descrestere de 4 la suta, "s-a
ambitionat" sa rastoarne pronosticul Fondului Monetar International
care sustinea ca PIB-ul nu se va modifica comparativ cu 1998 sau va
scadea cu 3 la suta. Inflatia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani,
aproximativ 40 la suta, si a sfidat astfel prognozele optimiste de la
inceput de an, cand se credea ca ea nu va depasi 13-15 la suta.
Leul moldovenesc s-a depreciat in 1999 cu circa 40 la suta si, ca
urmare, a crescut pretul la benzina pe parcursul anului cu 45 la suta.
S-a redus pretul de vanzare-cumparare a pamantului, in particular
pentru Chisinau de la 0,5 la suta pana la 0,3 la suta; Balti, Tighina
(Bender) si Tiraspol - de la 0,3 pana la 0,15 la suta si pentru
localitatile rurale - 0,02% si s-au majorat, de la 1 iulie, cu circa 19 la
suta a tarifelor la energia electrica, cu circa 23 la suta la energia
termica si cu 45,1 la suta la gazele naturale.
Cat priveste afacerile, majoritatea companiilor din Republica Moldova
au inregistrat o descrestere dura in activitatea lor, in special in
volumul de vanzari. Toate afacerile au simtit o lipsa de finantare
externa, chiar daca pentru capitalul circulant au fost disponibile
fluxurile interne, nesemnificative. Ca rezultat al riscului crescand dupa
criza financiara din regiune si instabilitatea politica, in anul 1999
sistemul bancar local a majorat rata dobanzii efective si a fost foarte
precaut la creditarea afacerilor.
Au cazut bancile Vias, Guinea si a Bancii International de Investitii si
Dezvoltare Moldo-Bulgara. Cauza falimentului a fost, practic, una si
aceaesi, neonorarea obligatiunile fata de clienti. Banca Nationala a
retras autorizatiile bancilor vizate privind desfasurarea activitatii
financiare la 18 martie, 17 iunie si, respectiv, 4 noiembrie. BNM a
numit administratori in oficiile bancilor insolvabile.
La inceputul anului 1999 economia moldoveneasca se afla la un pas
de incapacitatea de plata a datoriilor externe. Lucrurile evoluau,
financiar, din rau in mai rau. Republica Moldova si-a onorat totusi
obligatiunile externe, si a realizat performanta de a rascumpara la un
pret foarte favorabil obligatiunile de stat in valoare de 140 milioane de
dolari cedate anterior concernului rus Gazprom in contul unor datorii.
127
in
Miza de substrat a confruntarii electorale din februarie 2001apropierea termenului limita 2002 al retragerii fortelor militare
ruse din Transnistria
Din 1991 pana in 2001 s-au schimbat multe dintre datele politice
sociale si economice ale Moldovei, dar esenta problemei geopolitice
nu s-a schimbat.
Problema Transnistriei
135
TRANSNISTRIA
Diagnosticul unei rebeliuni - istoric
Secesionismul raioanelor estice poate fi numit, pe drept cuvant, drept
semnul de nastere al Republicii Moldova. Trei factori esentiali au
contribuit la declansarea rebeliunii din Transnistria: (1) politicile
expansioniste ale fostului centru de metropola, urmarind pastrarea
fostelor "centuri de loialitate" ex-sovietice in jurul Rusiei, (2) reactia
politica cu sens invers al populatiei rusolingve, congregata pe
cioburile ideologiei internationaliste si pan-sovietice si (3) ecourile
miscarii de renastere nationala a populatiei majoritare din Moldova
(1989 - 1991).
Daca Declaratiile despre suveranitate a RSSM (iunie 1990) si
independenta a Republicii Moldova (27 August 1991) au pus
fundamentul juridic pentru edificarea unui stat national unitar, in
cadrul frontierelor fostei RSSM, reactiunea anti-moldoveneasca si-a
gasit expresia sa cea mai fidela si cea mai structurata institutional in
Declaratia privind proclamarea independentei RMN, din septembrie
1990, si referendumul in favoarea pastrarii URSS, care-au condus la
instaurarea de facto a existentei asa-zisei "statalitati transnistrene".
Dupa intelegerea de la Bielovejsk si Ala-Ata (decembrie 1991), careau insemnat iradierea Federatiei Ruse din cadrul URSS-ului agonizate,
Rusia a ptretins sa-si asume rolul de unic mostenitor al fostei Uniuni
Sovietice (in plan patrimonial si istoric), asumandu-si, respectiv, si
"interesele specifice geostrategice" asupra fostelor entitati sovietice. in
acest fel, incepand cu anii 1991 - 1992, impletirea acestor trei factori a
marcat amplitudinea ciocnirilor de interese intre Moldova Transnistria - si Rusia, dand nastere conflictului politico-militar,
cunoscut in strainatate mai ales sub numele de "conflict transnistrean".
Despre acest conflict s-au scris deja biblioteci intregi de literatura (iar
subiectul nu este nici pe departe terminat, chiar din contra!), si
deaceea, prezentul articol nu are pretentia de a reface ceea ce
142
determine, implicit, un grad cat mai mare de concesii pentru viitor din
partea Chisinaului. Rusia a torpilat orice actiuni de alternativa sau
influente regionale care-ar fi activizat eforturile cooperative in
solutionare aceestui conflict (Romania, Ucraina, OSCE, ONU sau
NATO), ambitionandu-se in "a ramane cainele de paza a fostelor
posesiuni sovietice".
Rusia a reactionat destul de bolnavicios chiar si la sugestiile
Chisinaului de a invita Ucraina sa-si asume misiunea "castilor
albastre" intr-o regiune frontaliera care o afecteaza direct. Pentru orice
eventualitate, diplomatia rusa a dorit sa fortifice cat mai multa
"suveranitate regionala" entitatii separatiste din stanga Nistrului, in
acest fel, menajand potentialitatea unor noi tulburari pe linia Nistrului,
in cazul unor pasi necalibrati cu interesele rusesti in interiorul acestei
regiuni. imbracand toga de pacificator, Rusia a sperat ca va putea crea
un precedent reusit de pacificare si pentru alte regiuni fierbinti ale
fostului URSS, ceea ce I-ar fi permis sa monopolizeze dreptul
exceptional de a desfasura asemenea gen de actiuni pacificatoare. in
plus fata de factorul militar, Rusia a depus actiuni metodice in vederea
"vasalizarii" economice a Republici Moldova, largirii dependentei
energetice (manipularea preturilor la carburanti si gaze, achizionarea
in contul datoriilor pentru energie a celor mai prospere intreprinderi
din Trasnistria si Moldova, manipularea accizelor si tarifelor vmale
pentru a limita exporturile Republicii Moldova in Rusia. in vederea
inaririi variatelor sale forme de prezenta in Moldova, Rusia a
manifestat interesul in vederea mentinerii unei tensiuni constante in
zona de demarcatie a Nistrului (de la livrarile deschise de tehnica
militara, arme si munitii regimului secesionist, paticiparea directa a
Armatei a 14-a de partea rebeliunii tiraspolene, trimiterea de
mercenari si tot soiul de "voluntari"-cazaci, declansarea unor masive
campanii anti-moldovenesti in presa si televiziunea oficiala, accesibila
pe intreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice, pana la sutinerea deschisa
pe canale diplomatice a "comunitatilor lingvistice rusofone din NSI".
4. Diplomatia fortei
Negocierile dintre Chisinau si Tiraspol, de dupa incetarea luptelor
(iulie 1992), s-au miscat sinuos si fara mari progrese vizibile,
reflectand influentele considerabile ale evenimentelor electorale din
capitala Rusiei si Moldovei. Constienti de importanta votului dat de
electoratul nistrean la aceste alegeri, doi dintre cei trei candidati
(Lucinschi si Sangheli) au dorit sa atraga participarea alegatorilor
transnistreni prin acceptarea unor concesii largi fata de planurile de
150
Misiunea OSCE
transnistrene
in
Moldova
si
administrarea
problemei
Istoric
Consiliul permanent al OSCE a decis deschiderea unei misiuni
permanente in Republica Moldova in aprilie 1993. Cu toate ca primii
reprezentanti ai OSCE si-au facut aparitia in Moldova inca in 1992.
Vizitele lor la Chisinau erau destul de dese, insa, principalul
eveniment a avut lor anume in 1993, odata cu deschiderea misiunii
permanente a OSCE si semnarea Conventiei (Memorandumului)
dintre misiunea OSCE si Guvernul Moldovei.
Primele Recomandari ale misiunii OSCE referitoare la depasirea crizei
politice din Moldova si solutionarea chestiunii privind asigurarea
integritatii teritoriale a statului sunt legate de numele sefului misiunii
OSCE de atunci Timoty Willeams. Situatia in Moldova era atunci
destul de complicata. Pe de o parte, negocierile dintre Chisinau si
Tirasopol se aflau intr-un impas adanc - era inca foarte puternica
incrancenarea emotionala, ca o consecinta a conflictului militar. Afara
de aceasta, partile nu puteau nicidecum conveni asupra tematicii
negocierilor, deoarece Tiraspolul insista supra "confederatiei", iar
Chisinaul nu putea, bineinteles, sa accepte asa ceva. in plus, in
conditiile cand se apropia data examinarii cunostintelor de limba de
stat a cadrelor de conducere, Tiraspolul isi motiva pozitia sa
inflexibila si prin "pericolul epurarilor etnice" in Moldova.
153
159
161
Rusia cu vize. Unicii din CSI. Asta fiind o lectie pe viitor, mereu
ridicata deasupra capetelor (ne)-smerite ale unor GUUAM-isti.
Principalele amenintari pe care le poate relansa Rusia sunt:
Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea, Karabahul de Munte,
gazul, "instabilitatea in Asia Centrala", etc. Anul acesta, "in vederea
intensificarii relatiilor reciproc avantajoase intre statele CSI" s-a
hotarat si aplicarea unor noi metode de presiuni, cum ar fi:
a) pe "Frontul anti Georgia":
- denuntarea de catre Rusia a Acordului de la Biskek, care prevedea
circulatia fara vize intre statele CSI. Pana la urma din introducerea
regimului de vize are de suferit doar Georgia. Daca moldovenii se mai
duc sa lucreze si prin Occident (nu doar in Rusia), georgienii nu prea
au aceasta posibilitate, deaceea suprimarea regimului de libera trecere
a frontierelor va fi extrem de dureros pentru milionul de georgieni care
traiesc si lucreaza in Rusia. Moscova a invocat necesitatea securizarii
frontierelor sale sudice (cu Georgia), prin care rebelii ceceni faceau
legatura cu "lumea exterioara".
Motivul pare un pic cam "rasuflat", pentru ca faza activa al luptelor in
Cecenia e depasita, (se afirma) ca armatele ruse controleaza tot
(100%) teritoriul Republicii Cecene-Icikeria (adica si hotarul cu
Georgia!), georgienii sunt gata sa coopereze cu militarii rusi pentru a
asigura impermiabilitatea frontierelor. O alta dovada a ipocriziei
acestui pas este "acordarea unilaterala din partea Rusiei a unui regim
preferential de trecere a frontierei locuitorilor Abhaziei si Osetiei de
Sud" - aceste doua republici autoproclamate (si separatiste) sunt cu
mult mai razboinice decat Transnistria. Conform unor date neoficiale,
partea rusa era gata sa semneze un acord de libera circulatie cu
Georgia in schimbul unei revizuiri considerabile a cursului politicii
externe a Tbilisi-ului, legiferarii si prelungirii prezentei militare ruse
in Georgia. Presiunile asupra Georgiei s-au facut cu suportul masiv al
mass-mediei rusesti, care prin "referinte la persoane sus-puse" dadeau
de inteles Tbilisi-ului cam cum ar trebui sa procedeze pentru a merita
bunavointa negociatorilor rusi.
b) pe Frontul anti-Uzbekistan (Initiativa Central Asiatica"):
- In ultimii 2 ani, Miscarea Islamica din Uzbekistan (MIU) a creat
probleme autoritatilor din Tashkent, insa nu au reprezentat un pericol
real pentru regimul de la Tashkent, chiar daca are relatii stranse cu
Talibii. Cat de paradoxal nu ar parea, insa Rusiei ii convine o Asie
Centrala instabila. Mai bine zis o instabilitate controlata de Moscova,
care ar slabi statele din Asia Centrala, pe fundalul intaririi si a
suportului militar acordat generos de Rusia. Actiunile teroriste ale
169
IMU au fost un prilej foarte prielnic pentru Rusia de a striga cat o tine
gura ca Uzbekistanul nu-si va putea regla problemele interne fara
asistenta militara rusa. Iar pericolul Talibilor este invocat in
permanenta pentru a forta (fara succes) crearea unui bloc militar
dominat de Rusia in Asia Centrala si stationarea armatelor ruse in
tarile vizate. Aceasta idee nu a placut Uzbekistanului si
Turkmenistanului, care s-au declarat oarecum predispusi sa discute cu
Talibii (numai sa fie scutiti de asistenta militara a unor state vecine).
La auzul acestor declaratii secretarul Consiliului de Securitate rus,
Serghei Ivanov, a sugerat introducerea unor sanctiuni impotriva tarilor
din Asia Centrala care vor avea contacte cu talibii (adica Uzbekistan si
Turkmenistan). Se creeaza impresia ca Rusia nu prea este interesata de
instaurarea unui sistem de securitate relativ stabil in Asia Centrala,
care este imposibil fara includerea in el a Talibilor. Tarile din Asia
Centrala prefera sa aiba de a face cu grupari radical islamiste slabe de
genul MIU, decat sa faca fata riscului implicarii intr-un conflict
regional, in care protagonistii ar fi talibii si Rusia, iar patimitii - noile
state independente din Asia Centrala. Un atare conflict ar mari
substantial prezenta trupelor ruse in zona in cazul implicarii militare
ruse in ostilitatile dintre Alianta Nordica (Ahmad Sah Massud) si
Miscarea Taliban din Afganistan.
Despre eventualitatea unei implicari militare a Rusiei in razboiul civil
din Afganistan (care dureaza peste 20 de ani) se vorbeste tot mai des
la Moscova. Cateva luni in urma, posturile TV rusesti au aratat chiar
un pic de show "a la CNN", in care rusii au tras "focuri de artificii" in
directia talibilor la frontiera afgano-tadjika, iar reprezentantul
presedintelui Putin nu a exclus initierea unor atacuri aeriene
preventive asupra talibanilor
Cateva detalii: Uzbekistanul si Turkmenistanul au frontiera comuna cu
Afganistanul (controlat in proportie de 90% de talibi). Aceste regiuni
au fost relativ calme. Incursiunile MIU ( sustinute de talibi) in
Uzbekistan si Kirghizstan nu au fost facute de pe teritoriile controlate
de talibi, cum ar fi fost logic, ci de pe teritoriul Tadjikistanului,
controlat de trupele rusesti.
c) pe Frontul anti-Ucraina:
- prin constructia unei noi conducte de gaz ce ar ocoli Ucraina,
respectiv Kievul s-ar putea lipsi de veniturile ce le are de la tranzitul
de gaz rusesc spre Occident. Autoritatile ucrainene au si dat primele
semnale de "reconciliere". Kucima l-a demis pe Ministrul de Externe
neagreat de Moscova, Boris Tarasiuk, pentru ca "politica sa exclusiv
pro-occidentala nu a dat rezultatele dorite". Se vorbeste despre o
170
Centrul Antitero -
GUUAM
177
184